vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: covid

126 articole
Internațional

Plângeri împotriva președintei CE, declarate inadmisibile

Plângeri împotriva președintei CE, declarate inadmisibile. Justiția belgiană a respins o serie de plângeri penale îndreptate împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acestea vizau achizițiile de vaccinuri anti-COVID negociate cu compania Pfizer în numele statelor membre ale Uniunii Europene. Plângeri împotriva președintei CE, declarate inadmisibile Potrivit Ipost.be, plângerile au fost invalidate din cauza lipsei dovezilor de prejudiciu personal aduse de reclamant. Citește și: Bolojan se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției Frederic Baldan, fost lobbyist al Parlamentului European și reclamant în acest caz, a susținut că Ursula von der Leyen a negociat „în secret, prin SMS” cu Albert Bourla, directorul general al companiei Pfizer. Contractul vizat presupune furnizarea unui volum semnificativ de vaccinuri anti-COVID, fără un mandat clar din partea statelor membre UE. Baldan a formulat acuzații privind „distrugerea de documente publice”, referindu-se la ștergerea mesajelor text dintre Von der Leyen și Bourla. Deși reglementările UE impun transparență, Comisia Europeană a refuzat să publice schimburile de SMS-uri, motivând că nu are obligația de a le păstra. Reclamantul a susținut, de asemenea, că președinta Comisiei Europene a încălcat codul de conduită al membrilor executivului european, care impune respectarea unor criterii stricte de independență, onestitate și loialitate. Acuzațiile nu au fost, însă, susținute cu dovezi suficiente pentru a fi admise în instanță. Ungaria și Polonia, implicate în dosar Două state membre UE, Ungaria și Polonia, care au fost acționate în judecată de Pfizer pentru neplata vaccinurilor, s-au constituit părți civile în acest dosar. Cu toate acestea, justiția belgiană a considerat că plângerile formulate nu îndeplinesc criteriile legale de admisibilitate. Parchetul European investighează cazul În ciuda deciziei justiției belgiene, Parchetul European (EPPO) a deschis o investigație separată în octombrie 2022. Aceasta urmărește să stabilească dacă au existat nereguli în procesul de negociere și achiziție a vaccinurilor anti-COVID.

Plângeri împotriva președintei CE, declarate inadmisibile (sursa: Facebook/European Commission)
Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge

Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge. Cazul controversat al schimbului de mesaje între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, revine în atenția publicului. Pe 15 noiembrie, acest caz va fi analizat de Tribunalul Uniunii Europene, situat la Luxemburg, conform informațiilor furnizate de această instanță. Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge Subiectul acestor SMS-uri, dezvăluit inițial de cotidianul american New York Times în 2021, a stârnit o amplă polemică în rândul opiniei publice și instituțiilor europene. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol La momentul respectiv, Pfizer era cel mai mare furnizor de vaccinuri anti-COVID-19 pentru Uniunea Europeană, iar discuțiile dintre von der Leyen și Bourla erau legate de achizițiile masive de vaccinuri. Conținutul acestor mesaje rămâne însă secret, iar refuzul Comisiei Europene de a face publice aceste informații a dus la un conflict deschis cu presa internațională. Demersurile legale inițiate de New York Times În numele libertății de a informa, New York Times a solicitat acces la aceste SMS-uri, dar cererea a fost respinsă. Cotidianul american a apelat atunci la justiția Uniunii Europene, iar cazul urmează să fie dezbătut pe 15 noiembrie. În cadrul acestei audieri publice, ambele părți vor prezenta argumentele în fața tribunalului, dar o decizie nu este așteptată înainte de câteva luni. Reacția Comisiei Europene Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția se pregătește pentru audierea din noiembrie, subliniind că aceasta se referă la o cerere de acces la documente, fără a oferi detalii suplimentare. Într-un răspuns anterior, Comisia a afirmat că SMS-urile respective sunt considerate „documente efemere” și că nu au fost păstrate, ceea ce a complicat accesul la ele. Controversa achizițiilor de vaccinuri anti-COVID Achizițiile de vaccinuri anti-COVID de către Bruxelles fac obiectul mai multor anchete, atât în Belgia, cât și în fața justiției Uniunii Europene. La data de 17 iulie, Tribunalul UE a subliniat o lipsă de transparență din partea Comisiei Europene, evidențiind riscul unui conflict de interese între echipele de negociatori ale Comisiei și laboratoarele farmaceutice implicate în furnizarea vaccinurilor. În 2020 și 2021, Comisia Europeană a negociat achiziția grupată de vaccinuri pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, Pfizer/BioNTech devenind principalul furnizor, deși alte cinci companii farmaceutice au obținut, de asemenea, autorizația de comercializare. Critici privind lipsa de transparență Scandalul a escaladat în vara anului 2022, când mediatoarea Uniunii Europene a considerat „problematic” refuzul Comisiei de a pune la dispoziția presei SMS-urile schimbate între von der Leyen și Bourla. Mediatoarea a subliniat că transparența în astfel de cazuri este esențială pentru menținerea încrederii publicului în instituțiile europene. Cu toate acestea, Comisia a susținut că mesajele respective nu au fost păstrate, spre deosebire de alte documente oficiale, și că nu au fost găsite în urma cercetărilor efectuate. Implicațiile pentru viitorul achizițiilor publice Cazul schimbului de SMS-uri va continua să fie urmărit cu interes, având în vedere implicațiile sale pentru transparența și integritatea procesului de achiziții publice în Uniunea Europeană. O eventuală decizie a Tribunalului UE în favoarea New York Times ar putea stabili un precedent important în ceea ce privește accesul public la documentele și corespondența oficialilor europeni în cadrul negocierilor comerciale. De asemenea, acest caz ar putea avea un impact asupra modului în care instituțiile europene gestionează viitoarele contracte și achiziții de produse și servicii.

Spitalul modular COVID ruginește pe câmp (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Spitalul modular COVID ruginește pe câmp

Spitalul modular COVID ruginește pe câmp. La mijlocul lunii octombrie, complexul medical modular de la Lețcani va împlini patru ani de la primirea primilor pacienți cu COVID. Spitalul modular COVID ruginește pe câmp Dacă, atunci, spitalul mobil era plin de lume – personal medical și bolnavi – , astăzi locul este pustiu. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” De la drumul național/european, parcul de containere se vede altfel: nu mai e perfect alb, ca atunci când echipamentele au fost aduse din Turcia. Oricine poate să remarce rugina care se instalează încet pe panouri. Spitalul este bine păstrat, în conservare – sună expresia oficială, dar de fapt îmbătrânește. Modulele și cea mai mare parte a instalațiilor și echipamentelor au ieșit din perioada de garanție. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cazurile de COVID sunt în scădere (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Cazurile de COVID sunt în scădere

Cazurile de COVID sunt în scădere. Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a informat, marţi, că, în perioada 26 august - 1 septembrie, au fost înregistrate 4.730 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în scădere cu 14,2% faţă de săptămâna precedentă. Cazurile de COVID sunt în scădere Potrivit unui comunicat de presă, 1.320 dintre cazurile noi sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Conform INSP, în perioada 26 august - 1 septembrie, au fost raportate 35 decese la persoane cu COVID-19, dintre care patru au survenit în urmă cu mai mult de o săptămână, o singură persoană fiind fără morbidităţi. Până în prezent, 69.103 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România. În ţara noastră au fost înregistrate, până în prezent, 3.566.208 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. În ultima săptămână au fost efectuate 1.079 de teste RT-PCR şi 17.356 de teste rapide antigenice. Rata pozitivităţii a fost de 25,7%, în scădere cu 2,1%. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 14.026.623 de teste RT-PCR şi 14.958.882 de teste rapide antigenice.

COVID-19, pericol pentru vârstnici, bolnavi (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

COVID-19, pericol pentru vârstnici, bolnavi

COVID-19, pericol pentru vârstnici, bolnavi. 30 de cazuri de COVID-19 sunt sub supravegherea medicilor de la Spitalul de Boli Infecțioase "Sf. Parascheva" din Iași. COVID-19, pericol pentru vârstnici, bolnavi Medicii menționează că nu se confruntă cu forme grave ale bolii și își exprimă mai degrabă îngrijorarea pentru vârstnici și persoanele cu alte comorbidități. Citește și: VIDEO Chiar și pesediștii sunt șocați după ce Ciolacu a spus „malsprasi” și se îndoiesc că poate susține un discurs de președinte Ei subliniază că, în acest moment, nu este cazul să ne alarmăm. Totuși, arată că virusul SARS-CoV-2 și boala COVID-19 nu sunt de natură sezonieră. Deși infecțiile virale sunt adesea întâlnite în sezonul rece, cum ar fi toamna și primăvara, COVID-19 a demonstrat că nu este influențată de sezon. Continuarea, în Ziarul de Iași.

COVID de vacanță, creștere cu 50% (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

COVID de vacanță, creștere cu 50

COVID de vacanță, creștere cu 50%. Trei persoane cu COVID-19 se prezintă în medie zilnic la Urgențele unui mare oraș, față de săptămâna trecută, când media era de două persoane pe zi. COVID de vacanță, creștere cu 50% Medicii spun că nu suntem într-o situație alarmantă, dar monitorizează îndeaproape evoluția. Citește și: Șocant: un senator PSD apără medicii arestați de la „Sf. Pantelimon” și decizia de a eutanasia bolnavii: „La dreptul de a muri cu demnitate ne putem gândi?” Totodată, medicii afirmă că nu pot stabili un număr exact de cazuri, deoarece, pe lângă cei care se prezintă la spital, mulți pacienți aleg să se trateze la domiciliu sau să consulte medicii de familie. În prezent, ne confruntăm cu o creștere a numărului de cazuri de COVID, nu doar în România, ci și în vestul Europei, inclusiv în Franța și Regatul Unit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

O nouă pandemie de COVID, posibilă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

O nouă pandemie de COVID, posibilă

O nouă pandemie de COVID, posibilă. Covid-19 rămâne prezent în marea majoritate a țărilor europene, iar varianta dominantă continuă să fie Omicron. O nouă pandemie de COVID, posibilă Totuși, în Marea Britanie s-a înregistrat recent un număr alarmant, de peste 2.000, de cazuri, incluzând și cazuri severe. Citește și: Scandal uriaș la Ministerul Digitalizării: suspiciuni că de la împărțirea a 320 de milioane EUR pentru cercetare au fost excluse marile universități din România printr-o șmecherie birocratică Medicii sugerează că aceasta ar putea fi o nouă variantă, denumită Covid FLiRT, care apare în Europa, în timp ce Omicronul rămâne predominant și provoacă forme mai ușoare ale bolii. Cu toate acestea, în prezent, varianta predominantă în Europa rămâne Omicron, care are forme ușoare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Spitalul modular COVID - legal, dar catastrofal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Spitalul modular COVID - legal, dar catastrofal

Spitalul modular COVID - legal, dar catastrofal. Curtea de Apel Suceava a anulat în rejudecare și ce mai lăsase valabil Tribunalul din raportul Curții de Conturi privind achiziția spitalului mobil de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Euronest. Spitalul modular COVID - legal, dar catastrofal Inspectorii de conturi au verificat derularea licitației la nici trei luni de la inițierea ei pe procedura accelerată permisă de Comisia Europeană în debutul pandemiei de Covid-19. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Prin decizia emisă ulterior pe baza raportului realizat în urma acestui control, inspectorii de conturi au impus asociației soluționarea unor nereguli până la un anumit termen (30 septembrie 2020). Pe de altă parte, în urma raportului au fost administrate asociației mai multe sancțiuni, în cuantum de 60 de mii de lei. Cum raportul a fost, practic, desființat, la fel și decizia, urmează la rând procesul-verbal. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Spitalul modular COVID, un dezastru financiar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Spitalul modular COVID, un dezastru financiar

Spitalul modular COVID, un dezastru financiar. În 2020, a fost instalat un spital mobil cu peste 100 de containere speciale. Spitalul modular COVID, un dezastru financiar Din septembrie 2020, complexul medical modular a funcţionat cu intermitenţe până în aprilie 2022, în total zece luni, iar din primăvara acelui an e închis şi se află în conservare. Citește și: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 Achiziţia a costat în final 11 milioane de euro, cei mai mulţi bani, zece milioane, provenind din bugetul judeţului Iaşi, iar restul, de la CJ Neamţ. Dar banii nu s-au mai întors la ieşeni şi la nemţeni: în mod cel puţin suspect, investiţia "a scăpat" nedecontată din linia specială deschisă pentru acest tip de achiziţii de Comisia Europeană în 2020. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată. Pandemia a fost benefică pentru afacerile familiei cancelarului austriac, Karl Nehammer. Deși nu a avut dificultăți economice, compania deținută de tatăl și fratele cancelarului a primit bani guvernamentali din fondurile destinate ajutorului pentru pandemie. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Situația a stârnit controverse. Unii politicieni i-au cerut demisia. Karl Nehammer păstrează tăcerea. Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată Agenția de publicitate și marketing Back-Bone Marketing GmbH are doi acționari majoritari: Karl Nehammer senior și Michael Nehammer, adică tatăl, respectiv fratele cancelarului Austriei. Fiecare din cei doi deține câte 25% din acțiunile companiei. Firma a primit peste 164.000 de euro, ajutor economic federal între 2020 și 2022. Ajutorul economic federal Covid este administrat de COFAG (Agenția Federală de Finanțare COVID-19), care raportează Ministerului de Finanțe. Condițiile preliminare pentru a primi acest ajutor erau: lipsa vânzărilor, pierderile iminente și dificultățile acute de plată, din cauza pandemiei și a consecințelor acesteia. În 2020, compania familiei Nehammer a primit de la Ministerul Finanțelor 21.260 de euro. În 2021, compania a primit 116.031 de euro. Firma, cifre excelente în pandemie În 2022, suma a fost de 27.734 de euro. Însă, potrivit rapoartelor financiare anuale, compania nu se califica pentru primirea ajutorului guvernamental. Raporatele nu au indicat nici o dificultate economică între 2020 și 2022. Per total, între 2020 și 2022, capitalul propriu a crescut de la 299.000 de euro la 1.142.500 de euro. Cu ajutorul Covid de 116.031 de euro, primit în 2021, capitalul social a fost mai mult decât dublat. De asemenea, numărul de angajați a crescut din 2020 până în 2021. Fără finanțarea COFAG, agenția Nehammer ar fi realizat un profit de 209.267 de euro în 2021. Sprijinul generos din partea ministrului de Finanțe i-a adus o creștere a profitului anual cu 55%. Clienții companiei, apropiați de ÖVP Printre marii clienți ai companiei familiei cancelaului Nehammer se numără Agrarmarkt Austria (AMA) și compania energetică EVN. AMA este în subordinea Ministerului Agriculturii și este aproapiată de ÖVP. Din 2020, consiliul de administrație este prezidat de fostul președinte al Camerei de Agricultură a ÖVP, Michaela Langer-Weninger. Președintele consiliului de administrație este Günter Griesmayr, un oficial apropiat fostului ministru al Agriculturii, Josef Pröll. În ceea ce privește EVN, aceasta este deținută în procent de 51% de statul Austria Inferioară. Nehammer nu comentează Compania familiei Nehammer a transmis un răspuns oficial în legătură cu această finanțare: "Firma noastră de consultanță fiscală a fost responsabilă de procesarea ajutorului economic Covid. Desigur, toate condițiile cadrului legal au fost respectate la aplicare.". Până în prezent, cancelarul Karl Nehammer nu a comentat în nici un fel situația. Nu a răspuns solicitărilor jurnaliștilor care l-au întrebat dacă știa de finanțare și de ce Guvernul a acordat ajutor economic unei companii care nu a suferit din cauza pandemiei. Demisia, cerută de parlamentari Pe 5 martie, deputatul Peter Wurm l-a somat oficial pe cancelarul Austiei să clarifice această situație. În plus, Peter Wurm a întrebat dacă pe lângă finanțarea COFAG, s-au plătit și finanțări AMS, date pentru munca cu normă redusă sau asistență pentru integrare. Din partea SPÖ, purtătorul de cuvânt Jan Krainer a etichetat această finanțare drept intolerabilă și iresponsabilă. "În timpul pandemiei de Corona, companiile ar fi trebuit să fie sprijinite pentru a salva locuri de muncă, nu pentru a finanța profiturile în detrimentul contribuabililor!", a declarat acesta. Krainer a solicitat demararea unei anchete. Din partea FPÖ, Christian Hafenecker, secretarul general al partidului, a declarat: "Compania deținută de fratele și tatăl cancelarului ÖVP Nehammer a realizat un profit total de 687.000 de euro în anii Corona 2020 - 2022. Aproape un sfert din aceast profit a provenit din finanțarea COFAG, ceea ce, evident, nu era deloc necesar din punct de vedere economic.".

Cum a afectat pandemia COVID România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum a afectat pandemia COVID România

Cum a afectat pandemia COVID România. După aproape patru ani de „convieţuire” cu virusul COVID-19, numărul îmbolnăvirilor cauzate de acesta a depăşit 3,5 milioane de cazuri în România. Cum a afectat pandemia COVID România Numărul deceselor înregistrate oficial ca fiind cauzate de coronavirus este de peste 68.500. La nivel global, cifra îmbolnăvirilor este de peste 772 de milioane de cazuri şi cea a deceselor, de aproape şapte milioane. Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni O dată cu boala, COVID-19 a răspândit nesiguranţa şi teama faţă de un adversar necunoscut. Totuşi, datele statistice de la Recensământul Populaţiei din 2021 (efectuat în 2022) arată că la doi ani de la izbucnirea pandemiei doar 32% dintre românii cu vârsta de 15 ani şi peste considerau că au fost “foarte mult” sau „în mare măsură” afectaţi de pandemie. Iar 39% declarau că nu au fost „deloc” afectaţi, sau au fost, dar „în mică măsură”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Voiculescu dă vina pentru achizițiile de vaccinuri pe Cîțu, Baciu și Valeriu Gheorghiță Foto: Facebook
Eveniment

Voiculescu arată spre Cîțu, Baciu și Gheorghiță

Într-o intervenție la Antena 3, fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu (USR) arată spre Cîțu (PNL), Baciu (președintele CNAS) și Valeriu Gheorghiță (directorul spitalului SRI) în scandalul supra-achizițiilor de vaccinuri anti-covid Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Antena 3 a subliniat că Voiculescu „a refuzat să îi acuze explicit pe Baciu, Gheorghiță și Cîțu”, dar a subliniat că „responsabilitățile rămân". Baciu, Cîțu și Gheorghiță Voiculescu arată spre Cîțu, Baciu și Gheorghiță „Ce vă pot eu spune foarte clar - și am spus-o de vreo 100 de ori până acum, dar o repet până la a mia oară - este că toate contractele au fost semnate de către CNCAV (Comitetul Național pentru Coordonare Activităților de Vaccinare), de reprezentantul CNCAV (Valeriu Gheorghiță, ulterior de Andrei Baciu, n.r.), cu mandat de la premierul Cîțu. Ministerul Sănătății și eu personal nu eram implicați nici la nivel de decizie, eu nici măcar nu eram informat. Deci, contractele, și dacă citiți referatul procurorului, se spune foarte clar, contractele erau semnate cu acordul premierului, numai cu acordul premierului, fără acordul meu. Mai târziu, veneau la mine acele fișe de comandă, care erau o chestiune administrativă”, a spus fostul ministru al Sănătății, citat de Antena 3. Document în care Gheorghiță și Baciu mai cer opt milioane de vaccinuri Potrivit relatării Antenei 3, el a citat un document din dosar în care președintele CNCAV, Valeriu Gheorghiță, și Andrei Baciu (secretar de stat în Ministerul Sănătății, succesorul lui Gheorghiță la CNCAV) i-au solicitat premierului de atunci, Florin Cîțu, să analizeze oportunitatea achiziționării suplimentare a peste 8 milioane de doze de vaccin. Memorandumul respectiv, trimis în ianuarie 2021, a fost aprobat de Cîțu în luna februarie, același an. „Eu nu consider vinovat pe nimeni. Eu consider că cei care au fost responsabili sunt și acum responsabili. Nu se poate schimba responsabilitatea pentru că au trecut doi ani și jumătate de atunci (...) Repet, nu a fost niciodată decizia mea dacă să cumpărăm o cantitate anume de doze de vaccin sau altă cantitate. Niciodată n-a fost asta decizia mea. Într-un mod ironic, mă regăsesc în situația de a spune ceva în favoarea lui Florin Cîțu. Nu cred că mă puteți bănui de vreo simpatie deosebită pentru dumnealui. Dar România nu este nici măcar în primele, este sub media europeană la nivelul de vaccinuri achiziționate”, a mai afirmat Vlad Voiculescu.

UE, excedent enorm de vaccinuri anti-COVID (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

UE, excedent enorm de vaccinuri anti-COVID

UE, excedent enorm de vaccinuri anti-COVID. Țările bogate, precum SUA, Canada, Marea Britanie și blocul Uniunii Europene, au investit cele mai multe fonduri publice în cercetarea și dezvoltarea vaccinurilor COVID-19. A existat și o condiție: aceste țări urma să fie primele care să primească vaccinurile. S-au semnat, așadar, acorduri de cumpărare anticipată. Aceste acorduri implicau și riscuri: nu se știa care dintre producători va putea livra un vaccin și când. Contractele erau private, iar guvernele au primit diferite intervale de timp, în funcție de investiții. Unii producători au precizat că dozele vor putea fi distribuite la începutul lui 2021, în timp ce alții au fost mai vagi, indicând chiar sfârșitul anului 2022. Buluceala pentru vaccin din 2020 Ceea ce a îngreunat sarcina guvernelor de a stabili niște așteptări realiste. A fost și cazul scandalului iscat în Canada. În 2020, țara semnase un acord cu Moderna, în luna august, pentru 20 de milioane de doze, cu o opțiune pentru alte 36 de milioane. La scurt timp după, Statele Unite au anunțat că au semnat un acord pentru până la 500 de milioane de doze. Marea Britanie și Uniunea Europeană și-au anunțat propriile acorduri în luna noiembrie. În luna decembrie 2020, Moderna a declarat că primele sale 20 de milioane de doze vor merge în Statele Unite iar politicienii canadieni au fost acuzați că și-au lăsat țara să-și piardă locul. Nu era însă cunoscut faptul că, pentru a primi sprijinul financiar din SUA, Moderna le promisese americanilor primele doze. În prezent, la aproape trei ani de la semnarea primelor contracte privind livrările de vaccin anti-COVID, multe din aceste țări, atât din Uniunea Europenă, cât și în afara ei, se confruntă cu stocuri excesive de vaccinuri anti-COVID. Pe de o parte, sunt nevoite să distrugă dozele deja existente, pe de alta, sunt legate în continuare de contractele cu producătorii, care le suplimentează stocurile, deja prea pline. Numai în 2021, surplus de un miliard de doze Acordurile de precomandă semnate chiar înainte ca vaccinurile să fie aprobate au dus la o suprasaturare de achiziții. Guvernele s-au trezit cu o cantitate de doze care depășeau necesarul vaccinării populațiilor. Astfel, dozele pentru care Uniunea Europeană semnase contracte ar fi ajuns pentru vaccinarea completă a rezidenților de două ori. Marea Britanie și Statele Unite ar fi putut face acest lucru de patru ori, iar Canada, de șase ori. Potrivit unui raport, Australia, Canada, Japonia, Regatul Unit, SUA și Uniunea Europeană au achiziționat, în 2021, un surplus de peste un miliard de doze. UE, excedent enorm de vaccinuri anti-COVID În 2020, Comisia Europeană a negociat acorduri de achiziție anticipată cu o serie de producători de vaccinuri pentru a-și asigura dreptul de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin într-un anumit interval de timp, în schimbul finanțării unei părți din costurile inițiale ale producătorilor. Până la sfârșitul lunii noiembrie a anului 2020, Comisia ajunsese la un acord cu șase producători de vaccinuri vizând achiziția unui volum de până la două miliarde de doze. Pentru o populație a blocului comunitar de aproximativ 447,7 million de persoane (inclusiv copii). Grosso modo, chiar dacă ar fi primit câte trei doze (deși printre producători s-a numărat și compania Johnosn&Johnosn, al cărei vaccin necesita doar o doză), chiar dacă ar fi fost vaccinați copiii mici și adolescenții, Uniunea Europeană ar fi avut nevoie de mai puțin de 1,5 miliarde de doze. Zece doze pentru fiecare locuitor Totuși, la vremea semnării acordurilor de precomandă, nu era sigur care furnizor va putea livra un vaccin aprobat și când. În plus, nu se putea cunoaște amploarea pandemiei. În total, din 2020 și până în prezent, Uniunea Europeană a achiziționat 4,6 miliarde de doze pentru cei 447 de milioane de locuitori. Adică aproape zece doze pe locuitor. Costul total al contractelor este estimat la 71 de miliarde de euro. Deși a donat sute de milioane de doze țărilor sărace, stocurile sunt încă pline, iar milioane de doze, pe cale să expire. Până la sfârșitul anului 2023, UE așteaptă să mai primească alte 1,8 miliarde de doze. Multe doze, puțină transparență Datele Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor arată că vaccinările s-au oprit în Europa, pe măsură ce amenințarea coronavirusului a scăzut. În Uniunea Europeană, al treilea rapel a fost administrat doar pentru 1,7% din populația adultă. Dar, din cauza contractelor obligatorii semnate în apogeul pandemiei, guvernele țărilor membre ale Uniunii sunt blocate să cumpere în continuare, în mod regulat, noi doze de vaccin. Doar compania Pfizer a declarat că 450 de milioane de doze sunt programate pentru livrare în acest an. Implicarea personală a președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, în asigurarea celui mai mare contract de vaccin din Europa, pentru până la 1,8 miliarde de doze de vaccin BioNTech/Pfizer, a fost pusă sub semnul întrebării de New York Times, în 2021. Jurnaliștii au publicat un articol în care dezvăluiau că aceasta a schimbat mesaje personale cu șeful executivului Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare acordului. În urmă cu aproape un an, Polonia a declarat că va înceta unilateral să mai plătească pentru aceste doze. Ministrul polonez al Sănătății, Adam Niedzielski, a cerut Comisiei Europene să explice cum au fost încheiate contractele care au condiționat până la urmă statele membre să achiziționeze în continuare doze de vaccin. De atunci, s-a format o coaliție de țări din Europa de Est și Centrală pentru a susține un nou acord, argumentând că pandemia a intrat într-o nouă etapă în care este nevoie de mai puține vaccinuri, iar războiul din Ucraina pune deja în dificultate finanțele publice. Germania mai are 120 de milioane de doze. Și va mai primi Germania a comandat un total de 672 de milioane de doze de vaccin corona de la începutul pandemiei. Raportate la numărul populației, au fost comandate opt doze de vaccin pentru fiecare rezident din Germania, de la sugari până la bătrâni. Până în prezent, în Germania s-au aruncat 83 de milioane de doze de vaccinuri împotriva coronavirusului. Costul aproximativ al pierderilor e de 1,6 miliarde de euro. Germania mai are în stoc 120 de milioane de doze neutilizate, și așteaptă să primească o tranșă nouă de doze, deși vaccinarea s-a oprit. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății din țară, Germania a distrus 54 de milioane de doze de vaccin COVID-19 până la sfârșitul anului 2022 și alte 29 de milioane în primul trimestru al anului 2023. Însă ministerul nu a furnizat cifre privind deșeurile pentru al doilea trimestru al acestui an și, de asemenea, a subliniat că statele federale și furnizorii de asistență medicală nu sunt obligați să raporteze deșeurile de vaccinuri. Potrivit unui răspuns solicitat de POLITICO, „Volumul total al dozelor totale de vaccin COVID-19 eliminate achiziționate de Republica Federală Germania nu poate fi cuantificat”. Deși ministerul nu a furnizat o defalcare a tipului de vaccinuri neutilizate, a spus că din cele 29 de milioane de vaccinuri care expiraseră până la sfârșitul primului trimestru al anului 2023, 5 milioane erau Moderna, 18 milioane erau BioNTech/Pfizer, iar alte 6 milioane au fost Novavax. Franța mai are 47 de milioane de doze În Franța, Direcția Generală a Sănătății a susținut că are „un stoc strategic” de aproape 47 de milioane de doze. „Pe măsură ce criza a progresat, Ministerul Sănătății s-a asigurat că își adaptează în mod regulat strategia de aprovizionare cu vaccinuri pentru a limita distrugerea dozelor”, adaugă DGS. Acest lucru a dus în special la „renegocieri ale contractelor cu producătorii de vaccinuri” sau chiar „prelungiri ale expirărilor anumitor vaccinuri”. Dar cu privire la numărul de doze precomandate pentru lunile următoare, DGS a refuzat să răspundă, explicând că numărul dozelor de vaccin pe care Franța le va achiziționa în 2023 depinde de „angajamentele contractuale inițiale și de proiecția volumului de doze necesare pentru următoarele campanii”. Și în ceea ce privește numărul dozelor expirate, numărul este vag. Potrivit DGS, Franța ar fi trebuit să arunce anul trecut 3,6 milioane de doze. Toate țările europene au vaccinuri expirate În întreaga lume, peste 240 de milioane de doze de vaccinuri expirate au fost aruncate, doar anul trecut. În Suedia, presa relatează că aproape 8,5 milioane de doze de vaccin Covid au fost aruncate. Costul estimat este de 1,5 miliarde de coroane suedeze (aproximativ 136 de milioane de euro). În Spania, la sfârșitul anului 2022, aproximativ 14 milioane de doze de vaccinuri anti-Covid a trebuit să fie distruse, din cauza expirării. În Austria, din cele 20,9 milioane de doze de vaccin aflate în stoc, aproximativ o cincime a expirat, iar alte 9,9 milioane de doze de vaccin vor expira în curând. Ministerul a cheltuit până acum 27.385,95 euro pentru eliminarea dozelor expirate. În prezent, alte 6,8 milioane de doze de vaccin au ajuns în stoc. În Belgia, anul acesta aproximativ 3,5 milioane de doze de vaccinuri Covid-19 trebuie distruse, potrivit ministerului federal al sănătății. În afara Uniunii Europene, Elveția a distrus deja 14 milioane de doze de vaccin. În Marea Britanie, Guvernul a raportat că aproape șapte milioane de doze de vaccin COVID-19 au fost înregistrate ca irosite, expirate sau deteriorate, începând cu iulie 2022.

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA (sursa: Facebook/Vlad Voiculescu)
Eveniment

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA. România a fost păgubită cu peste un miliard de euro în urma achiziției în plus a 52.805.690 de doze de vaccin Pfizer și Moderna. Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA Principalii vinovați indicați de Direcția Națională Anticorupție sunt fostul premier liberal Florin Cîțu, împreună cu foștii miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Procurorii anticorupție au cerut încuviințarea Senatului și Președintelui României pentru începerea urmăririi penale împotriva celor trei politicieni. Citește și: Un judecător de la Târgu Mureș are sute de dosare pe care nu le-a închis, unele au zăcut peste doi ani. Câștiga 20.000 de lei pe lună, iar CSM nu i-a făcut, practic, nimic Anchetatorii l-au scăpat printre degete pe deputatul liberal Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății, care nu a activat clauza „opt-out” prin care statele membre ale Uniunii Europene aveau posibilitatea să decidă ce cantitate de vaccinuri să cumpere. "Abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave" Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că a cerut încuviințarea Senatului și Președintelui României pentru a începe urmărirea penală împotriva senatorului liberal și fost prim-ministru Florin Cîțu și a foștilor miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Citește și: Sute de ventilatoare, sute de mii de halate și milioane de teste COVID, în stocurile IGSU, după achiziții exagerate decise de Arafat. Avansuri de milioane de euro, produse nerecepționate Cei trei politicieni vor fi cercetați pentru „abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv complicitatea”. Procurorii susțin că, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre. Buba: clauza de opt-out Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre. „De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de "opt-out", astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite”, potrivit DNA. Ce nu spune DNA este faptul că, la data de 17 iunie 2020, ministerul Sănătății era condus de liberalul Nelu Tătaru, cel care avea atunci obligația să activeze clauza. Dacă ministrul Nelu Tătaru activa clauza „opt-out” până la data de 22 iunie 2020, România nu mai era obligată să cumpere mai multe vaccinuri decât avea nevoie. Paguba: 1.005.498.687 euro + TVA Din comunicatul de presă al DNA rezultă că se fac cercetări cu privire doar la modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, cei trei politicieni au contractat un număr mai mare de doze de vaccin Pfizer și Moderna „cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției”. „Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”, precizează DNA. Voiculescu: Era decizia comitetului de vaccinare Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății, susține într-o postare pe Facebook că este nevinovat pentru că „vaccinarea anti-COVID a fost în subordinea premierului în perioada pandemiei, nu a ministrului Sănătății: e vorba de faimosul comitet de vaccinare condus de dl. Gheorghiță care îi raporta ministrului Apărării Ciucă și premierului Cîțu”. În plus, spune Vlad Voiculescu, alocările de cantități pentru statele membre au fost stabilite în cadrul unui contract comun de achiziție al Comisiei Europene cu furnizorii, în principal pe criteriul populației. Voiculescu acuză "ingerințele politicului în Justiție" „Deciziile privind achiziția de vaccinuri au fost luate exclusiv de premierul de la acea vreme. Există înregistrări ale ședințelor de guvern și documente care probează că premierul și-a asumat aceste decizii. Cu toate că nu am fost de acord cu toate deciziile luate de cei care aveau în coordonare vaccinarea (ex: prioritizarea “specialilor”, centrele secrete pentru “speciali”, falsificarea indicatorilor, comunicarea campaniei de vaccinare etc.) și este de notorietate că am fost și dat afară din guvern pentru asta, trebuie spus că cantitatea de doze achiziționate a constituit o decizie de oportunitate în condiții de incertitudine privind disponibilitatea producției, evoluția tulpinilor, necesitatea re-vaccinării”, potrivit lui Voiculescu. Acesta atrage atenția asupra faptului că ancheta DNA a fost declanșată înainte de începerea campaniei electorale. „Deși sunt semne îngrijorătoare în ultima vreme privind ingerințele politicului în Justiție, am convingerea că există resursele de profesionalism și onestitate în acest sistem, pentru a ajunge la concluzia corectă: aceea că am acționat în cele trei luni ca ministru cu cinste, punând mereu pe primul loc viața și sănătatea oamenilor”, se apără Vlad Voiculescu. 7.270.445 de doze de vaccin expirate La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Sănătății a transmis că, de la începutul pandemiei până în august 2023, au fost „livrate și contractate de către Comisia Europeană, pentru România un număr de 35.455.180 de doze” de vaccin. Suma achitată de România pentru dozele de vaccin este de peste 2,378 miliarde lei. Întrebat ce sumă de bani mai trebuie să plătească România pentru vaccinurile contractate, ministrul Alexandru Rafila a transmis că „ministerul Sănătății își menține decizia de a nu achiziționa dozele aferente anului 2023 și este în proces de negociere cu producătorii de vaccinuri și Comisia Europeană”. Mai mult, potrivit răspunsului transmis de MS, România avea 7.270.445 doze de vaccin expirate în septembrie 2023. „Dozele de vaccin expirate se casează și se distrug de către Direcțiile de Sănătate Publică, în conformitate cu procedurile și legislația în vigoare”, a mai transmis ministerul.

Cancerele, descoperite mai puțin după pandemie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cancerele, descoperite mai puțin după pandemie

Cancerele, descoperite mai puțin după pandemie. Aproximativ 17.500 de români bolnavi de cancer se află în evidenţele Institutului Regional de Oncologie din Iaşi. Cancerele, descoperite mai puțin după pandemie Situaţia detaliată arată însă că, în ciuda operaţiunilor ample de screening şi a tuturor eforturilor de sensibilizare a populaţiei din Iaşi şi din Moldova, numărul cazurilor noi nu este încă la nivelul din 2019, anul dinaintea pandemiei. Citește și: Vodafone România, în colaps: a concediat un sfert din angajați, are pierderi anuale de sute de milioane de lei și datorii de aproape patru miliarde de lei, cam cât cifra de afaceri Medicii spun că a rămas o frică după pandemie, iar mulţi dintre cei care ajung la spital cu simptome au deja forme avansate de cancer. Iar dacă rata de supravieţuire la cinci ani în cazul unui cancer de stadiu I trece de 80%, în funcţie de cancer, boala depistată la stadiul III sau IV înseamnă o luptă grea cu o rată de supravieţuire la cinci ani de 15 – 20%. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră