vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: contracte

41 articole
Investigații

Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă

Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă. Emil Florin Albotă i-a cedat mamei sale o firmă care a câștigat în ultimii doi ani peste o sută de contracte, în valoare totală de peste 12,3 milioane lei. Aproape toate contractele au fost încheiate cu administrații locale conduse de membri PSD. Fost prim-vicepreședinte al UNPR Olt, partid controlat de generalul Gabriel Oprea, Emil Florin Albotă este acum vicepreședinte al PSD Olt, organizație controlată cu mână de fier de senatorul Paul Stănescu, actualul secretar general al social democraților. Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă Județul Olt, polul sărăciei din sudul României, i-a dat țării pe unii dintre cei mai bogați politicieni, în frunte cu senatorul Paul Stănescu. Care conduce de facto organizația PSD Olt, în timp ce răspunde de soarta politică a partidului la nivel central. La începutul anului 2020, în locul său la șefia PSD Olt, Stănescu l-a înscăunat pe Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt. Funcția de vicepreședinte al filialei județene i-a revenit deputatului Emil Florin Albotă, recuperat de Paul Stănescu de la UNPR Olt, partid înființat de generalul Gabriel Oprea. Emil Florin Albotă a fost prim-vicepreședinte al UNPR Olt și candidat la funcția de primar al orașului Slatina. În anul 2014, Emil Florin Albotă era asociatul unic al firmei Transcom Caraiman. Societatea de construcții a fost cedată, în acte, mamei sale, Violeta Albotă. De administrarea acesteia se ocupă Alin Ionuț Șerpou. Tot pe numele mamei deputatului se mai află și firma Advance Design Building Company SRL. 79 de contracte și 7,7 milioane de lei în 2020 Emil Florin Albotă a depus o primă declarație de avere la la finalul anului 2020, atunci când a preluat oficial funcția de deputat din partea PSD. În declarația sa de avere de atunci a menționat că cele două firme ale mamei sale primiseră pe atribuire directă sau câștigaseră nu mai puțin de 79 de contracte. De exemplu, firma Transcom Caraiman primise 21 de contracte pe atribuire directă iar alte 39 le câștigase în urma unor licitații. Cealaltă firmă primise 18 contracte pe atribuire directă și luase doar unul în urma unei licitații. Valoarea cumulată a contractelor a fost de peste 7,7 milioane de lei. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Printre instituțiile publice cu care firma a avut contracte în acel an se află Consiliul Județean Olt, zeci de primării din județ, inclusiv Primăria Slatina, condusă de pesedistul Constantin Stelian Emil Moț. 4,5 milioane lei pentru 30 de contracte în 2021 Deputatul Emil Florin Albotă a menționat în ultima declarație de avere depusă în iunie 2022 că cele două firme ale mamei sale au câștigat 30 de contracte în anul 2021 și începutul anului 2022. Societatea Transcom Caraiman a câștigat 23 de contracte, iar cealaltă, șapte. La fel ca și în anul anterior, cele mai multe contracte au fost câștigate sau atribuite direct de primăriile conduse de primari PSD, subalterni ai lui Emil Albotă pe linie de partid. Transcom a câștigat și un contract la Primăria Craiova, condusă de Lia Olguța Vasilescu, în valoare de 973.000 de lei, pentru proiectarea și execuția unor lucrări. Profit de 45% din cifra de afaceri În schimb, Primăria Târgu Jiu, condusă de liberalul Marcel Romanescu, i-a atribuit direct un contract de proiectare în cuantum de peste 53.000 lei. Valoarea cumulată a celor 30 de contracte se învârte în jurul sumei de 4,5 milioane lei. Datele fiscale pe anul 2021 ale firmei Transcom Caraiman arată că aceasta a avut o cifră de afaceri netă de peste 4,2 milioane lei și un profit net de peste 1,9 milioane lei, cu doar 17 angajați. Cealaltă firmă a familiei Albotă, Advance Design Building Company SRL, a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri netă de peste 933.000 lei și un profit de peste 455.000 lei, cu un număr mediu de cinci angajați. Deputatul Albotă: „Nu toate contractele sunt cu primării PSD” Contactat de către Defapt.ro, deputatul Emil Albotă a declarat că nu toate contractele sunt cu primării conduse de colegii lui de partid. Într-adevăr, din cele 30 de contracte menționate în declarația de interese, cinci au fost atribuite de instituții conduse de PNL și Pro România. Restul, de instituții cu șefi de la PSD. „Nu toate contractele sunt cu primării PSD. Dacă studiați cu atenție o să vedeți că sunt contracte și cu primării de la alte partide. Nu este nimic în neregulă. O primărie are de urmărit anumiți pași, nu este nimic în neregulă. Este ceva în neregulă că le-a primit pe atribuire directă? Explicația mea a fost dată. Este firma mamei mele. Mama mea este mama mea. Nu mai sunt implicat în firmă”, a declarat deputatul. Marius Oprescu: „Este colegul meu de partid, și?” Contactat de către Defapt.ro, Marius Oprescu, șeful PSD Olt și președintele Consiliului Județean Olt, i-a luat apărarea subalternului său pe linie de partid Emil Albotă. „Nu comentez de ce a atribuit contractele Consiliul Județean Olt. De ce să comentez? Acolo sunt proceduri. Nu comentez pentru că nu fac eu acele proceduri și nu... Este colegul meu de partid, și? Domn'e, eu nu știu treaba asta cu primăriile. Nu urmăresc cu cine are contracte. E posibil să aibă, da, și cu Consiliul Județean. Și eu ce să fac? Domnule, dacă e pe procedură, nu e nimic ilegal. Eu nu urmăresc evoluția firmei”, a declarat Marius Oprescu. Deputatul cu cinci vile Familia Albotă deține mai multe proprietăți în județele Olt, Argeș, Ilfov și București. Împreună cu mama sa, deputatul a moștenit șapte terenuri și trei vile. Un alt teren l-a moștenit împreună cu soția sa. Cei doi soți mai dețin o vilă și două apartamente în București, plus o altă vilă în Voluntari. Bijuteriile și obiectele de artă au fost estimate la 55.000 de euro. În conturile bancare, Albotă are în jur de 139.000 de euro și 16.000 de lei. Deputatul Albotă încasează o indemnizație anuală de la Camera Deputaților în cuantum de peste 131.000 lei, plus un salariu de peste 38.000 de lei de la Universitatea Tehnică de Construcții București. Soția sa a declarat venituri de peste 1,45 milioane de lei din activități juridice.

Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă (sursa: Facebook/Emil Florin Albotă)
Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei (sursa: rheinmetall.com)
Investigații

Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei

Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei. Compania germană care a încercat să stoarcă de la statul român în jur de 300 de milioane de euro pentru blindatele 8x8, vrea acum să vândă camioane pentru Armata Română. Oferta a fost transmisă Ministerului Apărării Naționale în aprilie 2022 prin intermediul companiei Automecanica Moreni, după ce s-a aflat că italienii de la IVECO nu mai pot livra în termen camioanele contractate de partea română. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană IVECO a fost penalizată cu 12 milioane de lei, echivalentul a 2,4 milioane de euro, de Ministerul Apărării Naționale pentru că a livrat cu întârziere camioanele contractate pentru Armata Română. Penalizare pentru IVECO Compania Rheinmetall, producătorul german de vehicule blindate, a pierdut în urmă cu aproape patru ani o licitație organizată de Ministerul Apărării Naționale în valoare de 3,42 miliarde de lei pentru achiziția a 2.902 camioane și 363 de remorci. Oferta a fost depusă în asociere MHS & TRUCK & BUS, controlată prin MHS Holding de afaceristul Michael Schmidt, prietenul președintelui Klaus Iohannis. Firma lui Schmidt a fost și unul din sponsorii partidului USR în anul 2016. Cu toate acestea, contractul a fost adjudecat în primăvara anului 2019 de compania italiană IVECO Defense Vehicles SpA în asociere cu Automecanica Mediaș, firmă românească care urma să livreze remorcile. În aceeași perioadă s-a semnat și primul contract subsecvent, în valoare de peste un miliard de lei, pentru livrarea a 942 de vehicule până în 2024. Dar, după primii doi ani de contract, italienii nu au mai respectat graficul de livrare al camioanelor. Motiv pentru care Ministerul Apărării Naționale a sancționat compania italiană cu 12 milioane de lei. Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei Deși contractul cu IVECO se află în continuare în derulare, compania Rheinmetall a profitat de problemele italienilor și a trimis o ofertă Ministerului Apărării Naționale prin care s-a arătat disponibilitatea de a vinde direct câteva sute de camioane pe care le are în stoc. Culmea, oferta germanilor a fost trimisă de Automecanica Mediaș, asociatul italienilor în afacerea cu camioane. Citește și: China a cumpărat o zecime din terenurile agricole ale Ucrainei și le folosește pentru propria populație "Oferta companiei Rheinmetall a fost înregistrată la Direcţia generală pentru armamente în data de 7 aprilie 2022 și a fost transmisă de către Automecanica Mediaș SRL", se menționează în răspunsul transmis de Biroul de Presă al MApN la solicitarea Defapt.ro. Compania Automecanica Mediaș SRL este controlată de afaceristul Nick Știrban în proporție de 71%, restul părților sociale fiind deținute de Automecanica SA. La rândul ei, această societate este controlată tot de Nick Știrban. Proiectul RMVS În iunie 2017, compania Rheinmetall împreună cu Uzina Mecanică Moreni, controlată de Ministerul Economiei prin Romarm, au înființat societatea mixtă Romanian Military Vehicle Systems (RMVS). Cele două companii cu cote egale în noua firmă și-au asumat dezvoltarea unui nou transportor blindat 8X8 care urma să fie cumpărat de Ministerul Apărării Naționale. Tot RMVS urma să asigure și mentenanța. Întreaga afacere româno-germană a picat după reprezentanții Rheinmetall au cerut statului să investească în noua societatea în jur de 300 de milioane de euro, bani necesari pentru demararea proiectului. Însă partea germane nu a vrut să contribuie cu o sumă egală pe motiv că ofereau doar expertiză pentru fabricarea noului blindat.

Prefectura Iași vrea secretizarea banilor publici (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Prefectura Iași vrea secretizarea banilor publici

Prefectura Iași vrea secretizarea banilor publici. Instituția a primit o lecție de transparență de la o comună pierdută pe coclaurii județului Iași. Prefectura Iași vrea secretizarea banilor publici Instituția județeană a încercat să desființeze o hotărâre a Consiliului Local din Valea Seacă prin care se decidea publicarea pe internet a tuturor contractelor încheiate de primărie și a cheltuielilor efectuate de aceasta. Motivul invocat de Prefectură era cel puțin bizar: primăria comunală era prea transparentă. Citește și: Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa (sondaj ECFR) Procesul, început de fostul prefect liberal a fost continuat de actualul, social-democrat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Familia deputatei PSD Tușa, contracte pe bani publici Foto: Facebook Diana Tușa
Politică

Familia deputatei Tușa contracte bani publici

Familia deputatei PSD Diana Tușa, multiple contracte pe bani publici în timp ce partidul ei este la putere: declarația de interese depusă în iunie 2022 arată că firmele soțului ei, Iosif Buble, au prestat servicii către instituții de stat, PSD și PNL. Familia deputatei PSD Tușa, contracte pe bani publici De exemplu, în octombrie 2021, firma European Business Enviroment, controlată de soțul deputatei, a beneficiat de un contract de peste 82.000 de lei cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), din cadrul Secretariatul General al Guvernului (SGG). Contractul a fost oferit prin „selecție de proiecte”. Agenția de plăți sociale, ANPIS, ISCIR - inspecția pentru controlul cazanelor - și un institut de cercetări în domeniul muncii, INSCPMS, au avut nevoie de serviciile CURS, un institut de sondaje controlat de Iosif Buble. INSCPMS a plătit 58.000 de lei pentru serviciile CURS, ISCIR - 40.000 de lei, iar ANPIS - 60.320 de lei. Multiple contracte au venit de la primăriile din Sectorul 3 - condusă de Robert Negoiță - și Sectorul 5 - condusă de Popescu-Piedone, la momentul derulării contractului - precum și de la Consiliul Județean Ilfov, unde președinte este liberalul Hubert Thuma. Sectorul 5 a avut contracte cu firmele lui Buble de circa 45.000 de euro, iar Sectorul 3 - circa 25.000 de euro. În plus, PNL a plătit CURS 261.000 de euro pentru un contract pe durata unui an, iar PSD, pentru un contract de 13 luni, doar 72.000 de euro. Soțul sponsorizează PSD Ziaristul Iosif Buble, care controlează site-ul stiripesurse.ro și institutul de sondaje CURS, a împrumutat, în 2020, PSD cu 445.000 de lei și a donat acestui partid 133.800 de lei. Cam tot atâția bani au încasat firmele sale de la PNL și de la guvernul Orban, în 2020. Citește și: Judecătoarea CCR Scântei, cu 730.000 de lei de la ministerul liberalului Virgil Popescu, se justifică: Am luat ca notar Tot în 2020, firma lui Buble care deține site-ul stiripesurse.ro, European Business Enviroment, a beneficiat de la Secretariatul General al Guvernului circa 388.000 de lei, în două tranșe. Probabil că acestea sunt sumele accesate în cadrul ajutorului acordat presei, pe perioada pandemiei. CURS-ul controlat de Buble a prestat și pentru Asociaţia Centrul Municipal pentru Dialog Social Bucureşti, un ONG înființat de Gabriela Firea și pe care Nicușor Dan l-a dizolvat.

Armand, alba-neagra cu contracte rusești (sursa: Facebook/Clotilde Armand)
Investigații

Armand, alba-neagra cu contracte rusești

Armand, alba-neagra cu contracte rusești. Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, și-a făcut imagine pe drama războiului din Ucraina, atunci când a anunțat că va rezilia toate contractele pe care administrația locală le are în derulare cu companiile rusești. După o lună de zile de la anunțul cu pricina, nu a reziliat nici un contract. De altfel, compania Lukoil este singura societate cu capital rusesc care are un contract în derulare cu Administrația Domeniului Public Sector 1. Dar nici acesta nu a fost reziliat, așa cum a anunțat primarul Clotilde Armand. Armand, alba-neagra cu contracte rusești În data de 2 martie 2022, în cea de-a șaptea zi de război în Ucraina, primarul Clotilde Armand a anunțat pe pagina sa de Facebook: "Reziliem (și nici nu mai prelungim) toate contractele Primăriei Sectorului 1 cu companiile rusești". Dar fără să precizeze despre ce contracte și companii ar fi fost vorba. Anunțul primarului a fost preluat de toată presa centrală și locală, inclusiv de televiziuni. Citește și: Oamenii lui Ciolacu continuă să distribuie propaganda Rusiei. Deputatul PSD Ghiță scrie despre „Ucraina nazistă”, un primar îl face „saltimbanc” pe Zelenski În mediul online, anunțul a fost preluat și distribuit de cetățeni și colegi de partid ai primarului care i-au transmis felicitările de rigoare pentru această inițiativă lăudabilă. După ce a punctat la capitolul imagine, primarul Clotilde Armand a renunțat la subiect. Defapt.ro i-a solicitat oficial primarului Clotilde Armand să transmită ce contracte au fost rezilitate și cu ce companii rusești, dar și cadrul legal în baza căruia le-a reziliat. După o lună de zile de la solicitare, Primăria Sectorului 1 a transmis că nu a reziliat nici un contract. Nu există contracte cu companii rusești "În legătură cu datele solicitate de dumneavoastră, potrivit informațiilor transmise de către reprezentanții Direcției Investiții - Serviciul Achiziții Publice - și Serviciului Administrativ aceste departamente din cadrul aparatului de specialitate al primarului Sectorului 1 nu au încheiate contracte cu companii rusești. Totodată, în ceea ce privește structurile aflate în subordinea Consiliului Local Sector 1, potrivit informațiilor furnizate de către reprezentanții Complexului Multifuncțional Caraiman, Poliției Locale, Direcției Generale Impozite și Taxe Locale, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului și Direcției de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului, nici aceste structuri nu au încheiate contracte cu companii rusești", a transmis oficial Primăria Sectorului 1. Până în prezent, Armand nu a anunțat public că primăria pe care o conduce nu are nici un contract cu companiile rusești. Contractul cu Lukoil nu va fi "prelungit automat" Din răspunsul transmis de Serviciul Imagine și Cultură, condus de fostul jurnalist Ionel Stoica, mai aflăm că, totuși, există un contract aflat în derulare cu o companie rusească. Dar nici acesta nu a fost reziliat. Este vorba de un contract încheiat între Administrația Domeniului Public Sector 1 și compania Lukoil România, care are ca obiect "servicii de furnizare carburanți pe bază de carduri". Acest contract a fost încheiat în data de 2 septembrie 2021 și este valabil până la dat de 30 aprilie 2022, conform răspunsului primit. Serviciul condus de Ionel Stoica a transmis că, "după ajungerea la termen a contractului, acesta nu va fi prelungit automat cu această companie".

Rușii ascund crimele sub operațiuni psihologice (sursa: Facebook/Минобороны России)
Internațional

Rușii ascund crimele sub "operațiuni psihologice"

Rușii ascund crimele sub "operațiuni psihologice" ale ucrainenilor. Rusia a acuzat marţi autorităţile ucrainene că pregătesc "înscenări" cu civili ucişi de trupele ruse în mai multe oraşe, după ce descoperirea unor cadavre în oraşul Bucea a provocat indignare pe plan internaţional, relatează AFP. Acuzată de occidentali şi de autorităţile ucrainene că a masacrat civili în apropiere de Kiev, armata rusă a dezminţit orice responsabilitate şi consideră că este vorba despre o înscenare care s-ar putea repeta. Rușii ascund crimele sub "operațiuni psihologice" "Membri ai centrului 72 ucrainean de operaţiuni psihologice au aranjat, în seara de 4 aprilie, o nouă înscenare filmată cu civili pretins ucişi prin acţiuni violente de către armata rusă în satul Mocciun, la 23 de kilometri nord-vest de Kiev", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov. "Evenimente similare sunt în curs de organizare de către serviciile speciale ucrainene la Sumî, Konotop şi în alte oraşe", a adăugat acesta. Aceste acuzaţii survin în urma descoperirii a sute de cadavre la Bucea după retragerea forţelor ruse, iar preşedintele american Joe Biden a cerut ca Vladimir Putin să fie judecat pentru crime de război. Localitatea Mocciun se află aproape de Bucea. Peskov, aroganțe către comunitatea internațională Kremlinul a calificat marţi încă o dată drept "nefondate" acuzaţiile contra Rusiei privind masacrele asupra civililor şi a exprimat îndoieli că Ucraina şi statele occidentale vor face o anchetă "imparţială". Imaginile de la Bucea sunt "o înscenare bine orchestrată", "un fals monstruos", a spus purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov. "Îndemnăm încă o dată comunitatea internaţională: detaşaţi-vă de astfel de percepţii emoţionale şi gândiţi cu capul vostru", a adăugat Peskov, potrivit Reuters. Citește și: EXCLUSIV Schweighofer (HS Timber Group) își continuă practicile toxice pentru pădurile României: cumpără lemn fără documente de proveniență Conform versiunii Rusiei, trupele sale au părăsit complet oraşul Bucea pe 30 martie, în ziua următoare primarul acestuia a confirmat că în oraş nu mai erau soldaţi ruşi, fără ca el să spună ceva despre civili ucişi, iar "dovezile crimelor" - imagini cu civili morţi pe străzi, unii dintre ei cu mâinile legate sau îngropaţi în gropi comune - au apărut abia în a patra zi după retragerea trupelor ruse, când membri ai Serviciului de Securitate al Ucrainei au ajuns în oraş. Ziarul american New York Times a contrazis marţi versiunea Moscovei publicând ceea ce prezintă a fi imagini din satelit datate cu 11 martie şi în care aparent se văd cadavre ale unor civili pe străzi din oraşul Bucea.

OMV și Rompetrol, bătute de Jetfly (sursa: mapn.ro)
Investigații

OMV și Rompetrol, bătute de Jetfly

OMV și Rompetrol, bătute de Jetfly. Forțele Aeriene Române au cumpărat kerosen în valoare de 90 de milioane de euro în ultimi șapte ani, de la OMV Petrom, Jetfly Hub și Rompetrol Rafinare. OMV și Rompetrol, bătute de Jetfly Cea mai mare sumă, adică în jur de 42 de milioane de euro a ajuns la firma Jetfly Hub, patronată de controversatul afacerist Dan Berendel, fostul partener de afaceri al lui Sebastian Ghiță. Defapt.ro a dezvăluit că firma lui Dan Berendel a livrat kerosen neconform din cauza căruia două avioane de vânătoare MiG-21 LanceR au fost scoase din circuit. Culmea, kerosenul neconform a fost recepționat de ofițerii Forțelor Aeriene Române ca fiind în standarde. Procurorii DIICOT Ploiești au cerut arestarea lui Dan Berendel și a fratelui acestuia, Cristian Angel Berendel, dar judecătorii au constatat că probele nu sunt concludente. Avocatul fraților Berendel susține că în spatele acestei afaceri controversate se ascund interese de afaceri ale concurenței. OMV Petrom, livrări de 170 de milioane de lei În perioada ianuarie 2015 - decembrie 2017, Forțele Aeriene Române au achiziționat o cantitate de 53.179 tone de kerosen de la compania OMV Petrom. Valoarea întregii cantități a fost de 170 de milioane de lei. Acționarul majoritar al OMV Petrom este grupul austriac OMV Aktiengesellschaft cu puțin peste 51%, statul român cu peste 20,6%. Restul acțiunilor sunt deținute de persoane fizice și juridice. Compania austriacă OMV este deținută, la rândul, ei de un consorțiu format din ÖBAG și Mubadala Petroleum, filiala companiei de investiții Mubadala, controlată de guvernul din Abu Dhabi. Jetfly, kerosen din Turcia, Grecia și Rompetrol Ministrul Apărării Naționale, prin Forțele Aeriene Române, a organizat o nouă licitație pentru kerosen la începutul anului 2018. Licitația a fost câștigată de firma Jetfly Hub, controlată de afaceristul Dan Berendel. Contractul cadru a fost semnat pe o perioadă de patru ani, cu o valoare finală de peste 420 de milioane de lei. Forțele Aeriene Române au comandat doar 66.400 tone de kerosen, în valoare de aproximativ 207 milioane de lei. Adică în jur de 42 de milioane de euro. Kerosenul a fost adus și vândut Forțelor Aeriene Române de la companiile Hellenic Grecia, Tupraș Turcia și Rompetrol Petromidia, cu un preț de 3.117,5 lei pe tona de kerosen. Misterul recepției de către Armată Defapt.ro a dezvăluit că Jetfly Hub, firma lui Dan Berendel, a livrat pentru avioanele militare kerosen neconform. Cu toate acestea ofițerii Forțelor Aeriene au recepționat cantitativ și calitativ kerosenul, deși acesta nu îndeplinea standardele asumate prin caietul de sarcini. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei În urma alimentării cu kerosen neconform, două avioane de vânătoare MiG-21 LanceR au avut nevoie de reparații. Paguba estimată de Forțele Aeriene Române a fost de 6,5 milioane de euro. Avocatul afaceristului Dan Berendel, Florin Șurghie, susține că unul din cele două avioane s-ar fi defectat înainte ca Jetfly Hub să înceapă livrarea kerosenului. Iese Jetfly, intră OMV și Rompetrol După ce s-a constatat că kerosenul livrat de Dan Berendel este neconform, Forțele Aeriene Române au semnat un contract, pe 1 septembrie 2021, pe o perioadă de două luni, cu OMV Petrom. În baza acestui contract s-a achiziționat o cantitate de 6.360 tone kerosen, în valoare de 25.498.000 lei. Ceea ce înseamnă că s-a plătit pe tona de kerosen în jur de 4.009 lei. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță Ulterior, pe 1 noiembrie 2021, s-a semnat un nou contract, tot pe o perioadă de două luni, cu firma Rompetrol Rafinare. De data aceasta, s-a contractat o cantitate de 4.235 tone kerosen, în valoare de 18.475.000 lei. Prețul pe tona de kerosen a fost de 4.362,5 lei, adică cu 356,5 lei pe tonă mai mult decât prețul plătit la OMV Petrom. Și cu 1.245 lei mai scump decât kerosenul livrat de Jetfly Hub.

Cum închei 1.136 de contracte publice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum închei 1.136 de contracte publice

Cum închei 1.136 de contracte publice. Cristinel Bolobiță nu este agreat doar de primarul municipiului Iaşi. Prin firma sa fanion, Auto Trans Com SRL, Bolobiţă s-a lansat în afaceri în anul 2001. Cum închei 1.136 de contracte publice Dar s-a făcut cunoscut după 2010, datorită apropierii sale de şefii municipalităţii Paşcani. În timp, şi-a creat conexiuni în majoritatea comunelor din jurul Paşcaniului şi apoi a început să cucerească noi "teritorii" ale statului. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Astfel, din 2016 şi până în prezent, a reuşit să "marcheze" 1.136 de achiziţii publice de la instituţiile statului, în valoare totală de 21.991.094.10 lei, conform datelor de pe platforma Confidas (care preia informaţii din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice). Continuarea, în Ziarul de Iași.

România finanțează războiul Rusiei, prin Lukoil. În imagine, Alekperov (stânga), Putin și Chuck Schumer, la deschiderea unei benzinării Lukoil în New York (sursa: kremlin.ru)
Investigații

România finanțează războiul Rusiei, prin Lukoil

România finanțează războiul Rusiei, prin Lukoil. Oligarhul Vagit Alekperov, președintele companiei petroliere Lukoil, a pierdut peste șase miliarde de dolari după deprecierea bursieră a companiei sale, ca efect al invadării Ucrainei de către Rusia. O decizie luată de prietenul său, Vladimir Putin. România finanțează războiul Rusiei, prin Lukoil Alekperov, însă, știe că afacerea îi merge la fel de bine în țări ca România, de exemplu. Și nu neapărat din vânzări la pompă, ci din contracte cu statul. Printre instituțiile-cheie care au semnat contracte cu Lukoil se află Ministerul Apărării Naționale, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Serviciul de Pază și Protecție. Alte sute de contracte au fost semnate cu administrațiile locale și companiile de stat românești. Citește și: Lavrov „justifică” ocuparea Ucrainei de către Rusia: Moscova vrea să „elibereze” Ucraina de „opresori” Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a acuzat mai multe firme din grupul Lukoil de evaziune fiscală și spălare de bani, operațiuni în urma cărora s-ar fi pierdut urmele a două miliarde de euro. Banii au fost plimbați prin mai multe state din Europa pentru ca în final să ajungă în conturile unor companii offshore pentru a evita plata impozitelor. IGSU, 98,7 milioane lei pentru Lukoil și OMV Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a atribuit în aprilie 2018 un contract cadru de peste 98,7 milioane de lei companiilor Lukoil România și OMV Petrom Marketing, în baza căruia cumpărau motorină și benzină. IGSU este condus de generalul Dan Paul Iamani și coordonat de secretarul de stat la Interne Raed Arafat. Citește și: Românii, ajutor pentru refugiații ucraineni. Cum puteți ajuta ca voluntari și unde puteți dona De atunci au fost semnate nu mai puțin de 55 de contracte subsecvente la acordul cadru. Ultimele două contracte subsecvente au fost semnate doar cu Lukoil România, pe 17 ianuarie 2022, și au o valoare cumulată de aproximativ 7,2 milioane de lei. Adică, în jur de 1,46 milioane de euro. Armata, contracte de zeci de milioane de lei cu Lukoil Acesta este unul din sutele de contracte pe care Lukoil România le are cu statul român. Ministerul Apărării Naționale a atribuit firmei Lukoil un contract cadru de 19,3 milioane de lei în mai 2019. În baza acestui contract, compania rusească urma să livreze combustibil pe bază de card cu plata la postlivrare. O unitate a Ministerului Apărării Naționale, UM 01836, a atribuit firmei Lukoil un contract cadru estimat la puțin peste 1.000.000 de lei. Ulterior, mai multe unități militare au semnat contracte pentru carburant cu Lukoil cu valori cuprinse între 200.000 și 580.000 de lei. 2,24 milioane de lei și de la SPP pentru ruși Serviciul de Pază și Protecție, condus de generalul Lucian Pahonțu, se află pe lista instituțiilor-cheie care folosește carburant de la Lukoil România. Pe 17 aprilie 2019 s-a semnat un acord cadru de livrare de carburant pe bază de card de credit în valoare de 1,12 milioane lei. În aceeași zi, s-a mai semnat un contract cadru cu OMV Petrom Marketing în valoare de 2,62 milioane de lei. La fel ca în cazul contractului cu Lukoil România, OMV urma să livreze carburanul pe bază de card de credit. Câteva luni mai târziu, pe 17 noiembrie 2019, Serviciul de Pază și Protecție a atribuit un contract identic firmei Lukoil România. Valoarea contractului a fost și de această dată tot 1,12 milioane lei. În total, contractele primite de Lukoil România de la SPP au avut o valoare cumulate de 2,24 milioane de lei. DIICOT acuză o evaziune fiscală de două miliarde de euro Grupul Lukoil deține zeci de companii în 39 de state din Europa, Asia, America și Africa. De exemplu, Lukoil România este deținută de Lukoil Europe Holdings, din Olanda, și Lukoil International Gmbh, din Austria. În 2014, procurorii români au anunțat că șase companii din cadrul Lukoil România sunt acuzate de evaziune și spălare de bani. Paguba: 230 milioane euro. În anul 2015, rușii de la Petrotel Lukoil au fost acuzați că au spălat aproximativ două miliarde de euro, printr-un circuit financiar în care au fost implicate mai multe societăți din grupul rusesc. „Pe circuitul economic al operaţiunii de import ţiţei, de regulă de origine Republica Kazakhstan (…), se interpun şi alte societăţi pe lanțul de tranzacționare din țări membre UE având ca efect cert achiziţionarea de către SC Petrotel Lukoil SA a ţiţeiul provenit din import la preţuri mai mari”, se menționează în rechizitoriu. Dosarul încă se judecă. Alekperov, demnitar URSS și prieten al lui Putin Vagit Alekperov a fost la începutul anilor 1990 deputat și ministru adjunct, responsabil cu industria de petrol și gaze a URSS. Apoi a preluat trei câmpuri petroliere controlate de minister și a înființat compania Lukoil. Numele lui Alekperov a fost inclus în anul 2018 pe lista neagră a oligarhilor aflați sub influența Kremlinului, respectiv a lui Vladimir Putin. De strategia de dezvoltare a companiei Lukoil s-a ocupat Igor Ivanov, fost ministru de Externe al Rusiei în perioada 1998-2004. Președintele Vladimir Putin l-a numit pe Ivanov secretar al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. Cu o zi înainte ca președintele Vladimir Putin să ordone invadarea Ucrainei, Vagit Alekperov avea o avere estimată la 19 miliarde de euro. Oligarhul a pierdut atunci în jur de șase miliarde de euro într-o singură zi, adică o treime din averea sa, în urma prăbușirii prețului la acțiunile Lukoil. Bursele internaționale au anunțat că acțiunile Lukoil au scăzut cu 46%, în timp ce acțiunile Gazprom au scăzut cu 55%. Lukoil, 40% din contractele publice din România În perioada 2011 – 2017, Lukoil a încasat peste 535 de milioane de euro din contracte cu statul român. În aceeași perioadă, OMV Petrom, companie deținută majoritar de către austriecii de la OMV și minoritar de către statul român, a încasat doar 280 de milioane de euro din contracte publice pentru combustibil, după cum arate baza de date ELVIS a contractelor publice din Europa. Lukoil România a încasat 535 de milioane de euro dintr-un pot de 1,28 miliarde de euro, deci cam 40% din piața contractelor publice în perioada menționată. Lukoil România a avut venituri din vânzări la pompă de 5,97 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) și un profit de 85,74 milioane de lei (18,63 milioane de euro), după ani de pierderi. Rompetrol, însă, a raportat venituri la pompă de 9,05 miliarde de lei (1,9 miliarde de euro) și un profit de 168,54 milioane de lei (36,63 milioane de euro). OMV Petrom, de departe, a fost campioana veniturilor la pompă, cu 15,2 miliarde de lei (3,3 miliarde de euro) și un profit de 320,51 milioane de lei (69,67 milioane de euro) în perioada de referință. Pe scurt, pe o piață în care deține 20% din vânzările la pompă, Lukoil a luat 40% din contractele de stat, de două ori mai mult decât OMV Petrom. DNA, client Lukoil, se scuză: Legea nu ne dă voie să-i respingem Cel mai mare plătitor public la Lukoil este Inspectoratul General al Poliției Române care a încheiat, din 2011 în 2017 inclusiv, patru contracte cu compania rusă în valoare de 350 de milioane de euro. Pe locul al doilea, la aproape o zecime din suma Poliției, vine Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații a Autorității Naționale a Penitenciarelor, cu 38 de milioane de euro. Până și Direcția Națională Anticorupție are contracte de două milioane de euro cu Lukoil. La cererea presei, DNA a explicat că sistemul de achiziții publice din România nu-i permite să excludă din licitație o companie care este cercetată penal (cum Lukoil era la data achiziției) și că, mai mult, criteriul de selecție fiind prețul cel mai mic, rușii au luat contractul cât se poate de legal.

MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" (sursa: Facebook/Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu)
Investigații

MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu"

2,5 miliarde de euro. Aceasta este suma pe care România o va investi în următorii 20 de ani pentru modernizarea bazei aeriene "Mihail Kogălniceanu", folosită de trupele NATO staționate la Marea Neagră. MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu". Ministerul Apărării Naționale a organizat o primă licitație de aproximativ 430 de milioane de euro pentru modernizarea bazei militare. MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" În cursa pentru adjudecare contractului s-au înscris șapte grupuri de firme. Dar oficialii MApN au acceptat doar oferta depusă de un consorțiu din care face parte și firma Strabag SRL. Compania mama din Austria îl are acționar direct pe oligarhul rus Oleg Deripaska, aflat pe lista de sancțiuni a SUA. Prima licitație a fost suspendată până la decizia Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor. 12,17 miliarde lei pentru "Kogălniceanu" Ministerul Apărării Naționale, sub conducerea ministrului Gabriel Leș, a solicitat Guvernului Dăncilă să emită o Hotărâre de Guvern pentru a aproba modernizarea infrastructurii de la baza aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Prin Hotărârea de Guvern 781 din noiembrie 2019 s-a aprobat alocare unei sume de peste 12,17 miliarde de lei. Adică în jur de 2,5 miliarde de euro. Banii urma să fie alocați etapizat într-o perioadă de 20 de ani. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR „Finanțarea obiectivului de investiții se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse de finanțare legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii”, se menționează în Hotărârea de Guvern. Baza MK, într-o stare jalnică În Nota de Fundamentare aferentă Hotărârii de Guvern se atrage atenția asupra mai multor deficiențe de la Baza Aeriană 57 "Mihail Kogălniceanu". De exemplu, baza aeriană operează zborurile pe aeroportul civil, care se află într-o stare avansată de degradare și care nu corespunde cerințelor de utilizare pentru un aeroport militar. O altă problemă constatată de specialiști este legată de "capacitățile de depozitare a combustibilului turboreactor în rezervoarele fixe existente pe aerodrom asigură la limită cantitățile necesare operării aeronavelor aflate în dotarea unității". "Platforma existentă destinată staționării navelor grele este subdimensionată, neasigurând spațiile de siguranță necesare, iar calea de rulaj ce leagă pista de decolare-aterizare de această platformă nu permite rulajul aeronavelor grele în cazul încărcării acestora la capacitate maximă", se menționează în Nota de Fundamentare. Specialiștii au mai constatat că aerodromul nu dispune de locuri special amenajate și utilate destinate verificării la sol a motoarelor și nici "de spații destinate adăpostirii aeronavelor, mijloacelor de aerodrom și de deservire". Șapte oferte, șase descalificări În primăvara anului 2021, Ministerul Apărării Naționale a inițiat o licitație pentru a achiziționat "Servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu". Durata de execuție a contractului a fost stabilită la 106 luni. Adică opt ani și zece luni. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Pentru acest contract au fost depuse documente de calificare de către șapte consorții. De exemplu, Aduro Impex a depus documente de calificare împreună cu Bog'Art și Strabag SRL. Un alt consorțiu era format din Astaldi și GSP Offshore. Porr Construct a depus documentația împreună cu Rizzani de Echer și ICM. În cursa pentru contract s-au mai înscris asocierea dintre Electrogrul și Makyol, dar și compania Concelex. În urma analizării documentelor depuse de cele șapte consorții, Ministerul Apărării Naționale a decis să descalifice șase ofertanți. Aceștia au decis ca procedura de licitație să fie continuată doar cu consorțiul format din Aduro Impex, Bog'Art și Strabag. Contestație la CNSC: MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" Firma Concelex, nemulțumită de decizia MApN, a decis să conteste procedura de achiziție la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Mai mult, au cerut suspendarea procesului de achiziție până la o decizie finală în acest caz. Reprezentanții companiei Concelex au constatat mai multe nereguli în cadrul procedurii, motiv pentru care au cerut CNSC să constate că ar fi fost descalificați ilegal. În plus, au arătat că asocierea Aduro Impex, Bog'Art și Strabag a depus o parte din documente cu o întârziere de trei luni. Cătălin Beniamin Vișan, reprezentantul firmei Concelex, susține în contestație că "acestei asocieri i-au fost permise, în mod discrepant și cu încălcarea tratamentului egal, atât depunerea unei declarații inițiale, și ulterior, depunerea documentelor de calificare (inclusiv cu depășirea cadrului SEAP) cât și completarea documentației de calificare inițială". Tot el mai susține că contracandidații săi nu au îndeplinit cerința minima obligatorie privind experiența similară în lucrări similare de construcții de aerodromuri, piste de decolare/aterizare, suprafețe/platforme de manevră/staționare aeronave. Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Deripaska, acționar la Strabag prin companii off shore Firma Strabag SRL este controlată de alte două firme din grupului austriac Strabag. Acționarii majoritari ai grupului Strabag SE sunt: familia Haselsteiner cu 28,3%, Raiffeisen și Uniqa Group dețin cumulat 29,5%, iar MKAO "Rasperia Trading Limited" are o cotă de 27,8%. Ultima companie este deținută de oligarhul rus Oleg Deripaska, un apropiat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Rapoartele publice ale companiei Strabag arată că Oleg Deripaska deține proprietatea și controlul asupra Melisantis Limited, o altă companie cu acțiuni la Strabag, prin intermediul unui mandatar. Mandatarul Bradmion Holdings Ltd. a înlocuit C&P Trustees Limited și C&P Corporate Services Limited în calitate de administratori pentru Oleg Deripaska. "O astfel de înlocuire a mandatarului nu a avut nici un efect asupra controlului deplin și dreptului de proprietate efectiv al domnului Oleg Deripaska asupra Melisantis Limited", se menționează în raport. Deripaska, pe lista de sancțiuni a SUA Oligarhul Oleg Deripaska este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Prietenia cu Vladimir Putin i-a adus în anul 2018 includerea pe lista neagră de sancțiuni a SUA. Tot pe lista de sancțiuni au fost incluse și două companii la care Oleg Deripaska este acționar. Este vorba de Rusal, gigantul rusesc din indstria aluminiului, și compania mamă En+ Group. Autoritățile din SUA au renunțat la sancțiunile împotriva celor două companii, dar nu și împotriva lui Deripaska. Numele lui Oleg Deripaska a apărut și în ancheta procurorului special Robert Mueller privind imixtiunea Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Potrivit raportului publicat în primăvara anului 2019, fostul șef al campaniei lui Donald Trump, Paul Manafort, a lucrat pentru Deripaska, reprezentându-l în "afaceri și probleme personale în țările în care a avut investiții". Totodată, el a fost acuzat că a promovat interesele companiei de aluminiu Rusal. Mai mult, Deripaska l-a împrumutat cu zece milioane de dolari pe Manafort. Ulterior, acesta din urmă avea să fie condamnat la închisoare. A fost grațiat de Trump în toamna anului 2020.

Mama ministrului Vîlceanu, afaceri cu statul (sursă: Facebook/Victor Ponta)
Eveniment

EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu continuă afacerile cu companiile falite de stat

Mama ministrului Vîlceanu, afaceri cu statul. Poate chiar în timp ce citiți aceste rânduri, mai încheie un contract. Fiul ei este secretar general al PNL, fost ministru de Finanțe și, acum, ministru al Proiectelor Europene. Presa scrie de mai mulți ani de afacerile firmelor familiei Vîlceanu cu Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia) și alte companii de stat. În declarația de interese depusă de deputatul Dan Vîlceanu în iunie 2021 sunt înregistrate 19 contracte cu CE Oltenia și unul cu CET Govora (companie cu pierderi record de 97 milioane lei în 2020). Valoarea totală a contractelor dintre firma mamei sale, Trefo SRL, și companiile statutului era de circa 4,7 milioane de lei, în anul fiscal 2020. Trefo SRL a avut un profit de 1,7 milioane de lei în 2020, adică aproape 23% in cifra de afaceri, de 7,3 milioane lei. Se poate calcula că două treimi din cifra de afaceri a firmei a provenit de la stat. Mama ministrului Vîlceanu, afaceri cu statul Datele din SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) arată că în 2021 aceste legături economice s-au dezvoltat. Numele companiei Trefo apare în SEAP în nu mai puțin de 27 de contracte acordate anul trecut. Un prim contract a fost deja acordat în 2022, pe 3 ianuarie. Valoarea a fost de doar 8.165 de euro, pentru livrare de oțel lat zincat către CE Oltenia. În 2021, valoarea totală a contractelor în care apare firma Trefo, contracte încheiate cu companii de stat, a fost de circa 16 milioane de euro. Însă Trefo s-a asociat, în multe din aceste contracte, cu alte companii. Citește și: Guvernul a greșit ordonanța cu plafonarea. Ședință de urgență pentru repararea greșelilor De exemplu, cel mai consistent contract a fost atribuit la 30 decembrie de către Complexul Energetic Oltenia. Obiectul: "Demontarea, montarea, reparaţia generală şi modernizarea benzilor transportoare ale magistralei de transport carbune din depozitul nou de cărbune al carierei Roşia la S.E. Rovinari“. Valoarea: aproape opt milioane de euro, mai exact - 38,7 milioane de lei. În acest contract, Trefo acționează în asociere cu alte șase firme. Contractul nu este împărțit în loturi, deci este imposibil de știut cât va primi această societate. Subcontractări pe bandă rulantă Un contract asemănător este încheiat în martie, pentru “Demontarea, transportul, reparația generală, modernizarea si dispecerizarea transportoarelor cu banda TB1 si T204 in depozitul nou de cărbune al Carierei Roșia“. Suma: 1,2 milioane de euro. Contractul a fost acordat către mai multe firme, inclusiv Trefo, fără a fi defalcat pe loturi. Într-un contract de 1,8 milioane de euro pentru “Piese de schimb pentru sistem preparare praf carbune“, atribuit la 21 octombrie 2021 de CE Oltenia, sunt zeci de subcontracte. O parte sunt ale Trefo. În 2021, familia Vîlceanu a avut contracte, pe lângă Complexul Energetic Oltenia, cu CET Govora (circa 97.0000 de euro) și Romgaz (puțin peste 25.000 de euro). Bani de la firmele falite ale statului În 2019, societatea a primit bani și de la Colterm Timișoara - compania falimentară de furnizare a apei calde din Timișoara. Contractele Trefo SRL au fost de circa 700.000 de lei. În 2020, guvernul Orban a acordat un ajutor de stat pentru ca firma Colterm să nu intre în faliment. Primar al Timișoarei era, în 2019, Nicolae Robu, de la PNL. În 2019, firma mamei lui Dan Vîlceanu a avut o cifră de afaceri netă de 9,4 milioane de lei și un profit de 2,65 milioane de lei, adică aproape 30%, cu doar 44 de angajați. Însă, în 2018, în regimul PSD, contractele cu statul erau de doar aproximativ 2,2 milioane lei, cifra de afaceri - 6,8 milioane lei, iar profitul - 1,1 milioane lei - adică mai puțin de jumătate in cel obținut în 2019. În 2015, profitul Trefo SRL a fost de numai 13.000 de lei. Prietenul lui Ponta Tatăl lui Dan Vîlceanu a fost subprefect de Gorj în guvernarea Năstase și a candidat pentru PSD, în 2008. Presa a scris constant despre afacerile uriașe ale firmelor suprefectului Eugen Vîlceanu cu companiile de stat. Dan Vîlceanu a fost șeful TSD Gorj și unul dintre invitații la botezul unuia din copiii lui Victor Ponta cu Daciana Sârbu. “Îl cunosc pe Dan Vâlceanu încă din 2004 / este dintr-o familie respectată din Gorj - vechi membri PSD (tatăl sau a fost subprefect PSD al județului și candidat la Parlament din partea PSD)! A fost alături de mine și de PSD Gorj în campaniile din 2004/7/8 ; din acest motiv l-am susținut toți să fie Președintele TSD (organizația de tineret) / având o relația personală a fost și invitatul meu la botezul Irinei și îi mulțumesc pentru că a venit și ne-am bucurat împreună de acel eveniment fericit!“, scria Ponta, pe Facebook. În 2009, tânărul Vîlceanu a ajuns la PDL, când acest partid a preluat guvernarea, iar în 2014 a devenit liberal, după absorbirea democrat-liberalilor în PNL.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră