sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: consiliul european

3 articole
Internațional

Consiliul European a criticat atacurile Israelului

Consiliul European a criticat atacurile Israelului. "Israelul are dreptul să existe" şi "să se apere", "a se apăra nu înseamnă totuşi (a aplica) o pedeapsă colectivă", a subliniat marţi preşedintele Consiliului European Charles Michel, adresându-se presei în marja Adunării Generale a ONU. Consiliul European a criticat atacurile Israelului Charles Michel a remarcat, de asemenea, necesitatea respectării principiului proporţionalităţii. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Aceste declaraţii au loc în timp ce atacurile israeliene împotriva mişcării libaneze Hezbollah, susţinută de Iran şi aliată a mişcării palestiniene Hamas, au provocat luni 558 de morţi, între care 50 de copii şi 94 de femei, şi 1.835 de răniţi, potrivit autorităţilor libaneze. Acesta este cel mai mare bilanţ de victime într-o singură zi de la sfârşitul războiului civil (1975-1990). Bilanțul negru al victimelor "Apărăm legislaţia internaţională întotdeauna şi peste tot" în lume, a declarat Charles Michel, în timp ce Occidentul este criticat pentru că nu a depus suficiente eforturi pentru a determina Israelul să înceteze represaliile în Gaza care au provocat o criză umanitară gravă. Atacul grupării islamiste palestiniene Hamas, lansat la 7 octombrie, a dus la moartea a 1.205 de persoane de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ bazat pe cifre oficiale israeliene şi care include ostatici morţi sau ucişi în captivitate în Fâşia Gaza. Peste 41.460 de palestinieni au fost ucişi în campania militară israeliană de represalii în Fâşia Gaza, majoritatea civili, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii al guvernului Hamas, considerate credibile de către ONU.

Consiliul European a criticat atacurile Israelului (sursa: Facebook/Charles Michel)
Iohannis negociază o poziție la UE (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Politică

Iohannis negociază o poziție la UE

Iohannis negociază o poziție la UE. Cursa pentru posturile de top din Uniunea Europeană a început, odată cu decizia fără precedent a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, de a părăsi funcţia prematur în iulie, ceea ce a dat peste cap calendarul şi a ridicat întrebări spinoase cu privire la succesiunea sa. Alegerile pentru PE, în iunie Fostul premier belgian, în vârstă de 48 de ani, care a condus reuniunile şefilor de stat sau de guvern din cele 27 de ţări ale UE în ultimii patru ani, urma să-şi încheie mandatul actual în noiembrie. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar El a decis să-şi pregătească viitorul candidând la alegerile pentru Parlamentul European. Programate pentru 6-9 iunie, acestea vor conduce la o reînnoire a şefilor principalelor instituţii ale UE, care ar trebui să reflecte echilibrul politic rezultat în urma scrutinului. Anunţul sporeşte aşteptările cu privire la intenţiile celeilalte figuri importante din UE, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre care mulţi observatori cred că va încerca să obţină un nou mandat. Campania, suprapusă peste funcție Charles Michel, care va conduce lista Mişcării Reformatoare (MR, partidul liberal francofon) la alegerile europene, intenţionează să-şi exercite "funcţia de preşedinte al Consiliului European până la depunerea jurământului ca membru al Parlamentului European, care va avea loc la 16 iulie". El a dat asigurări că îndatoririle sale sunt compatibile cu desfăşurarea unei campanii pentru a fi ales în Parlamentul European. "Este exact aceeaşi situaţie ca a unui prim-ministru sau a unui preşedinte (al unei ţări membre) în campanie electorală", a spus el într-un briefing de presă prin videoconferinţă. Comentând consecinţele plecării sale premature, care a atras critici, el a reamintit că succesorul său urma să fie numit de Consiliul European în iunie şi că liderii ar putea foarte bine "să decidă să devanseze preluarea funcţiei" de către noul titular al postului pentru a evita orice risc de vacantare. Pericolul Orban Viktor "Dacă totul merge bine, numirile în posturile de top pot fi decise la Consiliul European de la sfârşitul lunii iunie", a declarat un oficial european, care a pus totuşi la îndoială capacitatea lui Charles Michel de a "face campanie şi, în special, de a prezida Consiliul European după alegerile de la începutul lunii iunie". Dacă nu se găseşte un succesor, procedurile UE prevăd că, în cazul încheierii mandatului din cauza unui "impediment", preşedintele Consiliului European este înlocuit temporar de liderul european a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Dar, în iulie, în această poziţie se va afla premierul naţionalist ungar Viktor Orban, recunoscut pentru diatribele anti-UE şi singurul lider dintre cei 27 care au menţinut legături cu Kremlinul după ofensiva Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, Charles Michel a indicat că este posibil să se "modifice (aceste dispoziţii) cu majoritate simplă". "Dacă există dorinţa de a-l evita pe Viktor Orban, există diferite opţiuni posibile", a spus el. Critici din aceeași familie politică Eurodeputata olandeză Sophie in't Veld, de la Renew Europe (centrişti şi liberali), aceeaşi familie politică precum cea a lui Charles Michel, a criticat această plecare anunţată. "Căpitanul părăseşte nava în mijlocul unei furtuni. Dacă aceasta este lipsa dvs. de interes pentru soarta Uniunii Europene, care este credibilitatea dvs. în calitate de candidat?", a scris ea pe X (ex-Twitter). Charles Michel şi-a apărat opţiunea de a se prezenta la alegeri ca un "exemplu" şi "o asumare personală de riscuri". "Ar fi foarte confortabil pentru mine să aştept până în decembrie, să nu candidez, să nu fiu responsabil (...) şi să încerc să negociez în culise un rol pentru viitor", a afirmat el, fără a spune dacă vizează o altă "funcţie de vârf" dincolo de alegerea sa ca europarlamentar, cum ar fi preşedinţia Comisiei Europene. El a precizat că i-a informat sâmbătă pe liderii din UE despre decizia sa, adăugând că "majoritatea au reacţionat pozitiv". Belgianul a fost ales în iulie 2019 pentru a-i succeda polonezului Donald Tusk în funcţia de preşedinte al Consiliului European, o instituţie care reuneşte şefii de stat sau de guvern ai statelor membre, în timpul distribuirii "posturilor de vârf". În această calitate, a fost responsabil de conducerea lucrărilor summit-urilor UE în ultimii patru ani. Iohannis negociază o poziție la UE Potrivit unor surse politice, Klaus Iohannis își dorește funcția care va fi lăsată liberă de Charles Michel. "Dacă Iohannis mai vrea postul și, de data asta, ar fi ales, fotoliul de la Cotroceni ar rămâne vacant peste șase luni. L-ar ocupa, ca interimar, conform Constituției, președintele Senatului, N. Ciucă. Alegerile prezidențiale ar trebui să se țină în termen de trei luni, adică simultan cu scrutinul local. PNL zicea ceva despre asta acum câteva zile, nu?", a scris ieri Cristian Preda pe Facebook. Deputaţii europeni, care vor fi în număr de 720 după scrutinul din iunie, sunt aleşi prin vot universal direct pentru un mandat de cinci ani.

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE (sursa: Ukrinform)
Internațional

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE. Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens, transmit agenţiile internaţionale de presă. Liderii celor 27 au făcut, la summitul de la Bruxelles, primul pas spre aderarea celor două ţări, un proces care poate fi reversibil dacă acestea nu se vor conforma reformelor cerute de CE în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor. Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE Ziua de "astăzi marchează un pas crucial în drumul vostru spre UE", a scris preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe Twitter, felicitându-i pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi popoarele lor. "Avem un viitor împreună", a adăugat el, scriind pe Twitter şi în limbile celor două ţări ţări, potrivit AFP. https://twitter.com/CharlesMichel/status/1540037281444241409 Consiliul European a decis să recunoască "perspectiva europeană" a Georgiei, dar nu i-a acordat încă statutul de candidat. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Acordarea candidaturii Ucrainei şi Republicii Moldova a fost garantată înainte de începerea summitului, dar a durat mai mult decât era prevăzut iniţial pentru ca liderii să o aprobe, deoarece aprobarea a fost precedată de o discuţie mai amplă privind viitorul procesului de extindere a Balcanilor de Vest, potrivit unor surse diplomatice, relatează EFE. Discuţia a fost declanşată de frustrarea exprimată public de liderii Albaniei, Macedoniei de Nord, Serbiei şi Kosovo la finalul summitului UE cu Balcanii de Vest de joi dimineaţă, care s-a încheiat fără un progres în procesul lor de aderare. "Ceea ce se întâmplă acum este o problemă gravă şi o lovitură serioasă pentru credibilitatea UE. Pierdem timp preţios de care nu dispunem", a declarat premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, referindu-se la veto-ul Bulgariei privind începerea negocierilor de aderare cu Skopje şi Tirana. Ca urmare a acestor plângeri, Austria şi Slovenia, în special, au făcut presiuni pentru ca disponibilitatea UE de a primi Balcanii să fie mai clară în concluziile summitului european, potrivit EFE. https://twitter.com/ZelenskyyUa/status/1540038995178037249 La sfârşitul anului, Comisia urmează să facă o primă evaluare a reformelor solicitate Ucrainei şi Republicii Moldova, care se referă în special la lupta împotriva corupţiei şi la independenţa sistemului judiciar. Următoarea etapă, deschiderea negocierilor oficiale, va necesita din nou unanimitatea celor 27 de state membre, potrivit Agerpres. https://twitter.com/sandumaiamd/status/1540042435186892801 Aceste negocieri nu sunt încă deschise pentru Macedonia de Nord şi Albania, care sunt candidate din 2005 şi, respectiv, 2014. Ţările din Balcanii de Vest şi-au exprimat joi frustrarea faţă de ritmul lent al procesului de aderare, consemnează şi AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră