duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

coruptie

126 articole
Justiție

Nicușor Dan, “opinie nefestivistă“ despre starea Justiției: “uriașe zone de corupție necercetate“, Inspecția Judiciară, “nefuncțională“

Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, a postat, pe Facebook, o “opinie nefestivistă“ despre starea Justiției: “uriașe zone de corupție necercetate“, iar Inspecția Judiciară este “nefuncțională“, a scris el. Citește și: Un fost turnător al Securității este, probabil, cel mai bine plătit bugetar din România. Doar pensia i-a crescut cu circa 85.000 de lei într-un an Ziua Justiţiei este organizată, anual, în prima duminică a lunii iulie. Astfel, în 2024 această zi este marcată la 7 iulie. Nicușor Dan: “uriașe zone de corupție necercetate“, Inspecția Judiciară, “nefuncțională“ “O opinie nefestivistă de ziua justiției. La nivelul instanțelor de judecată, cu toate neajunsurile, sistemul judiciar funcționează mult mai bine decât alte zone ale administrației. Calitatea actului de justiție a scăzut însă prin pensionările din ultimii ani. La nivelul Parchetului vedem uriașe zone de corupție necercetate, cum este corupția imobiliară, în contrapondere cu consum mare de resurse în cazuri de corupție minore cu impact mediatic și politic. Și avem de ani de zile o instituție nefuncțională, Inspecția Judiciară. Sunt judecători, foarte puțini, pe care îi știe toată lumea că fac praf dosare din incompetență și superficialitate, și care nu sunt eliminați din sistem“, a afirmat primarul general al Capitalei. Procurorul general al României, Alex Florenţa, a afirmat, duminică, în mesajul de Ziua Justiţiei, că o justiţie independentă nu este un lux, este o necesitate, iar statul de drept presupune că toată lumea este agală în faţa legii şi se supune aceloraşi rigori, indiferent de statut.

Nicușor Dan, “opinie nefestivistă“ despre starea Justiției: “uriașe zone de corupție necercetate“, Inspecția Judiciară, “nefuncțională“
EXCLUSIV Șeful vameșilor le cerea angajaților corupți să-i plătească hainele de la branduri de lux. A fost pedepsit exemplar: acum este secretar general adjunct al ANAF, iertat de DNA
Investigații

EXCLUSIV Șeful vameșilor le cerea angajaților corupți să-i plătească hainele de la branduri de lux. A fost pedepsit exemplar: acum este secretar general adjunct al ANAF, iertat de DNA

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați. Ion Cupă, secretarul general adjunct al ANAF și fost șef al Autorității Vamale Române, a fost iertat de procurorii DNA, deși le-ar fi cerut subalternilor săi, adică vameșilor corupți, să-i plătească o factură de 2.000 de euro pentru hainele de lux pe care le comandase de la firma CANALI. Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția - de PMP La solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că Ion Cupă nu are nici o calitate în dosarul de corupție al vameșilor șpăgari. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a refuzat să comunice ce atribuții are Ion Cupă ca secretar general adjunct al ANAF, dar și dacă a luat vreo măsură împotriva acestuia. Adjunct la Fisc, cerut de PSD șef la Vămi Pesedistul Adrian Câciu, în mandatul său de ministru al Finanțelor, l-a numit pe Ion Cupă în funcția de secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Se întâmpla în iulie 2022. Ulterior, filiala PSD Mehedinți, condusă de Aladin Georgescu, i-a transmis o depeșă ministrului Adrian Câciu prin care îl informa că social – democrații îl recomandă și îl susțin pe Ion Cupă pentru funcția de președinte al Autorității Vamale Române. Ministrul Câciu a luat recomandarea și s-a dus la premierul Nicolae Ciucă, căruia i-a cerut să-l numească pe Ion Cupă pe funcția solicitată de PSD. Ordinul a fost executat: premierul Ciucă a emis decizia în data de 30 mai 2023. Ceea ce nu știa Ion Cupă la preluarea mandatului de președinte al Vămii era faptul că procurorii Direcției Naționale Anticorupție îi filau pe mai mulți vameși corupți din subordinea sa. Printre aceștia se afla și Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București. Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați Interceptările din dosarul de corupție arată că, pe 28 decembrie 2023, vameșul șef Paul Petrof se afla în biroul lui împreună cu patru subalterni și cu evazionistul Cătălin Bucura. Vameșul Paul Petrof și-a exprimat nemulțumirea față de cei prezenți în biroul său că trebuie să suporte mai multe cheltuieli făcute de Ion Cupă, șeful Autorității Vamale. Cea mai recentă cheltuială atunci era legată de plata unor articole de îmbrăcăminte de lux: costum, cămașă, pantofi, fular și curea. Valoarea cumulată a acestora era de aproximativ 2.000 de euro. Vameșii Paul Petrof și Răzvan Cosmin Stamatescu i-au sugerat, apoi i-au cerut afaceristului evazionist Cătălin Bucura să suporte o parte din costuri. Evazionistul nu voia să apară pe cameră "Acesta (Bucura - n.r.) își arată disponibilitatea să remită suma de 5.000 de lei, dar solicită să nu participe la momentul plății pentru a nu fi surprins de camerele de luat vederi în magazin sau în apropierea acestuia. De asemenea, din aceste discuții reiese că Bucura Cătălin („Nepotu”) a mai contribuit cu sume de bani în favoarea lui Petrof Paul sau/și a lui ION CUPĂ („Păduraru”) (acest aspect reiese din indicarea de către Petrof Paul pe o hârtie a unor sume de bani, afirmând către Stamatescu Răzvan Cosmin: i-am arătat ce-ai făcut tu. RĂZVAN, ți-am arătat ce-a făcut el ieri? – indicând biletul din mână)", susțin procurorii DNA, potrivit referatului de reținere din speță. DNA a "uitat" complet de Cupă Vameșii corupți au fost reținuți, apoi arestați la jumătatea lunii februarie a acestui an. Între timp, Ion Cupă a revenit pe funcția de secretar general adjunct al ANAF. DeFapt.ro a solicitat DNA să comunice ce acuzații i se aduc lui Ion Cupă, în contextul în care acesta a abuzat de funcție pentru a beneficia de diverse foloase necuvenite de la subalternii săi și evazioniști. În răspunsul sec primit de la DNA se menționează că "în acest moment, persoanele la care faceți referire nu au calitatea de suspect sau inculpat în cauza menționată". Cupă și Boloș, no comment Am încercat să obținem un punct de vedere și de la Ion Cupă în legătură cu mențiunile făcute cu privire la persoana sa de procurorii anticorupție în referatul de arestare al vameșilor corupți, dar Cupă nu a răspuns. DeFapt.ro a solicitat în plus un punct de vedere oficial din partea ministrului Marcel Boloș, în subordinea căruia se află ANAF, respectiv Ion Cupă. Nici ministrul Marcel Boloș nu a vrut să răspundă.

Un oraș acaparat de dezvoltatori imobiliari: funcționarii corupți falsifică acte pentru a mulțumi afaceriștii. Un dosar cu 27 de inculpați
Eveniment

Un oraș acaparat de dezvoltatori imobiliari: funcționarii corupți falsifică acte pentru a mulțumi afaceriștii. Un dosar cu 27 de inculpați

Iași, oraș acaparat de dezvoltatori imobiliari. Dosarul "Veranda" descrie în detaliu modul de operare al imobiliarului Cristin Zămosteanu: de la evaziune fiscală, accesare de fonduri europene până la funcționarii corupți care închideau ochii la ilegalități. Iași, oraș acaparat de dezvoltatori imobiliari Procurorii au făcut un rechizitoriu "fluviu", care se întinde pe 600 de pagini pentru cei 27 de inculpați. Citește și: Afaceri austriece: Austrian Airlines ia banii pe mai multe bilete decât locuri în avion, apoi le cere unor pasageri să renunțe la cursă Documentul întocmit de procurori în dosarul "Veranda" creionează portretul unui oraș acaparat de interesele investitorilor imobiliari. Instituțiile care ar trebui să apere interesul public închid ochii și falsifică acte pentru a îndeplini dorințele constructorilor, iar funcționarii publici devin slujbași privați. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Raport dur al Departamentului de Stat al SUA: corupția guvernamentală este „serioasă”. Explozia de la stația GPL Crevedia și implicarea primarului PSD din Caracal - studiu de caz
Eveniment

Raport dur al Departamentului de Stat al SUA: corupția guvernamentală este „serioasă”. Explozia de la stația GPL Crevedia și implicarea primarului PSD din Caracal - studiu de caz

Raport dur al Departamentului de Stat al SUA: documentul intitulat „2023 Rapoartul de țară privind practicile în domeniul drepturilor omului: România” începe arătând că corupția guvernamentală este „serioasă”. Explozia de la stația GPL Crevedia și implicarea primarului PSD din Caracal este studiu de caz în acest document. Citește și: GALERIE FOTO Între lansarea tristă a lui Cîrstoiu și rechemarea jenantă a lui Firea: cronologia unui eșec în imagini „Problemele semnificative legate de drepturile omului au inclus rapoarte credibile privind: tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante aplicate de către guvern sau în numele guvernului; și corupție guvernamentală gravă”, apreciază Departamentul de Stat. Ieri, primarul PSD din Caracal, Ion Doldurea, și-a depus candidatura pentru un nou mandat, alături de el fiind deputatul PSD Adrian Chesnoiu, pe care DNA l-a trimis în judecată pentru aranjarea unui concurs. Documentul mai arată cum a intervenit Curtea Constituțională în legislația privind prescrierea faptelor, ceea ce a dus la închiderea multor dosare de corupție. Raport dur al Departamentului de Stat al SUA Ce arată Departamentul de Stat: „Corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice erau larg răspândite (...) Mita a fost percepută pe scară largă ca fiind frecventă în sectorul public, în special în sistemul de sănătate” „Curtea Constituțională a emis mai multe hotărâri (în 2018 și 2022) care au modificat calculele privind termenul de prescripție, ceea ce, potrivit criticilor, a dus la un număr semnificativ de cazuri în care inculpații nu mai puteau fi trași la răspundere penală. Ca urmare, în cursul anului, instanțele au respins mai multe cazuri de corupție la nivel înalt și de abuz de funcție și au anulat mai multe condamnări penale. În luna iulie, Curtea Europeană de Justiție a decis că modificările aduse prescripției penale au avut un impact asupra intereselor financiare ale Uniunii Europene și a afirmat că dispozițiile privind prescripția nu ar trebui să ducă la respingerea cauzelor penale. ONG-urile și grupurile de supraveghere judiciară au remarcat că acest lucru a dus la o practică judiciară inegală și imprevizibilă, unii judecători respingând cauzele și anulând condamnările pe baza deciziilor Curții Constituționale, iar alți judecători refuzând să facă acest lucru, pe baza deciziei Curții Europene” În august, trei explozii la o stație de gaz petrolier lichefiat fără licență din apropierea Bucureștiului au provocat șase morți și peste 50 de răniți. Investigațiile au arătat ulterior că benzinăria era deținută de fiul primarului din Caracal. Presa a relatat că benzinăriei i s-a permis să funcționeze în ciuda neregulilor, din cauza corupției și a clientelismului politic. La sfârșitul anului, proprietarii benzinăriei au fost plasați în arest la domiciliu și așteptau procesul. Lipsa de transparență, o formă de corupție În document se mai menționează că raportul din septembrie al Grupului de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO) a menționat că au existat numeroase cazuri în care persoanelor private și jurnaliștilor li s-a refuzat accesul la informații de interes public. Citește și: Primarii PSD din Crevedia și Caracal, pe care Ciolacu spunea că nu-i mai susține după explozia de la stația GPL, candidează din nou sub sigla social-democrată Acest lucru a împiedicat părțile interesate să obțină informații publice în timp util, ceea ce a împiedicat inițierea procedurilor administrative sau accesul la sistemul judiciar în termenul de prescripție.

Judecătorii au decis ca lui Cherecheş să-i fie scăzută din condamnare perioada în care a fost fugar
Eveniment

Judecătorii au decis ca lui Cherecheş să-i fie scăzută din condamnare perioada în care a fost fugar

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis ca lui Cherecheş să-i fie scăzută din condamnare perioada în care a fost fugar. Acesta este condamnat la cinci ani de închisoare pentru corupție, iar judecătorii au stabilit că va executa cu cel puțin un an mai puțin. Citește și: Procurorul Horodniceanu învinge din nou poliția rutieră: a anulat în instanță sancțiunea pentru că ar fi fost prins conducând cu 169 km/h Aceasta este perioada în care fostul primar a stat în arest în timpul anchetei în anul 2016, dar şi timpul petrecut într-un penitenciar din Germania, după ce a fugit din ţară. Magistraţii i-au admis lui Cherecheş o contestaţie la executare şi au dispus ca, din pedeapsa de cinci ani, să fie scăzute durata reţinerii, a arestării preventive şi a arestului la domiciliu (aprilie - decembrie 2016), dar şi perioada petrecută într-un penitenciar din Germania (noiembrie 2023 - martie 2024). Lui Cherecheş o să-i fie scăzută din condamnare perioada în care a fost fugar „În temeiul art.598 alin.1 lit.d Cpp, admite contestaţia la executare formulată de petentul-condamnat Cherecheş Cătălin. Deduce din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată petentului - condamnat Cherecheş Cătălin durata reţinerii, a arestării preventive şi a arestului la domiciliu (de la data de 26.04.2016 până la data de 22.12.2016); perioada în care petentul-condamnat a fost arestat în vederea executării mandatului european de arestare (de la 28.11.2023 la 19.03.2024), precum şi perioada executată (de la 19.03.2024 la zi). În temeiul art.599 alin.4 Cpp, anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.56 din data de 24.11.2023 emis de către Tribunalul Cluj şi dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare", a decis Tribunalul. Pe 24 noiembrie 2023, Cătălin Cherecheş a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Cu puţin timp înainte de pronunţarea sentinţei, Cherecheş a fugit din ţară prin vama Petea cu un taxi, el folosind un act de identitate al unei rude apropiate. Ulterior, a fost prins de poliţiştii germani în Augsburg şi arestat, fiind adus în România în luna martie şi încarcerat la Penitenciarul Rahova.

Interceptările procurorilor din România: asculți un dezvoltator imobiliar, dai și de niște polițiști corupți de la Rutieră
Eveniment

Interceptările procurorilor din România: asculți un dezvoltator imobiliar, dai și de niște polițiști corupți de la Rutieră

Cum pică polițiștii corupți pe interceptări. "Năvodul" aruncat de procurorii DIICOT Iaşi peste afacerile cunoscutului investitor imobiliar Cristin Zămosteanu a prins în ochiurile sale şi alţi peşti. Cum pică polițiștii corupți pe interceptări În timp ce procurorii ascultau telefoanele lui Zămosteanu, fără ca acesta să ştie că este filat, el a ajutat un prieten. Citește și: Salariile uriașe de la compania care va renova o vilă de protocol cu 56 de milioane de euro. Directoarea, numită de Dragnea, și-a secretizat salariul, dar are două vile și două BMW-uri Serviciul făcut: păstrarea permisului de conducere după ce fusese oprit de un echipaj de Poliţie care staţiona în control la Rompetrol, lângă hotel Pleiada din Bucium. Zămosteanu a intermediat telefonic negocierea dintre şoferul căruia trebuia să-i fie luat permisul şi cei doi agenţi de poliţie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

AUR-ul Austriei, FPÖ, din cauza căruia Viena a refuzat multă vreme intrarea României în Schengen, corupt și măcinat de nepotism. FPÖ sprijină Rusia pe față
Eveniment

AUR-ul Austriei, FPÖ, din cauza căruia Viena a refuzat multă vreme intrarea României în Schengen, corupt și măcinat de nepotism. FPÖ sprijină Rusia pe față

AUR-ul Austriei, FPÖ, corupție, nepotism, putinism. În Austria, FPÖ, partid de extremă dreaptă, se află pe primele locuri în sondaje. Partidul are simpatii pro-ruse și o politică anti-europeană. S-a opus vehement intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen. Acordul Air Schengen a fost criticat dur, drept "o trădare a austriecilor" în favoarea "elitelor de la Bruxelles". Citește și: INTERVIU EXCLUSIV Românii care luptă în Ucraina, specializați în cercetare, tehnologie și informații militare. De ce sunt pe front, cât câștigă, ce condiții trebuie să îndeplinească În ciuda popularității crescute, liderii partidului se confruntă cu mai multe probleme legale: acuze de nepotism și anchete penale în mai multe cazuri de corupție și delapidare de fonduri. Partid înființat de naziști în 1956 FPÖ a fost înființat în 1956 ca succesor al Federației Independenților (VdU), partid politic naționalist, activ între 1949 și 1955. VdU reprezenta interesele foștilor membri ai Partidului Nazist, expulzați din Europa Centrală și de Est și a prizonierilor de război. Printre altele, VdU a susținut abolirea legilor de denazificare care limitau activitățile politice ale foștilor naziști. Primul lider al FPÖ a fost Anton Reinthaller, fost funcționar nazist și ofițer SS. Citește și: Noul val populist european, pe primul loc în sondaje pentru alegerile europarlamentare. În Franța, Germania, Austria și Italia, extremiștii de dreapta ajung la 30% În prezent, FPÖ din Graz se confruntă cu mai multe investigații din partea Parchetului. Nouă lideri ai partidului sunt anchetați pentru suspiciunea de deturnare de fonduri în valoare de două milioane de euro. Scandalul a izbucnit în 2021, după înfrângerea FPÖ la alegerile pentru consiliul municipal din Graz. Acuzele: deturnarea pe scară largă a fondurilor folosite pentru finanțarea cluburilor FPÖ. Printre cei acuzați inițial s-au numărat fostul viceprimar Mario Eustacchio și fostul ministru al Apărării, Mario Kunasek. La mijlocul lunii octombrie 2022, în urma perchezițiilor la domiciliu sau la sediile cluburilor FPÖ, au fost găsite și suveniruri naziste. În aprilie 2023, au apărut noi acuzații de delapidare de fonduri contra liderului FPÖ din Stiria, Mario Kunasek. Acesta este suspectat că și-a finanțat construcția propriei case folosind fondurile partidului. Rude angajate pe bani publici Angajările pe bază de nepotisme sunt la ordinea zilei în cadrul FPÖ. Fostul vicecancelar Heinz-Christian Strache și-a plasat mătușa în cabinetul Ministerului Sportului. Logodnica lui de atunci, actuala soție, Philippa Strache, a devenit ofițerul de Protecție a animalelor (un post bine plătit al FPÖ). După demisia lui Strache, aceasta a primit un mandat în Consiliul Național. Încă lucrează acolo, folosindu-și însă numele dinaintea căsătoriei: Philippa Beck. Georg Mayer și Harald Vilimsky, ambii parlamentari europeni, au angajat în birourile lor rudele altor lideri FPÖ. Personalul lui Mayer include rude apropiate ale lui Vilimsky și Mario Kunasek. În echipa lui Vilimsky lucrează rude ale lui Mario Eustacchio și Maximilian Krauss, liderul FPÖ din Viena. În urma acuzelor de nepotism, Mayer a susținut calitățile angajaților săi, rudele lui Vilimsky și Kunasek. Vilimsky a declarat că, în ceea ce privește angajarea rudelor lui Mario Eustacchio și Maximilian Krauss, nu a încălcat în nici un fel codul de conduită al Parlamentului UE. Potrivit codului, parlamentarilor le e interzis să-și angajeze propriile rude. El a angajat rudele celorlalți colegi de partid. AUR-ul Austriei, FPÖ, corupție, nepotism, putinism În septembrie, 2022, FPÖ a solicitat un referendum privind încetarea aplicării sancțiunilor contra Rusiei. Solicitarea a fost respinsă, însă partidul a continuat să ceară ridicarea sancțiunilor, motivând că bunăstarea austriecilor este afectată. Liderii au susținut că sancțiunile contra Rusiei nu au nici un efect, în schimb creează "un val masiv de inflație de care suferă sute de mii de austrieci". În martie, anul trecut, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ținut un discurs prin video, în direct, în fața Parlamentului austriac, toți cei 29 de membri ai FPÖ, inclusiv liderul Herbert Kickl, au părăsit sala. În ianuarie 2024, în timpul unui interviu pentru ORF, Herbert Kickl a declarat că, dacă Zelenski este invitat să vorbească în parlament, Legislativul Austriei trebuie să invite și "cealaltă parte" a conflictului. Adică pe Putin. Opoziție dură la România în Schengen În 2022, singurul partid de opoziție care a salutat veto-ul dat de Austria aderării României și Bulgariei la Schengen a fost FPÖ. Când președintele federal, Alexander Van der Bellen, a declarat că regretă enorm refuzul Austriei, președintele FPÖ, Herbert Kickl, l-a acuzat de "atitudine anti-austriacă". "Van der Bellen ne înjunghie țara în spate", a declarat Kickl. Potrivit Die Presse, aderarea României și Bulgariei a tot fost amânată de către cancelarul Karl Nehammer și de ministrul de Interne, Gerhard Karner, de teama FPÖ. ÖVP a recurs la compromisul Air Schengen prins, pe de o parte, de retorica și popularitatea crescută a FPÖ, pe de alta, de presiunea UE și SUA. Un compromis nedrept pentru cele două țări, a comentat Die Presse, adăugând că astfel Viena a recurs la șantaj: "Viena s-a asigurat că România și Bulgaria acceptă solicitanți de azil din Austria, în primul rând din Afganistan și Siria. Un lucru care amintește de inițiativa primului ministru britanic Rishi Sunak de a trimite solicitanți de azil în Rwanda și Africa, pentru a le procesa cazurile. Însă, în timp ce Marea Britanie a plătit Rwandei 300 de milioane de dolari pentru proiect, Austria atinge același obiectiv prin șantaj.". Actualul acord Air Schengen a fost etichetat de FPÖ drept o trădare a austriecilor, "care sunt luați drept proști", în favoarea "elitelor de la Bruxelles".

Soacra lui Cherecheș a ascuns șpaga de 50.000 de euro cash într-o pungă de cadouri și a asortat la bani trei kilograme de prăjituri: "Cu blândețe, adică achitare"
Eveniment

Soacra lui Cherecheș a ascuns șpaga de 50.000 de euro cash într-o pungă de cadouri și a asortat la bani trei kilograme de prăjituri: "Cu blândețe, adică achitare"

Șpaga lui Cherecheș, camuflată în prăjituri. Claudia Gliga, soacra primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a fost interceptată în mai multe rânduri de anchetatori în timp ce discută cu mama unei judecătoare de la Curtea de Apel Cluj, despre pronunţarea unei soluţii "mai blânde" sau chiar achitarea primarului în dosarul acestuia de corupţie. O soluţie "mai blândă" Totul, în schimbul unei mite cuprinse între 50.000 şi 100.000 euro, mascată sub forma preluării unei firme. Potrivit documentelor depuse în instanţă, pe 5 noiembrie, la DNA - Serviciul teritorial Cluj a fost înregistrat un denunţ făcut de Georgiana Rodica Farcaş Hîngan, judecătoare la Curtea de Apel Cluj, şi mama acesteia, Rodica Farcaş Hîngan. Potrivit denunțului, la sfârşitul lunii octombrie 2023, o persoană cu numele Claudia, care s-a recomandat ca fiind soacra primarului din Baia Mare, Cherecheş Cătălin, a promis să cumpere cu o sumă cuprinsă între 50.000 - 100.000 euro afacerea deţinută de Rodica Farcaş Hîngan, pentru ca fiica acesteia să de o soluţie "mai blândă" în dosarul în care primarul are o condamnare în primă instanţă de cinci ani închisoare pentru corupţie. Un tort de două kilograme Femeia i-ar fi propus mamei judecătoarei să-i cumpere afacerea, fie să se revanşeze în orice modalitate, întrucât atât ea cât şi familia ginerelui său dispun de sume considerabile în bani. Ulterior, Claudia s-a prezentat la sediul firmei deţinute de Rodica Farcaş Hîngan şi i-a dat acesteia o cutie cu tort de peste două kilograme, spunându-i că "nu îşi doreşte nimic, decât blândeţe". Citește și: Judecătoarea care a refuzat șpaga de 100.000 de euro ca să-l scape pe Cherecheș a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe Aceasta i-a mai spus că a discutat cu părinţii primarului din Baia Mare, care i-au transmis că sunt în stare de orice pentru a-l salva pe fiul lor, în contextul unei decizii mai blânde, întrucât este nevinovat. În urma investigaţiilor efectuate, procurorii au identificat-o pe Claudia ca fiind Claudia Gliga, soacra lui Cherecheş. 50.000 de euro la mall La sugestia procurorilor, pe data de 6 noiembrie, Rodica Farcaş Hîngan se întâlneşte cu Claudia Gliga în incinta unei cofetării deţinute de aceasta din urmă în municipiul Târgu Mureş. Pe 8 noiembrie, soacra lui Cherecheş este prinsă în flagrant în timp ce îi înmâna mamei judecătoarei suma de 50.000 de euro şi o cutie cu produse de cofetărie (prăjituri asortate - circa trei kilograme), într-un restaurant din incinta Iulius Mall din Cluj. La ultima întâlnire de la restaurant, Claudia Gliga a venit cu soţul ei, Dorin Petru Gliga, ambii fiind reţinuţi de procurori şi apoi arestaţi preventiv. Dorin Petru Gliga este acuzat de procurori că a avut cunoştinţă atât de faptul că s-a promis o sumă de bani judecătoarei Georgiana Rodica Farcaş Hîngan, cât şi despre faptul că în cursul zilei de 8 noiembrie urma să se remită suma de 50.000 euro. "Totul este între noi trei, mamele, bătrânele" De asemenea, spun anchetatorii, ulterior discuţiei din 6 noiembrie, Claudia Gliga şi Dorin Petru Gliga s-au deplasat cu autoturismul la Baia Mare, cel mai probabil pentru a ridica suma de bani, existând suspiciunea că această sumă a fost pusă la dispoziţia Claudiei Gliga de către membrii familiei Cherecheş. La dosarul depus în instanţă, se află mai multe înregistrări de la întâlnirile avute de Claudia Gliga cu Rodica Farcaş Hîngan: "GLIGA CLAUDIA: (neinteligibil) să-mi ziceţi cum să fac. Io aşa fac. Dar totul este între noi trei, mamele, bătrânele. Tineretul nu ştie nimic. Cum ziceţi dumneavoastră, eu aşa fac. Dacă consideraţi şi credeţi că pot să mă duc astăzi la ei şi să le spun... Ziceţi-mi, jumate din sumă acuma... FĂRCAŞ-HÎNGAN RODICA: Păi... GLIGA CLAUDIA: Şi jumate când... Şi acuma...asta-i şansa în care ele ar putea să îl achite... "Aia-i blândeţea. Să nu-l condamne" FĂRCAŞ-HÎNGAN RODICA: Şi... Păi...da ea m-o întrebat şi i-am zis că nu ştiu ce cum. Adică ce blândeţe, cum să fii. GLIGA CLAUDIA: În sensul ca să...să nu-l condamne. FĂRCAŞ-HÎNGAN RODICA: Ioi. GLIGA CLAUDIA: Aia-i blândeţea. Să nu-l condamne. Că asta este o variantă: ori îl achită, ori îl condamnă. Deci, două. N-are nimic, prelungire, nu-i termen, nu...Îs două, din câte am înţeles eu.". Șpaga lui Cherecheș, camuflată în prăjituri La dosar există şi discuţia din momentul înmânării banilor, băgaţi într-o cutie, în incinta unui restaurant din Complexul Comercial Iulius Mall. "GLIGA CLAUDIA: Un cadou. Da. Da v-am făcut un platou de prăjituri. FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Cum? GLIGA CLAUDIA: V-am făcut un platou de prăjituri. Ăla mi în portbagaj. FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Păi trebuia să aduci şi să pui acolo. GLIGA CLAUDIA: În prăjituri? Da m-am gândit şi la varianta, da îi o pungă de cadou şi îi o cutie cu cadou. Nu se vede nimica. FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Îhî. Nu? GLIGA CLAUDIA: No (neinteligibil) să vă culcaţi liniştită. Aşa cum am zis noi două. Da. Următoarea tranşă, în 27, când a fi, puneţi cifrele în faţă dumneavoastră. Acuma am pus noi cifra şi după aia puneţi dumneavoastră cifra. FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Da ăştia de aicea sunt euro? Sau lei? GLIGA CLAUDIA: Da. 50 FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Deci euro, nu lei? GLIGA CLAUDIA: Nu...Doamne feri... FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: No păi... GLIGA CLAUDIA: No. Da...".

George Simion, oficial de partea corupților: „Doamna Kovesi, ce facem? V-ați bătut joc de mulți români”. Liderul AUR reia tezele lui Dragnea: sunt atacați antreprenorii români
Eveniment

George Simion, oficial de partea corupților: „Doamna Kovesi, ce facem? V-ați bătut joc de mulți români”. Liderul AUR reia tezele lui Dragnea: sunt atacați antreprenorii români

Președintele AUR, George Simion, oficial de partea corupților: „Doamna Kovesi, ce facem? Și așa ați blocat și v-ați bătut joc de mulți români”. Declarația sa, mediatizată de site-uri care au atacat-o constant pe fosta șefă a DNA, a fost făcută în contextul ueni investigații a Parchetului European (EPPO) împotriva Sanimed. Compania a fost trimisă în judecată în octombrie 2022, alături de patronul Cătălin Hideg, într-o cauza în care EPPO reclamă un prejudiciu de trei milioane de euro. Atacul lui George Simion este similar cu cele ale lui Liviu Dragnea sau Sebastian Ghiță, care susțineau că DNA atacă antreprenorii români și tolerează sau ajută, indirect, companiile străine. Citește și: GALERIE FOTO Un episod pe care Simion l-ar vrea uitat: cum l-a ajutat Sebastian Ghiță Simion susține, în declarația sa, că apără companiile „românești”. George Simion, oficial de partea corupților „S-au primit 3 milioane de euro fonduri europene și acum doamna Kovesi îi vrea înapoi pe toți și, din câte se pare, blochează tot ce se întâmplă aici. (…) Uitați, doamna Kovesi – pot confirma: asta e temelia, asta-i bazinul. S-a executat lucrarea. Numai noi, românii, putem să facem așa ceva: jumătate din firmele care au accesat fonduri europene au fost băgate în insolvență, au fost falimentate, proprietarii duși pe la procuratura și opriți din producție. Pe noi din cauza unora ca voi, cum sunteți dumneavoastră, doamna Kovesi, mai rău ne-au încurcat fondurile europene decât să ridice o țară. Că pentru asta erau fondurile europene: să ne ajute să ne ridicăm – de exemplu: să facem și noi produse sanitare aici, în România. (…) Nu e treaba mea să mă implic în dosare ale justiției, însă e treaba mea să mă asigur că în perioada desfășurării proceselor, continuă producția aici, în România, și antreprenorii români (indiferent ce bube au în spate) sunt lăsăți să producă, sunt lăsăți să asigure locuri de muncă aici. Doamna Kovesi, ce facem? Și așa ați blocat și v-ați bătut joc de mulți români. Acum vreți să continuați din postura de Procuror European?”, a spus Simion, într-o filmare video de la finalul lunii octombrie. Citește și: Prima de pensionare a magistraților, echivalentă cu șapte salarii, criticată chiar de un judecător: Legal, trebuie respinse cererile de acordare a acestei prime „Cred că dorința este de a se închide și această companie românească, cu o experiență de aproape 20 de ani”, afirmă Hideg pe filmarea făcută de George Simion la Sanimed la 27 octombrie 2023.

Vaslui, județul minune unde nici un medic nu a cerut șpagă, potrivit datelor Ministerului Sănătății. Oficial, șpaga în sistemul medical de stat scade abrupt
Eveniment

Vaslui, județul minune unde nici un medic nu a cerut șpagă, potrivit datelor Ministerului Sănătății. Oficial, șpaga în sistemul medical de stat scade abrupt

Vaslui, județul minune unde, în octombrie, nici un medic nu a cerut șpagă, potrivit datelor ministerului Sănătății, centralizate de Dragoș Vana, fondatorul Graphs.ro. În septembrie, procentul pacienților care reclamau către ministerul Sănătății această situație era de era de 2,26%, în Vaslui. În schimb, în Tulcea era zero. Citește și: Salariul uriaș al judecătoarei care nu a motivat sau nu a închis sute de cauze, lăsând părțile să aștepte în zadar. CSM încearcă pentru a doua oară să o dea afară din magistratură Vana a centralizat datele publice din mecanismul de feedback al pacientului, de pe site-ul ministerului Sănătății. Vaslui, județul minune unde nici un medic nu a cerut șpagă „Procentul de șpagă la nivel național a continuat să scadă și în luna Octombrie, ajugand la 1.59% (de la un maxim în anul acesta de 2.06% - luna August). În mod surprinzător în ultima luna, județul Vaslui conduce cu 0%, din peste 200 de răspunsuri ceea ce nu e chiar puțin. Urmat de bine-cunoscutele Bistrița (0.39%), Albă (0.46%), Brașov (0.58%), Cluj (0.90%). La polul opus, prietenii noștrii: Brăila (5.26%) la egalitate cu Giurgiu (5.26%) și Teleorman (5.17%). Bucureștiul aproape de media țării cu 1.36%”, scrie Dragoș Vana. Hartă: Dragoș Vana/ Graphs.ro Însă el arată că ministerul condus de Alexandru Rafila (PSD) vrea să modifice întrebările din mecanismul de feed-back astfel încât să-i descurajeze pe cei cărora li s-a certu șpagă. Astfel, în loc de întrebările 9 și 10 despre șpagă - „Vi s-au solicitat bani sau atenţii de către medici sau asistente?" și „Doriţi să raportaţi responsabilului anticorupţie al Ministerului Sănătăţii faptul că vi s-au solicitat bani sau atenţii?" - apare acum o singură întrebare, „Dacă vi s-au solicitat bani sau alte tipuri de recompensații de către personalul medical, doriți să sesizați acest fapt?”. Citește și: Cum risipește Justiția banii: o judecătorie a rămas fără nici un judecător, dar are alți 13 angajați, acum inutili. Președintele instanței, posesor a trei palate de peste 1.000 mp, s-a pensionat „Vorbind cu medici și sociologi, nouă întrebare 8. e clar formulată astfel încât să reducă rată de răspuns «DA», combinând două acțiuni într-una singură (șpagă și sesizarea). Astfel să pară artificial că lucrurile se îmbunătățesc”, explică Vana.

Cuvintele „corupție”, „mită” sau „plăți informale” nu apar deloc în noua Strategie naţională de sănătate, aprobată de Guvern pentru perioada 2023-2030
Eveniment

Cuvintele „corupție”, „mită” sau „plăți informale” nu apar deloc în noua Strategie naţională de sănătate, aprobată de Guvern pentru perioada 2023-2030

Cuvintele „corupție”, „mită” sau „plăți informale” nu apar în noua Strategie naţională de sănătate, pentru perioada 2023-2030, aprobată, vineri, de Guvern. În 63 de pagini, strategia nu stabilește nici un obiectiv pentru reducerea corupției din sănătatea publică și nici nu o identifică drept o problemă. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Cuvintele „corupție” sau „mită” nu apar în noua Strategie naţională de sănătate Însă strategia prezintă un tablou al situației dezastruoase din Sănătate, deși ultimele date sunt vechi de 4-5 ani: La nivelul anului 2019, 6% din comune (168) nu aveau pe teritoriul lor niciun cabinet de medicina familiei sau un punct de lucru. La sfârșitul anului 2020, peste jumătate din spitalele publice aveau grade de ocupare a paturilor contractate sub 40%, ca urmare a blocajelor și a reticenței pacienților de a solicita îngrijiri în timpul pandemiei de COVID-19 14% din populația rezidentă nu este asigurată, având acces numai la pachetul minimal de servicii Până în prezent Academia de Științe Medicale nu are dezvoltată o strategie comprehensivă de cercetare pentru sănătate (…) Mai mult, lipsesc criterile și modalitatea de evaluare a structurilor de cercetare de la nivelul Academiei de Științe Medicale. Deși aplicația informatică permite Unităților de Primiri Urgențe să preia fișa medicală de urgență prespitalicească, creând premisa reducerii timpului alocat completării datelor pacientului adus în UPU/CPU de echipajele medicale de urgență, facilitând operaţiunile de triaj şi monitorizare a evoluţiei pacientului până la stabilirea unui diagnostic, până la finele anului 2022, nu s-a finalizat, încă, preluarea, de către UPU/CPU, a Fișelor de urgență prespitalicească. Dinozaurii din sistemul public, protejați Pe de altă parte, un act normativ adoptat vineri de Guvern introduce mai multe modificări în sistemul public de sănătate, printre care o prevedere care permite managerilor de spitale publice şi directorilor medicali să rămână în funcţii până la vârsta de 70 de ani, scrie News.ro. Citește și: Medicii șpăgari care au fost prinși luând mită de sute de ori scapă pe bandă rulantă, prin prescrierea faptelor Prevederea este cuprinsă într-o ordonanţă de urgenţă a guvernului (OUG) adoptată vineri de Guvern. Actul normativ modifică şi completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi alte acte normative în domeniul sănătăţii. Până acum, doar şefii de secţii din spitalele publice puteau rămâne în funcţie până la vârsta de 70 de ani, însă noul act normativ adaugă pe această listă managerii şi directorii medicali.

Primarul Cherecheș își va afla sentința pe 24 noiembrie, Curtea de Apel i-a respins cererile de amânare. În primă instanță, a fost condamnat la cinci ani de închisoare
Eveniment

Primarul Cherecheș își va afla sentința pe 24 noiembrie, Curtea de Apel i-a respins cererile de amânare. În primă instanță, a fost condamnat la cinci ani de închisoare

Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, își va afla sentința pe 24 noiembrie, după ce, azi, Curtea de Apel i-a respins cererile de amânare și a intrat în pronunțare. În primă instanță, Cherecheș a fost condamnat la cinci ani de închisoare, cu executare. Faptele de care era acuzat s-ar fi prescris în aprilie 2024. Citește și: Beizadeaua Mario Iorgulescu era beată criță și plină de droguri, la momentul la care a ucis un om. Luase cocaină cu fentanil, una din cele mai dure combinații de droguri Azi, instanța de la Cluj a decis și să-l țină sub control judiciar, fiind obligat să se prezinte periodic la poliție. Cherecheș își va afla sentința pe 24 noiembrie „La înfățișarea de joi (...) au apărut alți avocați care au început solicitând termen de două săptămâni pentru a putea studia dosarul, ceea ce ar mai fi amânat procesul până la începutul lunii noiembrie, dar instanța a respins cererea. În cadrul înfățișării de joi, Cătălin Cherecheș a dat o declarație de inculpat de aproape 2 ore, în care a explicat cum a avut loc flagrantul de luare de mită de 30.000 de lei în 26 aprilie 2016, și a precizat că a fost vorba despre restituirea unui împrumut, nu că ar fi luat șpagă. Instanța va pronunța sentința în 24 noiembrie. De asemenea, apărătorii primarului din Baia Mare au solicitat instanței să revoce controlul judiciar, instituit în 29 septembrie, cererea fiind respinsă. Astfel, acesta rămâne mai departe sub control judiciar, trebuie să se prezinte periodic la Poliție și nu are voie să părăsească țara. Cherecheș a fost însoțit în sala de judecată de soția sa, Tabita, care, la un moment dat, a început să plângă”, scrie Cluj 24. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat Cătălin Cherecheș este acuzat că a luat mită 30.000 de lei, în aprilie 2016, dar primarul susține că a fost vorba despre restituirea unui împrumut. El a fost arestat atunci, dar a candidat de după gratii și a ieșit primar din nou, cu 70% din voturi.

Motive pentru care niște judecători au aprobat o cerere de eliberare din puşcărie a unui corupt: "Am reuşit să-mi fac o introspecţie a vieţii, a păcatelor. Am copii, am nepoţi, am acum un sens"
Eveniment

Motive pentru care niște judecători au aprobat o cerere de eliberare din puşcărie a unui corupt: "Am reuşit să-mi fac o introspecţie a vieţii, a păcatelor. Am copii, am nepoţi, am acum un sens"

Corupt, eliberat condiționat pentru introspecție, căință. "Hai, liberare!", poate în sfârşit să strige din celula sa din Penitenciarul Vaslui, fostul primar al Iaşiului, Gheorghe Nichita. Corupt, eliberat condiționat pentru introspecție, căință Magistraţii au admis ieri, ca întemeiate, cererea de liberare condiţionată depusă de Nichita la începutul lunii septembrie la Judecătoria Vaslui. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă De asemenea, au admis şi propunerea Comisiei pentru liberare condiţionată din cadrul Penitenciarului Vaslui. Decizia poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare. Cine poate contesta eliberarea condiţionată a fostului primar de Iaşi? Procurorii o pot face. Şi de obicei o fac, intră în sarcinile lor de serviciu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primarul Cherecheș, tot mai aproape de sentința definitivă: Înalta Curte a respins o nouă tentativă de tergiversare și a refuzat să strămute procesul care se judecă la Cluj
Justiție

Primarul Cherecheș, tot mai aproape de sentința definitivă: Înalta Curte a respins o nouă tentativă de tergiversare și a refuzat să strămute procesul care se judecă la Cluj

Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, este tot mai aproape de sentința definitivă: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins o nouă tentativă de tergiversare și a refuzat să strămute procesul care se judecă acum la Cluj și în care este acuzat de fapte de corupție. Citește și: Primarul penal al Băii Mari, Cătălin Cherecheș, sparge banii orașului pe petreceri: onorarii uriașe, mult peste prețul pieței, pentru formațiile care vor cânta La 19 septembrie, edilul-șef a cerut strămutarea procesului și s-a plâns că nu mai are apărător, întrucât și-a concediat avocații. Curtea de Apel a decis să-i ofere un avocat din oficiu, de la Baroul Cluj. Primarul Cherecheș, tot mai aproape de sentința definitivă În acest dosar de corupție, Cherecheș a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare. Însă până la prescrierea faptelor mai sunt 192 de zile. „2355/1/2023 – Cu majoritate, respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul Cherecheş Cătălin privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr.2537/117/2016 al CA Cluj. Cu opinie separată în sensul admiterii cereri de strămutare”, se arată în decizia de azi a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Completul de judecători a fost format din Marinela Cobzariu, Luminița Criștiu-Ninu și Gheorghe Valentin Chitidean. Nu se știe cine din aceștia a făcut opinie separată. În procesul de la Curtea de Apel Cluj, următorul termen este la 19 octombrie 2023. La 29 septembrie, primarul din Baia Mare a fost pus sub control judiciar de către judecătorii de la această instanță. Presa locală estimează că, la 19 octombrie, Curtea de Apel va rămâne în pronunțare. Acest proces a început la 5 iunie 2016, când DNA l-a trimis în judecată pe Cătălin Cherecheș pentru că ar fi cerut 400.000 de lei de la un denunțător, căruia s-a solicitat în mod expres să nu-i remită decât sume cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei. Pe data de 26 aprilie 2016, procurorii l-au prins pe Cherecheș în flagrant cu suma de 25.000 de lei. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat După condamnarea de cinci ani de închisoare, cu executare, decisă de Tribunalul Cluj în primă instanță, procesul a ajuns la Curtea de Apel Cluj la 2 martie 2022.

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrierii faptelor: baronul PSD de Prahova, Mircea Cosma, și fiul său, amic cu Ponta, achitați. Dosarul, pasat ani întregi între Tribunalul Prahova și ÎCCJ
Justiție

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrierii faptelor: baronul PSD de Prahova, Mircea Cosma, și fiul său, amic cu Ponta, achitați. Dosarul, pasat ani întregi între Tribunalul Prahova și ÎCCJ

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii faptelor: ex-baronul PSD de Prahova, Mircea Cosma, și fiul său, fostul deputat PSD Vlad Cosma, amic cu Victor Ponta, au fost achitați. Tribunalul Prahova a dispus, azi, încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei faptelor, însă decizia nu este definitivă, relatează Agerpres. Instanţa a dispus confiscarea de la inculpaţi a unei sume totale de peste 10,6 milioane de lei. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale În dosarul de corupţie în care erau judecați, Mircea Cosma și Vlad Cosma primiseră iniţial opt, respectiv cinci ani de închisoare, cu executare. Mircea Cosma și Victor Ponta Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii Cum a decurs acuzarea și procesul, potrivit Agerpres: În 11 aprilie 2014, procurorii DNA i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Vlad Cosma, acuzat de trafic de influenţă, şi pe Mircea Cosma, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Iniţial, în noiembrie 2016, un complet de trei judecători de la ÎCCJ a dat o primă sentinţă în acest caz. Fostul preşedinte al CJ Prahova Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani de închisoare, în timp ce fiul său, Vlad Cosma, a primit cinci ani de închisoare. De asemenea, omul de afaceri Răzvan Alexe şi fostul şef al Direcţiei Patrimoniu din cadrul CJ Prahova Daniel Alixandrescu au primit doi ani şi şase luni şi, respectiv, şase ani de închisoare. Ulterior, în martie 2018, în apel, un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a decis rejudecarea dosarului, pe motiv că o parte dintre martori au dat declaraţii contradictorii în instanţă şi există suspiciuni legate de modul în care procurorii de la DNA Ploieşti au administrat probele. Dosarul a fost trimis atunci la Secţia penală a ÎCCJ. La rejudecare, procesul a fost amânat de mai multe ori, o parte dintre judecătorii din complet au fost schimbaţi, după care dosarul a fost trimis, în septembrie 2019, la Tribunalul Prahova, unde procesul trebuia să se rejudece de la zero. Pe 20 ianuarie 2020, Tribunalul Prahova a trimis dosarul înapoi la Instanţa supremă, susţinând că există un conflict negativ de competenţă între acest tribunal şi Instanţa supremă. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv că nu există un conflict negativ de competenţă, iar dosarul s-a întors la Tribunalul Prahova. Șpaga, pentru repararea drumurilor județene Potrivit DNA, în perioada 2012 - 2013, Răzvan Alexe (apropiat al familiei Cosma) şi fostul deputat Vlad Cosma au pretins şi primit de la trei reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, denunţători în cauză, suma totală de 4.410.149 lei, disimulată în contravaloarea unor lucrări subcontractate fictiv de aceste societăţi către două firme controlate în fapt de Alexe. Societăţile de la care se cerea șpagă urmau să obţină trei lucrări de modernizare/ întreţinere a drumurilor, dar şi pentru a deconta cu prioritate lucrări deja efectuate. Citește și: EXCLUSIV Brigada de epoleți a ministrului Alexandru Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5. Rafila, fiul unui șef al Securității Arad Pentru ca societăţile denunţătorilor să câştige cele trei lucrări, în cadrul CJ Prahova s-au desfăşurat, sub directa implicare a lui Mircea Cosma şi Daniel Alixandrescu, proceduri de achiziţie publică, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi prin care bugetul judeţului a fost prejudiciat cu suma totală de 6.077.273 lei, arăta parchetul anticorupție.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră