vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: contracte

37 articole
Politică

Pensionarul special Toader a dat statul în judecată pentru salariu

Pensionarul special Tudorel Toader, rector al universității Cuza din Iași și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu, ceea ce a și reușit. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Tudorel Toader și-a anunțat intenția de a candida pentru un al treilea mandat de rector. El a fost instalat de Liviu Dragnea ca ministru al Justiției în guvernele PSD din 2017-2019. Pensionarul special Toader a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, salariu Potrivit declarației de avere din 2023, el a obținut 397.142 de lei din „diferențe compensatorii, inclusiv din recalculare VRS”. Această victorie va face ca și pensia sa specială să fie recalculată și majorată. DeFapt.ro a arătat că magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Ultima declarație de interese arată că rectorul Tudorel Toader a avut contracte cu firma de avocatură a avocatului Toader, fapt ce ar putea constitui un conflict de interese, cel puțin din punct de vedere moral: în această declarație sunt prevăzute două contracte, fiecare de 1.000 de lei, încheiate prin achiziție directă. Tudorel Toader, fost ministru al Justiției în guvernarea Dragnea, perioadă în care a demis-o pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea DNA, primește de la stat: pensie specială de 312.345 de lei în anil fiscal 2022 267.254 de lei - salariul de rector Ca avocat a câștigat, în anul fiscla 2022, peste 720.000 de lei. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Toader are în țară 11 terenuri, 4 case și 3 apartamente, potrivit declarației de avere.

Pensionarul special Toader a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, salariu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Firmă controlată de Florică, contract STS (sursa: Inquam Photos/Liviu Florin Albei)
Investigații

Firmă controlată de Florică, contract STS

Firmă controlată de Florică, contract STS. Serviciul de Telecomunicații Speciale, condus de generalul Ionel Sorin Bălan, va plăti 2,7 milioane de euro firmei Synotech Global Services România. O companie bântuită de umbra afaceristului Claudiu Florică, celebrul denunțător, martor și inculpat din dosarele de corupție Microsoft. Citește și: Considerată iubita lui Dumitru Buzatu, șefa de cabinet cu 31 de ani mai tânără îi administrează președintelui CJ Vaslui firma de prășit și fân Întâmplător sau nu, Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, și-a dat acordul pentru ca firma controlată de Claudiu Florică să fie autorizată de Guvern pentru a utilliza tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G. Switch-uri de 13,5 milioane de lei Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), condus de generalul Ionel Sorin Bălan, unul din oamenii președintelui Klaus Iohannis, a organizat o licitație pentru achiziția de „echipamente pentru dezvoltarea și extinderea distribuției de servicii Internet la nivel național”. Echipamentele sunt switch-uri pentru implementarea investiției „Creșterea rezilienței și a securității cibernetice a serviciilor de infrastructură ale furnizorilor de servicii de Internet pentru autoritățile publice din România”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Conform anunțului publicat în SEAP, licitația a fost împărțită în trei loturi. Primul viza achiziția a 50 de switch-uri de agregare. Lotul 2 prevedea achiziția unui laborator de testare soluții, compus din două switch-uri de distribuție și două de agregare. Iar ultimul lot era pentru cumpărarea a patru switch-uri șasiu. Toate cele trei loturi au fost atribuite în urma unei licitații cu un singur ofertant firmei Synotech Global Services România. Valoarea cumulată a contractelor a fost de aproximativ 13,5 milioane lei, echivalentul a 2,7 milioane euro. Bani europeni, alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Synotech, autorizată de CSAT și Digitalizare Compania Synotech Global Services România a solicitat în 2022 de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, autorizarea pentru a utiliza echipamentele de infrastructură 5G. Dar și acordul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), condus în acea perioadă de liberalul Sebastian Burduja. Citește și: Fiul baronului arestat Buzatu e în continuare plătit de stat, deși și-a dat demisia din Guvern: este membru în CA al SMART SA, companie care se ocupă de mentenanța rețelelor electrice Consiliul Suprem de Apărare al Țării a răspuns pozitiv cererii prin Hotărârea nr. 127 din 29 iulie 2022. La fel a procedat și MCID, la 10 august 2022. În urma celor două avize favorabile, premierul de atunci, liberalul Nicolae Ciucă, a emis Decizia 439 din data de 23 august 2022 „privind acordarea autorizării Societății Synotech Global Services România S.R.L. în vederea utilizării de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G”. Documentul a fost contrasemnat de pesedistul Marian Neacșu, în calitate secretar general al Guvernului. Firmă controlată de Florică, contract STS Firma Synotech Global Services România este deținută în prezent de Manuela Carolina Popescu (70%) și de Walter Cor Hagigalins Haralambie (30%). Dar, în anul 2021 asociatul majoritar al Synotech Global Services a fost offshore-ul cipriot Lisaos Ventures LTD. Claudiu Florică le-a spus magistraților la data 10 octombrie 2014 că acest offshore îi aparține în integralitate. Pare foarte probabil, deci, ca și acum, Synotech Global Services România să fie controlată tot de Claudiu Florică iar actualii acționari, persoane fizice, să fie doar paravane. Toate indiciile duc la Florică „Cunosc faptul că firma Lisaos Ventures LTD deţine firmele Synotech Global Services SRL şi Luxoffice Center SRL, aceasta din urmă având în proprietate un imobil situat în Bucureşti, strada Ştirbei Vodă, nr. 104 – 106. Această firmă Lisaos Ventures LTD a preluat o parte din bunurile şi banii D.Con.Net.Ag şi îmi aparţine mie”, declara Claudiu Florică la DNA. D.Con.Net.Ag este una dintre societățile prin care Claudiu Florică vindea licențe Microsoft statului român. Mai mult, firma Synotech Global Services, chiar dacă aparent nu mai are nici o legătură cu Claudiu Florică, funcționează și azi în imobilul din Știrbei Vodă, nr. 104-106. Numele lui Claudiu Florică apare ca denunțător, martor și inculpat în dosarele de corupție Microsoft, care au dus la condamnarea mai multor politicieni și afaceriști celebri. Printre aceștia se află fostul primar Ștefan Gheorghe, ministrul Gabriel Sandu, dar și a afaceriștilor Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru, zis Niro. Șpagă de 22,7 milioane USD Claudiu Florică și Dinu Pescariu au fost trimiși la pachet în judecată de către procurorii DNA, în februarie 2018, pentru infracțiunea de spălare a banilor. Cei doi au fost acuzați că și-au tras partea leului din afacerea de corupție „Microsoft” sub paravanul unor contracte de consultanță. „Concret, în vederea disimulării originii ilicite a sumei de 22.787.515 de dolari, a fost încheiat un contract de consultanță fictiv între Fujitsu Siemens Computers și Profinet AG. În baza acestui contract, au fost transferate în contul Profinet AG, suma de 15.553.878,86 de dolari la data de 11 mai 2004 și suma de 7.233.510,86 de dolari la data de 30 noiembrie 2004”, potrivit procurorilor DNA. Pe 24 martie 2020, Tribunalul București a decis încetarea procesului împotriva celor doi afaceriști corupți ca urmare a intervenirii prescripției faptelor. Totodată, judecătorii au decis confiscarea sume de 10.858.479 de dolari de la Claudiu Florică, 10.858.479 de dolari de la Dinu Pescariu și 1.070.557 de dolari de la afaceristul Dragoș Șerban Stan.

Al doilea război ucrainean cu corupția (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Al doilea război ucrainean: cu corupția

Al doilea război ucrainean: cu corupția. Lupta anticorupție în Ucraina s-a întețit odată cu izbucnirea războiului. Pe de o parte, reformele, deja existente, funcționează. Pe de alta, UE impune această condiție, dacă Ucraina dorește să obțină statutul de candidat pentru aderarea la blocul european. Miza: 100 de miliarde de dolari în 2023 În plus, suspiciunile de corupție pot bloca ajutorul occidental pe care Ucraina îl primește în prezent. Potrivit think-tank-ului ucrainean Center for Economic Strategy, valoarea acestuia ar putea ajunge la 100 de miliarde de dolari în 2023. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Pe frontul războiului intern anti-corupție, lucrurile nu stagnează. De la începutul anului, au căzut capete în guvern, în magistratură, în primării. În prezent, un nou caz de corupție a ajuns în justiție: ofițerii însărcinați cu recrutarea ar fi luat mită pentru eliberarea scutirilor de la serviciul militar. Milioane de euro din scutiri la recrutare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că intenționează să-i demită pe toți șefii centrelor regionale de recrutare militară din Ucraina, declarând că mita, pe timp de război, este înaltă trădare. Declarația survine în urma unei anchete de proporții care a vizat acte de corupție în rîndul ofițerilor însărcinați cu recrutarea. Dintre aceștia, 33 ar fi eliberat documente false, contra unor sume de peste 10.000 de euro, pentru scutirea de serviciul militar. În baza acestor documente, bărbații pot părăsi țara. Ancheta procurorilor a început după ce jurnaliștii de la Pravda Ucraina au dezvăluit îmbogățirea subită a fostului șef al Centrului Regional de Achiziții Odesa, Ievhen Borisov. De la începutul războiului, acesta și-a cumpărat o proprietate în Spania, estimată la aproximativ 4,5 milioane de euro, și o întreagă flotă de mașini de lux. Borisov a fost suspendat din funcție. Potrivit anchetei, militarul dădea instrucțiuni subordonaților pentru a scuti de armată anumite persoane. Întrebat dacă actele de corupție dovedite vor fi pedepsite doar cu demiterea, Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Zelenski, a spus că "cei inculpați vor răspunde mai departe legal și e foarte important să primească pedepse cu închisoarea, pentru ca lupta anticorupție să nu fie doar o ficțiune.". În prezent, pe rol există 112 procese penale împotriva funcționarilor din centrele de recrutare. Invazia rusă a redus corupția În mod paradoxal, invazia rusă a redus corupția în Ucraina, a declarat Oleksandr Novikov, fost procuror și șeful Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției (NAPC), într-un interviu pentru AFP: "În primele luni de război, corupția practic a dispărut.". Deși Novikov a recunoscut că autoritățile ucrainene au încă mult de luptat contra corupției, acesta a amintit atât de valul de investigații și arestări din ultima vreme, cât și de un sondaj al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID), realizat în vara anului 2022. Potrivit sondajului, 29% dintre ucraineni consideră că nivelul de corupție din țara lor e în scădere, față de doar 4% în anul precedent, iar 64% din populație declară că nu s-a confruntat cu acest flagel în ultimele 12 luni, față de 43% cu un an mai devreme. Novikov a adăugat că "mentalitatea ucrainenilor în ceea ce privește darea de mită și corupția s-a schimbat". Kievul a recuperat 26 de locuri în clasamentul mondial Ucraina este una dintre țările care au evoluat cel mai structurat în combaterea corupției. Au fost inovate sisteme de transparență, la nivel internațional, și a fost creată o suită de agenții specializate anticorupție. În prezent, în Ucraina există patru structuri de bază în combaterea corupției. NABU (Biroul de investigație a actelor de corupție), NAPC (Autoritatea pentru prevenție), HACC (Procuratura Specializată Anticorupție) și PROZORRO (o platformă digitală pentru transparentizarea contractelor de achiziții publice). Statistic, dacă în 2014, în topul corupției, Ucraina se afla pe locul 142 din 175 de națiuni, în prezent ocupă locul 116 din 180 de națiuni. Prin comparație, Rusia se află pe locul 137. Al doilea război ucrainean: cu corupția În luna ianuarie a.c., un val de demisii și demiteri a avut loc printre oficialii ucraineni de rang înalt, în baza acuzațiilor de corupție. Pe 21 ianuarie, ministrul adjunct al Infrastructurii, Vasil Lozinski, a fost reținut de anchetatorii anticorupție. Potrivit acuzării, acesta modificase în acte, în mod nejustificat, prețul echipamentelor de iarnă, primind mită de aproximativ 400.000 de dolari. În timpul perchezițiilor, anchetatorii au găsit 38.000 de dolari în numerar în biroul său. După arestarea lui Lozinski, președintele Zelenski a ținut un discurs în care anunța toleranță zero față de corupție. Imediat după discurs, Kirilo Timoșenko, consilier prezidențial, și-a prezentat demisia, fără a da detalii. În septembrie 2022, un agent NABU, care investiga posibile delapidări de fonduri, din cele primite ca ajutor umanitar pentru regiunea Zaporojie, a declarat că oficiali ai Biroului Președintelui ar putea fi implicați: Andrii Iermak, Kirilo Timoșenko, David Arahamia și Davitian Vemir. La vremea respectivă, Timoșenko a respins acuzațiile ca fiind nefondate. Totuși, în decembrie 2022, Timoșenko fusese fotografiat la volanul unui Porsche Taycan, în valoare de 100.000 de dolari, devenind subiect al unei anchete. Reznikov, următoarea victimă? Pe 24 ianuarie, ministrul adjunct al Apărării, Viaceslav Șapovalov, responsabil cu sprijinul logistic al forțelor armate, și-a depus demisia. Potrivit unei investigații jurnalistice, Ministerul Apărării încheiase un contract de aproximativ 324 de milioane de euro privind achizițiile de alimente pentru armată. Prețurile erau "de două, până la trei ori mai mari" decât tarifele actuale pentru produsele alimentare de bază. La vremea respectivă, deși procuratura începuse investigațiile, ministrul Apărării, Oleksii Reznikov, a dat asigurări că scandalul e doar o făcătură de presă, refuzând să demisioneze. În prezent, anchetele fiind în desfășurare, președintele Volodimir Zelenski caută un înlocuitor pentru Reznikov. Contracte pentru iubita unui guvernator Printre cei demiși la finele lunii ianuarie de președintele Zelenski s-a aflat și Oleksii Simonenko, procurorul general adjunct al Ucrainei. Simonenko a fost acuzat că a plecat în vacanță în Spania la sfârșitul lunii decembrie, într-un Mercedes deținut de un important om de afaceri ucrainean. Consiliul de Securitate Națională al Ucrainei interzisese oficialilor să călătorească în străinătate până la încheierea războiului, cu excepția celor care se ocupau de afaceri oficiale. Tot în ianuarie, și-au părăsit posturile guvernatorii regiunilor Dnipropetrovsk, Zaporojie, Sumi și Herson. Cei patru fuseseră acuzați, de mai multe instituții de presă, că au atribuit contracte de reparații de drumuri în valoare de zeci de milioane de euro unei firme co-fondate de partenera lui Valentin Reznicenko (guvernatorul din Dnipropetrovsk), antrenoare de fitness. În urma acuzațiilor, au fost deschise anchete oficiale. De asemenea au fost demiși Anatoli Ivankevici și Viktor Vișniov, ambii șefi adjuncți ai serviciului de transport maritim și fluvial ucrainean, în urma unor anchete deschise pe numele lor, privind acte de corupție. Șpăgi de milioane de dolari pentru jduecători În luna mai a.c., Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (HACC) din Ucraina au anunțat descoperirea unei scheme de corupție în interiorul Curții Supreme de Justiție. Potrivit directorului NABU, Semion Krivonos, această schemă ar include judecători, conducerea Curții și intermediari. Schema a fost dezvăluită după infiltrarea unui detectiv sub acoperire NABU în grupul criminal. Scenariul care implica "recompensa" pentru șeful Curții Supreme, Vsevolod Kniaziev, a fost legat de o hotărâre judecătorească luată în favoarea patronului grupului Finance Credit, omul de afaceri Konstantin Jevago. "Recompensa" era de trei milioane de dolari. Judecătorul Vsevolod Kniaziev a fost arestat. În prezent, se desfășoară mai multe anchete pentru identificarea tuturor celor implicați. Potrivit lui Oleksandr Klimenko, această schemă ar putea influența și alte instanțe din Ucraina, numind cazul "cea mai mare expunere a corupției din justiția Ucrainei". În cazul dovedirii vinovăției, cei implicați în dosar riscă pedepse de la opt la 12 ani de închisoare.

Firma finului lui Arsene, contracte nefinalizate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Firma finului lui Arsene, contracte nefinalizate

Firma finului lui Arsene, contracte nefinalizate. Modernizarea Drumului Naţional 28B, pe cei aproape 77 km de la Tg. Frumos la Botoşani, mai are până să se încheie, dar nimeni nu ştie cât. Firma finului lui Arsene, contracte nefinalizate Contractul pentru proiectare (cinci luni) şi execuţie (24 de luni) a fost încheiat pe 20 mai 2020 cu asocierea de firme condusă de Aqua Parc SRL (firmă controlată de Ginel Vlasie, finul lui Ionel Arsene) pentru 267,3 milioane de lei. De atunci au trecut 38 de luni, timp în care şi costul a fost ajustat cu 18 la sută, ajungând la 315,8 milioane de lei. Citește și: În Marea Britanie, guvernul a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații pentru pasagerii abandonați pe aeroporturi. În România, Guvernul nu face nimic și se vaită la Bruxelles Dacă ne uităm la Axa rutieră Iaşi-Suceava, pentru care ordinele de începere s-au dat la sfârşitul anului 2019, iar majorarea costurilor a trecut demult de 50 la sută, putem spune că DN 28B e chiar o investiţie profitabilă şi în grafic. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici (sursa: Facebook/Dan Vîlceanu)
Eveniment

Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici

Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici. Deputatul Dan Vîlceanu, fostul ministru al Finanțelor în Guvernul Cîțu, a fost exclus din PNL pentru că a votat împotriva învestirii Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Decizia a fost anunțată de Nicolae Ciucă, președintele PNL, la finalul ședinței Biroului Politic Național. Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici Defapt.ro a scris că liberalul Dan Vîlceanu se afla pe lista neagră a lui Nicolae Ciucă încă de anul trecut. Atunci, Ciucă l-a apostrofat public, în ședința de Guvern, pentru că a criticat activitatea miniștrilor PSD de la Sănătate și Muncă. Însă, în timp ce făcea parte din echipa guvernamentală, firma familiei Vîlceanu a continuat tradiția de a obține contracte publice de la Complexul Energetic Oltenia și CET Govora. Citește și: EXCLUSIV Mama liberalului Dan Vîlceanu, 425.000 de euro de la CE Oltenia, companie controlată de ministrul liberal Virgil Popescu Nicolae Ciucă, președintele PNL, a decis să-l excludă din partid pe deputatul Dan Vîlceanu, un apropiat al fostului premier Florin Cîțu. Nemulțumirea liberalilor a fost generată de faptul că deputatul Dan Vîlceanu a votat în parlament împotriva învestirii Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Solicitarea de excludere a venit din partea filialei PNL Gorj, condusă de senatorul Ion Iordache, în contextul în care Dan Vîlceanu este deputat de Gorj. "Ultima decizie a fost aceea de a da curs unei solicitări a filialei Gorj în ceea ce priveşte exprimarea solicitării de excludere din partid a deputatului Dan Vîlceanu", a spus Nicolae Ciucă, la finalul şedinţei Biroului Politic Naţional. PSD - PDL - PNL Dan Vîlceanu și-a început cariera politică la filiala tinerilor social-democrați din Gorj, organizație al cărei președinte a ajuns cu ajutorul lui Victor Ponta. "Îl cunosc pe Dan Vîlceanu încă din 2004. Este dintr-o familie respectată din Gorj – vechi membri PSD (tatăl sau a fost subprefect PSD al județului și candidat la Parlament din partea PSD)! A fost alături de mine și de PSD Gorj în campaniile din 2004, 2007, 2008; din acest motiv l-am susținut toți să fie Președintele TSD (organizația de tineret) / având o relația personală a fost și invitatul meu la botezul Irinei și îi mulțumesc pentru că a venit și ne-am bucurat împreună de acel eveniment fericit!", scria Ponta, pe Facebook. În 2009, tânărul Dan Vîlceanu a ajuns la PDL, iar în 2014 a devenit liberal, după absorbirea democrat-liberalilor de către PNL. Ciucă și Iohannis, țintele lui Vîlceanu Excluderea deputatul Dan Vîlceanu din PNL nu este întâmplătoare. În februarie 2022, premierul de atunci, Nicolae Ciucă, l-a apostrofat pe ministrul Dan Vîlceanu chiar într-o ședință de guvern. Acestuia i s-a reproșat că a criticat public slaba absorbție a fondurilor europene la Ministerul Muncii și la Ministerul Sănătății. Tot în februarie 2022, Dan Vîlceanu a fost aspru criticat de liberalul Emil Boc, primarul Clujului și președinte al Asociației Municipiilor, pentru că voia să desființeze Agențiile de Dezvoltare Regională. Citește și: EXCLUSIV Legătura între avionul lui Țiriac pentru SMURD, ajuns la DNA, și zboruri ilegale ale lui Tăriceanu: directorul Școlii de Aviație, demis după punerea sub acuzare Deputatul Dan Vîlceanu a continuat să-i atace pe liberali, după ce a pierdut privilegiile guvernamentale. De exemplu, l-a atacat frontal pe Nicolae Ciucă, despre care a spus că "este un om profund de stânga". Apoi l-a atacat pe președintele Klaus Iohannis. "PNL nu și-a dorit această coaliție cu PSD și este un lucru de notorietate că președintele României a spus că a încurajat și a susținut formarea acestei coaliții. Președintele României are premier și președinte de partid, nu PNL are președinte de partid și premier", a declarat Dan Vîlceanu la B1 TV.

Șpagă la Poliție pentru căști, bastoane (sursa: Facebook/Poliția Română)
Justiție

Șpagă la Poliție pentru căști, bastoane

Șpagă la Poliție pentru căști, bastoane. Procurorii DNA efectuează, marţi dimineaţa, percheziţii la sediul IGPR. Șpagă la Poliție pentru căști, bastoane Este vizat modul în care au fost încheiate contracte privind achiziţionarea de echipamente pentru dotarea poliţiştilor, respectiv căşti de protecţie şi bastoane cu electroşocuri, au declarat surse judiciare pentru Agerpres. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate celor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, comise în anul 2020, în legătură cu încheierea unor contracte de achiziţie publică privind achiziţionarea unor echipamente pentru dotarea Poliţiei naţionale. Citește și: România, cel mai tăcut susținător al Ucrainei: în timp ce Polonia tocmai a anunțat că a trimis deja avioane MiG-29 Ucrainei, Aurescu susține în continuarea muțenia Bucureștiului În cursul zilei de 4 aprilie 2023, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, se efectuează percheziţii domiciliare în două locaţii situate în municipiul Bucureşti, din care una reprezintă sediul unei instituţii publice", a anunţat DNA, într-un comunicat de presă.

Medicul Musta, bani publici propriei firme (sursa: Facebook/Spitalul Victor Babes Timisoara)
Justiție

Medicul Musta, bani publici propriei firme

Medicul Musta, bani publici propriei firme. Virgil Musta, unul dintre cei mai cunoscuţi medici din perioada pandemiei de COVID-19, a fost declarat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) în conflict de interese. Medicul Musta, bani publici propriei firme Musta este în prezent şef al Secţiei Boli Infecţioase II în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. Victor Babeş" Timişoara. Potrivit unui comunicat al ANI transmis luni, la data de 20 iulie 2020, societatea comercială în cadrul căreia Virgil Musta şi fratele acestuia deţin calitatea de asociat şi funcţia de medic primar, iar soţia lui este medic specialist, a încheiat un contract de prestări servicii medicale şi actele adiţionale aferente cu spitalul în cadrul căruia Musta exercită funcţia de şef secţie, încălcând astfel prevederile art. 178, alin. (2) din Legea nr. 95/2006, coroborate cu prevederile art. 185, alin. (15) din acelaşi act normativ. Citește și: Primăriile din România abia se descurcă să cumpere tramvaie și autobuze și să anvelopeze clădiri pe banii PNRR Recent, Virgil Musta a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, într-un dosar legat de folosirea resurselor Spitalului "Victor Babeş" din Timişoara la prelucrarea de teste COVID-19 în beneficiul clinicii sale private.

Ce dă Croația Austriei pentru Schengen (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Ce dă Croația Austriei pentru Schengen

Ce dă Croația Austriei pentru Schengen. Votul Austriei la Consiliul JAI în legătură cu intrarea în Schengen a României, Bulgariei și Croației nu a produs stupoare numai la București, ci în mai toate capitalele europene. Cum a fost posibil ca Viena să voteze pentru Croația când tocmai țara de la Marea Adriatică este una dintre sursele de migranți ilegali pentru Austria? Ce dă Croația Austriei pentru Schengen O analiză publicată de IntelliNews descrie procesul prin care cancelarul austriac, Karl Nehammer, și-a modificat optica în doar câteva zile. Potrivit lui Marcus How, șeful departamentului de analiză al VE Insight, o companie de consultanță în domeniul informațiilor de afaceri și al riscurilor politice cu sediul la Viena, surse la nivel înalt spun că Nehammer a fost convins de croați cu două argumente. Și ambele sunt de mână forte. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Cel dintâi argument: Nehammer ar fi primit asigurări că Austria va primi gaze naturale de la un terminal LNG proaspăt inaugurat în Croația. Celălalt argument: cancelarului austriac i s-a pus în vedere că firmele austriece nu vor mai primi nici un mare contract de infrastructură în Croația. Pus în fața celor două argumente, cancelarul austriac a cedat și și-a schimbat poziția inițială, cea în care amenințase cu veto toate cele trei țări candidate la Schengen: Croația, România și Bulgaria. La Consiliul JAI de joi, Austria a votat pentru intrarea Croației și a respins aderarea României și Bulgariei la Schengen.

Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă (sursa: Facebook/Iulian Dumitrescu)
Investigații

Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă

Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă. Liberalul Iulian Dumitrescu, președintele CJ Prahova, continuă o tradiție locală de mare succes: Consiliul Județean atribuie contracte firmelor controversate care au contribuit la bunăstarea baronului PSD Mircea Cosma. Firma Coni, trimisă în judecată pentru evaziune fiscală, a câștigat două contracte de la Consiliul Județean Prahova în valoare de peste 36 milioane euro pentru modernizarea a două drumuri județene. În urmă cu opt ani, procurorii prahoveni au acuzat atât firma Coni, cât și pe patronul acesteia, Nicolae Onea, că îi plăteau baronului Mircea Cosma un comision de 10% din valoarea contractelor publice câștigate la nivelul Județului Prahova. Coni SRL din Cocorăștii Colț Iulian Dumitrescu, prim-vicepreședinte al PNL, se află la conducerea Consiliului Județean Prahova din anul 2020. Acesta a continuat tradiția împământenită de baronul PSD Mircea Cosma la nivelul județului de a atribui contracte publice unor firmele controversate. Una dintre aceste firme este Coni SRL, din comuna prahoveană Cocorăștii Colț, controlată de Nicolae Onea prin intermediul membrilor familiei sale Cornelia Onea și Nicolae Giunior Onea. În urmă cu aproape zece ani, firma Coni era abonată la contractele Consiliului Județean Prahova, condus pe atunci de Mircea Cosma. În 2014, procurorii prahoveni au acuzat firma Coni și pe Nicolae Onea de evaziune fiscală. Pentru a beneficia de clemență în fața judecătorilor, Nicolae Onea l-a denunțat pe baronul PSD Mircea Cosma, căruia îi plătea indirect 10% din valoarea contractelor publice. Banii erau încasați în numele lui Cosma de controversatul Răzvan Alexe. Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani de închisoare în toamna lui 2016, dar doi ani mai târziu sentința avea să fie anulată de judecătorii de la ÎCCJ. Însă procesul în care compania Coni SRL este acuzată de evaziune fiscală este încă pe rol la Tribunalul Prahova. Următorul termen va avea loc pe 15 decembrie 2022. Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă Cu toate acestea, firma Coni a continuat să câștige contracte publice în urma licitațiilor organizate de Consiliul Județean Prahova. Ultimul a fost câștigat în iulie a.c., în urma unei licitații cu un singur ofertant. Pentru acest contract au fost depuse, de fapt, încă trei oferte, dar CJ Prahova le-a considerat inacceptabile sau neconforme. Citește și: EXCLUSIV Bătaie între liberalii Hubert, Bode și Dumitrescu pe CNAIR, instituție cu buget de peste două miliarde de euro. Omul lui Voiculescu, pe făraș Astfel, firma Coni, în asociere cu societatea Hydrostoy, din Bulgaria, a câștigat în iulie 2022 un contract de peste 60 de milioane de lei, echivalentul a peste 12 milioane de euro, pentru „modernizarea și reabilitarea drumurilor județene identificate în Prioritatea 1 a Regiunii Sud Muntenia – traseul regional 2 – tronsonul Prahova – DJ 720 (km. 15+500 - km. 30+000)”. Sursa principală de finanțare a lucrărilor o reprezintă Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), plus contribuția de la bugetul de stat și local. Concurenții lui Coni, descalificați Tot în mandatul de președinte al liberalului Iulian Dumitrescu, firma Coni, în asociere cu alte două societăți, a câștigat un contract în valoare de aproximativ 120 milioane lei, adică în jur de 24 de milioane de euro. De data aceasta pentru „modernizarea și reabilitarea drumurilor județene identificate în Prioritarea 1 a Regiunii Sud - Muntenia - Traseul Regional 3 - Tronsonul Prahova: DJ 102 K, DJ 102 D, DJ 100”. Licitația a fost anunțată în primăvara anului 2020, iar contractul a fost atribuit un an mai târziu, tot în urma unei licitații cu un singur ofertant. Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, CJ Prahova a primit trei oferte, dar două au fost declarate inacceptabile. Motiv pentru care contractul a fost atribuit asocierii dintre firmele Coni, Hydrostoy și Metabet CF SA. Opt milioane de euro de la CNAIR Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă de liberalul Cristian Pistol, a atribuit asocierii dintre firmele General Trust Argeș și Coni un acord cadru de aproape 40 de milioane de lei la începutul lunii septembrie a.c. Cele două firme trebuie să toarne covoare asfaltice pe rețeaua de drumuri administrate de Secția de Drumuri Naționale Târgoviște. Societatea General Trust Argeș este patronată de afaceristul Cătălin Marian Spătaru, despre care presa a relatat că este finul generalului de poliție Ioan Stoica, fostul șef al poliției Argeș, Vâlcea și Olt. Fratele lui Cătălin Marian Spătaru, Dănuț Spătaru, zis „prințișorul Argeșului”, i-a dedicat o manea lui Alex Fătuloiu, fiul generalului de poliție Dan Fătuloiu, fostul secretar de stat din Ministerul de Interne.

Nu mai există oferte de electricitate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Nu mai există oferte de electricitate

Nu mai există oferte de electricitate. Fluctuaţia preţurilor pe piaţa energiei duce la situaţii neobişnuite în procedurile de achiziţie. Nu mai există oferte de electricitate Astfel, începând din vara anului trecut, majoritatea covârşitoare a anunţurilor publicate în acest sens pe platforma electronică de achiziţii publice au fost anulate din lipsă de oferte. Printre „victime” se numără Metrorex SA, care era dispus să ofere 90 de milioane de lei. Citește și: Narațiunea în spatele căreia Putin încearcă să-și ascundă eșecul după invadarea Ucrainei: Rusia luptă cu întregul Occident, care a devenit parte în conflict înarmând forțele Kievului Dar şi Delgaz Grid, care oferea 12 milioane de lei pentru alimentarea spaţiilor proprii cu gaz şi energie electrică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Contractele Armatei în derulare se scumpesc (sursa: Facebook/MApN)
Investigații

Contractele Armatei în derulare se scumpesc

Contractele Armatei în derulare se scumpesc. Florin Spătaru, ministrul Economiei, pregătește o Ordonanță de Urgență prin care va face cadou sute de milioane de euro băieților deștepți din industria de apărare sub pretextul ajustării prețurilor la contractele din domeniul apărării și securității naționale. Printre cei care vor beneficia de această măsură se află și companiile GDELS Mowag și Iveco, două firme sancționate de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu au respectat graficul de livrare a mașinilor de luptă, susțin surse din Ministerul Apărării. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană Iveco a fost sancționată cu 2,4 milioane de euro, în timp ce americanii de la GDELS Mowag, cu 8,5 milioane euro. Contractele Armatei în derulare se scumpesc Ministerul Economiei, condus de pesedistul Florin Spătaru, a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență pentru „ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității”. Inițiatorii proiectului invocă contextul geopolitic și geostrategic care a condus la majorarea prețului materiilor prime, respectiv creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale și a combustibilului. Pe scurt, spun inițiatorii, invadarea Ucrainei de către Rusia a generat scumpiri în lanț, motiv pentru care e necesară creșterea valorii contractelor de achiziție a armamentului. Furnizarea produselor, în pericol În caz contrar, o primă consecință negativă ar fi „insecuritatea juridică a părților” care ar putea duce la posbilitatea nefinalizări furnizării produselor și serviciilor cu specific militar. Iar pe termen mediu și lung ar putea afecta capacitatea de apărare a țării, potrivit proiectului de Ordonanță al Ministerului Economiei. „De asemenea, există riscul neonorarii contractelor de produse si servicii cu specific militar, inclusiv a finalizării proiectelor, generat de faptul că la semnarea contractelor nu erau prevăzute costuri care să acopere sumele suplimentare generate de evenimente de natura celor exemplificate mai sus, iar beneficiarii, la momentul semnării contractelor, nu au avut cum să aprecieze situația viitoare a contractelor”, se mai specifică în proiectul citat. Cine ar fi printre "premianți" Majorarea prețului se aplică pentru contractele aflate în derulare la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență, potrivit documentului pus în dezbatere publică. Totodată, ajustare a prețurilor se aplică și pentru procedurile de atribuire aflate în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Dar și în cazul acordurilor cadru aflate „în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și în cuprinsul acestora nu au fost prevăzute clauze de ajustare cu privire la preț, sau au fost prevăzute clauze de ajustare cu privire la preț pe baza cursului de schimb leu/euro sau leu/dolar”. Potrivit unor surse din cadrul Ministerulu Apărării, printre cei care vor beneficia de ajustarea prețurilor se află și companiile GDELS Mowag și Iveco. Două companii care au în derulare contracte controversate. GDELS Mowag, penalități de întârziere de 8,5 milioane euro Compania GDELS Mowag, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics, se află printre agenții economici care vor beneficia de această Ordonană de Urgență inițiată de ministrul Florin Spătaru. În acest caz, Guvernul României a emis Hotărârea de Guvern 852/2017 în baza căreia Ministerul Apărării Naționale a contractat 227 de blindate Piranha V neflotabile în valoare de 895 milioane euro. Conform documentului citat, GDELS Mowag se obliga să livreze primele 30 de blindate direct din Elveția. Pentru restul de 197 de blindate, o mare parte din componente urma să fie produse în România și integrate la Uzina Mecanică București. Mai mult, Ministerul Apărării a plătit un avans de 114,4 milioane euro. Citește și: Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro Dar compania GDELS Mowag nu a respectat contractul cu Armata: nu a livrat blindatele plătite în avans de România. De abia în martie 2019, Ministerul Apărării a impus penalități maxime de 8,5 milioane de euro. Ulterior filiala elvețiană a continuat să tergiverseze contractul până când a obținut noi termene de livrare. Culmea, în acest context, compania GDELS Mowag solicită majorarea contractului invocând creșterea prețurilor inclusiv pentru blindatele nelivrate la termen. Italienii de la Iveco, penalități de 12 milioane de lei Într-o situație asemănătoare se află și compania italiană Iveco. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană Iveco a fost penalizată cu 12 milioane de lei, echivalentul a 2,4 milioane de euro, de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu a livrat la termenul prevăzut în contract camioanele pentru Armata Română. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a penalizat Iveco cu 12 milioane de lei: compania italiană a „uitat” să livreze 61 de camioane și remorci Valoarea contractului încheiat între Ministerul Apărării Naționale și compania Iveco este de 3,42 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 700 de milioane de euro. Pentru acești bani, italienii de Iveco se obligau să livreze 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Pentru că nu putea livra la timp camioanele contractate, italienii au solicitat activarea clauzei de forță majoră în martie 2020, invocând pandemia.

Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă (sursa: Facebook/Emil Florin Albotă)
Investigații

Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă

Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă. Emil Florin Albotă i-a cedat mamei sale o firmă care a câștigat în ultimii doi ani peste o sută de contracte, în valoare totală de peste 12,3 milioane lei. Aproape toate contractele au fost încheiate cu administrații locale conduse de membri PSD. Fost prim-vicepreședinte al UNPR Olt, partid controlat de generalul Gabriel Oprea, Emil Florin Albotă este acum vicepreședinte al PSD Olt, organizație controlată cu mână de fier de senatorul Paul Stănescu, actualul secretar general al social democraților. Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă Județul Olt, polul sărăciei din sudul României, i-a dat țării pe unii dintre cei mai bogați politicieni, în frunte cu senatorul Paul Stănescu. Care conduce de facto organizația PSD Olt, în timp ce răspunde de soarta politică a partidului la nivel central. La începutul anului 2020, în locul său la șefia PSD Olt, Stănescu l-a înscăunat pe Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt. Funcția de vicepreședinte al filialei județene i-a revenit deputatului Emil Florin Albotă, recuperat de Paul Stănescu de la UNPR Olt, partid înființat de generalul Gabriel Oprea. Emil Florin Albotă a fost prim-vicepreședinte al UNPR Olt și candidat la funcția de primar al orașului Slatina. În anul 2014, Emil Florin Albotă era asociatul unic al firmei Transcom Caraiman. Societatea de construcții a fost cedată, în acte, mamei sale, Violeta Albotă. De administrarea acesteia se ocupă Alin Ionuț Șerpou. Tot pe numele mamei deputatului se mai află și firma Advance Design Building Company SRL. 79 de contracte și 7,7 milioane de lei în 2020 Emil Florin Albotă a depus o primă declarație de avere la la finalul anului 2020, atunci când a preluat oficial funcția de deputat din partea PSD. În declarația sa de avere de atunci a menționat că cele două firme ale mamei sale primiseră pe atribuire directă sau câștigaseră nu mai puțin de 79 de contracte. De exemplu, firma Transcom Caraiman primise 21 de contracte pe atribuire directă iar alte 39 le câștigase în urma unor licitații. Cealaltă firmă primise 18 contracte pe atribuire directă și luase doar unul în urma unei licitații. Valoarea cumulată a contractelor a fost de peste 7,7 milioane de lei. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Printre instituțiile publice cu care firma a avut contracte în acel an se află Consiliul Județean Olt, zeci de primării din județ, inclusiv Primăria Slatina, condusă de pesedistul Constantin Stelian Emil Moț. 4,5 milioane lei pentru 30 de contracte în 2021 Deputatul Emil Florin Albotă a menționat în ultima declarație de avere depusă în iunie 2022 că cele două firme ale mamei sale au câștigat 30 de contracte în anul 2021 și începutul anului 2022. Societatea Transcom Caraiman a câștigat 23 de contracte, iar cealaltă, șapte. La fel ca și în anul anterior, cele mai multe contracte au fost câștigate sau atribuite direct de primăriile conduse de primari PSD, subalterni ai lui Emil Albotă pe linie de partid. Transcom a câștigat și un contract la Primăria Craiova, condusă de Lia Olguța Vasilescu, în valoare de 973.000 de lei, pentru proiectarea și execuția unor lucrări. Profit de 45% din cifra de afaceri În schimb, Primăria Târgu Jiu, condusă de liberalul Marcel Romanescu, i-a atribuit direct un contract de proiectare în cuantum de peste 53.000 lei. Valoarea cumulată a celor 30 de contracte se învârte în jurul sumei de 4,5 milioane lei. Datele fiscale pe anul 2021 ale firmei Transcom Caraiman arată că aceasta a avut o cifră de afaceri netă de peste 4,2 milioane lei și un profit net de peste 1,9 milioane lei, cu doar 17 angajați. Cealaltă firmă a familiei Albotă, Advance Design Building Company SRL, a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri netă de peste 933.000 lei și un profit de peste 455.000 lei, cu un număr mediu de cinci angajați. Deputatul Albotă: „Nu toate contractele sunt cu primării PSD” Contactat de către Defapt.ro, deputatul Emil Albotă a declarat că nu toate contractele sunt cu primării conduse de colegii lui de partid. Într-adevăr, din cele 30 de contracte menționate în declarația de interese, cinci au fost atribuite de instituții conduse de PNL și Pro România. Restul, de instituții cu șefi de la PSD. „Nu toate contractele sunt cu primării PSD. Dacă studiați cu atenție o să vedeți că sunt contracte și cu primării de la alte partide. Nu este nimic în neregulă. O primărie are de urmărit anumiți pași, nu este nimic în neregulă. Este ceva în neregulă că le-a primit pe atribuire directă? Explicația mea a fost dată. Este firma mamei mele. Mama mea este mama mea. Nu mai sunt implicat în firmă”, a declarat deputatul. Marius Oprescu: „Este colegul meu de partid, și?” Contactat de către Defapt.ro, Marius Oprescu, șeful PSD Olt și președintele Consiliului Județean Olt, i-a luat apărarea subalternului său pe linie de partid Emil Albotă. „Nu comentez de ce a atribuit contractele Consiliul Județean Olt. De ce să comentez? Acolo sunt proceduri. Nu comentez pentru că nu fac eu acele proceduri și nu... Este colegul meu de partid, și? Domn'e, eu nu știu treaba asta cu primăriile. Nu urmăresc cu cine are contracte. E posibil să aibă, da, și cu Consiliul Județean. Și eu ce să fac? Domnule, dacă e pe procedură, nu e nimic ilegal. Eu nu urmăresc evoluția firmei”, a declarat Marius Oprescu. Deputatul cu cinci vile Familia Albotă deține mai multe proprietăți în județele Olt, Argeș, Ilfov și București. Împreună cu mama sa, deputatul a moștenit șapte terenuri și trei vile. Un alt teren l-a moștenit împreună cu soția sa. Cei doi soți mai dețin o vilă și două apartamente în București, plus o altă vilă în Voluntari. Bijuteriile și obiectele de artă au fost estimate la 55.000 de euro. În conturile bancare, Albotă are în jur de 139.000 de euro și 16.000 de lei. Deputatul Albotă încasează o indemnizație anuală de la Camera Deputaților în cuantum de peste 131.000 lei, plus un salariu de peste 38.000 de lei de la Universitatea Tehnică de Construcții București. Soția sa a declarat venituri de peste 1,45 milioane de lei din activități juridice.

Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei (sursa: rheinmetall.com)
Investigații

Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei

Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei. Compania germană care a încercat să stoarcă de la statul român în jur de 300 de milioane de euro pentru blindatele 8x8, vrea acum să vândă camioane pentru Armata Română. Oferta a fost transmisă Ministerului Apărării Naționale în aprilie 2022 prin intermediul companiei Automecanica Moreni, după ce s-a aflat că italienii de la IVECO nu mai pot livra în termen camioanele contractate de partea română. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană IVECO a fost penalizată cu 12 milioane de lei, echivalentul a 2,4 milioane de euro, de Ministerul Apărării Naționale pentru că a livrat cu întârziere camioanele contractate pentru Armata Română. Penalizare pentru IVECO Compania Rheinmetall, producătorul german de vehicule blindate, a pierdut în urmă cu aproape patru ani o licitație organizată de Ministerul Apărării Naționale în valoare de 3,42 miliarde de lei pentru achiziția a 2.902 camioane și 363 de remorci. Oferta a fost depusă în asociere MHS & TRUCK & BUS, controlată prin MHS Holding de afaceristul Michael Schmidt, prietenul președintelui Klaus Iohannis. Firma lui Schmidt a fost și unul din sponsorii partidului USR în anul 2016. Cu toate acestea, contractul a fost adjudecat în primăvara anului 2019 de compania italiană IVECO Defense Vehicles SpA în asociere cu Automecanica Mediaș, firmă românească care urma să livreze remorcile. În aceeași perioadă s-a semnat și primul contract subsecvent, în valoare de peste un miliard de lei, pentru livrarea a 942 de vehicule până în 2024. Dar, după primii doi ani de contract, italienii nu au mai respectat graficul de livrare al camioanelor. Motiv pentru care Ministerul Apărării Naționale a sancționat compania italiană cu 12 milioane de lei. Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei Deși contractul cu IVECO se află în continuare în derulare, compania Rheinmetall a profitat de problemele italienilor și a trimis o ofertă Ministerului Apărării Naționale prin care s-a arătat disponibilitatea de a vinde direct câteva sute de camioane pe care le are în stoc. Culmea, oferta germanilor a fost trimisă de Automecanica Mediaș, asociatul italienilor în afacerea cu camioane. Citește și: China a cumpărat o zecime din terenurile agricole ale Ucrainei și le folosește pentru propria populație "Oferta companiei Rheinmetall a fost înregistrată la Direcţia generală pentru armamente în data de 7 aprilie 2022 și a fost transmisă de către Automecanica Mediaș SRL", se menționează în răspunsul transmis de Biroul de Presă al MApN la solicitarea Defapt.ro. Compania Automecanica Mediaș SRL este controlată de afaceristul Nick Știrban în proporție de 71%, restul părților sociale fiind deținute de Automecanica SA. La rândul ei, această societate este controlată tot de Nick Știrban. Proiectul RMVS În iunie 2017, compania Rheinmetall împreună cu Uzina Mecanică Moreni, controlată de Ministerul Economiei prin Romarm, au înființat societatea mixtă Romanian Military Vehicle Systems (RMVS). Cele două companii cu cote egale în noua firmă și-au asumat dezvoltarea unui nou transportor blindat 8X8 care urma să fie cumpărat de Ministerul Apărării Naționale. Tot RMVS urma să asigure și mentenanța. Întreaga afacere româno-germană a picat după reprezentanții Rheinmetall au cerut statului să investească în noua societatea în jur de 300 de milioane de euro, bani necesari pentru demararea proiectului. Însă partea germane nu a vrut să contribuie cu o sumă egală pe motiv că ofereau doar expertiză pentru fabricarea noului blindat.

Prefectura Iași vrea secretizarea banilor publici (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Prefectura Iași vrea secretizarea banilor publici

Prefectura Iași vrea secretizarea banilor publici. Instituția a primit o lecție de transparență de la o comună pierdută pe coclaurii județului Iași. Prefectura Iași vrea secretizarea banilor publici Instituția județeană a încercat să desființeze o hotărâre a Consiliului Local din Valea Seacă prin care se decidea publicarea pe internet a tuturor contractelor încheiate de primărie și a cheltuielilor efectuate de aceasta. Motivul invocat de Prefectură era cel puțin bizar: primăria comunală era prea transparentă. Citește și: Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa (sondaj ECFR) Procesul, început de fostul prefect liberal a fost continuat de actualul, social-democrat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Familia deputatei PSD Tușa, contracte pe bani publici Foto: Facebook Diana Tușa
Politică

Familia deputatei Tușa contracte bani publici

Familia deputatei PSD Diana Tușa, multiple contracte pe bani publici în timp ce partidul ei este la putere: declarația de interese depusă în iunie 2022 arată că firmele soțului ei, Iosif Buble, au prestat servicii către instituții de stat, PSD și PNL. Familia deputatei PSD Tușa, contracte pe bani publici De exemplu, în octombrie 2021, firma European Business Enviroment, controlată de soțul deputatei, a beneficiat de un contract de peste 82.000 de lei cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), din cadrul Secretariatul General al Guvernului (SGG). Contractul a fost oferit prin „selecție de proiecte”. Agenția de plăți sociale, ANPIS, ISCIR - inspecția pentru controlul cazanelor - și un institut de cercetări în domeniul muncii, INSCPMS, au avut nevoie de serviciile CURS, un institut de sondaje controlat de Iosif Buble. INSCPMS a plătit 58.000 de lei pentru serviciile CURS, ISCIR - 40.000 de lei, iar ANPIS - 60.320 de lei. Multiple contracte au venit de la primăriile din Sectorul 3 - condusă de Robert Negoiță - și Sectorul 5 - condusă de Popescu-Piedone, la momentul derulării contractului - precum și de la Consiliul Județean Ilfov, unde președinte este liberalul Hubert Thuma. Sectorul 5 a avut contracte cu firmele lui Buble de circa 45.000 de euro, iar Sectorul 3 - circa 25.000 de euro. În plus, PNL a plătit CURS 261.000 de euro pentru un contract pe durata unui an, iar PSD, pentru un contract de 13 luni, doar 72.000 de euro. Soțul sponsorizează PSD Ziaristul Iosif Buble, care controlează site-ul stiripesurse.ro și institutul de sondaje CURS, a împrumutat, în 2020, PSD cu 445.000 de lei și a donat acestui partid 133.800 de lei. Cam tot atâția bani au încasat firmele sale de la PNL și de la guvernul Orban, în 2020. Citește și: Judecătoarea CCR Scântei, cu 730.000 de lei de la ministerul liberalului Virgil Popescu, se justifică: Am luat ca notar Tot în 2020, firma lui Buble care deține site-ul stiripesurse.ro, European Business Enviroment, a beneficiat de la Secretariatul General al Guvernului circa 388.000 de lei, în două tranșe. Probabil că acestea sunt sumele accesate în cadrul ajutorului acordat presei, pe perioada pandemiei. CURS-ul controlat de Buble a prestat și pentru Asociaţia Centrul Municipal pentru Dialog Social Bucureşti, un ONG înființat de Gabriela Firea și pe care Nicușor Dan l-a dizolvat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră