sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: condamnare

100 articole
Eveniment

Condamnat în 2001, pușcărie în 2024

Condamnat în 2001, pușcărie în 2024. George Paul Popa fusese condamnat în 2001, drept complice la un furt comis în 1999. Condamnat în 2001, pușcărie în 2024 La data respectivă, magistraţii Judecătoriei stabiliseră o pedeapsă de trei ani de închisoare, cu suspendare. Citește și: Într-un an la Biblioteca Națională, Cioroianu a avut venituri mai mari cu 170.000 de lei decât în anul anterior. Salariul de director, 8.000 de lei lunar. I se cere demisia după scandalul cu Emilia Șercan Termenul de zece zile pentru formularea apelului trecuse fără ca acest lucru să se întâmple, iar sentinţa devenise definitivă. Mult timp, de Popa nu s-a mai auzit nimic. Conform legii, suspendarea executării unei pedepse impune condamnatului îndeplinirea unor condiţii obligatorii, printre care munca neremunerată în folosul comunităţii sau prezentarea periodică la Serviciul de Probaţiune pentru a da detalii despre sursele de venituri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Condamnat în 2001, pușcărie în 2024 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Pădurarul drujbar terorizează Garda Forestieră București (sursa: Facebook/Dorel Ioan Vulcu)
Investigații

Pădurarul drujbar terorizează Garda Forestieră București

Pădurarul drujbar terorizează Garda Forestieră București. Instituția se află în centrul unui nou scandal. 12 inspectori silvici îl acuză pe Dorel Ioan Vulcu, colegul lor și protejatul inspectorului șef Ilie Mihalache, că îi înregistrează pe ascuns, dar și că refuză să întocmească rapoartele de serviciu rezultate în urma controalelor din teren. Mai mult, sunt înregistrați ilegal și agenții economici la care Vulcu se duce în control. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău DeFapt.ro a dezvăluit că Dorel Vulcu, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu, a fost condamnat în anul 2014 la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală, dar a fost reangajat la Garda Forestieră București, acolo unde execută ordinele inspectorului șef Ilie Mihalache. Pădurarul drujbar terorizează Garda Forestieră București Dorel Ioan Vulcu este acuzat de 12 colegi de-ai săi, inspectori la Garda Forestieră București, că îi înregistrează ilegal, că nu vrea să întocmească rapoartele în urma controalelor la care a luat parte, dar și că se comportă ca un vătaf în instituția statului român. Citește și: EXCLUSIV Condamnat pentru evaziune fiscală, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu a fost reangajat la Garda Forestieră București. Este sub protecția inspectorului șef Ilie Mihalache Disperați de abuzurile și de protecția de care acesta beneficiază din partea Gărzii Forestiere, cei 12 inspectori de la Garda Forestieră au reclamat situația chiar la inspectorul șef Ilie Mihalache, care nu a luat nici o măsură în acest sens. Iată ce susțin cei 12 inspectori în sesizare: "în urma activităților desfășurate împreună cu Vulcu Dorel Ioan am constatat că au existat divergențe de opinie privind modul de abordare și soluționare situațiilor cu care ne-am confruntat. De asemenea la ultimele acțiuni efectuate cu el s-a descoperit că acesta realiza înregistrări audio de care nu aveam cunoștință în ce scop ar fi fost folosite. Precizăm că în acele înregistrări audio este inevitabil să nu apară date cu caracter personal, detalii legate de control, ce trebuie să își mențină confidențialitatea și s-au făcut fără cordul colegului/colegilor de echipă cât și a reprezentanților legali ai agenților economici". Vulcu nu comentează Inspectorii silvici mai atrag atenția că Dorel Vulcu nu vrea să participe la întocmirea rapoartelor la care ia ia parte, sarcina fiind lăsată în grija colegului cu care face echipă. Mai mult, colegii lui Vulcu susțin că sunt hărțuiți moral la locul de muncă, ceea ce ar putea aduce "atingere sănătății mintale, scăderea performanței profesionale și degradarea climatului de lucru. Comportamentul manifestat de acesta are forme de conduită ostilă, comentarii verbale, acțiuni nepotrivite pentru un funcționar public angajat într-o instituție publică a statului român.". Sesizarea depusă de angajații Gărzii Forestiere București (sursa: defapt.ro) Contactat de către DeFapt.ro, Dorel Ioan Vulcu a refuzat să răspundă acuzațiilor aduse de colegii săi. Condamnat pentru evaziune fiscală Dorel Ioan Vulcu a condus Garda Forestieră Sibiu, dar în paralel avea o firmă care se ocupa cu tăierea și rinduirea lemnului din pădurile românești. Firmă (Div Silva SRL) prin intermediul căreia Vulcu făcea evaziune fiscală. ANAF și procurorii au constatat că Dorel Ioan Vulcu a prejudiciat statul român cu suma de 224.826 lei. Adică în jur de 53.000 de euro la nivelul anului 2010. Condamnat la trei ani cu închisoare pentru evaziune fiscală, Vulcu a fost schimbat cu greu din funcție. Culmea, la abia doi ani după ce condamnarea a rămas definitivă. Câțiva ani mai târziu, în septembrie 2022, îl regăsim pe inspectorul Dorel Ioan Vulcu angajat pe postul de consilier superior la Garda Forestieră București. Instituție care răspunde de protejarea pădurilor și agenții economici din domeniul forestier din București, Ilfov, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița și Teleorman.

Investigații

Pădurar penal, tăietor de lemne, protejat

Pădurar penal, tăietor de lemne, protejat. Dorel Ioan Vulcu, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu, a fost condamnat în anul 2014 la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală după ce a dat o țeapă statului român de aproximativ 225.000 de lei. A fost concediat la doi ani după condamnare, deși trebuia concediat în termen de cinci zile de la pronunțarea sentinței. Acum este angajat la Garda Forestieră București, acolo unde este mâna dreaptă a lui Ilie Mihalache, șeful Gărzii Forestiere București. DeFapt.ro a solicitat Gărzii Forestiere București mai multe informații publice legate de procedura de angajare și activitatea lui Dorel Ioan Vulcu, dar inspectorul șef Ilie Mihalache a transmis telefonic că nu vrea să răspundă solicitării. Inspector pădurar cu firmă de tăiat copaci Dorel Ioan Vulcu figura în anul 2008 ca angajat pe funcția de inspector la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare (ITRSV) Brașov, instituție la care erau arondate pădurile din mai multe județe, inclusiv Sibiu. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate Din această postură, era obligat să verifice toate tăierile ilegale de pădure de pe raza administrativă a județului Sibiu și să controleze agenții economici care se ocupau cu tăierea și vânzarea materialului lemnos. Însă, în timp ce era plătit de statul român pentru a stopa jaful din pădurile României, Dorel Ioan Vulcu controla firma Div Silva SRL care se ocupa, culmea, cu „tăierea și rindeluirea lemnului”. Mai mult, firma avea sediul social în localitaea sibiană Orlat, numărul 715, adresă la care se află un imobil moștenit de inspectorul Dorel Ioan Vulcu. Nu a plătit nici un impozit Chiar dacă se afla în conflict de interese, Agenția Națională de Integritate nu l-a deranjat. Nu l-au deranjat nici subalternii sau colegii săi cu controale la firmă. Chiar dacă Dorel Ioan Vulcu nu a fost acuzat vreodată că a tăiat ilegal pădurile din județul Sibiu, șeful ITRSV Sibiu frauda la greu bugetul statului român. Procurorii și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) au constatat că, în urma afacerilor cu lemn, Dorel Ioan Vulcu nu plătea statului român impozitele pe profit și dividende, nici măcar TVA. Prejudiciul calculat de autorități a fost de 224.826 lei. Adică, în jur de 53.000 de euro la nivelul anului 2010. Între timp, ITRSV și-a schimbat denumirea în Garda Națională Forestieră, iar Dorel Ioan Vulcu a preluat funcția de șef al Gărzii Forestiere Sibiu, instituție subordonată Gărzii Forestiere Brașov. Trei ani de închisoare cu suspendare Judecătorii de la Tribunalul Sibiu l-au condamnat pe inspectorul Dorel Ioan Vulcu, în anul 2011, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală în formă continuată. „Condamnă pe inculpatul Vulcu Dorel Ioan la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată. În baza art. 65 c.p. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor (…) – dreptul de a fi administrator pe o durată de doi ani de zile după executarea pedepsei principale. (…) În baza art. 81 C.p. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de cinci ani ce constituie termen de încercare stabilit”, se menționează în decizia obținută de către DeFapt.ro În plus, inspectorul Dorel Ioan Vulcu a fost obligat să plătească către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov suma de 224.826 lei. Adică să achite prejudiciul adus statului român. Decizia a rămas definitivă prin Hotărârea nr. 6 din 30 ianuarie 2014 a Curții de Apel Alba Iulia. Dat afară doar după sesizările presei Garda Forestieră Brașov avea obligația, conform Statutului funcționarilor publici, să îi desfacă contractul de muncă inspectorului Dorel Ioan Vulcu în termen de cinci zile de la data la care a rămas definitivă decizia de condamnare. Dar, pentru că Vulcu era protejat la cel mai înalt nivel, șefii Gărzii Forestiere Brașov nu au îndrăznit să îi desfacă contractul de muncă. Doi ani mai târziu, Andrei Șoroagă, președintele Asociației "Cu verdele'n SUS" a sesizat Ministerul Mediului în legătură cu starea de incompatibilitate în care se afla inspectorul Dorel Ioan Vulcu. Ministerul Mediului a cerut Gărzii Forestiere Brașov să facă formele legale pentru încetarea contractului de muncă în cazul inspectorului Vulcu. Se întâmpla în aprilie 2016. Dar în loc să aplice legea, șefii Gărzii Forestiere Brașov au ignorat cererea superiorilor de la Mediu. Ulterior, publicația Turnul Sfatului a făcut o nouă sesizare la ministerul Mediului. De abia atunci, în iunie 2016, contractul lui Vulcu a fost reziliat. Pădurar penal, tăietor de lemne, protejat Câțiva ani mai târziu, în septembrie 2022, îl regăsim pe inspectorul Dorel Ioan Vulcu angajat pe postul de consilier superior la Garda Forestieră București, instituție care răspunde de protejarea pădurilor și agenții economici din domeniul forestier din București, Ilfov, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița și Teleorman. Aici a fost luat sub aripa protectoare a inspectorului șef Ilie Mihalache. DeFapt.ro i-a solicitat inspectorului șef Ilie Mihalache mai multe informații publice în baza Legii 544/2001 legate de modul de angajare și activitatea consilierului Vulcu la Garda Forestieră București. Dar inspectorul șef Ilie Mihalache a transmis telefonic că nu vrea să răspundă solicitărilor. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la consilierul Vulcu pentu a afla dacă a returnat banii statului român, dar acesta s-a ascuns în spatele purtătorului de cuvânt al instituției. Adică al șefului său, Ilie Mihalache.

Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu Foto: Facebook
Justiție

Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu

Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubirile către familia celui ucis vor fi plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Iorgulescu se afla la volanul unei mașini de circa 100.000 de euro când a comis accidentul, un Aston Martin, dar făcuse asigurarea obligatorie la o companie care vindea printre cele mai ieftine polițe de pe piață și, în septembrie 2019, existau deja zvonuri că această firmă nu-și achită obligațiile către service-urile auto. Mario Iorgulescu a fost condamnat miercuri de Curtea de Apel București la 13 ani și 8 luni de închisoare pentru că a ucis un tânăr când conducea drogat și beat. Citește și: Mario Iorgulescu continuă să-și bată joc de Justiția din România: nu s-a prezentat la primul termen al apelului, avocații spun că a fugit din clinica italiană unde era internat Acum, Iorgulescu Junior se află în Italia, de unde își bate joc de statul român, pe rețelele sociale. „Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie”, a declarat el, în martie 2023. Presa scrie că sunt șanse ca declarația sa să se confirme: justiția italiană nu pare a fi pe cale să-l extrădeze. Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu Curtea de Apel Bucureşti a anulat decizia tribunalului prin care Mario Iorgulescu trebuia să plătească către doi membri ai familiei bărbatului ucis de el în accident sumele de 200.000 euro drept daune morale şi 100.000 lei daune materiale, urmând ca aceste daune să fie achitate de societatea de asigurări City Insurance SA. Autoritatea de Supraveghere Financiară a retras autorizația City insurance în septembrie 2021. În august 2023, Fondul de Garantare a Asiguraților plătise aproape un miliard de lei pentru 104.903 cereri de plată, dar mai erau 154.625 de cereri de plată de instrumentat. Mario Iorgulescu a ucis un om, într-un accident comis pe 8 septembrie 2019, fiind beat și drogat. Imediat după accident, familia sa l-a dus în Italia. În martie 2023, el a dat o declarație la Pro TV. „Ovidiu Oanță: N-ar fi în interesul tău să apari în fața judecătorului, poate chiar personal, să îți susții nevinovăția? În România? Mario Iorgulescu: Da. În România, niciodată. Eu nu mai vreau să aud de România cât oi trăi. Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie. Ovidiu Oanță: De ce nu o să faci o zi de pușcărie? Mario Iorgulescu: Pentru că sunt protejat de statul italian, care îmi recunoaște actele medicale și care ia în considerare că nu sunt capabil de a conștientiza problemele medicale pe care le am”. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă Tot în martie, Iorgulescu și-a bătut joc de justiția română pe Instagram. El a postat o poză cu haștagurile: #chilling, #greatlife, #justice, #Mafia sau #allgood. „Relaxare”, „Viaţă bună”, „Crede în lege”, „Lege şi ordine”, „Justiţie”, „Mafia” şi „Toate bune” au fost tag-urile folosite de fiul şefului LPF pentru a descrie ce simte în aceste zile.

Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare (sursa: Digi Sport)
Eveniment

Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare

Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare. Fostul mijlocaș de la echipele de fotbal Dinamo și Rapid va ajunge la închisoare după ce a fost prins conducând fără permis în repetate rânduri. Magistrații de la Judecătoria Cornetu l-au condamnat pe Lupu la o pedeapsă de șapte luni și zece zile de închisoare, decizie rămasă definitivă după ce Curtea de Apel București a respins apelul. Fostul fotbalist are la dispoziție 24 de ore pentru a se preda autorităților. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde Fostul fotbalist este angajat al Ministerului Afacerilor Interne la Clubul Sportiv Dinamo București, acolo unde coordonează echipa de fotbal. La meciul de fotbal dintre România și Kosovo, din 12 septembrie, Dănuț Lupu s-a întreținut la tribuna oficială cu prietenul său, liberalul Lucian Bode, fostul ministru de Interne. Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare Danuț Lupu, unul dintre cei mai buni și teribiliști fotbaliști ai anilor '90, a dat din nou de bucluc după ce a fost condamnat de două ori pentru conducere fără permis. Dar problemele nu s-au sfârșit. Pe numele fostbalistului mai este deschis un al treilea dosar penal, culmea, tot pentru conducere fără permis. Prima condamnare a fost dată de Judecătoria Focșani în februarie 2020. Atunci, judecătorii au decis să îl condamne la șase luni cu suspendare. Decizia a rămas definitivă în iulie 2020 printr-o decizie a Curții de Apel Galați. Cea de-a doua condamnare a fost dată de Judecătoria Cornetu la data de 16 februarie 2023. Atunci, instanța a decis să îl condamne la patru luni de închisoare pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere. Totodată, magistratul a decis, în baza art. 88 alin. 3 Cod Penal, să revoce amânarea aplicării pedepsei de șase luni închisoare rămasă definitivă la Curtea de Apel Galați și a cerut executarea pedepsei. Două pedepse contopite „În baza art. 88 alin. 3 ultima teză Cod penal și art. 38 alin.1 Cod penal rap. la art. 39 alin.1 lit. b Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 luni închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de o lună și 10 zile închisoare (o treime din pedeapsa aplicată prin prezenta), pedeapsa rezultantă pe care o va executa inculpatul LUPU DĂNUȚ fiind de 7 luni și 10 zile închisoare. În baza art. 60 Cod penal, pedeapsa urmează a fi executată în regim de detenţie”, se menționează în decizia instanței. Curtea de Apel București a decis în cursul acestei zile să respingă apelul formulat de Dănuț Lupu, motiv pentru care decizia Judecătoriei Cornetu a rămas definitivă. Conform deciziei instanței, Dănuț Lupu are la dispoziție 24 de ore pentru a se preda autorităților pentru a-și executa pedeapsa. „În baza art. 275 alin.2 Cod procedură penală obligă pe apelantul inculpat la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia inculpatului şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 2 octombrie 2023”, potrivit deciziei Curții de Apel București. "Mă întorc sâmbătă sau duminică" Dănuț Lupu a declarat că nu se află în țară, dar că va reveni în cursul zilei de sâmbătă sau duminică. „Pe mine mă întrebi ce s-a întâmplat? Dacă justiția română m-a considerat vinovat, atunci sunt vinovat. Asta e viața. Ce vrei să facem? Pot să fac ceva? Dacă atât au considerat ei… Dacă mă prindeau beat, drogat sau ceva, poate îmi dădeau mai puțin, dar așa... Ce vrei să facem? Nu am omorât pe nimeni, nu am furat niciun ban de la bancă, nu m-au prins drogat sau băut... Doar m-am dus la spital. Nu s-a ținut cont de lucrul ăsta, chiar dacă au controlat și au văzut că am fost la spital. Dar nu mai contează. (…) Eu trebuie să mă predau în șase ore. Eu sunt plecat de o săptămână din țară. Mă întorc sâmbătă sau duminică. Și după, mă voi preda. Am plecat să fac niște analize. Nu fug”, a declarat Dănuț Lupu pentru Gazeta Sporturilor.

Condamnat, cumnatul lui Geoană a dispărut (sursa: politiaromana.ro)
Justiție

Condamnat, cumnatul lui Geoană a dispărut

Condamnat, cumnatul lui Geoană a dispărut. Mircea Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, a fost dat în urmărire de Poliţia Română, după ce nu a fost găsit la domiciliu pentru a fi dus în penitenciar, unde trebuie să execute o condamnare de şase ani închisoare pentru corupţie. Condamnat, cumnatul lui Geoană a dispărut Potrivit site-ului Poliţiei Române, la rubrica "Persoane urmărite", Mircea Ionuţ Costea, în vârstă de 63 de ani, are domiciliul în Sectorul 1 al Capitalei, iar pe numele lui a fost emis un mandat de executare a pedepsei de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în forma complicităţii. El este fratele soţiei lui Mircea Geoană, ocupând la un moment dat funcţia de director al Eximbank. Tot vineri, fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu, condamnat în acelaşi dosar la șapte ani şi patru luni închisoare, s-a predat la Secţia 6 de Poliţie şi urmează să fie dus la penitenciar. Sebastian Vlădescu, escortat la penitenciar (sursa: Inquam Photos/George Călin) Citește și: Cumnatul lui Geoană, șase ani de pușcărie pentru complicitate la luare de mită (contracte publice). Ionuț Costea făcea jocurile când Geoană era președinte al PSD și al Senatului Acuzaţiile în dosarul în care au fost condamnaţi cei doi se referă la atribuirea unui contract de reabilitare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Constanţa către un consorţiu de firme austriece Swietelsky - Wiebe - Takenaka. În schimbul atribuirii contractului, oficialii români implicaţi în acest caz au cerut mită 20 milioane de euro.

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani (sursa: Facebook/Mircea Geoană)
Justiție

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani. Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv vineri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la șapte ani şi patru luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, într-un dosar legat de atribuirea unui contract de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată. Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani La instanţa de fond, Vlădescu primise opt ani şi șase luni închisoare, însă un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a constatat vineri că pentru infracţiunea de trafic de influenţă faptele s-au prescris, el rămânând cu șapte ani şi patru luni pentru luare de mită. În acelaşi dosar, Mircea Ionuţ Costea (cumnatul lui Mircea Geoană) a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită. Pe de altă parte, judecătorii au anulat condamnarea de patru ani şi trei luni închisoare cu executare promită de fostul deputat Cristian Boureanu pentru trafic de influenţă, ca urmare a prescrierii faptelor. De condamnări au scăpat şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor), care avea cinci ani şi șase luni închisoare pentru luare de mită, şi Mihaela Mititelu (o apropiată de conducerea Companiei Naţionale CFR), care primise la fond patru ani pentru complicitate la trafic de influenţă, tot ca urmare a prescrierii faptelor. Confiscare: nouă milioane de euro, zece milioane de lei Pe latură civilă, magistraţii au dispus confiscarea specială a sumelor: 3.990.248 lei, 2.177.000 euro şi 65.000 euro de la Sebastian Vlădescu; 3.121.328 lei şi 1.919.900 euro de la Mircea Ionuţ Costea; 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro de la Mihaela Mititelu; 1.114.000 euro de la Constantin Dascălu; 2.111.799 euro de la Cristian Boureanu; 214.874 euro, virată în contul deschis pe numele SC Topanel Production Panels SA la ANABI. Trimis în judecată în 2019 Pe 15 noiembrie 2019, Sebastian Vlădescu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi trafic de influenţă, într-un dosar de corupţie privind reabilitarea unor tronsoane de cale ferată. În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată fostul deputat Cristian Boureanu, acuzat de trafic de influenţă; Mircea Ionuţ Costea (fost angajat la Ministerul Finanţelor şi fost director al Eximbank) - trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) - luare de mită. Într-un dosar separat, a fost trimis în judecată omul de afaceri Josef Hornegger (reprezentantul consorţiului de firme austriece Swietelsky - Wiebe - Takenaka), care a recunoscut că a dat mită mai multor oficiali români, printre care se afla şi Sebastian Vlădescu. Josef Hornegger a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu DNA, el fiind condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare şi obligat să plătească suma de 1,1 milioane euro. "Comisioane" de 20 de milioane de euro Potrivit DNA, dosarul are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005 - 2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro de către o companie străină, cu titlu de comisioane, unor oficiali români în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate. Astfel, în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuţ Costea şi cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR, respectiv Mihaela Mititelu, să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimbul acestor sume, oficialii români au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi. Circuite financiare fictive de ascuns șpaga "O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006 - 2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii. Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia. În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administratorul unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro. A doua etapă - în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de Finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu", arată DNA. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate. Șpăgari mai mici, încă cercetați Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe cinci niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor. În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora. Conform DNA, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu a primit 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu a primit 2.111.799 euro. Totodată, directorului companiei străine, Josef Hornegger, i-a revenit suma de 1.100.000 euro. Citește și: Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat: 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical, latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament Potrivit DNA, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizare a circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei. Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din şapte jurisdicţii (Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria).

Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov

Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov. Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina şi ministru al Finanţelor, a fost condamnat definitiv marţi de un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă la șase ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov La instanţa de fond, Vâlcov primise o condamnare de opt ani de închisoare, pedeapsă scăzută la şase ani la apel, după ce judecătorii au constatat că pentru infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia faptele s-au prescris. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Este vorba despre "Dosarul Tablourilor", numit astfel după ce procurorii au găsit peste 100 de opere de artă achiziţionate de Vâlcov prin interpuşi, unele dintre fiind ascunse în pereţii falşi ai unor imobile aparţinând fostului ministru. De asemenea, judecătorii au menţinut decizia de confiscare de la Vâlcov a sumei de 6,2 milioane lei. Presa a relatat că Darius Vâlcov ar fi plecat de ceva vreme în Italia, acolo unde au fugit mai multe persoane condamnate în România pentru a scăpa de închisoare. El nu s-a prezentat la ultimul termen de judecată. Totuși, Poliția Română nu-l consideră urmărit general. Un pomelnic de infracțiuni În acelaşi dosar, Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina, a fost condamnat la patru ani şi șase luni de închisoare cu executare, iar Lucian Petruţ Şuşală, fost şofer al lui Darius Vâlcov, a primit doi ani cu suspendare, cu un termen de supraveghere de cinci ani. De asemenea, Petre Bogdan Timofte a fost condamnat la trei ani cu executare, iar Constantin Tomescu a primit trei ani şi șase luni cu executare. Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze Darius Vâlcov a mai avut două dosare de corupţie pe rolul instanţelor, reuşind să scape de ele. Astfel, în noiembrie 2021, Curtea de Apel Craiova l-a achitat într-un dosar în care era acuzat de instigare la dare şi luare de mită. În martie 2023, tot Curtea de Apel Craiova i-a anulat o condamnare de șase ani şi șase luni închisoare pentru luare de mită, pe motiv că faptele de care era acuzat s-au prescris. În "Dosarul Tablourilor", Vâlcov a fost trimis în judecată în mai 2015 pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, în formă continuată. Șpăgi de milioane pentru contracte Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câştigării unor licitaţii de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuţie. Propunerea a fost făcută în contextul în care, în noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt", al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanţarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile. În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte - "Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava", "Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina" şi "Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti Olt şi Piatra Olt". Cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie referitoare la atribuirea celor trei contracte, susţinea DNA, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Darius Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiţii de eligibilitate în scopul favorizării firmei Tehnologica Radion. În consecinţă, Tehnologica Radion a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt", fiind semnate contracte, cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552 lei. Conform DNA, Theodor Berna şi Darius Vâlcov au stabilit de comun acord ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. În baza acestei înţelegeri, în perioada ianuarie - martie 2011, Darius Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei Tehnologica Radion, unde a primit suma totală de 1.200.000 lei, în trei tranşe a câte 400.000 lei fiecare, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii. De asemenea, în perioada aprilie - decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei, în cinci tranşe a câte 500.000 lei fiecare. În plus, în perioada 2012 - 2013, Darius Vâlcov a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei. "În scopul disimulării provenienţei ilegale a banilor, Darius Vâlcov a derulat, cu ajutorul celorlalţi inculpaţi, un mecanism financiar fictiv între Tehnologica Radion şi o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens. De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul inculpaţilor Lucian Şuşală, Petre Timofte şi Constantin Tomescu şi a altor oameni de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului şi viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăţi comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani. Contractele încheiate între aceste firme, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive, atestând împrejurări care nu corespund realităţii", mai explicau procurorii. Conform DNA, acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei, şi transferul bunurilor provenite din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma unor opere de artă şi sub forma unor servicii, amenajări şi bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina pe care Vâlcov îl deţinea şi controla prin interpuşi. Darius Vâlcov mai era acuzat că, începând cu anul 2011, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţinea în fapt şi pe care le administra, prin interpuşi, obţinând astfel, pentru sine, un folos în cuantum de 2.272.200 lei. În dosar, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro şi 73.077 dolari. De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 dolari, 1.322.950 lei şi 600.000 lei. Toate aceste bunuri şi sume de bani au ajuns în posesia lui Darius Vâlcov, cu excepţia sumei de 600.000 lei, care a rămas în contul unei societăţi comerciale.

Activistă de mediu, condamnată la închisoare Foto: newsrnd.com
Mediu

Activistă de mediu, condamnată la închisoare

O activistă de mediu care s-a lipit de un tablou la un muzeu din Berlin, condamnată la 4 luni de închisoare, fără drept de eliberare condiţionată, relatează dpa. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Tânăra de 24 de ani, care s-a lipit de rama de lemn a tabloului "Odihnă în Fuga spre Egipt" (1504) de Lucas Cranach cel Bătrân, a fost găsită vinovată de distrugere cu intenţie a proprietăţii, potrivit deciziei unui tribunal districtual din Berlin. Activistă de mediu, condamnată la închisoare O purtătoare de cuvânt a instanţei a declarat că este prima dată când un activist asociat grupării "Ultima Generaţie" a primit o pedeapsă cu închisoarea la Berlin care nu include posibilitatea eliberării condiţionate. În verdictul său, judecătoarea Susanne Wortmann a declarat că orice fel de pedeapsă cu suspendare a fost exclusă deoarece inculpata a acţionat nejustificat şi probabil va continua să participe la activităţi similare. Inculpata şi încă un activist din gruparea "Ultima Generaţie" au folosit un adeziv pentru a se lipi de rama tabloului expus la Gemäldegalerie din Berlin în august 2022. Ea a provocat pagube materiale în valoare de 2.385 de euro. Citește și: VIRAL Avocatul favorit al Antenei 3 și AUR, Piperea, se vaită pe Facebook că studenții îi sabotează cursul. George Simion cere solidaritate cu profesorul atacat de „hoardele globaliste” Activiştii din gruparea "Ultima Generaţie" au organizat proteste similare în toată Europa pentru a trage un semnal de alarmă în privinţa crizei climatice. Membrii grupării au blocat frecvent drumuri importante din Germania cerând guvernului să accelereze tranziţia ţării la energia regenerabilă.

Trei directori Tel Drum, condamnaţi cu suspendare Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Trei directori Tel Drum, condamnaţi cu suspendare

Trei directori ai companiei Tel Drum, controlată, de facto, de Liviu Dragnea, au fost condamnaţi cu suspendare pentru o fraudă de un milion euro cu fonduri europene. În plus, Tel Drum are interdicţia de a participa la proceduri de achiziţii publice pe o perioada de 2 ani. Însă decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Sentința de azi a fost dată de Tribunalul București, „Complet Specializat Corupţie 5”. Tel Drum și directorii acestei companii au fost trimiși în judecată de procurorii anticorupție pentru folosirea de documente false, având ca rezultat obținerea ilegală de fonduri europene în cazul achiziționării unei stații de asfaltare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Trei directori Tel Drum, condamnaţi cu suspendare În octombrie 2022, fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată într-un alt dosar legat tot de afacerile acestei firme. În dosar se susține că societatea, care aparținea Consiliului Județean Teleorman, a fost privatizată și trecută „prin persoane interpuse, în patrimoniul lui Liviu Dragnea”. Acum, trei directori ai Teldrum, Petre Pitiş, Mircea Vişan şi Florea Neda, au primit trei ani cu suspendare şi efectuarea a 120 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Alexandria sau Primăriei comunei Nanov. În acelaşi dosar, compania Tel Drum a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 240.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al UE sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. Pe de altă parte, tribunalul a admis acţiunea civilă exercitată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi a dispus obligarea în solidar a inculpaţilor şi a celor două firme la plata prejudiciului de 4.849.375 lei. De asemenea, a fost menţinută interdicţia iniţierii procedurii de dizolvare sau lichidare a companiei Tel Drum, dispusă de Tribunalul Bucureşti în anul 2018. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Români, infracțiuni cu violență în Mexic (sursa: Pro TV)
Justiție

Români, infracțiuni cu violență în Mexic

Români, infracțiuni cu violență în Mexic. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a anunţat că interlopii români acuzaţi de tentativă de omor în Mexic în anul 2018 şi de şantaj pe teritoriul României au fost condamnaţi definitiv, pedepsele cumulate ajungând la 61 de ani de închisoare. Români, infracțiuni cu violență în Mexic Potrivit DIICOT, în cursul anului 2015, pe teritoriul Mexicului, doi dintre inculpaţi împreună cu alte persoane au constituit un grup infracţional organizat, la care, pe parcursul anilor 2015 - 2019, au aderat alţi trei inculpaţi, al cărui scop a fost comiterea de infracţiuni de violenţă, respectiv şantaj şi omor calificat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Membrii grupului infracţional organizat au comis la data de 2 aprilie 2018, în Mexic, o tentativă la infracţiunea de omor şi, în perioada 2017 - 2019, patru infracţiuni de şantaj pe teritoriul României. "Prin rechizitoriul din data de 13.01.2020, procurorii DIICOT - Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a 6 inculpaţi, cetăţeni români, sub aspectul comiterii infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, tentativă la comiterea infracţiunii de omor calificat, şantaj, conducerea unui vehicul fără permis de conducere în formă continuată şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor", potrivit DIICOT. Daune morale mici În 2021, Tribunalul Bucureşti a dispus condamnarea inculpaţilor la pedepse cuprinse între 3 ani, 4 luni şi 20 de zile şi 10 ani şi 4 luni. De asemenea, a fost obligat un inculpat la plata unor daune morale în cuantum de 4.000 de euro. Sentinţa definitivă, prin decizia penală nr. 573 a Curţii de Apel Bucureşti, a fost dată pe 17 martie 2023, prin care au fost majorate pedepsele aplicate unora dintre inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat (de la 4 ani la 6 ani), tentativă la omor calificat (de la 9 ani la 11 ani, respectiv de la 8 ani la 10 ani) şi conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a avea permis de conducere (de la un an la doi ani), fiind majorate pe cale de consecinţă şi pedepsele rezultante (pedeapsa cea mai mare fiind majorată de la 10 ani şi 4 luni la o pedeapsă de 13 ani). Un român, încă închis în Mexic "Pedepsele stabilite prin decizia penală a Curţii de Apel Bucureşti în sarcina celor şase inculpaţi pentru comiterea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, tentativă la comiterea infracţiunii de omor calificat, şantaj, conducerea unui vehicul fără permis de conducere în formă continuată şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor însumează 61 de ani de închisoare", arată DIICOT. Citește și: Locomotiva care a lovit un vagon la Galați ar fi avut 75 km/h în momentul impactului. Mecanicul susține că mașinăria a accelerat brusc. Șefa de tren a murit Prin aceeaşi decizie s-a dispus şi achitarea a doi dintre inculpaţi sub aspectul comiterii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat şi încetarea sub aspectul comiterii infracţiunii de ameninţare de către unul dintre inculpaţi. "Faţă de un inculpat (Florian Tudor, zis

Mario Iorgulescu sfidează statul român din Italia Foto: Facebook
Eveniment

Iorgulescu sfidează statul român din Italia

Condamnat la 15 ani și opt luni de pușcărie, Mario Iorgulescu sfidează statul român din Italia: „Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie”, a declarat el la Pro TV. Citește și: Scandal între doamnele din PSD Cluj: o consilieră locală a fost bătută și a ajuns la UPU cu coaste rupte și capul spart. Poliția, chemată la sediul partidului Iorgulescu sfidează statul român din Italia Mario Iorgulescu a fost condamnat, în primă instanţă, la 15 ani şi 8 luni de închisoare pentru omor și conducere sub influența băuturilor alcoolice și drogurilor, dar pedeapsa i-a fost contopită cu o mai veche condamnare, definitivă, pentru complicitate la lipsire ilegală de libertate. El este în prezent în Italia. Sentinţa finală va fi dispusă de Curtea de Apel Bucureşti. Iată dialogul dintre el și reporterul Pro TV Ovidiu Oanță, conform transcrierii de pe site-ul Știrile Pro TV: „Ovidiu Oanță: N-ar fi în interesul tău să apari în fața judecătorului, poate chiar personal, să îți susții nevinovăția? În România? Mario Iorgulescu: Da. În România, niciodată. Eu nu mai vreau să aud de România cât oi trăi. Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie. Ovidiu Oanță: De ce nu o să faci o zi de pușcărie? Mario Iorgulescu: Pentru că sunt protejat de statul italian, care îmi recunoaște actele medicale și care ia în considerare că nu sunt capabil de a conștientiza problemele medicale pe care le am”. Însă, acum câteva zile, Iorgulescu și-a bătut joc de justiția română pe Instagram. El a postat o poză cu haștagurile: #chilling, #greatlife, #justice, #Mafia sau #allgood. "Relaxare", "Viaţă bună", "Crede în lege", "Lege şi ordine", "Justiţie", "Mafia" şi "Toate bune" au fost tag-urile folosite de fiul şefului LPF pentru a descrie ce simte în aceste zile.

Avocatul multiplu condamnat poate profesa iar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Avocatul multiplu condamnat poate profesa iar

Avocatul multiplu condamnat poate profesa iar. Exclus din Barou după ce a fost condamnat pentru trafic de influență, înșelăciune și fals, un avocat se va întoarce în branșă. Avocatul multiplu condamnat poate profesa iar El a obținut din partea Curții de Apel Iași anularea deciziei prin care i se respinsese cererea de revenire în avocatură. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ultima fază a procesului a mai implicat doar Uniunea Națională a Barourilor din România, întrucât baroul ieșean a depus cererea de recurs cu trei zile întârziere. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova Argumentele aduse împotriva lui Christy Mârșanu, referitoare la moralitatea și probitatea profesională, au fost respinse de judecători. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mario Iorgulescu, 15 ani de închisoare (sursa: politiaromana.ro)
Justiție

Mario Iorgulescu, 15 ani de închisoare

Mario Iorgulescu, 15 ani de închisoare. Fiul șefului Ligii Profesioniste de Fotbal, Gino Iorgulescu, a fost condamnat la o pedeapsă de 15 ani și opt luni de închisoare pentru infracțiunea de omor. Totodată, instanța a decis să plătească celor două părți civile din dosar câte 100.000 de euro și 50.000 de lei. Decizia Tribunalului București nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel București. În septembrie 2019, Mario Iorgulescu a produs un accident grav după ce a consumat droguri și alcool. Accidentul s-a soldat cu moarte unui alt șofer nevinovat. La scurt timp după accident, Iorgulescu jr a fugit din țară. Acesta se află acum în Italia, de unde transmite că vrea să renunțe la cetățenia română. Mario Iorgulescu, 15 ani de închisoare În noaptea de 7 spre 8 septembrie 2019, Mario Iorgulescu se întorcea de la o petrece din satul Gulia la bordul bolidului său, un Aston Martin model DBS. Se ducea la o altă petrecere în Parcul Herăstrău. Cu o viteză de 145 km/oră, Mario Iorgulescu a intrat pe culoarea roșie a semaforului în intersecția dintre Șoseaua Chitilei și strada Teodor Neagoe. Procurorii susțin că Mario Iorgulescu a accelerat până la 162 km/oră în momentul în care a depășit altă mașină. A lovit un scuar și a intrat pe contrasens. A lovit frontal o mașină Audi, condusă de un bărbat care murit pe loc. Anchetatorii au stabilit că Mario Iorgulescu avea o alcoolemie de 1,96 g/l și consumase cocaină. La scurt timp după accident, Mario Iorgulescu a fugit din țară. A ajuns în Italia sub pretextul de a se trata. În prezent, el apare pe site-ul Poliție Române ca fiind dat în urmărire. Condamnat la 15 ani și opt luni de închisoare Judecătorii de la Tribunalul București au decis să îl condamne pentru infracțiunile de omor și conducere a unui vehicul fiind sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe la o pedeapsă de 14 ani și două luni de închisoare. Magistrații au contopit pedeapsa cu o altă condamnare definitivă de trei ani pentru complicitate la lipsire de libertate. În urma contopirii, a rezultat o pedeapsă de 15 ani și opt luni de închisoare. Citește și: Rachetele rusești, din ce în ce mai aproape de România: un proiectil Kalibr a survolat ilegal Moldova, la doar 35 de kilometri de România Totodată, magistrații au decis ca două rude ale victimei accidentului să primească câte 50.000 lei daune materiale și câte 100.000 de euro daune morale.

Oprescu face mișto de justiția română (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Oprescu face mișto de justiția română

Oprescu face mișto de justiția română. Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, ca neîntemeiată, o contestaţie depusă de fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu prin care acesta solicita anularea condamnării de zece ani şi opt luni închisoare primită într-un dosar de corupţie. Oprescu face mișto de justiția română "În baza art. 432 Cod procedură penală respinge, ca neîntemeiată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul condamnat Oprescu Sorin Mircea împotriva deciziei penale nr. 575/A/13.05.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I Penală, în dosarul 42389/3/2015. Definitivă", se arată în decizia CAB. Pe 13 mai 2022, Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv la zece ani şi opt luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu. Citește și: De ce Sorin Oprescu nu a fost trimis în România la pușcărie și de ce nu va sta la închisoare nici în Grecia Este vorba de dosarul în care Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie. Oprescu a plecat din ţară înainte de a fi pronunţată sentinţa, fiind localizat în Grecia, de unde autorităţile acestei ţări refuză să-l extrădeze.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră