sâmbătă 07 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

cnair

64 articole
Eveniment

Zece zile cu PSD la guvernare: s-au închis 17 km de autostradă, deschideri de noi tronsoane, amânate. Pro Infrastructură susține că închiderea e nejustificată

După doar zece zile la guvernare, PSD, prin ministerul Transporturilor, pe care-l controlează, a reușit să închidă 17 km de autostrada A10, deși Asociația Pro Infrastructură susține că măsura aceasta putea fi evitată. În plus, deschiderea unui tronson din autostrada de contură a Bucureștiului - eveniment anunțat chiar de Consiliul Județean Ilfov, condus de Hubert Thuma, cel care îl susține politic pe șeful CNAIR, Cristian Pistol - a fost amânată fără un termen clar.  Citește și: Nou șef la Hidroelectrica: un electrician cu studii superioare la 30 de ani, ex-agent SRI. A fost directorul de cabinet al lui Mihai Tudose Asociația Pro Infrastructură arată că s-au creat ambuteiaje pe DN1, după ce traficul pe A10, între Sebeș și Turda, a fost închis. Întîrzieri mari pe A7, amânări nejustificate pe A0, tronson închis pe A10 „A10 închisă, trăiască DN1 și decidenții geniali ai CNAIR! (...) Da, A10 a luat-o (rău) la vale într-un punct care a tot avut probleme de-a lungul timpului. Dar, oriunde în lumea civilizată, drumul se repară sub trafic: se închide un singur sens de autostradă (cel afectat) și traficul e mutat pe cel opus, pe câte o bandă pe sens, cu limitare de 80 km/h.   Șoferii ar merge liniștiți pe Autostrada A10, cu limitare doar pe vreo 2 kilometri în zona afectată, în loc să-și riște viața pe aproape 20 km pe DN1. Vor urma multe zile și seri ca aceasta.   Vă lăsăm pe voi să le urați toate cele bune șefilor CNAIR (Pistol) și DRDP Cluj (Cecan)”, a scris acest ONG care monitorizează evoluția lucrărilor de infrastrutură.   Acum patru zile, Consiliul Județean Ilfov anunța: „𝗦𝗲 𝘃𝗮 𝗱𝗲𝘀𝗰𝗵𝗶𝗱𝗲 𝗰𝗶𝗿𝗰𝘂𝗹𝗮𝘁̦𝗶𝗮 𝗽𝗲 𝗔𝟬 – 𝗽𝗲 𝘁𝗿𝗼𝗻𝘀𝗼𝗮𝗻𝗲𝗹𝗲 𝗔𝗳𝘂𝗺𝗮𝘁̦𝗶 - 𝗣𝗮𝗻𝘁𝗲𝗹𝗶𝗺𝗼𝗻 𝘀̦𝗶 𝗣𝗮𝗻𝘁𝗲𝗹𝗶𝗺𝗼𝗻 - 𝗖𝗲𝗿𝗻𝗶𝗰𝗮 (𝗔𝟮), 𝗽𝗮̂𝗻𝗮̆ 𝗹𝗮 𝗳𝗶𝗻𝗮𝗹𝘂𝗹 𝗮𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶   Asta înseamnă aproape 13 km de autostradă, care să fluidizeze traficul în regiunea Ilfov – București”.   Dar acest lucru nu s-a întâmplat.    Fostul secretar de stat în ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a explicat de ce nu a fost deschis acest tronson: „Astăzi trebuia să circulăm pe A0 Nord, între Afumați și Cernica. Planul era făcut, lucrările erau pe ultimii câțiva metri, iar deschiderea circulației era pregătită.   Dar Grindeanu și Pistol au spus ”NU”. Au decis să mai tragă de timp câteva zile. Au decis că orgoliile lor politice sunt mai importante decât timpul pierdut în trafic, decât nervii și decât siguranța zecilor de mii de oameni care așteaptă să poată circula pe o autostradă modernă în jurul Bucureștiului.   Constructorii mai aveau câteva sute de metri de parapete de instalat pe corpul autostrăzii. Muncă de 2-3 zile. Pistol, la ordinul lui Grindeanu, le-a ordonat să o lase mai moale.   De ce? Pentru că pot. Pentru că, în mintea lor, plăcerea bolnavă de a spune unui adversar politic ”nu ai avut dreptate” e mult mai importantă decât binele public pentru români. Aceiași români care le plătesc jet-urile private spre locații exotice”.    O filmare cu drona pe autostrada A7, tronsonul Bacău-Pașcani, Lotul 3, arată lucrări mult întârziate și o perspectivă de finalizare în a doua parte a anului 2027.    „În luna martie, lucrările se aflau la un stadiu fizic de 42%, ajungând la 54,6% în august. Potrivit ultimei raportări CESTRIN, progresul actual este de 56,8%, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 15 puncte procentuale față de începutul primăverii, un avans deloc spectaculos pentru un contract care era prevăzut inițial să se finalizeze la finalul anului trecut.   Deși șantierul a evoluat în acest an, ritmul recent de execuție arată că structurile au un stadiu incipient și mai este mult de lucru până la finalizarea acestui sector esențial pentru conectarea autostrăzilor A7 și A8”, a scris pe Facebook „Moldova vrea autostradă”. 

Zece zile cu PSD la guvernare: s-au închis 17 km de autostradă, deschideri de noi tronsoane, amânate. Pro Infrastructură susține că închiderea e nejustificată
Cum a blocat AMEPIP selectarea unor manageri profesioniști la companiile din Transporturi
Politică

Cum a blocat AMEPIP selectarea unor manageri profesioniști la companiile din Transporturi

Secretarul de stat din ministerul Transporturilor Horatiu Cosma (USR) relatează pe Facebook tacticile prin care Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a blocat selectarea unor manageri profesioniști la mai multe companii cheie din Transporturi, CNAIR, CNIR, CFR SA, CFR Călători și Metrorex. Citește și: Postul turnătorului Dan Voiculescu, Antena 3, anunță public că va sărbători plecarea USR de la guvernare: „Un minut de bucurie mâine” Cosma arată că noii manageri ar fi fost supuși unor evaluări cuantificabile. De exemplu, la Metrorex se evalua: punctualitate măsurată la sosirea în stație, pierderea redusă cu cel puțin 10% pe an, 90% din bilete vândute digital până la finalul mandatului, productivitate +8% pe an. La compania de drumuri CNAIR se evalua: deficitul de întreținere publicat, niciun pod fără inspecție tehnică validă, abateri de maximum 10% față de valoarea contractată, prelungiri de termen aprobate doar în consiliu, cu justificare publică. Însă AMEPIP a folosit toate pretextele posibile pentru a bloca aceste noi reguli: răspundea cu mare întârziere la solicitarea de a-și desemna membrii în comisia de selectare a noilor manageri sau, la ședința din 16 octombrie, când era clar că guvernul Bolojan va pleca, ambii membri AMEPIP au lipsit, invocând terminarea programului de lucru. Pretextele AMEPIP pentru a bloca numirea unor manageri profesioniști „Ieri am publicat ultimele trei profiluri ale viitoarelor consilii de administrație: CNIR, Metrorex și CFR Călători. Azi e ultima zi a echipei noastre la Ministerul Transporturilor. Lăsăm în urmă o selecție pe care nimeni nu o mai poate face „cu pixul” fără să se vadă. În anii în care PSD a condus Transporturile, guvernanța corporativă era o formă fără fond: scrisoarea de așteptări avea câteva pagini de generalități, profilul consiliului era un șablon copiat de la o procedură la alta, iar indicatorii se „îndeplineau” prin simpla prezență la ședințe. Selecția era politică. Împreună cu Radu Miruță am declanșat, pe 3 august, selecția conducerilor CNAIR, CNIR, CFR SA, CFR Călători și Metrorex, după reguli noi.   Cinci scrisori de așteptări cu obiective măsurabile. Fiecare companie are obiective, termene și indicatori care intră în contractele de mandat:   CNAIR: deficitul de întreținere publicat, niciun pod fără inspecție tehnică validă, abateri de maximum 10% față de valoarea contractată, prelungiri de termen aprobate doar în consiliu, cu justificare publică.   CNIR: kilometri recepționați la termen, audit de moștenire publicat în primele 100 de zile, plăți la timp către constructori și o platformă publică cu stadiul fiecărui șantier.   CFR SA: ERTMS pus efectiv în funcțiune, restricții de viteză eliminate, costuri ținute separat pe fiecare secție de circulație, ca să se vadă unde se duc banii.   Metrorex: punctualitate măsurată la sosirea în stație, pierderea redusă cu cel puțin 10% pe an, 90% din bilete vândute digital până la finalul mandatului, productivitate +8% pe an.   CFR Călători: cost pe tren-km publicat și redus în termeni reali, structură de ofertare în 4 luni de la instalare și participare la toate licitațiile pentru contractele de servicii publice.   Cinci profiluri de consiliu cu posturi diferențiate. Pentru fiecare companie căutăm competențe distincte: audit și control financiar, exploatare tehnică, redresare financiară, contracte și achiziții, digital și comercial. Fiecare post are condiții care se dovedesc cu documente: proiecte recepționate, contracte administrate, rețele conduse, cifre verificabile. Simpla prezență anterioară într-un consiliu de administrație nu mai contează ca experiență.   De ce contează toate acestea. Un consiliu de administrație nu este o funcție onorifică, ci locul unde se decid investițiile, contractele și bugetele unor companii prin care trec miliarde de euro. Până acum, acționarul nu spunea în scris ce așteaptă de la ele, administratorii nu aveau obiective măsurabile, iar un mandat de 4 ani se încheia fără ca cineva să poată spune dacă a fost un succes sau un eșec. Cele trei documente se leagă între ele tocmai ca să închidă acest cerc.   Scrisoarea de așteptări spune negru pe alb ce trebuie să livreze fiecare companie. Indicatorii transformă aceste așteptări în obligații contractuale: remunerația variabilă se plătește doar peste 85% grad de realizare, neîndeplinirea obligațiilor esențiale este motiv de revocare, iar un nou mandat se acordă doar pe baza rezultatelor. Profilul consiliului asigură că oamenii care semnează aceste contracte au dovedit că știu să le execute. Iar pentru că toate sunt publice, oricine poate verifica peste un an ce s-a promis și ce s-a făcut.   Blocajele de la CNAIR și AMEPIP. Sistemul care se opune reformei și competiției corecte.   Au trecut 79 de zile de la declanșarea procedurii, iar comisia de selecție a fost împiedicată să adopte documentele necesare pentru anunțul de recrutare. Întârzierile au venit din afara ministerului:   AMEPIP, agenția care ar trebui să vegheze la guvernanța companiilor de stat, avea 3 zile să își desemneze membrii în comisia de selecție. I-a desemnat după 24 de zile, motivând că nu avea un expert independent disponibil.   Expertul desemnat a propus un șablon identic pentru toate posturile, fără legătură cu profilul publicat de minister. Discuțiile pe acest document au ocupat patru ședințe.   În ziua 61 a procedurii, AMEPIP și-a înlocuit un membru din comisie fără motivare, iar lucrările au trebuit reluate.   Pe 16 octombrie, cu documentația completă pe masă, ambii membri AMEPIP au lipsit, invocând terminarea programului de lucru. Ședința nu a avut cvorum.   Până la 16 octombrie, în 43 de zile de funcționare a comisiei, reprezentanții ministerului au depus patru seturi de documente, iar membrii AMEPIP un singur set de observații scrise.   În paralel, directorul CNAIR, Cristian Pistol, a dat ministerul în judecată pentru a suspenda procedura de selecție. În loc să intre în competiție, vrea să rămână pe post cu mâna sistemului „Lia”.   Întreb simplu: cui folosește blocarea procedurilor? Nu cetățenilor. Nu celor care călătoresc cu trenul sau metroul. Nu românilor care așteaptă autostrăzi.   De mâine, aceste proceduri trec în mâinile viitorului guvern. Scrisorile sunt aprobate prin ordin de ministru și publicate. Profilurile sunt publice. Calendarul e în lege: 150 de zile, termen 31 decembrie.   Ce va face PSD cu ele? Va duce selecțiile la capăt, cu aceiași indicatori și cu structura profesionistă a consiliilor la care am lucrat, sau va găsi „motive tehnice” să le reia de la zero, cu alți oameni și criterii mai blânde?   Documentele sunt publice, așa că fiecare pas de acum înainte poate fi urmărit”, a scris Cosma. 

Cine este Pistol, șeful CNAIR: amicul lui Thuma, propus ministru în guvernul Veștea
Politică

Cine este Pistol, șeful CNAIR: amicul lui Thuma, propus ministru în guvernul Veștea

Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din septembrie 2021, este unul dintre clientii lui Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov.  Citește și: Cine crede Băsescu că ar trebui să candideze la prezidențiale: Mirabela Grădinaru, partenera lui Nicușor Dan Cariera sa este legată de administrația județului Ilfov, Cristian Pistol fiind administrator la S.C. Apa Canal Ilfov S.A din 2015 în 2021. Din 2020, președinte al Consiliului Județean Ilfov este Hubert Thuma, unul din liderii grupării anti-Bolojan din PNL.  Pistol Jr. încasează de la CNAIR un salariu brut de 48.980 de lei, potrivit datelor de pe site-ul guvernanta.gov.ro. Din 2015 în 2021, el a fost administrator la compania de apă Ilfov, controlată de Consiliul Județean. Din 2020, președinte al CJ Ilfov este liberalul Hubert Thuma, unul din șefii grupării anti-Bolojan din PNL. Cel mai bun CV al șefului CNAIR: declarațiile de avere ale tatălui său Potrivit unei biografii din Ziarul financiar, Cristian Pistol a mai fost angajat: la primăria oraşului Predeal, Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), Compania Naţională de Investiţii (CNI), a fost administrator la Tarom și director de cabinet şi consilier personal în Ministerul Transporturilor. În plus, a fost consilier de stat pe probleme de infrastructură în cancelaria prim-ministrului Florin Cîţu.  În 2023 a câștigat concursul de director al CNAIR, după ce, din septembrie 2021, fusese interimar. Presa nu consemnează dacă la acest concurs a mai fost vreun contracandidat. Ministru al Transporturilor era Sorin Grindeanu.   

Secretarul de stat Cosma îl acuză pe directorul CNAIR că închide autostrada Sibiu-Boița pentu că „nu-i pasă”
Eveniment

Secretarul de stat Cosma îl acuză pe directorul CNAIR că închide autostrada Sibiu-Boița pentu că „nu-i pasă”

Horațiu Cosma (USR), secretar de stat în ministerul Transporturilor, l-a acuzat pe directorul CNAIR, Cristian Pistol - susținut de PNL, dar apropiat al grupării Thuma - că închide tronsonul de autostradă Sibiu-Boița, din 5 octombrie la Crăciun, desi constructorul avea solutii care sa nu duca la aceasta masura. Citește și: Efectul Sorina Matei asupra TVR: George Simion vine în prime time la emisiunea unei foste anteniste CNAIR a anunțat acum câteva zile închiderea completă a circulației pe autostrada A1 între Cisnădie și Boița (km 224+630 – km 237+800) începând cu 5 octombrie 2026 și până pe 19 decembrie 2026. Motivul îl reprezintă continuarea lucrărilor și realizarea unui pasaj rutier care face parte din nodul de conexiune dintre autostrada A13 și autostrada A1, în zona localității Boița (legat și de șantierul Secțiunii 2 Sibiu – Pitești, Boița – Cornetu).  Dar Cosma arată că se putea evita această situație: „Constructorul a venit cu variante. A fost dispus să găsească o soluție care să permită menținerea traficului, deși, evident, pentru el era mult mai comod să lucreze fără mașini pe sub podul aflat în lucru”. „Constructorul a fost dispus să găsească o soluție care să permită menținerea traficului” „Concluzia este revoltătoare: directorul CNAIR, Cristian Pistol, a decis să închidă de mâine până de Crăciun Autostrada Sibiu - Pitești între Sibiu și Boița. O autostradă pe care românii au așteptat-o ani de zile și care putea rămâne deschisă traficului. Consecința? Mii de șoferi vor fi trimiși din nou în ambuteiajele de pe DN1, la Tălmaciu. După patru ani în care au putut circula pe autostradă rapid și sigur. Iar cetățenii din Tălmaciu s-au putut bucura după mulți ani de liniște, aer curat și o viață tihnită.   Dar cum s-a ajuns aici?   Autostrada A1 Sibiu - Boița a fost inaugurată în 2022. Capătul de la Boița se descarcă în DN1 printr-o bretea de legătură.   Tot în 2022 a fost semnat contractul pentru următorul sector al Autostrăzii Sibiu - Pitești, între Boița și Cornetu. Proiectul începe cu un pod care traversează această bretea menționată mai sus.   Aici intră în scenă domnul Pistol. Reproiectează podul cu pricina. Noua soluție nu mai permite trecerea traficului greu pe sub pod, pe breteaua existentă, în timpul lucrărilor, din cauza gabaritului.   Ce ar fi făcut un administrator responsabil? Ar fi căutat soluții pentru oameni.   Existau variante.   Se putea amenaja o deviere provizorie a bretelei.   Se putea restricționa temporar doar traficul greu care depășea gabaritul.   Constructorul a venit cu variante. A fost dispus să găsească o soluție care să permită menținerea traficului, deși, evident, pentru el era mult mai comod să lucreze fără mașini pe sub podul aflat în lucru.   Și Poliția Rutieră și-a dorit astfel de soluții. Chiar și unii din compania de drumuri.   O singură personă a spus NU la orice soluție? Cristian Pistol.   Pentru că este mai simplu să închizi drumul decât să rezolvi problema. Este mai simplu să închizi o autostradă și să trimiți oamenii pe drumul național paralel. Este mai simplu să nu îți pese.   Este aceeași logică pe care am văzut-o și în vara lui 2024, când domnul Pistol a închis Valea Oltului în plin sezon, în vârf de trafic.   Aceeași logică prin care a închis A1 lângă Timișoara anul trecut, mutând traficul pe drumul național. Ce își propune în această toamnă și pe A10 Sebeș - Turda.   Închizătorul de drumuri! Fiindcă timp de 5 ani, PSD i-a permis. Dar s-a terminat!   Drumurile publice nu sunt proprietatea directorului CNAIR. Sunt construite pentru oameni și sunt administrate în numele lor.   Un șantier trebuie organizat astfel încât să reducă la minimum disconfortul pentru cei care folosesc infrastructura. Nu invers.   În zilele următoare vom emite ordinul ministrului prin care închiderile semnificative ale infrastructurii naționale de transport nu vor mai putea fi decise discreționar, fără asumarea și aprobarea Ministerului Transporturilor.   Va trebui să existe o justificare serioasă, să fie analizate alternativele și să fie protejat interesul celor care folosesc drumurile.   Da, am ajuns să reglementăm prin ordin de ministru bunul simț.   Cât timp suntem la Ministerul Transporturilor, infrastructura României este administrată pentru români, nu pentru comoditatea și indolența celor care ar trebui să se ocupe de ea.   Iar dacă un director uită acest lucru, Ministerul Transporturilor îi va reaminti care este misiunea lui”, a scris Cosma. 

Platforma TollRo s-a prăbușit în prima zi de utilizare, CNAIR nu va sancționa șoferii care n-au putut folosi sistemul de plată
Eveniment

Platforma TollRo s-a prăbușit în prima zi de utilizare, CNAIR nu va sancționa șoferii care n-au putut folosi sistemul de plată

„Atenție! Incident tehnic în platforma TollRo!”, a anunțat în această dimineață, pe Facebook, CNAIR. Compania care administrează infrastructura rutieră a precizat că „nu va aplica sancțiuni pentru utilizatorii care nu au putut achiziționa TollRo începând din data de 1 octombrie 2026, ora 00:00, până la remedierea problemelor tehnice ale platformei”. Citește și: SURSE Ce variante de premier are Nicușor Dan. Anticipate - exclus, AUR - exclus Google și Yahoo au considerat mesajele TollRo drept spam CNAIR susține că sistemul a emis atât de multe mailuri că Google și Yahoo au blocat mesajele. „ Din cauza numărului mare de utilizatori înregistrați și de tranzacții efectuate imediat după lansare, platforma a trimis un volum foarte mare de e-mailuri tranzacționale (confirmări, documente justificative, notificări de cont) într-un interval scurt. Furnizorii internaționali de e-mail Google (Gmail) și Yahoo folosesc mecanisme automate anti-spam bazate pe reputația expeditorului. Un domeniu sau o adresă IP care trimite instant un volum mare de mesaje, fără un istoric de trimitere, este tratat automat ca sursă de risc. Din acest motiv, mesajele venite de la domeniul etoll.ro au fost limitate temporar (rate limiting / throttling). Unele notificări au fost întârziate sau nu au ajuns la destinatari.   În acest context, achiziția și valabilitatea rovinietei și TollRO nu sunt afectate. Problema privește doar transmiterea pe e-mail a confirmărilor către utilizatorii cu adrese Gmail și Yahoo care afecteaza creare de conturi.   Pentru creșterea capacității de livrare, CNAIR pune în funcțiune, împreună cu STS, servicii de e-mail suplimentare.   Totodată au apărut disfuncționalități la nivelul interconectării cu procesatorul de plăți, mai exact în fluxul de autorizare și confirmare a tranzacțiilor dintre platformă și procesator”, a explicat CNAIR.    Tollro a costat circa 250 milioane de lei și, de jure, este pregătit din 2022.  TollRo (Sistemul de Tarifare Rutieră Electronică) este noul sistem electronic de taxare rutieră din România, intrat în vigoare la 1 octombrie 2026. Acesta schimbă radical modul în care sunt taxate vehiculele de transport de marfă cu o masă totală maximă autorizată (MTMA) mai mare de 3,5 tone. Taxa nu mai este fixă, ci se calculează în funcție de distanța efectiv parcursă pe drumurile naționale, expres și autostrăzi. Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) a cerut amânarea aplicării noului sistem TollRo, care a intrat în vigoare la 1 octombrie, până când sistemul va fi funcţional şi recepţionat. „De la ora 0:00 intră în vigoare TollRO, deşi sistemul nu funcţionează şi nu a fost finalizată perioada de pilotare, nu s-au remediat erorile şi nu se poate garanta funcţionarea corectă, atunci când vor fi aplicate amenzi. În afară de problemele tehnice, legea în baza căreia este lansat acest sistem nu are încă norme de aplicare. Transportatorii nu ştiu clar ce obligaţii au şi cum le pot respecta, începând din această noapte, de la ora 0:00, când se lansează oficial TollRo. Un sistem de această amploare trebuia testat, recepţionat şi validat înainte de a deveni obligatoriu”, au arătat, miercuri, reprezentanţii COTAR, într-un comunicat. Potrivit COTAR, noua reformă aduce şi „o creştere de tarif fără precedent”, având în vedere că „taxa de drum creşte cu peste 400% faţă de nivelul actual”.

VIDEO O groapă uriașă se deschide pe autostrada A10, inaugurată în 2018. CNAIR așteaptă soluții de la constructor, groapa se adâncește
Eveniment

VIDEO O groapă uriașă se deschide pe autostrada A10, inaugurată în 2018. CNAIR așteaptă soluții de la constructor, groapa se adâncește

O groapă care a apărut pe autostrada A10 Sebeș-Turda, la kilometrul 66, acum câteva luni, este în continuare neatinsă, arată filmări și fotografii de la fața locului. În timpul în care a trecut, groapa s-a extins. Citește și: Procurorul CSM Claudiu Sandu: Politicienii și magistrații care s-au plimbat cu jet privat trebuiau anchetați, acum zece ani ar fi urmat chiar arestări CNAIR așteaptă ca PORR să ofere soluții În iulie, DRDP Cluj recunoștea că taluzul a cedat pe o lungime de peste 50 de metri, antrenând inclusiv parapetele de protecție. Însă la kilometrul 66 de pe această autostradă au mai fost înregistrate degradări și surpări în 2023, când au fost impuse restricții după o cedare a taluzului și au fost executate lucrări de consolidare. În 2024 au reapărut degradări pe același sector. În 2025, DRDP Cluj a intervenit din nou, autoritățile vorbind despre persistența fenomenelor de instabilitate și agravarea progresivă a cedării drumului. În iulie 2026, CNAIR a dat firmei Porr, care a construit aceste segment de autostradă, 30 zile ca să proiecteze solutia de remediere a surparii și încă 2 luni pentru a repara drumul. Nu s-a întâmplat nimic.  Reprezentanții CNAIR au transmis Pro TV că lucrările de consolidare încă nu au început din cauza unor întârzieri birocratice: finalizarea documentației tehnice de către constructor. „Este un termen identificat sau armonizat pe cale ambiabilă pentru că, aşa cum ştiţi, perioada de garanţie a trecut. Deci PORR (n.r. constuctorul) nu mai este ţinută de niciun contract în relaţia cu CNAIR”, spune Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR. „A trecut aproape o lună de când lucrările ar fi trebuit să înceapă, dar în afară de mine...nu a mai fost nimeni. Niciun muncitor. Groapa în schimb e tot mai adâncă”, a scris jurnalistul Alex Prunean, pe Facebook.  În ultimele săptămâni, intervențiile din teren s-au limitat la îndepărtarea unor porțiuni de parapet pe o distanță de aproximativ 50 de metri. Totodată, a fost instalat un sistem pentru urmărirea diferenței de nivel, valorile fiind marcate cu vopsea direct pe asfalt.  

Șeful CNAIR, acuzat din nou că blochează deschiderea unor noi segmente de autostradă. Suspiciuni că sabotează guvernarea Bolojan
Politică

Șeful CNAIR, acuzat din nou că blochează deschiderea unor noi segmente de autostradă. Suspiciuni că sabotează guvernarea Bolojan

Asociația Pro Infrastructură, care monitorizează evoluția rețelelor de autostrăzi și căi ferate, scrie că șeful CNAIR, Cristian Pistol, nu vrea să inaugureze un segment din autostrada de centură al Capitalei, A0, între Buftea și Corbeanca, deși acesta ar putea fi deschis în septembrie. Citește și: Pentru că în 2025 a avut pierderi istorice, conducerea Aeroportului Craiova, unde director este cumnatul Olguței Vasilescu, și-a crescut masiv remunerația În iulie, o acuzație asemănătoare era lansată de secretarul de stat Horațiu Cozma (USR), referitor la o bucată din Autostrada Transilvania, A3: „Poate că domnul Pistol nu este lăsat de părinții lui politici Grindeanu și Thuma să deschidă autostrăzi în această perioadă, ca nu care cumva să se contabilizeze kilometrii noi în dreptul USR. Sau poate așteaptă întoarcerea din concediu a colegului de puci din PNL, domnul Bode, fără de care nu se pot tăia panglici în Sălaj”. Până la urmă, circulația pe acel lot, Zimbor-Poarta Sălajului, a fost deschisă la 11 august 2026.  Pistol, care face parte din gruparea Thuma, anti-Bolojan, din PNL, a fost propus ministru al Transporturilor în guvernul Veștea.  Pistol nu lasă guvernul Bolojan să se laude cu deschiderea unor noi autostrăzi Acum, Asociația Pro Infrastructura scrie despre situația de pe A0: „În 30 de zile pot da drumul la trafic, cu vreo două luni înainte de termen. Dar oficialii CNAIR în frunte cu domnul Pistol pur și simplu nu vor sau nu îi interesează. Parcă sunt deranjați de intenția constructorului de a deschide parțial acest sector”.  „A0 Nord între Buftea și Corbeanca la sfârșit de septembrie? Tehnic, perfect fezabil. Birocratic? Doar dacă vrea șeful CNAIR Cristian Pistol. Pe secțiunea de aproximativ 8 kilometri, din totalul de 17,5 ai întregului lot, adică între Buftea (DN1A) și Corbeanca (DN1), cei de la Retter mai au niște zone unde trebuie să pună stratul de uzură, marcajele și parapetele de protecție. În 30 de zile pot da drumul la trafic, cu vreo două luni înainte de termen.   Dar oficialii CNAIR în frunte cu domnul Pistol pur și simplu nu vor sau nu îi interesează. Parcă sunt deranjați de intenția constructorului de a deschide parțial acest sector. Trebuie doar să aprobe un amărât de sens giratoriu în DN1A și să semneze niște hârtii. Este cel puțin rușinos că antreprenorul Retter insistă, chiar public, să inaugureze anticipat DN1A-DN1 și celor din CNAIR nu le pasă și nu rezolvă birocrația (într-adevăr, este niște muncă de făcut).   Terasamentele sunt mai în urmă pe segmentul Pizzarotti dintre DN1A și A1. Totuși, este încă timp pentru inaugurare în decembrie 2026 dar trebuie să se accelereze ritmul. Mai ales că... nici toamna nu-i ca vara. Structurile (de pe tot lotul) executate de Retter sunt în mare parte avansate, însă mai este destul de lucru și antreprenorul trebuie să-și calculeze foarte bine pașii ca să se deschidă toți cei 17,5 kilometri în acest an.   Contractul a fost semnat în 20.09.2023, are ordin de începere din 16.10.2023 și prevede 12 luni de proiectare și 22 de execuție. Având în vedere că autorizația de construire a venit în 23.01.2025, termenul de finalizare inițial este sfârșit de noiembrie 2026”, arată Pro Infrastructura. 

Miruță vrea să radă clientela de la conducerea companiilor din Transporturi, inclusiv Metrorex
Politică

Miruță vrea să radă clientela de la conducerea companiilor din Transporturi, inclusiv Metrorex

Secretarul de stat din ministerul Transporturilor Horațiu Cosma a anunțat, pe Facebook, că acest minister a lansat procedurile pentru selecția conducerilor CNIR, CNAIR, CFR SA, CFR Călători și Metrorex.  Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni, a arătat DeFapt.ro. În plus, directoarea generală, Mariana Miclăuș, a fost „montatoare” din 1981 în 1991. Ea a absolvit ASE-ul la 26 de ani, în 1989, probabil la seral, fiindcă a muncit pe perioada facultății. Miclăuș a fost numită în funcție în septembrie 2023, când ministru era Sorin Grindeanu. Cristian Pistol, care conduce CNAIR, este membru PNL, fiind asociat cu zona de influenţă din Ilfov, fiind apropiat de preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Hubert Thuma.  La CFR Călători este Traian Preoteasa, asociat politic cu Lucian Bode din PNL, dar și cu PSD. Traian Preoteasa deține o avere considerabilă, fiind proprietarul a două apartamente în Dubai și raportând venituri lunare cumulate de aproximativ 11.000 de euro. Acesta a declarat public că nu este un om sărac și că statutul său financiar este complet transparent în documentele oficiale.  Demnitarii USR garantează concursuri corecte Acum, Cosma scrie că face un „apel către toți profesioniștii din transporturi, infrastructură, management, administrație și nu numai” să se înscrie la aceste concursuri fiindcă vor fi corecte. „România are nevoie de profesioniști la conducerea companiilor strategice de transport. Împreună cu Radu Miruță, lansăm la Ministerul Transporturilor procedurile pentru selecția conducerilor CNIR, CNAIR, CFR SA, CFR Călători și Metrorex.   Nu ne mai permitem ca în fruntea unor companii care administrează infrastructuri și resurse publice de o importanță strategică să ajungă oameni puși cu pixul de politicieni, doar pentru a servi interese de grup, în total dezinteres față de interesul public.   Fac un apel către toți profesioniștii din transporturi, infrastructură, management, administrație și nu numai: participați la aceste proceduri!   Dacă oamenii competenți, dedicați și perseverenți aleg să se implice, România se poate schimba în bine.   La Ministerul Transporturilor ne vom asigura că cerințele pentru viitoarele conduceri ale celor 5 companii orientate către interesul public: protejarea și întreținerea corespunzătoare a infrastructurilor administrate; dezvoltarea rapidă și de calitate a marilor proiecte de infrastructură de transport; o resursă umană eficientă, profesionistă și responsabilă; respect pentru banul public și toleranță zero față de risipă; management bazat pe performanță, responsabilitate și rezultate, nu pe relații politice și drenare a resurselor spre cutiile de pantofi; respect pentru românii care plătesc taxe și impozite și care așteaptă servicii publice de calitate.   Românii vor să circule pe drumuri și căi ferate moderne, bine întreținute. Vor trenuri bune, metrou sigur și infrastructură care să răspundă nevoilor unei economii moderne.   Și, mai presus de toate, vor să simtă că statul român își face treaba pentru care este plătit de cetățeni.   De aceea, avem nevoie de oameni care să vină să construiască, să repare, să eficientizeze și să livreze.   Dacă ești un astfel de profesionist, te invit să te înscrii. România are nevoie de tine”, a scris Cosma, pe Facebook. 

Thuma construiește propria centură a orașului Buftea, dublând-o pe cea a CNAIR - secretar de stat de la Transporturi
Politică

Thuma construiește propria centură a orașului Buftea, dublând-o pe cea a CNAIR - secretar de stat de la Transporturi

Consiliul Județean Ilfov, condus de penelistul Hubert Thuma, construiește o centură a orașului Buftea paralelă cu cea realizată de CNAIR, acuză secretarul de stat Horațiu Cozma. Centura lui Thuma ar fi la câteva zeci de metri de cea finanțată de ministerul Transporturilor.  În august 2025, un site local de stiri, Expresul de Buftea, prezenta această situație: „Centura Orașului Buftea va fi dublată de un nou drum județean paralel și identic, pe câmp”.  Oficial, acesta este „drum de legătură intre DN1A și DJ101”.  Centura centurii Buftea, o afacere imobiliară, acuză Cozma Acum, Cozma scrie că „administrația Thuma pare preocupată să construiască infrastructură pentru speculații imobiliare”.  „O centură la centură. Incredibil, dar adevărat. În timp ce Ministerul Transporturilor construiește infrastructură pentru binele public, administrația Thuma pare preocupată să construiască infrastructură pentru speculații imobiliare.   Pentru cetățenii care plătesc taxe și impozite, o astfel de decizie nu are nicio logică. Pentru cei care urmăresc de ani de zile modul în care se dezvoltă anumite zone din Ilfov, lucrurile devin foarte clare.   Schema este veche: terenuri cumpărate ieftin, urmate de proiecte publice în drumuri, utilități care pare că duc către nicăieri, dar care transformă câmpurile în active imobiliare de mare valoare. Valoarea terenurilor crește spectaculos, iar factura este plătită din taxele și impozitele ilfovenilor. Am mai văzut această rețetă și în cazul celebrului „Sector Zero” din Mogoșoaia. Atunci planul a fost oprit de USR. Astăzi, vedem o nouă încercare din partea grupurilor de interese care gravitează pe lângă conducătorii județului.   Hubert Thuma are obligația să explice public de ce este nevoie de două centuri paralele la câteva zeci de metri una de alta și cine sunt beneficiarii reali ai acestei investiții.   Românii merită răspunsuri. Și merită ca banii lor să fie investiți în interes public, nu pentru creșterea valorii unor terenuri deținute de cei apropiați puterii politice din Ilfov”, a afirmat Cozma.    În august 2025, Expresul de Buftea arăta: „Drumul va fi prin mijlocul cartierului. Apoi la Baza FRF, face stânga și e va îndrepta spre colțul pădurii, unde primarul are 3 PUZ-uri aprobate pentru ansambluri rezidențiale. După ce va fi drumul gata, va vinde loturile la 120 eur/mp, după ce a cumpărat cu 3 eur/mp.   A fost construit anul trecut un prim tronson de 100 m (!!!), de la DN1A, la noul Lidl, făcut pe terenul primarului. A fost făcută bucata asta pentru că altfel Lidl nu cumpăra de la primar.   Văzând pozele cu primarul la fața locului, cel mai probabil acum va fi făcut un al 2-lea tronson, de doar 600 m, până la baza FRF. Aceasta avea oricum acces asfaltat prin Aviației. Dar acești 600 m trec fix prin mijlocul viitorului ansamblu rezidențial Avicola Buftea, pe fostul drum privat al lor, preluat de primărie, ca să facă asta”. 

CNAIR, amendată pentru gropile de pe autostradă, care avariază mașinile. Amenda, ridicol de mică
Eveniment

CNAIR, amendată pentru gropile de pe autostradă, care avariază mașinile. Amenda, ridicol de mică

Compania Națională de Autostrăzi și Infrastructură Rutieră (CNAIR) a fost amendată de poliție pentru o groapă de pe autostrada A1, groapă care dus la avarierea unui autoturism, scrie Turnul Sfatului. Totuși, amenda este ridicol de mică: doar 3.045 lei.  Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte Trei ani de procese pentru o amendă ridicol de mică „Incidentul a avut loc în seara de 26 iulie 2023, pe Autostrada A1, pe sensul Sibiu – Deva. Un șofer care circula regulamentar a dat cu mașina printr-o groapă aflată la kilometrul 284+650. În urma impactului, autoturismul a fost avariat și a rămas imobilizat pe banda de urgență. În urma verificărilor, Poliția Rutieră a sancționat administratorul sectorului de drum, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov, cu o amendă de 3.045 de lei, pentru că nu a asigurat starea de viabilitate a carosabilului”, scrie Turnul Sfatului. Însă Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov a contestat amenda. A pierdut la Judecătoria Săliște, iar acum a pierdut și apelul la Tribunalul Sibiu.  Potrivit deciziei, citate Turnul Sfatului, obligația administratorului unui drum nu se limitează la efectuarea unor lucrări de întreținere, ci presupune monitorizarea continuă a stării carosabilului și intervenția atunci când apar degradări care pot afecta siguranța circulației. Din acest motiv, instanța a apreciat că simplul fapt că au fost făcute reparații înainte de incident nu înlătură răspunderea administratorului dacă, în momentul producerii evenimentului, drumul nu mai era în stare corespunzătoare. Judecătorii au mai reținut că avarierea autoturismului este suficientă pentru a demonstra că obligația de a menține drumul în stare de viabilitate nu a fost respectată. Totodată, au respins argumentul potrivit căruia Poliția ar fi trebuit să avertizeze administratorul drumului înainte de aplicarea amenzii, arătând că legea nu prevede o astfel de obligație.

CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat
Politică

CNAIR tergiversează deschiderea unei autostrăzi ca să nu „contabilizeze” USR - secretar de stat

Un tronson de 12 kilometri de pe autostrada Transilvania, între Zimbor și Poarta Sălajului, este finalizat, dar CNAIR nu a trimis comisia de recepție la terminarea lucrărilor, arată secretarul de stat de la Transporturi, Horațiu Cosma (USR). El îl acuză pe directorul companiei, Cristian Pistol, că tergiversează recepția lucrărilor la cererea lui Sorin Grindeanu și Hubert Thuma, pentru ca USR să nu poată „contabiliza” acest succes. Citește și: Sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD: Grindeanu, grad de încredere cât Bolojan, PSD peste PNL Pistol trebuia să fie ministru al Transporturilor în guvernul Veștea, cu susținerea grupării anti-Bolojan din PNL. „Pistol nu este lăsat de părinții lui politici Grindeanu și Thuma să deschidă autostrăzi în această perioadă” „Autostrada este gata. Și totuși, nu se deschide. Acum câteva săptămâni spuneam că Autostrada Transilvania dintre Zimbor și Poarta Sălajului va fi finalizată în luna iulie. Am revenit în teren, am parcurs integral cei 12 kilometri de autostradă și pot spune cu certitudine: lucrările sunt terminate.   Au fost finalizate nodurile rutiere de la Zimbor și Poarta Sălajului, a fost remediată alunecarea de teren de pe traseu, asfaltul a fost așternut, marcajele trasate, parapetele instalat. Au mai rămas câteva goluri tehnologice pentru accesul traficului de șantier, dar care vor fi închise în 1-2 zile fără probleme. Autostrada este pregătită pentru trafic.   Și atunci apare întrebarea firească: dacă este gata, de ce nu se deschide? Pentru că directorul CNAIR, Cristian Pistol, nu a trimis comisia de recepție la terminarea lucrărilor. Fără recepție, autostrada plătită de români rămâne ”muzeu”.   Poate că domnul Pistol nu este lăsat de părinții lui politici Grindeanu și Thuma să deschidă autostrăzi în această perioadă, ca nu care cumva să se contabilizeze kilometrii noi în dreptul USR. Sau poate așteaptă întoarcerea din concediu a colegului de puci din PNL, domnul Bode, fără de care nu se pot tăia panglici în Sălaj.   Indiferent care este explicația, rezultatul este același: o autostradă construită din bani publici stă nefolosită, în timp ce traficul continuă să treacă prin localitățile din zonă, pe drumul național paralel, pe care au avut loc accidente tragice în toți acești ani.   Cei 12 kilometri nu înseamnă doar o cifră într-un bilanț. Înseamnă timp câștigat pentru oameni, mai puține ambuteiaje, mai multă siguranță și o calitate mai bună a vieții pentru comunitățile traversate astăzi de traficul greu.   După ani de întârzieri, după un contract început în 2021 și care trebuia finalizat în doar doi ani, este inacceptabil ca o autostradă terminată să fie ținută ostatică de cei care au obligația legală să o dea în trafic.   Curaj, domnule Pistol! Faceți recepția lucrărilor și deschideți circulația pe Autostrada Transilvania. Românii s-au săturat de această bătaie de joc. Dacă nu sunteți capabil să vă respectați fișa postului, plecați acasă!”, a scris Cosma, pe Facebook. 

Se închide pentru reparații o porțiune din autostrada Sebeș-Turda. Carosabilul s-a surpat din nou, a apărut un crater
Eveniment

Se închide pentru reparații o porțiune din autostrada Sebeș-Turda. Carosabilul s-a surpat din nou, a apărut un crater

După ce, acum două zile, presa din Alba Iulia anunța că o porțiune din Autostrada A10, Sebeș-Turda, s-a surpat, azi CNAIR a anunțat că închide pentru reparații un tronson de 17 kilometri din această autostradă.  Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Compania Națională de Autostrăzi și Investiții Rutiere (CNAIR) nu a precizat când redeschide circulația.  Secretarul de stat Cosma întreabă cum s-a făcut recepția finală a autostrăzii, în 2023, deși erau probleme “În urma agravării fenomenului de instabilitate manifestat pe Autostrada A10 Sebes – Turda, km 66+400, județul Cluj, concretizat prin degradări ale părții carosabile și ale terasamentului, DRDP Cluj intervine în regim de urgență pentru punerea în siguranță a sectorului afectat. Astfel, începând de marți, 07.07.2026, vor fi executate lucrări de refacere a taluzului și a părtii carosabile si lucrări de drenare a apelor de suprafață, în vederea limitării evoluției fenomenului de instabilitate și menținerii circulației în condiții de siguranță“, a comunicat CNAIR.  În ultimii ani, autostrada aceasta a avut constant probleme: în vara lui 2023, o porțiune de drum din Autostrada Sebeș Turda s-a surpat. Era bucata de autostrada construită de austriecii de la Porr. octombrie 2024: “Începând de astăzi, 10 octombrie 2024, se vor institui restricții de circulație pe prima bandă (banda de vehicule lente) a autostrăzii A10, km 66+000 – km 66+500, Calea 1 (sensul Sebeș-Turda), din cauza unor degradări apărute pe partea carosabilă“ - Ziarul Unirea.   la 5 mai 2026, DRDP Cluj a anunțat că „se instituie restricții de circulație pe prima bandă și pe banda de vehicule lente a autostrăzii A10, km 66+400, Calea 1 (sensul Sebeș-Turda), din cauza unor degradări apărute la partea carosabilă“.  Azi, secretarul de stat în ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a cerut explicații CNAIR. “Am solicitat astăzi CNAIR un raport detaliat privind situația apărută pe Autostrada A10 Sebeș – Turda, unde degradările repetate ale carosabilului au generat o nouă surpare. Se impun clarificări urgente. Raportul solicitat trebuie să prezinte cauzele tehnice ale degradărilor, riscurile identificate pentru siguranța circulației, măsurile întreprinse până în prezent și soluțiile propuse pentru remedierea definitivă a acestui punct nevralgic.   Totodată, am cerut explicații privind motivele pentru care a fost efectuată recepția finală a lucrărilor în 2023, în condițiile în care în această zonă au fost înregistrate probleme recurente încă de la darea în trafic a autostrăzii.   Am solicitat CNAIR să prezinte, în regim de urgență, un plan clar pentru eliminarea definitivă a cauzelor acestor degradări, astfel încât să fie prevenită extinderea surpării și să nu mai fie necesare intervenții repetate în același punct.   De asemenea, în cazul în care evoluția situației va impune restricții suplimentare de circulație, am cerut CNAIR să analizeze cu prioritate posibilitatea devierii traficului prin organizarea circulației bidirecționale pe celălalt sens al autostrăzii“, a scris Cosma. 

Cum a explodat numărul angajaților CNAIR, deși o parte din proiecte au fost transferate la CNIR
Politică

Cum a explodat numărul angajaților CNAIR, deși o parte din proiecte au fost transferate la CNIR

Sute de persoane au fost angajate la sediul central al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) în ultimii ani, arată secretarul de stat la Transporturi Horațiu Cosma. El arată că această creștere de personal a avut loc deși tot mai multe proiecte gestionate de CNAIR au fost mutate la Compania națională de Investiții Rutiere (CNIR).  Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Creștere de circa 30% a angajaților în structura centrală a CNAIR „CNAIR intenționează să angajeze în acest an peste 500 de persoane, dintre care 126 doar în structura centrală din București. Asta înseamnă zeci de milioane de lei în plus pentru salarii, peste cheltuielile actuale de personal care depășesc deja 1 miliard de lei anual”, a scris Cosma pe Facebook. „În 2024, CNAIR Central avea aproximativ 850 de posturi. După transferul a 7 proiecte către noua companie CNIR, numărul a crescut la peste 900 până la finalul anului” „În 2025 au mai fost transferate încă 3 proiecte, iar schema de personal a urcat spre 1.000 de posturi” „Acum, după încă 6 proiecte mutate la CNIR, compania veche solicită încă 126 de angajări la centru” „Legea statului român este foarte clară: proiectele noi de autostrăzi și drumuri expres trebuie transferate etapizat, în termen de 3 ani, către CNIR - noua companie responsabilă de dezvoltarea infrastructurii mari. Procesul a început în 2024 și trebuie finalizat anul viitor”, mai explică Cosma.  Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a trimis ieri corpul de control la CNAIR, după ce a acuzat CNAIR că a pierdut 340 de milioane de lei într-un arbitraj pe Autostrada Sebeș-Turda cu compania Pizzarotti. 

Miruță vrea să deblocheze drumul pregătit de Bolojan, Arad-Oradea, dar CNAIR l-a turnat la Antena 3 și i-a făcut și plângere prealabilă
Politică

Miruță vrea să deblocheze drumul pregătit de Bolojan, Arad-Oradea, dar CNAIR l-a turnat la Antena 3 și i-a făcut și plângere prealabilă

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță (USR), a vrut să deblocheze proiectul inițiat și pregătit de Ilie Bolojan, drumul expres Arad-Oradea, care era blocat la CNAIR, care invoca lipsa de bani. Miruță a transferat acest proiect - împreună cu alte patru proiecte majore de infrastructură, Autostrada București–Alexandria, secțiunea Făgăraș–Brașov a Autostrăzii Sibiu–Brașov, Alternativa Techirghiol și Podul Giurgiu–Ruse II - la o altă companie de stat, CNIR, tot subordonată ministerului Transporturilor. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă CNAIR susține că nu are bani pentru proiectul lui Bolojan, CNIR susține că acesta poate demara CNIR ar fi susținut că poate demara lucrările la drumul expres Arad-Oradea în această vară, nu în primăvara anului viitor, cum dorea CNAIR, Însă CNAIR a atacat dur decizia lui Miruță: a făcut plângere administrativă prealabilă, iar directorul acestei companii, Cristian Pistol (care a fost numit în funcție, în 2022, cu susținerea PNL) s-a plâns la Antena 3.  „Eu cred că domnul ministru Miruță nu a fost corect informat de către cei care au elaborat acest ordin de ministru. Ce pot să vă spun este că, pentru prima dată, se întâmplă ca anumite proiecte – și atât de multe – să fie preluate din patrimoniu, din portofoliu, de la CNAIR și duse la această companie care nu are capacitatea să le implementeze fără o consultare prealabilă, așa cum prevede și Codul Administrativ. N-am înțeles care sunt motivele și  și rațiunea care a stat la baza emiterii acestui ordin pe data de 5 mai. Cert este că noi am atacat cu o cerere prealabilă, în primă fază, acest ordin, arătându-i domnului ministru acele elemente care poate nu au fost luate în calcul de cei care au elaborat documentul, iar evident că vom merge mai departe pe căile legale, așa cum prevede legea”, a spus Pistol, la Sinteza Zilei.  Despre drumul expres Arad-Oradea, șeful CNAIR a spus: „Acesta este un proiect nou, ținând cont de tot contextul economic în care România se regăsește. Am convenit ca anul acesta – și legiuitorul așa a stabilit prin legea bugetului de stat – un buget zero. Înțeleg acum că directorul de la CNIR a dat o declarație publică prin care a spus că dânsul deblochează și începe execuția lucrărilor în vară. Nu știu când, atâta vreme cât spune că legea bugetului spune că are buget zero pentru 2026, poate fi început?”.  Însă directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, susține că acest drum expres - de 120 km, cu un cost estimat la 10,7 miliarde de lei - are finanțarea asigurată prin Programul Transporturi 2021-2027, astfel că banii pot fi decontați până în 2029.

Autostrada A7 Pașcani-Suceava: contracte semnate pentru 62 km noi de autostradă
Eveniment

Autostrada A7 Pașcani-Suceava: contracte semnate pentru 62 km noi de autostradă

Directorul general al Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, a anunțat vineri semnarea contractelor pentru tronsonul A7 Pașcani – Suceava, un proiect care prevede construirea a 62 de kilometri de autostradă. Noua infrastructură va conecta Bucovina de Moldova și Muntenia, fiind una dintre cele mai importante investiții rutiere din nordul țării. Cristian Pistol: „Pentru ei se construiește această autostradă” Șeful CNAIR a subliniat impactul direct al proiectului asupra comunităților locale și asupra mobilității. Citește și: România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru "Am semnat, alături de antreprenorul român Spedition UMB, contractele pentru tronsonul A7 Paşcani - Suceava. Sunt 62 de km noi de autostradă care leagă Bucovina de Moldova şi de Muntenia. Pentru naveta care acum se face zilnic pe DN2. Pentru ambulanţele care nu vor mai pierde ore în trafic. Pentru copii care vor putea ajunge la bunici în 60 de minute în loc de patru ore. Pentru investitorii care până acum ocoleau zona. Pentru ei se construieşte şi această autostradă! Am ales 1 Mai, Ziua Muncii, pentru că este şi ziua celor care construiesc cu mâinile lor", a transmis Cristian Pistol. Calendarul proiectului: 6 luni proiectare, 24 luni execuție Potrivit oficialului, lucrările vor începe după finalizarea etapei de proiectare. "În scurt timp va începe etapa de proiectare care va dura 6 luni, iar după aceea vor începe lucrările în şantier (24 de luni)", a precizat acesta. "Pas cu pas, cu termene clare, conectăm regiunile istorice ale României printr-o reţea rutieră de mare viteză", a adăugat Pistol. Contracte de peste 5,9 miliarde de lei pentru două loturi CNAIR a semnat două contracte pentru proiectarea și execuția tronsoanelor: Autostrada Pașcani – Suceava Lot 1 Autostrada Pașcani – Suceava Lot 2 Lucrările vor fi realizate de asocierea SA&PE Construct (lider) – Spedition UMB – Tehnostrade. Valoarea totală a contractelor depășește 5,931 miliarde de lei (fără TVA), aproximativ 1,16 miliarde de euro: Lotul 1 (33 km): 3,068 miliarde lei Lotul 2 (29 km): 2,863 miliarde lei Perioada de garanție ofertată este de 10 ani. Finanțare europeană pentru Autostrada A7 Proiectul este finanțat în prezent prin Programul Transport 2021–2027, din fonduri europene nerambursabile. Ulterior, finanțarea va continua prin Instrumentul Financiar SAFE (Acțiunea pentru Securitatea Europei). Lotul 1: viaducte, pasaje și trei noduri rutiere Primul tronson, cu o lungime de 33 km, va include 28 de lucrări de artă, printre care: viaduct de 1.049,80 metri peste vale, DJ208 și CF517 viaduct de 604,60 metri peste vale, drum local și râul Ruja pasaj de 868 metri peste pârâul lui Pulpa, DJ208S și CF500 Traseul începe de la nodul rutier Pașcani și se încheie la nodul Roșcani. De asemenea, vor fi realizate trei noduri rutiere: Tătăruși – Heci Dolhasca Roșcani Lotul 2: pod peste Siret și conexiune cu Aeroportul Suceava Al doilea lot, cu o lungime de 29 km, presupune realizarea a 44 de lucrări de artă, inclusiv: un pod de 845,10 metri peste râul Siret și DJ208C un pasaj de 625,10 metri peste CF511 Traseul ocolește mai multe localități și include o conexiune strategică cu Aeroportul Internațional Suceava. La final, va fi construit un nod rutier de tip „treflă completă”, care va asigura legătura cu DN29 printr-un drum de conexiune de 5,2 km. Vor fi realizate trei noduri rutiere: Roșcani Dumbrăveni Aeroport Suceava Conectivitate și dezvoltare regională Autostrada A7 Pașcani – Suceava este parte din coridorul care va lega nordul României de restul țării, reducând semnificativ timpii de deplasare și crescând atractivitatea economică a regiunii. Proiectul este considerat esențial pentru dezvoltarea Moldovei și pentru integrarea acesteia în rețeaua națională de transport de mare viteză.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră