vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: covid

132 articole
Internațional

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată. Pandemia a fost benefică pentru afacerile familiei cancelarului austriac, Karl Nehammer. Deși nu a avut dificultăți economice, compania deținută de tatăl și fratele cancelarului a primit bani guvernamentali din fondurile destinate ajutorului pentru pandemie. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Situația a stârnit controverse. Unii politicieni i-au cerut demisia. Karl Nehammer păstrează tăcerea. Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată Agenția de publicitate și marketing Back-Bone Marketing GmbH are doi acționari majoritari: Karl Nehammer senior și Michael Nehammer, adică tatăl, respectiv fratele cancelarului Austriei. Fiecare din cei doi deține câte 25% din acțiunile companiei. Firma a primit peste 164.000 de euro, ajutor economic federal între 2020 și 2022. Ajutorul economic federal Covid este administrat de COFAG (Agenția Federală de Finanțare COVID-19), care raportează Ministerului de Finanțe. Condițiile preliminare pentru a primi acest ajutor erau: lipsa vânzărilor, pierderile iminente și dificultățile acute de plată, din cauza pandemiei și a consecințelor acesteia. În 2020, compania familiei Nehammer a primit de la Ministerul Finanțelor 21.260 de euro. În 2021, compania a primit 116.031 de euro. Firma, cifre excelente în pandemie În 2022, suma a fost de 27.734 de euro. Însă, potrivit rapoartelor financiare anuale, compania nu se califica pentru primirea ajutorului guvernamental. Raporatele nu au indicat nici o dificultate economică între 2020 și 2022. Per total, între 2020 și 2022, capitalul propriu a crescut de la 299.000 de euro la 1.142.500 de euro. Cu ajutorul Covid de 116.031 de euro, primit în 2021, capitalul social a fost mai mult decât dublat. De asemenea, numărul de angajați a crescut din 2020 până în 2021. Fără finanțarea COFAG, agenția Nehammer ar fi realizat un profit de 209.267 de euro în 2021. Sprijinul generos din partea ministrului de Finanțe i-a adus o creștere a profitului anual cu 55%. Clienții companiei, apropiați de ÖVP Printre marii clienți ai companiei familiei cancelaului Nehammer se numără Agrarmarkt Austria (AMA) și compania energetică EVN. AMA este în subordinea Ministerului Agriculturii și este aproapiată de ÖVP. Din 2020, consiliul de administrație este prezidat de fostul președinte al Camerei de Agricultură a ÖVP, Michaela Langer-Weninger. Președintele consiliului de administrație este Günter Griesmayr, un oficial apropiat fostului ministru al Agriculturii, Josef Pröll. În ceea ce privește EVN, aceasta este deținută în procent de 51% de statul Austria Inferioară. Nehammer nu comentează Compania familiei Nehammer a transmis un răspuns oficial în legătură cu această finanțare: "Firma noastră de consultanță fiscală a fost responsabilă de procesarea ajutorului economic Covid. Desigur, toate condițiile cadrului legal au fost respectate la aplicare.". Până în prezent, cancelarul Karl Nehammer nu a comentat în nici un fel situația. Nu a răspuns solicitărilor jurnaliștilor care l-au întrebat dacă știa de finanțare și de ce Guvernul a acordat ajutor economic unei companii care nu a suferit din cauza pandemiei. Demisia, cerută de parlamentari Pe 5 martie, deputatul Peter Wurm l-a somat oficial pe cancelarul Austiei să clarifice această situație. În plus, Peter Wurm a întrebat dacă pe lângă finanțarea COFAG, s-au plătit și finanțări AMS, date pentru munca cu normă redusă sau asistență pentru integrare. Din partea SPÖ, purtătorul de cuvânt Jan Krainer a etichetat această finanțare drept intolerabilă și iresponsabilă. "În timpul pandemiei de Corona, companiile ar fi trebuit să fie sprijinite pentru a salva locuri de muncă, nu pentru a finanța profiturile în detrimentul contribuabililor!", a declarat acesta. Krainer a solicitat demararea unei anchete. Din partea FPÖ, Christian Hafenecker, secretarul general al partidului, a declarat: "Compania deținută de fratele și tatăl cancelarului ÖVP Nehammer a realizat un profit total de 687.000 de euro în anii Corona 2020 - 2022. Aproape un sfert din aceast profit a provenit din finanțarea COFAG, ceea ce, evident, nu era deloc necesar din punct de vedere economic.".

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Cum a afectat pandemia COVID România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum a afectat pandemia COVID România

Cum a afectat pandemia COVID România. După aproape patru ani de „convieţuire” cu virusul COVID-19, numărul îmbolnăvirilor cauzate de acesta a depăşit 3,5 milioane de cazuri în România. Cum a afectat pandemia COVID România Numărul deceselor înregistrate oficial ca fiind cauzate de coronavirus este de peste 68.500. La nivel global, cifra îmbolnăvirilor este de peste 772 de milioane de cazuri şi cea a deceselor, de aproape şapte milioane. Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni O dată cu boala, COVID-19 a răspândit nesiguranţa şi teama faţă de un adversar necunoscut. Totuşi, datele statistice de la Recensământul Populaţiei din 2021 (efectuat în 2022) arată că la doi ani de la izbucnirea pandemiei doar 32% dintre românii cu vârsta de 15 ani şi peste considerau că au fost “foarte mult” sau „în mare măsură” afectaţi de pandemie. Iar 39% declarau că nu au fost „deloc” afectaţi, sau au fost, dar „în mică măsură”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Voiculescu dă vina pentru achizițiile de vaccinuri pe Cîțu, Baciu și Valeriu Gheorghiță Foto: Facebook
Eveniment

Voiculescu arată spre Cîțu, Baciu și Gheorghiță

Într-o intervenție la Antena 3, fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu (USR) arată spre Cîțu (PNL), Baciu (președintele CNAS) și Valeriu Gheorghiță (directorul spitalului SRI) în scandalul supra-achizițiilor de vaccinuri anti-covid Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Antena 3 a subliniat că Voiculescu „a refuzat să îi acuze explicit pe Baciu, Gheorghiță și Cîțu”, dar a subliniat că „responsabilitățile rămân". Baciu, Cîțu și Gheorghiță Voiculescu arată spre Cîțu, Baciu și Gheorghiță „Ce vă pot eu spune foarte clar - și am spus-o de vreo 100 de ori până acum, dar o repet până la a mia oară - este că toate contractele au fost semnate de către CNCAV (Comitetul Național pentru Coordonare Activităților de Vaccinare), de reprezentantul CNCAV (Valeriu Gheorghiță, ulterior de Andrei Baciu, n.r.), cu mandat de la premierul Cîțu. Ministerul Sănătății și eu personal nu eram implicați nici la nivel de decizie, eu nici măcar nu eram informat. Deci, contractele, și dacă citiți referatul procurorului, se spune foarte clar, contractele erau semnate cu acordul premierului, numai cu acordul premierului, fără acordul meu. Mai târziu, veneau la mine acele fișe de comandă, care erau o chestiune administrativă”, a spus fostul ministru al Sănătății, citat de Antena 3. Document în care Gheorghiță și Baciu mai cer opt milioane de vaccinuri Potrivit relatării Antenei 3, el a citat un document din dosar în care președintele CNCAV, Valeriu Gheorghiță, și Andrei Baciu (secretar de stat în Ministerul Sănătății, succesorul lui Gheorghiță la CNCAV) i-au solicitat premierului de atunci, Florin Cîțu, să analizeze oportunitatea achiziționării suplimentare a peste 8 milioane de doze de vaccin. Memorandumul respectiv, trimis în ianuarie 2021, a fost aprobat de Cîțu în luna februarie, același an. „Eu nu consider vinovat pe nimeni. Eu consider că cei care au fost responsabili sunt și acum responsabili. Nu se poate schimba responsabilitatea pentru că au trecut doi ani și jumătate de atunci (...) Repet, nu a fost niciodată decizia mea dacă să cumpărăm o cantitate anume de doze de vaccin sau altă cantitate. Niciodată n-a fost asta decizia mea. Într-un mod ironic, mă regăsesc în situația de a spune ceva în favoarea lui Florin Cîțu. Nu cred că mă puteți bănui de vreo simpatie deosebită pentru dumnealui. Dar România nu este nici măcar în primele, este sub media europeană la nivelul de vaccinuri achiziționate”, a mai afirmat Vlad Voiculescu.

UE, excedent enorm de vaccinuri anti-COVID (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

UE, excedent enorm de vaccinuri anti-COVID

UE, excedent enorm de vaccinuri anti-COVID. Țările bogate, precum SUA, Canada, Marea Britanie și blocul Uniunii Europene, au investit cele mai multe fonduri publice în cercetarea și dezvoltarea vaccinurilor COVID-19. A existat și o condiție: aceste țări urma să fie primele care să primească vaccinurile. S-au semnat, așadar, acorduri de cumpărare anticipată. Aceste acorduri implicau și riscuri: nu se știa care dintre producători va putea livra un vaccin și când. Contractele erau private, iar guvernele au primit diferite intervale de timp, în funcție de investiții. Unii producători au precizat că dozele vor putea fi distribuite la începutul lui 2021, în timp ce alții au fost mai vagi, indicând chiar sfârșitul anului 2022. Buluceala pentru vaccin din 2020 Ceea ce a îngreunat sarcina guvernelor de a stabili niște așteptări realiste. A fost și cazul scandalului iscat în Canada. În 2020, țara semnase un acord cu Moderna, în luna august, pentru 20 de milioane de doze, cu o opțiune pentru alte 36 de milioane. La scurt timp după, Statele Unite au anunțat că au semnat un acord pentru până la 500 de milioane de doze. Marea Britanie și Uniunea Europeană și-au anunțat propriile acorduri în luna noiembrie. În luna decembrie 2020, Moderna a declarat că primele sale 20 de milioane de doze vor merge în Statele Unite iar politicienii canadieni au fost acuzați că și-au lăsat țara să-și piardă locul. Nu era însă cunoscut faptul că, pentru a primi sprijinul financiar din SUA, Moderna le promisese americanilor primele doze. În prezent, la aproape trei ani de la semnarea primelor contracte privind livrările de vaccin anti-COVID, multe din aceste țări, atât din Uniunea Europenă, cât și în afara ei, se confruntă cu stocuri excesive de vaccinuri anti-COVID. Pe de o parte, sunt nevoite să distrugă dozele deja existente, pe de alta, sunt legate în continuare de contractele cu producătorii, care le suplimentează stocurile, deja prea pline. Numai în 2021, surplus de un miliard de doze Acordurile de precomandă semnate chiar înainte ca vaccinurile să fie aprobate au dus la o suprasaturare de achiziții. Guvernele s-au trezit cu o cantitate de doze care depășeau necesarul vaccinării populațiilor. Astfel, dozele pentru care Uniunea Europeană semnase contracte ar fi ajuns pentru vaccinarea completă a rezidenților de două ori. Marea Britanie și Statele Unite ar fi putut face acest lucru de patru ori, iar Canada, de șase ori. Potrivit unui raport, Australia, Canada, Japonia, Regatul Unit, SUA și Uniunea Europeană au achiziționat, în 2021, un surplus de peste un miliard de doze. UE, excedent enorm de vaccinuri anti-COVID În 2020, Comisia Europeană a negociat acorduri de achiziție anticipată cu o serie de producători de vaccinuri pentru a-și asigura dreptul de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin într-un anumit interval de timp, în schimbul finanțării unei părți din costurile inițiale ale producătorilor. Până la sfârșitul lunii noiembrie a anului 2020, Comisia ajunsese la un acord cu șase producători de vaccinuri vizând achiziția unui volum de până la două miliarde de doze. Pentru o populație a blocului comunitar de aproximativ 447,7 million de persoane (inclusiv copii). Grosso modo, chiar dacă ar fi primit câte trei doze (deși printre producători s-a numărat și compania Johnosn&Johnosn, al cărei vaccin necesita doar o doză), chiar dacă ar fi fost vaccinați copiii mici și adolescenții, Uniunea Europeană ar fi avut nevoie de mai puțin de 1,5 miliarde de doze. Zece doze pentru fiecare locuitor Totuși, la vremea semnării acordurilor de precomandă, nu era sigur care furnizor va putea livra un vaccin aprobat și când. În plus, nu se putea cunoaște amploarea pandemiei. În total, din 2020 și până în prezent, Uniunea Europeană a achiziționat 4,6 miliarde de doze pentru cei 447 de milioane de locuitori. Adică aproape zece doze pe locuitor. Costul total al contractelor este estimat la 71 de miliarde de euro. Deși a donat sute de milioane de doze țărilor sărace, stocurile sunt încă pline, iar milioane de doze, pe cale să expire. Până la sfârșitul anului 2023, UE așteaptă să mai primească alte 1,8 miliarde de doze. Multe doze, puțină transparență Datele Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor arată că vaccinările s-au oprit în Europa, pe măsură ce amenințarea coronavirusului a scăzut. În Uniunea Europeană, al treilea rapel a fost administrat doar pentru 1,7% din populația adultă. Dar, din cauza contractelor obligatorii semnate în apogeul pandemiei, guvernele țărilor membre ale Uniunii sunt blocate să cumpere în continuare, în mod regulat, noi doze de vaccin. Doar compania Pfizer a declarat că 450 de milioane de doze sunt programate pentru livrare în acest an. Implicarea personală a președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, în asigurarea celui mai mare contract de vaccin din Europa, pentru până la 1,8 miliarde de doze de vaccin BioNTech/Pfizer, a fost pusă sub semnul întrebării de New York Times, în 2021. Jurnaliștii au publicat un articol în care dezvăluiau că aceasta a schimbat mesaje personale cu șeful executivului Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare acordului. În urmă cu aproape un an, Polonia a declarat că va înceta unilateral să mai plătească pentru aceste doze. Ministrul polonez al Sănătății, Adam Niedzielski, a cerut Comisiei Europene să explice cum au fost încheiate contractele care au condiționat până la urmă statele membre să achiziționeze în continuare doze de vaccin. De atunci, s-a format o coaliție de țări din Europa de Est și Centrală pentru a susține un nou acord, argumentând că pandemia a intrat într-o nouă etapă în care este nevoie de mai puține vaccinuri, iar războiul din Ucraina pune deja în dificultate finanțele publice. Germania mai are 120 de milioane de doze. Și va mai primi Germania a comandat un total de 672 de milioane de doze de vaccin corona de la începutul pandemiei. Raportate la numărul populației, au fost comandate opt doze de vaccin pentru fiecare rezident din Germania, de la sugari până la bătrâni. Până în prezent, în Germania s-au aruncat 83 de milioane de doze de vaccinuri împotriva coronavirusului. Costul aproximativ al pierderilor e de 1,6 miliarde de euro. Germania mai are în stoc 120 de milioane de doze neutilizate, și așteaptă să primească o tranșă nouă de doze, deși vaccinarea s-a oprit. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății din țară, Germania a distrus 54 de milioane de doze de vaccin COVID-19 până la sfârșitul anului 2022 și alte 29 de milioane în primul trimestru al anului 2023. Însă ministerul nu a furnizat cifre privind deșeurile pentru al doilea trimestru al acestui an și, de asemenea, a subliniat că statele federale și furnizorii de asistență medicală nu sunt obligați să raporteze deșeurile de vaccinuri. Potrivit unui răspuns solicitat de POLITICO, „Volumul total al dozelor totale de vaccin COVID-19 eliminate achiziționate de Republica Federală Germania nu poate fi cuantificat”. Deși ministerul nu a furnizat o defalcare a tipului de vaccinuri neutilizate, a spus că din cele 29 de milioane de vaccinuri care expiraseră până la sfârșitul primului trimestru al anului 2023, 5 milioane erau Moderna, 18 milioane erau BioNTech/Pfizer, iar alte 6 milioane au fost Novavax. Franța mai are 47 de milioane de doze În Franța, Direcția Generală a Sănătății a susținut că are „un stoc strategic” de aproape 47 de milioane de doze. „Pe măsură ce criza a progresat, Ministerul Sănătății s-a asigurat că își adaptează în mod regulat strategia de aprovizionare cu vaccinuri pentru a limita distrugerea dozelor”, adaugă DGS. Acest lucru a dus în special la „renegocieri ale contractelor cu producătorii de vaccinuri” sau chiar „prelungiri ale expirărilor anumitor vaccinuri”. Dar cu privire la numărul de doze precomandate pentru lunile următoare, DGS a refuzat să răspundă, explicând că numărul dozelor de vaccin pe care Franța le va achiziționa în 2023 depinde de „angajamentele contractuale inițiale și de proiecția volumului de doze necesare pentru următoarele campanii”. Și în ceea ce privește numărul dozelor expirate, numărul este vag. Potrivit DGS, Franța ar fi trebuit să arunce anul trecut 3,6 milioane de doze. Toate țările europene au vaccinuri expirate În întreaga lume, peste 240 de milioane de doze de vaccinuri expirate au fost aruncate, doar anul trecut. În Suedia, presa relatează că aproape 8,5 milioane de doze de vaccin Covid au fost aruncate. Costul estimat este de 1,5 miliarde de coroane suedeze (aproximativ 136 de milioane de euro). În Spania, la sfârșitul anului 2022, aproximativ 14 milioane de doze de vaccinuri anti-Covid a trebuit să fie distruse, din cauza expirării. În Austria, din cele 20,9 milioane de doze de vaccin aflate în stoc, aproximativ o cincime a expirat, iar alte 9,9 milioane de doze de vaccin vor expira în curând. Ministerul a cheltuit până acum 27.385,95 euro pentru eliminarea dozelor expirate. În prezent, alte 6,8 milioane de doze de vaccin au ajuns în stoc. În Belgia, anul acesta aproximativ 3,5 milioane de doze de vaccinuri Covid-19 trebuie distruse, potrivit ministerului federal al sănătății. În afara Uniunii Europene, Elveția a distrus deja 14 milioane de doze de vaccin. În Marea Britanie, Guvernul a raportat că aproape șapte milioane de doze de vaccin COVID-19 au fost înregistrate ca irosite, expirate sau deteriorate, începând cu iulie 2022.

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA (sursa: Facebook/Vlad Voiculescu)
Eveniment

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA. România a fost păgubită cu peste un miliard de euro în urma achiziției în plus a 52.805.690 de doze de vaccin Pfizer și Moderna. Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA Principalii vinovați indicați de Direcția Națională Anticorupție sunt fostul premier liberal Florin Cîțu, împreună cu foștii miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Procurorii anticorupție au cerut încuviințarea Senatului și Președintelui României pentru începerea urmăririi penale împotriva celor trei politicieni. Citește și: Un judecător de la Târgu Mureș are sute de dosare pe care nu le-a închis, unele au zăcut peste doi ani. Câștiga 20.000 de lei pe lună, iar CSM nu i-a făcut, practic, nimic Anchetatorii l-au scăpat printre degete pe deputatul liberal Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății, care nu a activat clauza „opt-out” prin care statele membre ale Uniunii Europene aveau posibilitatea să decidă ce cantitate de vaccinuri să cumpere. "Abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave" Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că a cerut încuviințarea Senatului și Președintelui României pentru a începe urmărirea penală împotriva senatorului liberal și fost prim-ministru Florin Cîțu și a foștilor miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Citește și: Sute de ventilatoare, sute de mii de halate și milioane de teste COVID, în stocurile IGSU, după achiziții exagerate decise de Arafat. Avansuri de milioane de euro, produse nerecepționate Cei trei politicieni vor fi cercetați pentru „abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv complicitatea”. Procurorii susțin că, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre. Buba: clauza de opt-out Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre. „De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de "opt-out", astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite”, potrivit DNA. Ce nu spune DNA este faptul că, la data de 17 iunie 2020, ministerul Sănătății era condus de liberalul Nelu Tătaru, cel care avea atunci obligația să activeze clauza. Dacă ministrul Nelu Tătaru activa clauza „opt-out” până la data de 22 iunie 2020, România nu mai era obligată să cumpere mai multe vaccinuri decât avea nevoie. Paguba: 1.005.498.687 euro + TVA Din comunicatul de presă al DNA rezultă că se fac cercetări cu privire doar la modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, cei trei politicieni au contractat un număr mai mare de doze de vaccin Pfizer și Moderna „cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției”. „Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”, precizează DNA. Voiculescu: Era decizia comitetului de vaccinare Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății, susține într-o postare pe Facebook că este nevinovat pentru că „vaccinarea anti-COVID a fost în subordinea premierului în perioada pandemiei, nu a ministrului Sănătății: e vorba de faimosul comitet de vaccinare condus de dl. Gheorghiță care îi raporta ministrului Apărării Ciucă și premierului Cîțu”. În plus, spune Vlad Voiculescu, alocările de cantități pentru statele membre au fost stabilite în cadrul unui contract comun de achiziție al Comisiei Europene cu furnizorii, în principal pe criteriul populației. Voiculescu acuză "ingerințele politicului în Justiție" „Deciziile privind achiziția de vaccinuri au fost luate exclusiv de premierul de la acea vreme. Există înregistrări ale ședințelor de guvern și documente care probează că premierul și-a asumat aceste decizii. Cu toate că nu am fost de acord cu toate deciziile luate de cei care aveau în coordonare vaccinarea (ex: prioritizarea “specialilor”, centrele secrete pentru “speciali”, falsificarea indicatorilor, comunicarea campaniei de vaccinare etc.) și este de notorietate că am fost și dat afară din guvern pentru asta, trebuie spus că cantitatea de doze achiziționate a constituit o decizie de oportunitate în condiții de incertitudine privind disponibilitatea producției, evoluția tulpinilor, necesitatea re-vaccinării”, potrivit lui Voiculescu. Acesta atrage atenția asupra faptului că ancheta DNA a fost declanșată înainte de începerea campaniei electorale. „Deși sunt semne îngrijorătoare în ultima vreme privind ingerințele politicului în Justiție, am convingerea că există resursele de profesionalism și onestitate în acest sistem, pentru a ajunge la concluzia corectă: aceea că am acționat în cele trei luni ca ministru cu cinste, punând mereu pe primul loc viața și sănătatea oamenilor”, se apără Vlad Voiculescu. 7.270.445 de doze de vaccin expirate La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Sănătății a transmis că, de la începutul pandemiei până în august 2023, au fost „livrate și contractate de către Comisia Europeană, pentru România un număr de 35.455.180 de doze” de vaccin. Suma achitată de România pentru dozele de vaccin este de peste 2,378 miliarde lei. Întrebat ce sumă de bani mai trebuie să plătească România pentru vaccinurile contractate, ministrul Alexandru Rafila a transmis că „ministerul Sănătății își menține decizia de a nu achiziționa dozele aferente anului 2023 și este în proces de negociere cu producătorii de vaccinuri și Comisia Europeană”. Mai mult, potrivit răspunsului transmis de MS, România avea 7.270.445 doze de vaccin expirate în septembrie 2023. „Dozele de vaccin expirate se casează și se distrug de către Direcțiile de Sănătate Publică, în conformitate cu procedurile și legislația în vigoare”, a mai transmis ministerul.

Cancerele, descoperite mai puțin după pandemie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cancerele, descoperite mai puțin după pandemie

Cancerele, descoperite mai puțin după pandemie. Aproximativ 17.500 de români bolnavi de cancer se află în evidenţele Institutului Regional de Oncologie din Iaşi. Cancerele, descoperite mai puțin după pandemie Situaţia detaliată arată însă că, în ciuda operaţiunilor ample de screening şi a tuturor eforturilor de sensibilizare a populaţiei din Iaşi şi din Moldova, numărul cazurilor noi nu este încă la nivelul din 2019, anul dinaintea pandemiei. Citește și: Vodafone România, în colaps: a concediat un sfert din angajați, are pierderi anuale de sute de milioane de lei și datorii de aproape patru miliarde de lei, cam cât cifra de afaceri Medicii spun că a rămas o frică după pandemie, iar mulţi dintre cei care ajung la spital cu simptome au deja forme avansate de cancer. Iar dacă rata de supravieţuire la cinci ani în cazul unui cancer de stadiu I trece de 80%, în funcţie de cancer, boala depistată la stadiul III sau IV înseamnă o luptă grea cu o rată de supravieţuire la cinci ani de 15 – 20%. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății

Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății. Numărul de cazuri de COVID crește alarmant în România în ultimele săptămâni. În prezent, s-ar înregistra peste 2.000 de cazuri zilnic. Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății În acest context, în ultimele zile au avut loc mai multe întâlniri fără caracter public la Ministerul Sănătății, potrivit surselor DeFapt.ro. Managerilor marilor spitale din București, dar și din țară, li s-au cerut situația paturilor libere de la ATI, cea a stocurilor de antivirale și alte date referitoare la gestionarea unei posibile aglomerări a saloanelor de Terapie Intensivă din cauza cazurilor de coronavirus. Citește și: Mama lui Vlad Pascu, către fiul ei, în arest: Eu vreau să-ți fac dosar medical, să te trimită pe aici, pe Rahova. Este centru de tratare de dependențe Cum îmbolnăvirile de COVID-19 nu mai au statut special, ca în perioada pandemiei (2020-2022), oficialii Sănătății nu au de gând să pună pe tapet situația îmbolnăvirilor pentru a nu crea nemulțumiri sociale. Mai mult decât atât, ministrul pesedist al Sănătății, Alexandru Rafila, a fost avertizat de conducerea PSD să nu inflameze starea de spirit socială dacă situația spitalicească poate fi ținută sub control prin măsuri preventive discrete. Variantele momentului: EG.5 și BA.2.86 Două variante de COVID sunt în acest moment considerate ca fiind cele mai importante. EG.5, una dintre acestea, se răspândește rapid, dar experții spun că nu este mai periculos decât versiunile anterioare. O altă variantă nouă, numită BA.2.86, este urmărită îndeaproape din cauza mutațiilor sale. Citește și: DIICOT a ratat-o pe doamna Coca, adevărata mamă a lui Vlad Pascu. De ce „Hidra” e doar prescurtarea de la hidrant În luna august, EG.5 a devenit varianta dominantă în Statele Unite, iar Organizația Mondială a Sănătății a clasificat-o ca "variantă de interes", ceea ce înseamnă că are modificări genetice care îi conferă un avantaj și că prevalența sa este în creștere. BA.2.86 este mult mai puțin răspândită, reprezentând doar o fracțiune infimă din cazuri, dar oamenii de știință sunt alarmați de numărul de mutații pe care le poartă. Așadar, se întreabă New York Times, cât de îngrijorați ar trebui să fie oamenii în legătură cu aceste variante? OMS: EG.5, risc scăzut la nivel global În timp ce bolile grave la adulții în vârstă și la persoanele cu afecțiuni subiacente sunt întotdeauna o preocupare, la fel ca și Covidul lung la oricine este infectat, experții spun că EG.5 nu reprezintă o amenințare substanțială - sau cel puțin nu mai mult decât oricare dintre celelalte variante majore care circulă în prezent. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un „portofel” cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat "Este îngrijorător faptul că este în creștere, dar nu pare a fi ceva foarte diferit de ceea ce a circulat deja în SUA în ultimele trei-patru luni", a declarat Andrew Pekosz, profesor de microbiologie moleculară și imunologie la Școala de Sănătate Publică Bloomberg a Universității Johns Hopkins. "Deci cred că asta este ceea ce îmi temperează îngrijorarea în legătură cu această variantă, în acest moment.", a adăugat acesta. Chiar și Organizația Mondială a Sănătății a declarat în anunțul său că, pe baza dovezilor disponibile, "riscul pentru sănătatea publică reprezentat de EG.5 este evaluat ca fiind scăzut la nivel global". Prima identificare: China Varianta a fost identificată în China în februarie 2023 și a fost detectată pentru prima dată în Statele Unite în aprilie. Este un descendent al variantei Omicron XBB.1.9.2 și are o mutație notabilă care o ajută să se sustragă anticorpilor dezvoltați de sistemul imunitar ca răspuns la variantele anterioare și la vaccinuri. Acest avantaj ar putea fi motivul pentru care EG.5 a devenit tulpina dominantă la nivel mondial și ar putea fi unul dintre motivele pentru care cazurile de Covid au crescut din nou. Această mutație "poate însemna că mai mulți oameni sunt susceptibili să se infecteze, deoarece virusul poate scăpa puțin mai mult de această imunitate", a declarat Dr. Pekosz. Dar EG.5, care a mai fost numit și Eris, nu pare să aibă capacități noi în ceea ce privește contagiozitatea, simptomele sau probabilitatea de a provoca boli grave. Testele de diagnosticare și tratamentele precum Paxlovid continuă să fie eficiente împotriva acestuia, a declarat Dr. Pekosz. Speranțe în noul vaccin Dr. Eric Topol, vicepreședinte executiv al Scripps Research din La Jolla, California, a declarat că nu este prea îngrijorat de această variantă; totuși, s-ar simți mai bine dacă noua formulă de vaccin, care se așteaptă să fie lansată în toamnă, ar fi deja disponibilă. Booster-ul actualizat a fost dezvoltat pe baza unei alte variante care este similară din punct de vedere genetic cu EG.5. Se așteaptă ca acesta să ofere o protecție mai bună împotriva EG.5 decât vaccinul de anul trecut, care a vizat tulpina originală a coronavirusului și o variantă Omicron mult mai veche, care este doar înrudită în mod îndepărtat. "Principala mea preocupare este pentru persoanele cu risc ridicat", a declarat Dr. Topol. "Vaccinurile pe care le-au avut sunt prea îndepărtate de locul în care se află virusul în acest moment și unde se îndreaptă". BA.2.86, număr mare de mutații Cealaltă nouă variantă pe care oamenii de știință o urmăresc îndeaproape este BA.2.86, supranumită Pirola. Descendentă dintr-o variantă Omicron diferită, BA.2.86 a fost legată definitiv de câteva zeci de cazuri de Covid pe patru continente, dar experții suspectează că este mai răspândită. Oamenii de știință sunt deosebit de îngrijorați de această variantă din cauza numărului de mutații pe care le poartă. Multe dintre ele se află în proteina spike, pe care virusul o folosește pentru a infecta celulele umane și pe care sistemele noastre imunitare o folosesc pentru a-l identifica. Potrivit lui Jesse Bloom, profesor la Fred Hutchinson Cancer Center, specializat în evoluția virușilor, mutațiile din BA.2.86 reprezintă "un salt evolutiv similar ca mărime" cu modificările din prima variantă Omicron în comparație cu tulpina originală a coronavirusului. Vaccinul, ineficient Datele publicate la 31 august pe X (fostul Twitter) de oamenii de știință din China au arătat că BA.2.86 este atât de diferit de versiunile anterioare ale virusului încât scapă cu ușurință anticorpilor produși ca răspuns la infecțiile anterioare - chiar mai mult decât EG.5. Datele (care nu au fost încă publicate sau analizate de alți cercetători) sugerează că vaccinul actualizat nu va fi foarte eficient împotriva acestuia. Cu toate acestea, cercetarea a indicat, de asemenea, că BA.2.86 ar putea fi mai puțin infecțioasă decât alte variante - deși studiile efectuate pe celule în laborator nu corespund întotdeauna modului în care se comportă un virus în lumea reală. La 1 septembrie, oamenii de știință din Suedia au postat rezultate mai încurajatoare (de asemenea, nepublicate sau neanalizate de alți cercetători) pe X, care arată că anticorpii produși de persoanele care au avut o infecție recentă cu Covid au oferit o anumită protecție împotriva BA.2.86 atunci când au fost testați în laborator. Descoperirile lor sugerează că anticorpii produși de noul vaccin nu vor fi complet neputincioși împotriva variantei. "Un scenariu posibil este ca BA.2.86 să fie mai puțin transmisibil decât variantele actuale și, astfel, să nu se răspândească niciodată pe scară largă", a scris Dr. Bloom într-un e-mail pentru The New York Times. "Cu toate acestea, există, de asemenea, o șansă ca varianta să se răspândească pe scară largă - și va trebui doar să așteptăm mai multe date pentru a ști", a adăugat acesta.

Spitalul modular COVID, eșec de milioane (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Spitalul modular COVID, eșec de milioane

Spitalul modular COVID, eșec de milioane. Echipamentele pentru spitalul modular COVID a ajuns cu întârziere la Iași, fiind instalate și puse în funcțiune abia în septembrie 2020. Spitalul modular COVID, eșec de milioane Spitalul fost închis în ianuarie 2021, redeschis în iarna următoare în urma recrudescenței cazurilor de infecție și închis definitiv în primăvara anului trecut. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR De atunci, complexul medical și echipamentele din dotare stau nefolosite, în așteptarea relocării la baza ISUJ Iași de pe bd. Rosetti. Spitalul aparține Euronest, dar a fost dat în administrare Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iași, turiști străini imediat după pandemie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Iași, turiști străini imediat după pandemie

Iași, turiști străini imediat după pandemie. Puţine sunt judeţele în care turismul şi-a revenit în totalitate după dezastrul produs de pandemie de COVID. Iași, turiști străini imediat după pandemie Dintre oraşele mari din România, potrivit lectorului univ. Mihai Bulai, prodecan al Facultăţii de Geografie şi Geologie, "Iaşi este singurul oraş mare din România care a depăşit pandemia". Într-o analiză publicată în Ziarul Financiar, acesta arată că, anul trecut, municipiul Iaşi a înregistrat 334.000 de turişti (sosiri turistice), "fiind singurul oraş de talie mare din România care a depăşit criza generată de pandemia de COVID-19. Citește și: Modista Dana Budeanu, acum și geostrateg, îi ridică ode lui Hellvig: „Om inteligent extrem de informat”. Ea face o lungă analiză a ultimului eseu publicat de ex-șeful SRI În 2022, acesta a înregistrat un surplus de 23.000 de turişti faţă de 2019, caz unic în peisajul oraşelor mari din România!". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU (sursa: Facebook/IGSU)
Investigații

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU. 2,5 milioane de dolari a plătit în avans Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, condus de generalul Dan Paul Iamandi, unei companii din Coreea de Sud pentru achiziția a 200 de ventilatoare medicale. Echipamentele nu au mai ajuns, dar nici banii statului nu au fost recuperați până în prezent. Aceasta este una din numeroasele achiziții controversate girate în pandemie de generalul Iamandi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nereguli extrem de grave au fost descoperite de Curtea de Conturi și în cazul achizițiilor făcute în pandemie de Departamentul pentru Situații de Urgență, aflat sub conducerea directă a secretarului de stat Raed Arafat. De exemplu, au fost contractate în plus 4,2 milioane de teste rapide față de cele 70 de milioane de teste aprobate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Arafat, cinci refuzuri să se prezinte la Comisia de anchetă Raed Arafat, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a fost chemat de cinci ori de politicienii din Comisia parlamentară de anchetă privind achizițiile publice în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României pentru a fi audiat cu privire la achizițiile din pandemie. Dar de fiecare dată a refuzat invitația. De ce era importantă audierea secretarului de stat Raed Arafat? Pentru că acesta, în calitatea sa de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a solicitat Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) să facă achizițiile de echipamente și materiale sanitare, inclusiv cele în care beneficiar era Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit unui raport al Curții de Conturi a României, DSU nu a fundamentat, conform prevederilor OUG 11/2020, valorile estimate transmise ONAC în vederea organizării și derulării procedurilor de achiziții. "Au fost comunicate prețuri de 5 - 6 ori mai mari decât ofertele prezentate și contractate (în cazul festelor nazo-faringiene); au fost comunicate prețuri mai mari decât ofertele contractate prin proceduri anterioare (în cazul cutiilor de transport, produse medicale cu data logger de temperatură și tracker GPS)", se menționează în raportul Curții de Conturi. DSU dădea comenzi ONAC-ului Comitetul Național pentru Situații de Urgență a emis Hotărârea 83 din data de 8 octombrie 2021 prin care se stabileau "noi categorii de produse, stocuri de urgență medicală de strictă necesitate, necesare pentru asigurarea monitorizării permanente și eficiente a riscului epidemiologic la nivelul unităților de învățământ". Practic, urma să se cumpere o cantitate maximă de 70 de milioane de teste rapide din probă de salivă. În urma achiziției, s-a declanșat un scandal public între Ministerul Educației și Departamentul pentru Situații de Urgență legat de sincopele de aprovizionare a unităților școlare, dar și a prețurilor de achiziție mult mai mari. Curtea de Conturi a constatat că DSU a transmis către ONAC o valoare estimată nefundamentată care a "avut drept consecință contractarea prin acord cadru a unei cantități de 4.200.000 buc., peste nivelul aprobat prin HCNSU nr. 83/2021". Legat de această problemă, Curtea de Conturi a cerut Ministerului Afacerilor Interne, condus de liberalul Lucian Bode, să dispună o analiză punctuală. Penalități "uitate" de 22 de milioane de lei Curtea de Conturi a României nu a fost la fel de indulgentă cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, condus de generalul Dan Paul Iamandi. În cazul achiziției de măști de protecție FFP2 și FFP3 de la compania Romwine & Coffe SRL, controlată de afaceristul Cătălin Hideg, Curtea de Conturi a sesizat Direcția Națională Anticorupție. Motivul: IGSU a acceptat nejustificat situația de "forță majoră" invocată de Romwine în livrarea cu mare întârziere a produselor față de termenele de livrare prevăzute în contract. Mai mult, nu a calculat, nu a pretins și nu a urmărit încasarea penalităților aferente. Ulterior controlului, IGSU a calculat, facturat și înregistrat penalități de întârziere de peste 2,72 milioane de lei. Totodată, a fost obligată să ceară penalități și de alți furnizori de echipamente medicale în valoare de peste 19,27 milioane lei. În total 22 de milioane lei, echivalentul a peste 4,5 milioane de euro. Avans de 2,45 milioane USD, nimic în schimb IGSU a plătit firmei Medi Consulting Korea un avans de 2,45 milioane de dolari pentru achiziția a 200 de ventilatoare. Se întâmpla în aprilie 2020, la începutul pandemiei. Nu se știe pe ce filieră a ajuns să fie contractată firma sud-coreeană și nici motivele pentru care IGSU a plătit avansul cu ochii închiși. Cert este că ventilatoarele nu au mai ajuns, iar IGSU a rămas cu banii dați. Curtea de Conturi a constatat că IGSU nici nu a executat garanția de bună execuție, în valoare de 40.800 dolari, nici nu a calculat și pretins penalități. Într-un final, IGSU a fost nevoită să dea firma sud-coreeană în judecată. Tribunalul București a decis în iulie 2022 ca firma Medi Consulting Korea să restituie avansul și să plătească dobânzi de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere și penalităț de 0,01% pe zi până la achitarea integrală a debitului. "În cazul nerecuperării avansului de la furnizor, pentru stabilirea răspunderii materiale se va sesiza conducătorul entității verificate pentru dispunerea cercetării administrative în acest sens", se menționează în raport. Adică generalul Dan Paul Iamandi trebuie să demareze o anchetă internă pentru a-i trage la răspundere pe subordonații responsabili de această achiziție. Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU IGSU a achiziționat în regim de urgență, prin negociere directă fără publicarea unui anunț prealabil, aparate și echipamente medicale care stau în stoc sau deja au expirat. Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, a stabilit că termenul de livrare este determinant, fiind principalul factor de evaluare în atribuirea contractelor. Urgența invocată de Raed Arafat a fost atât de mare încât echipamentele medicale achiziționate nici nu au părăsit depozitele. Printre acestea se află ventilatoare, teste nazofaringiene, injectomate și halate impermeabile. Valoarea acestora a fost calculată la suma de 45,86 milioane lei. Adică, în jur de 9,3 milioane de euro. Citește și: Uluitoarele șpăgi de la RAR: cum trec bombe pe roți prin stații ITP – cu numere false și poze trucate De exemplu, în aprilie 2022, IGSU a avea în stoc o cantitate de 252 de ventilatoare medicale în valoare de 28,08 milioane lei, cumpărate în regim de urgență în noiembrie 2020. Ulterior, în stocul IGSU au rămas 143 ventilatoare. Conform certificatelor de garanție, perioada de garanție dată de furnizor a fost de doi ani, adică până în decembrie 2022. Astfel, IGSU a rămas în stoc cu ventilatoare expirate în valoare de aproape 16 milioane lei. În noiembrie 2020, IGSU a mai cumpărat 800 de injectomate în regim de urgență, în valoare de 1,31 milioane lei. Până în aprilie 2022, atunci când a avut loc controlul Curții de Conturi, nu se utilizase nici o bucată. Ulterior, au fost distribuite 238 de bucăți. În stocurile IGSU se mai află peste 1,5 milioane de teste nazofringiene și aproape 470.000 de halate impermeabile. Toate, cumpărate în regim de urgență.

Poluarea atmosferică scade eficacitatea vaccinurilor anti-COVID
Mediu

Poluarea atmosferică scade eficacitatea vaccinurilor

Poluarea atmosferică scade eficacitatea vaccinurilor anti-COVID, relevă un studiu efectuat de cercetători spanioli, relatează agenţia EFE. Publicat miercuri de revista Environmental Health Perspective, studiul a fost condus de Institutul de Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Poluarea atmosferică scade eficacitatea vaccinurilor anti-COVID Cercetarea a stabilit o legătură între expunerea la contaminanţii atmosferici menţionaţi şi scăderea cu aproximativ 10% a răspunsului anticorpilor IgM şi IgG la persoanele care nu au avut o infecţie anterioară cu coronavirusul SARS-CoV-2. O analiză precedentă a aceluiaşi institut a relevat şi o asociere între expunerea la poluanţii atmosferici înaintea pandemiei şi riscul de a suferi o formă gravă de COVID-19. Conform cercetătorilor ISGlobal, explicaţia acestor legături ar consta în efectele poluării atmosferice asupra sistemului imunitar. Cercetarea publicată miercuri a constat în analiza datelor a 927 de voluntari cu vârste cuprinse între 40 şi 65 de ani, care au răspuns unor chestionare şi au dat probe de sânge în vara anului 2020, imediat după primul lockdown, şi în primăvara lui 2021, după începerea campaniei de vaccinare anti-COVID. Toţi voluntarii au fost vaccinaţi cu unul dintre serurile Pfizer, Moderna sau AstraZeneca. Apoi li s-au măsurat anticorpii IgM, IgG şi IgA, comparativ cu cinci antigeni virali, dintre care trei în proteina Spike conţinută în vaccin. Expunerea fiecărui participant la PM2.5, funingine, NO2 şi ozon a fost estimată în funcţie de domiciliul său înaintea pandemiei. Rezultatele au arătat că, în cazul persoanelor care nu au fost infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2, expunerea pre-pandemică la PM2.5, funingine şi NO2 a fost asociată cu o scădere între 5% şi 10% a nivelului de anticorpi anti-Spike induşi de vaccin, scădere observată atât în cazul răspunsurilor timpurii (IgM), cât şi a celor tardive (IgG). Poluarea atmosferică poate provoca o inflamaţie cronică Vârful în anticorpi IgG după prima doză de vaccin a fost mai tardiv în cazul voluntarilor expuşi la o poluare atmosferică sporită, iar nivelurile reduse de IgG au persistat timp de mai multe luni după vaccinare, cu rezultate similare pentru toate cele trei seruri folosite. "Poluarea atmosferică poate provoca o inflamaţie cronică, ce s-a asociat cu un efect negativ asupra eficacităţii vaccinurilor", afirmă Carlota Dobańo şi Cathryn Tonne, cercetătoare la ISGlobal. "Constatările noastre confirmă studii conform cărora contaminanţii organici persistenţi reduc răspunsul vaccinurilor în cazul copiilor", adaugă ele. Faptul că infecţiile anterioare favorizează un răspuns mai bun la vaccin ar putea explica de ce efectul poluanţilor atmosferici a fost observat numai la persoanele care nu trecuseră prin infectarea cu SARS-CoV-2 la momentul efectuării studiului. Totuşi, efectul poluării asupra imunităţii hibride (infectare plus vaccinare) are nevoie de investigaţii suplimentare, menţionează echipa ISGlobal. Citește și: Bolojan către conducerea PNL: „Nu mă mai faceți pesedist”. Critici dure către conducerea liberală într-o ședință cu ușile închise – surse politice

COVID-19 s-a întors creștere recentă accelerată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

COVID-19 s-a întors: creștere recentă accelerată

COVID-19 s-a întors: creștere recentă accelerată. Chiar dacă în declaraţiile publice ale politicienilor pandemia a fost învinsă de mai bine de jumătate de an, numărul cazurilor de COVID-19 este în creştere de mai bine de o lună. COVID-19 s-a întors: creștere recentă accelerată Managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Sf. Parascheva” din Iaşi, dr. Florin Roşu, a explicat că această creştere constantă înregistrată de o lună de zile s-a transformată într-una deosebit de accelerată în ultimele două săptămâni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Zeci de persoane trec zilnic prin triajul unităţii medicale, iar peste 100 sunt internate pe Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare De altfel, conform raportării Direcţiei de Sănătate Publică, pentru prima dată de la valul Omicron, secţia ATI de la Spitalul de Boli Infecţioase este aproape plină. Continuarea, în Ziarul de Iași.

S-a autoînjunghiat în piept la spital (sursa: spitalgiurgiu.ro)
Eveniment

S-a autoînjunghiat în piept la spital

S-a autoînjunghiat în piept la spital. Directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Giurgiu, Dragoş Chivu, a declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că la secţia ATI a spitalului vor fi montate camere de supraveghere, iar procedura de admisie a pacienţilor în secţie se va face doar în chiloţi, fără obiecte personale. S-a autoînjunghiat în piept la spital Potrivit acestuia, măsurile au fost luate după ce, în urmă cu două săptămâni, un pacient infectat cu SARS-CoV-2 internat pe secţia ATI a spitalului a fost găsit cu opt plăgi înjunghiate în zona pieptului. Rănile ar fi fost provocate cu un briceag pe care l-ar fi deţinut în bagaje. Pacientul a decedat la câteva ore după acest eveniment, în ciuda eforturilor de resuscitare ale medicilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Totodată, a fost declanşată o anchetă disciplinară, iar medicul care a fost de gardă în ziua respectivă nu va mai face gărzi până la terminarea cercetărilor, în condiţiile în care evenimentul nu a fost consemnat în foaia de observaţii şi în raportul de gardă, iar Poliţia a fost anunţată abia după cinci ore. Poliţiştii au demarat în legătură cu acest caz cercetări pentru moarte suspectă. "Am desfăşurat o anchetă internă după ce un pacient în vârstă de 57 de ani, aflat pe secţia ATI a Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu, a fost găsit autoînjunghiat în data de 9 martie 2023, la ora 5,30 (...) În urma anchetei interne, din declaraţiile date de colegii care au fost pe tură reiese că la 3,30 a fost ultima vizită fizică în salon (...) La 5,30 nu s-a declanşat nicio alarmă, era stabil, conform monitoarelor, chiar înjunghiat, aşa, dar a fost descoperit plin de sânge. Iniţial s-a crezut că este sânge provenit de la extragerea cateterului venos central ce era pe artera femurală stângă şi care era smuls", a declarat directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu, Dragoş Chivu. De unde a apărut briceagul El spune că pacientul a fost găsit de cadrele medicale de la ATI cu un briceag în mână, cu care şi-ar fi provocat mai multe plăgi înjunghiate şi nu se cunoaşte încă faptul dacă "a venit cu el de acasă sau a fost primit cu pachet, ulterior", urmând ca şi acest detaliu să fie stabilit în urma anchetei. Conducerea spune că medicii au încercat resuscitarea pacientului care "a intrat de trei ori în stop cardiorespirator", iar după constatarea decesului a fost anunţată poliţia, la aproximativ cinci ore după ce a fost găsit cu plăgile înjunghiate. "Poliţia a fost anunţată atunci când nu a mai fost nimic de făcut, colegii au considerat oportun a se ocupa de pacient, ulterior să se sune la Poliţie (...) În urma acestui eveniment intenţionăm să montăm camere de supraveghere la ATI şi o să schimbăm cumva şi procedura de admisie a pacientului în secţia de terapie intensivă, adică va veni doar în chiloţi de acum încolo, fără obiecte personale. Până acum a fost o anchetă internă, urmează una administrativă. Ca şi măsură, s-a decis ca medicul care a fost de gardă în ziua producerii evenimentului să nu mai facă gărzi până la terminarea anchetei şi se vor lua măsuri administrative pentru câţiva colegi de acolo care nu au respectat procedura, în sensul că nu au anunţat corespunzător, nu s-au consemnat în foaia de observaţii manevrele şi medicaţia administrată de către medicul de gardă, evenimentul nu a fost consemnat în raportul de gardă scris al secţiei, deşi medicul de gardă avea această obligaţie. De asemenea, la 7,30 a fost raport de gardă pe spital unde acelaşi medic de gardă nu a semnalizat acest aspect, un aspect grav! Medicul de gardă va răspunde administrativ!', a completat Dragoş Chivu. Tratamentul anti-COVID fusese eficient Şefa secţiei ATI, medicul Cristina Vladu, spune că pacientul s- a prezentat la spital în stare "extrem de gravă", dar după şase zile de tratament starea i se ameliorase şi urma să fie transferat pe secţia de boli infecţioase. "Pacientul s-a prezentat în UPU în data de 3 martie 2023 cu un sindrom inflamator semnificativ şi cu disfuncţie multiplă de organe, în şoc septic cu punct de plecare pulmonar, infecţie SARS- CoV-2, afectare pulmonară 70%. După investigaţiile medicale, a fost admis în terapie intensivă, unde i s-a administrat, în urma consulturilor multidisciplinare, o schemă terapeutică completă. În ziua în care a fost găsit înjunghiat avea o sângerare activă minimă, adică erau nişte comprese îmbibate minim cu sânge", a declarat şefa secţiei ATI, medicul Cristina Vladu. Ea spune că pacientul era comunicativ şi cooperant la internare şi nu a dat semne de tulburare anxioasă, iar în următoarele 24 de ore urma să iasă din izolare şi să fie transferat pe secţia de Boli Infecţioase pentru că tratamentul fusese favorabil. "Mai avea o zi să iasă de la ATI, stătuse şase zile la terapie intensivă, avea o stare ameliorată, ştia şi pacientul asta", a completat şefa secţiei ATI. Depresie de ATI sau din alt motiv? Conducerea spitalului spune că există presupunerea că acel pacient s-a sinucis, în urma notele informative strânse cu ocazia anchetei interne. "De unde ştim că s-a sinucis!? E o presupunere având în vedere că acel pacient a făcut o declaraţie care apare în notele informative pe care le avem şi ar fi spus: Totodată, avea acel briceag găsit în mâna proprie şi agoniza spunând asistentelor acest lucru. Aceste lucruri au fost aduse la cunoştinţă organelor de anchetă. De asemenea, avem şi o declaraţie a unei colege care a predat efectele şi obiectele pe care le avea pacientul către familie şi de acolo am aflat că el a ţinut legătura cu familia, chiar le-a dat mesaje în care le-a comunicat PIN-ul bancar, deci a premeditat, probabil, gestul!", a adăugat directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu. Citește și: „Combinația italiană” ar fi picat: Ionel Arsene s-ar fi predat la Bari și ar fi deja în drum spre România, unde ar urma să fie încarcerat Şi şefa secţiei ATI spune că, tot din notele informative, a reieşit faptul că pacientul vorbise prin mesaje cu fiul aflat în străinătate în urmă cu o zi şi îi spusese că el va muri şi cenuşa să-i fie aruncată în râul Argeş, pentru că locuia într-o localitate traversată de acest râu. Cadrele medicale care se ocupă de acest caz iau în calcul ca acest gest să fi intervenit ca urmare a instalării unei "depresii de terapie intensivă", aşa cum este cunoscută în studiile de specialitate. Şi directorul medical al SJU Giurgiu, Gigi Ionuţ Dragomir, a fost prezent la conferinţa

Spitalul modular COVID de război Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Spitalul modular COVID de război Iași

Spitalul modular COVID de război Iași. Acesta a fost achiziționat cu efortul principal al CJ Iași și nedecontat nici până azi din fondurile europene alocate exact pentru asemenea obiective continuă să încurce pe mai toată lumea. Spitalul modular COVID de război Iași În primul rând, pe cei de la Lețcani, pentru că este amplasat pe teritoriul comunei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Primarul Stelian Turcu s-a arătat în mai multe rânduri nemulțumit că spitalul mobil blochează activitatea parcului agroindustrial Transagropolis. Încă de anul trecut se vorbește de reamplasarea lui la baza de pregătire a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean din bd. C.A. Rosetti. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fiecare pacient COVID, 2.300 euro cost (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Fiecare pacient COVID, 2.300 euro cost

Fiecare pacient COVID, 2.300 euro cost. La trei ani încheiaţi după ce OMS a declarat COVID-19 o situaţie de urgenţă internaţională, Tedros Ghebreyesus anunţa că 90% din populaţia globului a dobândit un anumit grad de imunitate. Fiecare pacient COVID, 2.300 euro cost Am încercat să aflăm, în primul rând, cât ne-a costat, în România, pandemia. O întrebare care, deocamdată, nu a primit un răspuns oficial: statul român nu a calculat şi nu a comunicat nici măcar care-au fost cheltuielile medicale. Citește și: VIDEO Capul afacerii stimulatoarelor cardiace de la cadavre, cabană ascunsă în Delta Moldovei, în zonă protejată. Prin intermediar De altfel, de abia există un registru public actualizat săptămânal al numărului de cazuri şi de decese, şi acesta greu de găsit pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră