sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: compensatii

5 articole
Internațional

Polonia cere compensaţii din partea Germaniei

Polonia cere compensaţii din partea Germaniei. Preşedintele polonez Andrzej Duda, care a susţinut un discurs duminică la cea de a 85-a comemorare a invadării Poloniei de Germania, a cerut din nou compensaţii din partea Germaniei pentru pagubele suferite în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Polonia cere compensaţii din partea Germaniei "Iertarea şi recunoaşterea vinei sunt una, reparaţiile pentru pagube sunt alta", a spus Duda în micul oraş polonez Wielun, care la momentul respectiv se afla în apropierea frontierei germano-poloneze. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga "Iar chestiunea nu a fost încă rezolvată", a spus el. Invadarea Poloniei de către Germania la 1 septembrie 1939 este considerată începutul celui de Al Doilea Război Mondial. Deşi prima bătălie este considerată cea de la Westerplatte, Wielun a fost bombardat de aviaţia germană înainte, un atac soldat cu circa 1.200 de morţi în rândul civililor. Duda provine din rândurile partidului conservator Lege şi justiţie (PiS), care a condus Polonia între 2015 şi 2023. În această perioadă a deteriorat grav relaţiile cu Berlinul prin retorica sa anti-germană şi a solicitat reparaţii totale de 1,3 trilioane de euro. Olaf Scholz, despre ajutorul victimelor Totuşi, nici pentru pentru actualul guvern de centru-dreapta al premierului Donald Tusk, care conduce ţara din decembrie, chestiunea reparaţiilor din Al Doilea Război Mondial nu este una la care să se fi renunţat definitiv. La consultările guvernamentale germano-polone de la începutul lui iulie, cancelarul german Olaf Scholz a vorbit despre ajutor pentru victimele ocupaţiei germane în Polonia, deşi nu a furnizat cifre concrete. Între timp, Tusk a reamintit evenimentele de la Westerplatte, din apropiere de Gdansk, în primele ore ale zilei de 1 septembrie 1939, când nava militară germană SMS Schleswig-Holstein a ajuns la Danzig. Nava germană a început să tragă asupra unui depozit de muniţie al armatei poloneze la ora locală 04.45. Astăzi, războiul vine din est, a spus Tusk, referindu-se la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. "Astăzi nu spunem: niciodată război. Astăzi trebuie să spunem: niciodată iarăşi singuri. Niciodată în istorie Polonia nu mai trebuie să reziste singură agresiunii unuia sau altuia dintre vecinii săi", a spus Tusk. Ministrul german de externe Annalena Baerbock a subliniat, într-o postare pe X, reconcilierea dintre Germania şi Polonia în ultimele decenii. "Este responsabilitatea şi datoria noastră să ne trăim prietenia în inima Europei datorită conştientizării trecutului nostru", a scris ea

Polonia cere compensaţii din partea Germaniei (sursa: Facebook/Andrzej Duda)
Obține compensații pentru zboruri amânate, anulate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Obține compensații pentru zboruri amânate, anulate

Obține compensații pentru zboruri amânate, anulate: obligația oricărei companii aeriene este să ducă toți pasagerii la destinație în siguranță. Obține compensații pentru zboruri amânate, anulate Sunt însă cazuri când călătorii rămân să se descurce singuri pe fondul lipsei comunicării cu cei de la companie. Citește și: EXCLUSIV Situație „explozivă” la Romarm: directorul Emanuel Ioana refuză să semneze documente pentru ca fabricile de armament să-și onoreze contracte inclusiv pentru Ucraina Există un regulament – afișat inclusiv pe pagina anpc.ro a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor – care prevede ce drepturi și obligații au pasagerii și companiile aeriene, fie ele de linie sau care operează doar zboruri charter (la cerere). Este vorba de Regulamentul nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șeful Wizz: 20% din pasagerii afectați, din România Foto: Facebook
Economie

Șeful Wizz: 20% din pasagerii afectați, din România

Șeful Wizz Air, József Váradi, CEO-ul companie, recunoaște că 20% din pasagerii afectați de zborurile anulate sau amânate de această companie erau din România. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Însă el a susținut că Wizz Air compensează pasagerii „în mod corespunzător”, că 70% din cererile de despăgubire se pot face automatizat și că în septembrie nu a mai fost nici un zbor anulat. Șeful Wizz: 20% din pasagerii afectați, din România „Vorbim despre câteva zeci de mii de pasageri afectaţi în vară. Eu vorbesc la nivel total, în reţeaua totală. Probabil că România reprezintă cam 20% din această cifră. În vară, compensaţiile au fost aproape de 100 de milioane de euro. Deci noi compensăm în mod corespunzător. Nu trebuie să vă îngrijoraţi de asta. Sigur că nu ne dorim să anulăm, de aceea suntem preocupaţi să efectuăm zborurile. Dar dacă totuşi trebuie să anulăm dintr-un motiv sau altul, noi respectăm regulamentele europene şi plătim pasagerilor orice drepturi au. Le apreciem şi le respectăm drepturile. În momentul de faţă avem cam 70% din cererile de despăgubire în mod automatizat. Deci chiar şi clienţii pot să-şi obţină rambursarea. Apasă pe un buton şi primesc banii fără nicio intervenţie din partea companiei. Şi practic facem foarte multe eforturi astfel încât acest proces să fie cât mai automatizat cu putinţă. Sigur că întotdeauna există şi cereri de despăgubire mai complicate, care necesită mai mult timp de procesare. Însă pentru a atenua toate aceste probleme, noi încercăm să nu anulăm şi să efectuăm zborurile. Pe asta ne concentrăm şi aţi văzut ce investiţii am făcut? Luna trecută nu am avut niciun zbor anulat în România”, a spus József Váradi. El a menţionat că în România au fost probleme în lunile iunie şi iulie şi a arătat că operatorul aerian o adoptat o serie de decizii pentru a evita asemenea situaţii. Aeronave de rezervă, două unități call-center suplimentare „Am luat o serie de decizii grele pentru că ne costă bani. Investim în aeronave de rezervă. O aeronavă de rezervă costă 100 de milioane de euro. Înainte aveam cinci aeronave de rezervă în sistem. La începutul verii am ajuns la opt aeronave, deci pentru toată reţeaua Wizz, pentru tot sistemul Wizz. Deci de la cinci la opt. Am investit 300 de milioane de euro pentru asta. Am creat mai multe echipaje şi piloţi de stand-by, astfel încât dacă e nevoie să introducem o nouă aeronavă pentru a recupera operaţiuni, să avem şi echipaje disponibile pentru aeronavele respective de rezervă. Şi aceasta este o investiţie semnificativă. Am investit foarte mult şi în logistică. Distribuiam piese de schimb pentru recuperare tehnică de la o serie de puncte şi am extins numărul de puncte. De exemplu, avem o bază logistică la Bucureşti, astfel încât să fim cât mai aproape de problemă. Dacă este o problemă în România, să nu aducem piesele din Polonia, pentru că avem o bază mare în Polonia, dar avem piese şi aici la Bucureşti. Vorbim despre depozite, hangare, despre piese de schimb. Deci este o investiţie. Şi apoi ne-am uitat şi la orarul de zbor. Am evaluat riscul ca personalul să iasă din programul de zbor sau să existe riscul de anulare de zbor. Deci am făcut optimizare din acest punct de vedere. Şi am investit foarte mult şi în call center. Înainte aveam trei, acum avem cinci unităţi de call center, deci mai multă capacitate, mai multă infrastructură astfel încât să satisfacem cerinţele oamenilor. Şi investim şi în resursele de la sol, din aeroporturi. Dacă există o problemă, oamenii să aibă la cine să apeleze, să nu se simtă sinistraţi”, a afirmat József Váradi. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro El a precizat că problemele nu au dispărut cu totul, dar că în prezent compania nu se mai confruntă cu situaţia din iunie şi iulie.

Guvernul britanic a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații Foto: Wizz Air
Eveniment

Guvernul forțat Wizz Air compensații

În Marea Britanie, guvernul a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații pentru pasagerii abandonați pe aeroporturi. În România, Guvernul nu face nimic și se vaită la Bruxelles. Guvernul britanic a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații „Wizz Air ordered to re-examine passengers’ compensation claims over flight delays”, titează The Times, adică „Wizz Air a primit ordin să reanalizeze cererile de despăgubire ale pasagerilor pentru întârzierile de zbor”. „Cererile de despăgubire depuse de pasageri împotriva Wizz Air și care au fost respinse vor fi reexaminate după o intervenție «fără precedent» a autorității britanice de reglementare în domeniul aviației. Autoritatea Aviației Civile (Civil Aviation Authority - CAA) ia măsuri ca urmare a preocupărilor legate de faptul că această companie aeriană nu a plătit pasagerilor ceea ce li se cuvenea pentru zborurile anulate sau întârziate. Acțiunea ar putea duce la redeschiderea reclamațiilor din ultimii șase ani. Wizz Air a declarat că s-au făcut deja îmbunătățiri semnificative”, scrie și BBC. Wizz Air, cea mai proastă companie „Autoritatea de reglementare a declarat că are «îngrijorări semnificative» cu privire la numărul de plângeri depuse la adresa transportatorului din partea pasagerilor care consideră că acesta nu și-a îndeplinit obligațiile legale de a se asigura că au ajuns la destinație atunci când un zbor a fost anulat. Wizz Air a fost cea mai proastă companie aeriană în ceea ce privește întârzierile zborurilor în Marea Britanie în ultimii doi ani. Autoritatea de reglementare a evidențiat furia pasagerilor pentru că nu li s-au oferit opțiuni alternative de zbor atunci când zborul lor a fost anulat, ceea ce reprezintă o obligație legală. Compania aeriană s-a angajat să analizeze din nou cererile de despăgubire pentru costurile zborurilor înlocuitoare, pentru transferuri în cazul în care zborurile înlocuitoare au fost efectuate prin aeroporturi diferite, precum și pentru costuri de îngrijire, cum ar fi cele cu hotelul și mâncarea. «Anul trecut am spus clar companiei Wizz Air că modul în care trata pasagerii era inacceptabil», a declarat Paul Smith, șeful interimar al autorității aeronautice civile”, scrie și The Times. Autoritățile române își plâng neputința la Bruxelles În România, autoritățile se declară neputincioase în fața comportamentului Wizz Air. „Am demarat, împreună cu Ministerul Economiei, o investigație a situației, însă este imposibil să aplicăm sancțiuni. Împreună cu ministrul Economiei am tras concluzia că ar trebui să apelăm la Comisia Europeană, pentru a putea avea și susținerea altor state. Nu suntem singura țară în care se întâmplă astfel de lucruri, dar trăiesc, personal, cu impresia că suntem singura țară în care s-au anulat peste 108 zboruri, iar măsurile de rambursare și de despăgubire a consumatorilor români nu se fac în același ritm ca în cazul altor state”, a spus Horia Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului. „I-am cerut sprijin comisarului Reynders în cazul companiei Wizz Air care în ultima vreme înregistrează numeroase întârzieri şi din păcate şi anulări la zborurile pe care le operează din România. Compania nu răspunde pe liniile de telefon dedicate reclamaţiilor clienţilor, nu are persoane de contact în ţară, ceea ce îngrădeşte posibilităţile de intervenţie ale Agenţiei pentru protecţia consumatorului din România”, a scris Ştefan Radu Oprea, marţi pe Facebook.

Motreanu, dezamăgit de Ministerul Agriculturii Foto: Facebook Ministerul Agriculturii
Eveniment

Motreanu, dezamăgit de Ministerul Agriculturii

„Sunt dezamăgit de modul în care Ministerul Agriculturii a negociat acordarea compensațiilor pentru fermierii români afectați de importurile de grâne din Ucraina”, a scris, azi, pe Facebook, europarlamentarul PNL Man Motreanu. Ministerul Agriculturii este condus de pesedistul Petre Daea. Citește și: Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună fără măcar 3.000 de locuitori și să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați Potrivit lui Motreanu, România va primi cea mai mică sumă, de 10 milioane de euro, comparativ cu Polonia, care primește 30 de milioane de euro și Bulgaria, care primește 16 milioane de euro. Motreanu, dezamăgit de Ministerul Agriculturii „Toată responsabilitatea pentru modul în care s-au purtat negocierile revine Ministerului Agriculturii. Aceste sume se bazează pe documentele pe care le-au prezentat ministerele agriculturii din cele trei țări. România este în mod clar dezavantajată, având în vedere că prin țara noastră a trecut cea mai mare cantitate de grâne din Ucraina. Încă sper că lucrurile pot fi schimbate, pe baza argumentelor. Fermierii români sunt dezavantajați de concurența cerealelor provenite din Ucraina. Vom continua demersurile pentru a suplimenta sumele pentru fermierii români. Recent, am solicitat Comisiei Europene, împreună cu colegul meu Daniel Buda, măsuri pentru sprijinirea producătorilor români de cereale. Ni s-au alăturat colegii din grupul PPE România și o serie de eurodeputați din statele învecintate. Chiar zilele acestea, am obținut promisiunea sprijinului pentru femierii români, din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la întâlnirea de la grupul PPE. Susținerea politică pentru țara noastră este fără echivoc. Însă, negocierea, prezentarea datelor, partea tehnică sunt atribuții care revin Ministerului Agriculturii. Cerealele din Ucraina se vând la prețuri mai mici în Uniunea Europeană, beneficiind de scutiri de taxe vamale. Nu există suficiente capacități de stocare în statele membre iar cantitatea de cereale blocată în regiunile de graniță provoacă o competiție neloială. Exporturile fermierilor români au scăzut cu aproximativ 1,5 milioane de tone de grâu, iar prețul unei tone de grâu a scăzut cu peste 100 de euro. Fermierii din România, Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria și Republica Moldova nu pot valorifica producția lor la prețuri care să acopere costul de producție, cu atât mai puțin să genereze profitul minim necesar pentru asigurarea traiului zilnic. În aceste condiții, fermierii nu își mai pot continua munca. România a ajutat și ajută poporul ucrainean greu încercat, inclusiv prin facilitarea tranzitului grânelor ucrainene pe teritoriul țării noastre. În același timp, trebuie să apărăm interesele fermierilor români”, a scris Motreanu, pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră