sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cj

16 articole
Politică

Tertipuri politice pentru numiri în funcții

Tertipuri politice pentru numiri în funcții. Consiliul Județean a desemnat vicepreședinți după o ședință convocată cu doar două ore înainte. Tertipuri politice pentru numiri în funcții Motivul principal al întâlnirii a fost modificarea unui proiect important, a cărui documentație nu este finalizată nici după zece ani. Citește și: Un antrenor de karate care ar fi fost premiat de agenția Elisabetei Lipă cu 130.000 de euro n-ar fi primit, de fapt, nici un ban – jurnalist Cu toate acestea, s-a luat și decizia privind numirea noilor vicepreședinți, în ciuda absenței consilierilor PSD și USR. Marius Ostaficiuc, din grupul consilierilor AUR, a solicitat amânarea modificării Regulamentului Consiliului Județean referitor la alegerea vicepreședinților și a cerut explicații privind caracterul urgent al ședinței. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tertipuri politice pentru numiri în funcții (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții (sursa: Facebook/Nistor Laurențiu - Președintele Consiliului Județean Hunedoara)
Investigații

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții. La zece milioane de euro a estimat Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, că se ridică frauda cu fonduri europene într-un dosar de corupție transfrontalieră în care sunt vizați afaceriști din anturajul pesedistului Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara. Citește și: Oligopolul PSD-PNL-UDMR controlează peste 94% dintre primari și toți președinții de consilii județene Procurorii europeni au făcut mai multe percheziții, inclusiv la afaceristul hunedorean Ovidiu Daniel Draia, patronul firmei Metalprod West, care a câștigat împreună cu spaniolii de la Masecons 2010 SL două licitații organizate de Spitalul Orăștie și Apa Serv Valea Jiului. Licitațiile, finanțate din fonduri europene, ar fi fost câștigate cu ajutorul unor documente și declarații false care atestau că firma din Spania are experiență tehnică și capacitatea de a executa proiectele. Fondatorul firmei din Spania, Carlos Alberto Gonzales Alvarez, a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj la trei ani de închisoare pentru o fraudă de 4,2 milioane de euro. Culmea, tot pentru complicitate la obținerea de fonduri europene cu documente ori declarații false, inexacte sau incomplete. Dosar al EPPO Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a anunțat pe 7 iunie 2024 că au fost efectuate șase percheziții în județul Hunedoara și una în provincia spaniolă Andaluzia, în cadrul unei anchete transfrontaliere privind o fraudă de zece milioane de euro. Bani europeni. "Din probele strânse rezultă că, în cadrul procedurilor de achiziție publică, un grup de firme care au aplicat pentru executarea lucrărilor au prezentat documente și declarații false, în vederea atribuirii contractelor. În special, aceștia au atestat că grupul de companii ar include o societate cu sediul în Spania, care deținea cunoștințele tehnice și capacitatea profesională de a executa proiectul – ceea ce era esențial pentru îndeplinirea cerințelor procedurii publice. Cu toate acestea, conform anchetei, compania din Spania nu a îndeplinit de fapt aceste cerințe", se menționează în comunicatul EPPO. Două licitații, suspecte Anchetatorii fac referire la două licitații câștigate de societatea hunedoreană Metalprod West, cu terț susținător - firma spaniolă Masecons 2010 SL. Prima licitație a fost atribuită de Spitalul Municipal Orăștie în anul 2018. Iar cealaltă, de Apa Serv Valea Jiului SA, companie la care acționar majoritar este Consiliul Județean Hunedoara. Documentele cu care s-au câștigat cele două licitații au fost ridicate de anchetatori de la Spitalul Orăștie și Apa Serv Valea Jiului. Totodată, susțin procurorii, sunt cercetate trei persoane și două companii, dar s-a pus și sechestru pe bunuri de zece milioane de euro Singura ofertă depusă, câștigătoare Spitalul Municipal Orăștie a organizat o licitație în anul 2018 pentru îmbunătățirea eficienței energetice, proiect finanțat cu bani europeni prin Programul Operațional Regional. Atunci au fost depuse două oferte, din care una a fost declarată inacceptabilă. Singura ofertă câștigătoare a fost depusă de firma Metalprod West, cu terț susținător Masecons 2010 SL. Titularul contractului câștigat, Metalprod West, urma să vină cu munca și utilajele, iar Masecons 2010 SL, cu expertiza. Lucrarea a fost finalizată și recepționată la finalul anului trecut. Maria Lăcrămioara Uibariu, actualul manager al Spitalului Municipal Orăștie, a declarat pentru DeFapt.ro că "nu au fost percheziții la spital. Lucrările sunt finalizate. S-au încheiat la finalul anului trecut. Era vorba de inițierea procedurii, nu era vorba de derularea contractului. Se fac verificări, habar nu am. Le-am dat documentele." Compania CJ, contract de 7,2 milioane de euro Cel de-al doilea proiect la care fac referire procurorii europeni prevedea reabilitarea rețelelor de apă și canalizare în localitățile Aninoasa și Vulcan. Licitația spartă în două loturi a fost atribuită la începutul anului 2020 de compania Apa Serv Valea Jiului tot firmei Metatlprod West, cu terț susținător Masecons 2010 SL. Valoarea cumulată a proiectului a fost de 36,6 milioane lei, echivalentul a 7,32 milioane euro, bani asigurați prin Programul Operațional Infrastructură Mare al Fondului de Coeziune. Cristian Andrei Ionică, director general al Apa Serv Valea Jiului, a declarat pentru DeFapt.ro că nu au fost percheziții la societatea pe care o conduce. Contractul, finalizat și recepționat "Au fost niște documente pe care le-am predat la Poliție. Atât! Nici un fel de percheziție. Documente pe care le-au mai cerut și în 2022. Le-am predat ca de fiecare dată când ne cer documente. E contractul cu Metalprod. Contract finalizat din punctul nostru de vedere, recepționat de jumătate de an", a declarat Cristian Andrei Ionică. Întrebat despre documentele false la care fac referire anchetatorii, directorul Ionică a spus că "lucrarea e finalizată, e funcțională, e auditată. Noi nu am avut nici o problemă din punctul acesta, al derulării lucrărilor. E o anchetă legată de constructor. Normal că ne-am cerut și nouă documente. Eu nici nu știu cine sunt ăia (spaniolii – n.r.). Nici nu i-am cunoscut. Nu pot eu să dau răspuns dacă documentele sunt false sau nu. Ele au fost verificate. Dacă constată că sunt false… din punctul nostru de vedere, noi am avut contract cu Metalprod". Draia l-a băgat în firmă pe Doda Firma Metalprod West este patronată în acte de controversatul afacerist hunedorean Ovidiu Daniel Draia. La câteva zile după ce a câștigat licitația de la Apa Serv Valea Jiului, Ovidiu Daniel Draia a cedat 49% din părțile sociale ale Metalprod unei alte societăți, Proactiv SRL. Această din urmă societate este patronată de Gabriel Teodor Doda. Pe 25 aprilie 2023, firma lui Doda i-a returnat părțile sociale lui Ovidiu Daniel Draia și s-a retras din acționariatul Metalprod West. Gabriel Teodor Doda este un apropiat al lui Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara și șeful PSD Hunedoara. Doda, afaceri cu fiica șefului CJ Fiica pesedistului Laurențiu Nistor, Ioana Liliana Bălan, a preluat în anul 2010 societatea Drum Test SRL Călan de la Proactiv SRL și Gabriel Teodor Doda. Doi ani mai târziu, fiica lui Nistor a returnat părțile sociale. Aceasta este doar una dintre afacerile care îl leagă pe Gabriel Teodor Doda de familia Nistor. Afaceristul Gabriel Teodor Doda nu a vrut să răspundă la întrebările DeFapt.ro legat de această speță. "Faceți dumeavoastră anchetă? Lăsați că fac procurorii anchetă. Am fost asociat la Metalprod. Ce tot îl băgați pe domnul Nistor, nu aveți altceva de cercetat? Ce întrebări sunt astea? Numai cu Iohannis am relații, da?", a răspuns ironic Gabriel Doda. Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții Contactat de către DeFapt.ro, hunedorean Ovidiu Daniel Draia a recunoscut că procurorii i-au percheziționat casa și sediul firmei. "Nu s-a întâmplat nimic. Și eu nu sunt acuzat de nimic. Nici nu m-au audiat pe mine. Au făcut percheziții la sediul firmei, la mine acasă. S-au făcut! Dar nimeni nu m-a audiat în nici o calitate. Nici de suspect, nici de martor, nici de nimic. Procurorul mi-a spus în ce dosar se fac percheziții, mi-a spus despre ce este vorba, dar nu am fost audiat. Mai multe nu știu să vă spun pentru că nu știu ce este în dosar", a declarat Ovidiu Draia. Tot el a ținut să precizeze că "nu există Consiliul Județean în dosarul ăsta. S-au făcut percheziții în Spania la asociații noștri. Probabil, ei sunt suspecți, au făcut ceva fraude, se zice". Draia nu știe dacă actele erau false Întrebat cine a depus documentele false la licitațiile pe care le-a câștigat, afaceristul Draia a spus că documentele veneau de la spanioli pe e-mail-ul societății sale, dar fără să vadă originalele. "Dacă este problema acolo să se ia măsurile legale către ei. După o copie nu pot să îmi dau seama dacă îi legală, nu-i original, nu am de unde să-mi dau seama. Păi, și acuma, am fost la o licitație săptămâna trecută cu niște firme din Bulgaria. Aceleași acte, aceleași documente. Poate nici alea nu-s bune, eu de unde să știu?", a spus nemulțumit Draia. Spaniolul a și fost condamnat într-un alt caz, similar Firma din Spania la care a apelat Ovidiu Daniel Draia pentru a câștiga cele două licitații este Masecons 2010 SL. Această societate a fost înființată în anul 2010 de spaniolul Carlos Alberto Gonzales Alvarez în orașul Cadiz. Un an mai târziu, firma a deschis o sucursală în Deva, pe Bulevardul 1 Decembrie, nr. 14. Primul "tun" avea să îl dea în anul 2014, la scurt timp după ce Consiliului Județean Hunedoara i se aprobase finanțarea europeană pentru proiectul "Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Hunedoara". Atunci, două asocieri de firme care aveau nevoie de "experiență similară" și "capacitate profesională" au apelat la firma spaniolului Alvarez pentru a le ajuta să câștige licitațiile pentru închiderea depozitului urban neconform Orăștie și închiderea depozitului urban neconform Deva. Valoarea licitațiilor câștigate a fost de peste 20,6 milioane lei. Firma lui Alvarez a primit pentru contribuția sa în câștigarea licitațiilor aproximativ 750.000 lei. Trei ani cu suspendare Procurorii Direcției Naționale Anticorupție aveau să constate șase ani mai târziu, în decembrie 2020, că spaniolul Alvarez "ar fi remis reprezentanților celor două asocieri mai multe documente false și inexacte (procuri, angajamente, diplome de studii, cv-uri etc.) ajutând astfel la îndeplinirea condițiilor pentru câștigarea licitațiilor. Ulterior, reprezentanții celor două asocieri, fără să cunoască caracterul acelor înscrisuri, le-au depus la autoritatea contractantă Consiliul Județean Hunedoara". Tribunalul Hunedoara l-a condamnat pe Carlos Alberto Gonzales Alvarez la trei ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de participație sub forma complicității la folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene. Sentința a fost menținută în octombrie 2022 de Curtea de Apel Cluj. Spaniolii și românii, aceeași contabilă Afaceriștii Ovidiu Daniel Draia și Gabriel Teodor Doda par a nu fi străini de activitatea firmei din Spania cu ajutorul căreia au câștigat contractele de cel puțin zece milioane de euro. De exemplu, Ramona Marcău a lucrat în perioada septembrie 2009 – septembrie 2011 ca economist la firma Drupo, controlată de Gabriel Teodor Doda. Din septembrie 2011, Marcău s-a mutat pe postul de director economic al firmei Masecons 2010, funcție pe care o deține și în prezent. Informațiile apar pe contul ei de LinkedIn, acolo unde menționează că din postura de director economic se ocupă de contabilitatea firmei. Mai trebuie menționat că sucursala din Deva a Masecons este condusă de un alt spaniol, Estudillor Ortiz Francisco Andres, care nu a depus situațiile financiare ale firmei pentru anii fiscali 2020, 2021 și 2022.

Arca lui Alexe, averea șefului CJ (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Arca lui Alexe, averea șefului CJ

Arca lui Alexe, averea șefului CJ. Costel Alexe pare înglodat în credite, dar a câștigat anul trecut mai mult la Consiliul Județean decât a obținut Bogdan Cojocaru ca prefect. Arca lui Alexe, averea șefului CJ Singur, Alexe deține un teren și un apartament. Împreună cu soția, Cojocaru are două terenuri și două locuințe. Citește și: DeFapt.ro a câștigat un proces cu dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care cerea prin ordonanță președințială ștergerea a trei articole. Urmează acum procesul pe fond Declarațiile de avere și interese ale actualului președinte al CJ, care candidează la încă un mandat, diferă într-o oarecare măsură de cele depuse anul trecut și mai ales de cele înregistrate înainte de alegerile locale din 2020. Binecunoscutul parc de agrement Arcaland, care atrage de altfel mulți clienți, este administrat de fosta soție a șefului CJ, în timp ce Costel Alexe este acționarul unic al firmei Domeniul Arca SRL. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab

Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab. Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova și unul dintre cei mai influenți liberali la nivel central, are probleme cu legea în pragul campaniei electorale. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au efectuat 19 percheziții domiciliare într-un dosar de corupție și fals, inclusiv la sediul CJ Prahova și Hidro Prahova. Printre cei vizați de ancheta procurorilor s-ar afla și sora liberalului Iulian Dumitrescu, Angelica Marilena Lambrea. Citește și: ANALIZĂ Explicația pentru care PSD și PNL vor să comaseze localele cu alt set de alegeri: cine pierde, cine câștigă Liberalul Iulian Dumitrescu a anunțat că va colabora cu anchetatorii și nu se va ascunde în spatele vreunei funcții politice sau administrative. În timp ce președintele Klaus Iohannis a anunțat de la Bruxelles că "procurorii au tot dreptul să verifice și persoane politice". DeFapt.ro a dezvăluit o serie de afaceri controversate girate de liberalul Iulian Dumitrescu, de la plăți pe lucrări fictive la afacerile cu deșeuri și contracte cu dedicație. Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că a făcut 19 percheziții în dimineața zilei de 1 februarie 2024 într-un dosar ce "vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și fals, săvârșite în perioada 2020 - prezent, de către funcționari publici în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu". Au fost percheziționate inclusiv locuințele deținute de liberalul Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova, cel care conduce județul din reședința sa de lux din Complexul Ștejarii. Acolo deține un apartament fastuos pentru care plătește o chirie lunară de 6.000 de euro lunar. Adică 72.000 de euro anual. O sumă colosală, în contextul în care salariul său anual primit de la Consiliul Județean Prahova este de aproape 33.000 de euro, iar cel al soției sale, Alexandra Paula Dumitrescu, de aproximativ 11.000 de euro. Pe lângă banii din salariu, Alexandra Paula Dumitrescu, a mai încasat în anul 2022 dividende de 115.000 euro. Practic, aproape jumătate din veniturile oficiale anuale ale familiei Dumitrescu se duc pe plata chiriei. Liberalul susține că nu are "nimic de ascuns" Pe lângă imobilele familiei Dumitrescu, au mai fost percheziții la sediul Consiliului Județean Prahova și la Hidro Prahova, compania de apă și canal la care CJ Prahova este acționar majoritar. Liberalul Iulian Dumitrescu a anunțat pe contul său de Facebook că pune la dispoziţia procurorilor toate informaţiile şi datele de care au nevoie. "Colaborez cu instituţiile statului pentru a lămuri cât mai repede această situaţie. Nu mă voi ascunde în spatele vreunei funcţii politice sau administrative. În momentul în care se va finaliza această fază a anchetei, voi comunica transparent opiniei publice despre cele întâmplate. Nu am nimic de ascuns", a spus Dumitrescu. Problema ar fi la centura Mizilului Ancheta procurorilor DNA vizează în mod special contractul de peste 85 de milioane lei atribuit de Consilul Județean Prahova pentru construcția șoselei de centură a orașului Mizil. Contractul a fost semnat în vara anului trecut cu un consorțiu format din firmele Vallys Deco, Drum Concept, Rosocons Construct și Dineng Dev. Consiliul Județean Prahova a finanțat acest proiect cu aproximativ 44,2 milioane lei, iar restul banilor au fost alocați prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny". Societatea Drum Concept este una dintre cele 11 firme investigate de Consiliul Concurenței în anul 2012 pentru trucarea licitațiilor la Primăria Municipiului București. Datele de Registrul Comerțului arată că, în prezent, societatea este deținută de Alexandra Ulmamei (49,09%), Florin Diaconu (40,91%) și Cristian Marinel Mihai (10%). Alexandra Ulmamei (34 de ani) a mai fost asociată cu Mihaela Pirpiliu în firma Ram Cons Assets. De administrarea societății se ocupa Ionel Pirpiliu, fratele fostului deputat PDL Ștefan Pirpiliu. Ionel Pirpiliu este unul dintre foștii asociați ai firmei Delta Antrepriză de Construcții și Montaj 93, cumpărată de Primăria Sectorului, acolo unde este primar Robert Negoiță. Onea, de la Cosma la Dumitrescu Consiliul Județean Prahova, condus de liberalul Iulian Dumitrescu, a făcut o serie de achiziții controversate din 2020 până în prezent. Citește și: EXCLUSIV Liberalul Iulian Dumitrescu, șeful CJ Prahova, a plătit din bani publici să „ningă” în județ: 25.000 de euro s-au dus pe zăpadă fictivă curățată la fel de imaginar Conform unui raport din 2022 al Camerei de Conturi Prahova, CJ Prahova a plătit ilegal suma de aproape 25.000 de euro pentru decontarea "unor servicii de deszăpezire neefectuate potrivit datelor prezentate în foile de parcurs în extrasele foilor aparatelor tahograf sau în buletinele meteo". DeFapt.ro a mai dezvăluit că, în vara anului 2022, CJ Prahova a atribuit un contract de 12 milioane euro, în urma unei licitații cu un singur ofertant, asocierii dintre firmele Coni și Hydrostoy, din Bulgaria. Citește și: Prim-vicele PNL Iulian Dumitrescu conduce o instituție care dă contracte de zeci de milioane de euro unei firme judecate pentru evaziune fiscală, ex-sponsor al baronului PSD Cosma Firma Coni, controlată de Nicolae Onea prin intermediul membrilor familiei sale Cornelia Onea și Nicolae Giunior Onea, a fost acuzată în 2014 de către DNA că a contribuit la bunăstarea familiei baronului PSD Mircea Cosma. Nicolae Onea l-a denunțat atunci pe Mircea Cosma, căruia îi plătea indirect 10% din valoarea contractelor publice. Banii erau încasați în numele lui Cosma de controversatul Răzvan Alexe.

Funcționar CJ, peste 8.300 lei lunar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Funcționar CJ, peste 8.300 lei lunar

Funcționar CJ, peste 8.300 lei lunar. Cele mai multe declaraţii de avere depuse de angajaţii CJ pentru anul trecut menţionează venituri de peste 8.000 de lei. Funcționar CJ, peste 8.300 lei lunar Cel mai mult a câştigat şefa Direcţiei Economice. Pentru anul în curs, bugetul cheltuielilor de personal este de peste două ori mai mare decât cel din 2018. Până ieri, peste jumătate din efectivul de aproximativ 150 de funcţionari publici ai Consiliului Judeţean Iași şi-a depus declaraţiile de avere pentru anul trecut. Citește și: Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată de 272 de șpăgi, doctoriţa Cun a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Deciziile de pensionare pe caz de invaliditate, contra mită Cele mai multe menţionează venituri nete obţinute la CJ cuprinse între 96.000 şi 105.000 de lei, respectiv salarii de peste 8.000 de lei pe lună. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață umflată (sursa: Facebook/Consiliul Județean Ilfov)
Investigații

Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață "umflată"

Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață "umflată". Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma, a repetat licitația pentru dezinsecție cu o valoare cuprinsă între minim 7,2 milioane euro și maxim 14,4 milioane. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate faptul că în caietul de sarcini au fost incluse mai multe date eronate în baza cărora s-a calculat valoarea acordului-cadru. De exemplu, suprafața străzilor din județul Ilfov a fost mărită de 70 de ori. Mai mult, deși contractul prevede dezinsecția domeniului public al județului Ilfov, pentru a mări din pix suprafața (și, implicit, costurile) au fost incluse și proprietățile private, inclusiv groapa de gunoi deținută de Eco Sud. Ceea ce înseamnă că din banii publici se face dezinsecția pe terenurile companiilor private. Licitație anulată, apoi reluată Liberalul Hubert Thuma este președintele Consiliului Județean Ilfov, care are în subordine Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov. Acest serviciu, condus de directorul Mara Nedelcu, a anunțat în iulie 2022 organizarea unei licitații pentru dezinsecție și larvicidare a domeniului public al județului Ilfov. Valoarea acordului-cadru pe o perioadă de patru ani a fost estimată la minim 7,2 milioane euro și maxim 14,4 milioane euro. Singura ofertă a fost depusă de asocierea dintre firmele Wasval și Atopum Invest. Oferta a fost declarată neconformă și licitația anulată. Firma Wasval a contestat decizia la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, dar fără succes. Ulterior, în noiembrie 2022, licitația a fost reluată cu aceleași valori. Din datele publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) rezultă că în fiecare din cei patru ani se va semna câte un contract subsecvent cu o valoare cuprinsă între 9,02 și 24,11 milioane lei. Și de această dată, la licitație s-a depus o singură ofertă. Tot din partea asocierii dintre firmele Wasval și Atopum Invest. De data aceasta, cu succes. Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață "umflată" Valoarea acordului-cadru a fost stabilită pe baza suprafețelor domeniului public al județului Ilfov pe care urma să se facă dezinsecția. Atenție, nu domeniul privat. Astfel, în Caietul de Sarcini se menționează la capitolul „numărul de hectare terestru de tratat” că suprafața totală a drumurilor la nivelul județului Ilfov este de 24.379 hectare. Gropile de gunoi însumează 174 de hectare. Spațiile verzi, 374 de hectare. Iar suprafața lacurilor pe care urmează să se facă larvicidarea este de 5.107 hectare. Defapt.ro a dezvăluit că în cazul localității ilfovene Vidra, de exemplu, suprafața drumurilor a fost calculată la 1.729 hectare, echivalentul unui drum lat de zece metri și lung cât distanța de la București la Berlin. Distanța de pulverizare = 70 de metri Defapt.ro a solicitat Consiliului Județean Ilfov și Serviciului Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov (SJDEM) să explice cum au ajuns la asemenea suprafețe. Primul răspuns oficial a fost că „informațiile solicitate fac parte din Strategia de Contractare a autorității, prezentată Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, document care nu este disponibil pentru ofertanți, în acest moment”. Ulterior, într-un alt răspuns, SJDEM a transmis că, de fapt, suprafețele drumurilor ar fi fost furnizate de autoritățile locale din județul Ilfov. Apoi au fost înmulțite cu distanța de pulverizare. Adică cu 70 de metri. Tot oficialii SJDEM au transmis cum au calculat suprafața în cazul drumurilor din Vidra. „Pentru localitatea Vidra care are o rețea de drumuri de 247,043 km: 247,043 x 1000 metri = 247.043 metri liniari x 70 de metri (distanța de pulverizare) = 17.293.010 mp : 10000 = 1729,301 hectare”, susține SJDEM. 70 de metri = inclusiv suprafețe private Din acest calcul rezultă că dezinsecția nu se mai face terestru, așa cum era menționat în Caietul de Sarcini, ci la o anumită înălțime față de nivelul „terestru”. Legat de această problemă, SJDEM a transmis că „aceste informații sunt elementare pentru orice operator DDD profesionist și nu este necesar a fi menționate într-o documentație de atribuire”. Mai mult, din acest calcul rezultă că de pe axul drumului substanța va fi pulverizată la o anumită înălțime pe o lățime de 70 de metri. Ceea ce înseamnă că substanța folosită la dezinsecție va ajunge și pe proprietățile private ale localnicilor și agenților economici, lucru nespecificat în caietul de sarcini. Adică, în curți, construcții, sere și terenuri arabile. Toate private. Județul Ilfov a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare accelerată din punct de vedere imobiliar. În toate cele 40 de localități au fost construite mii de blocuri. Întrebați cum se va face dezinsecția în cazul străzilor cu blocuri, răspunsul SJDEM este surprinzător: „Metoda de calcul a dispersiei este aceeași ca și în cazul străzilor fără blocuri. Din experiența noastră anterioară, cunoaștem faptul că în localitățile din județul Ilfov nu s-au întâlnit blocuri de locuințe cu înălțimi mai mari decât majoritatea caselor situate pe drumurile publice”. Groapa de gunoi privată Vidra, devenită teren public Culmea, metoda de calcul pe care susține SJDEM că o folosește în cazul suprafețelor terestre nu o aplică și în cazul suprafețelor aferente gropilor de gunoi și a spațiilor verzi menționate în același tabel. De exemplu, Primăria Vidra a informat SJDEM că pe raza localității se află groapa de gunoi Vidra, administrată de Eco Sud, și platforma ecologică pentru compost vegetal cu o suprafață de 48 hectare. În acest caz, SJDEM nu a mai înmulțit suprafața cu 70 de metri distanța de pulverizare așa cum a făcut în cazul drumurilor. Mai mult, chiar dacă Primăria Vidra a menționat transmis către SJDEM că groapa de gunoi este administrată de companie Eco Sud, șefii SJDEM au inclus această suprafață în Caietul de Sarcini complet ilegal. De ce ilegal? Pentru că dezinsecția se face doar pe domeniul public, conform Caietului de Sarcini. Neregulatele gropi de gunoi Legat de această neregulă flagrantă, directorul Mara Nedelcu a transmis că metodologia de calcul a suprafețelor gropilor de gunoi este diferită pentru că adesea au forme neregulate. Totodată, spune directorul Mara Nedelcu, vina pentru includerea gropii de gunoi Vidra în Caietul de Sarcini aparține Primăriei Vidra: „Indicarea corectă a suprafeței de tratat este responsabilitatea exclsuivă a fiecărei entități locale, nu a subscrisului, întrucât SJDEM nu are în obiectul de activitate atribuții privind controlul și verificarea situațiilor”. În urma solicitării transmise de către Defapt.ro, Mara Nedelcu a verificat informațiile, deși erau menționate cu mult înainte în documentele oficiale. Motiv pentru care Primăria Vidra a venit cu o rectificare prin care o informa că într-adevăr groapa se află în administrare privată. Dar nu a mai modificat Caietul de Sarcini și nici valoarea minimă și maximă a contractului. Altă groapă, alt mister: Glina O altă groapă de gunoi, aceeași problemă: în Caietul de Sarcini se menționează că urmează să se facă dezinsecția pe o suprafață de 117 hectare aferentă gropii de gunoi din localitatea ilfoveană Popești Leordeni. Acolo se află groapa de gunoi Glina, administrată tot în regim privat de compania Ecorec, de aproape 20 de ani. Citește și: Justiția din România l-a ucis iar pe polițistul Bogdan Gigină, care-i deschidea calea în trafic ministrului de Interne: l-a achitat pe Gabriel Oprea. Dosarul se prescrie, oricum, în toamnă Dar, culmea, oficialii SJDEM nu știu cui aparține groapa de gunoi. Întrebați cine administrează groapa de gunoi din localitatea Popești Leordeni, oficialii SJDEM au transmis „informația privind administrarea excede competențelor legale ale SJDEM”. Cu toate acestea, oficialii SJDEM au avut grijă să prevadă banii necesari pentru dezinsecția acestei gropi de gunoi. Cu toate acestea, directorul Mara Nedelcu ne-a asigurat că „nu, nu se va face dezinsecție din bani publici pe proprietate privată”. Larvicidarea lacurilor, o enigmă SJDEM a prevăzut că larvicidarea, adică operațiunea de distrugere a larvelor, se va face pe o suprafață de 5.107 hectare luciu de apă, conform Caietului de Sarcini. Aceasta este suprafața totală a lacurilor din județul Ilfov. Nici în acest caz nu s-a aplicat coeficientul de înmulțire cu 70 metri așa cum s-a aplicat în cazul drumurilor. Mai mult, alocarea de bani pentru larvicidarea întregii suprafețe a luciului de apă este eronată. Pentru că Institutul Cantacuzino recomandă autorităților ca operațiunea de larvicidare să se facă doar în zonele de mal, în zonele de mică adâncime a apelor. Adică în jur de 10%-15% din suprafața fiecărui lac. Motivul: acolo se depun ouăle de țânțari din care rezultă larvele. Această recomandare mai are și rolul de a reduce poluarea apelor cu larvicid. Întrebați cum se face larvicidarea, subalternii liberalului Hubert Thuma nu au știu ce să răspundă. Dar au transmis că „fiecare ofertant va descrie în oferta tehnică propria concepție privind realizarea serviciilor de larvicidare”.

Clubul fiului, finanțat de CJ-ul tatălui (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Clubul fiului, finanțat de CJ-ul tatălui

Clubul fiului, finanțat de CJ-ul tatălui. Peste zece la sută din minusculul buget pus de oficialităţile judeţene pe masa sportului local în 2022 a fost alocat ACS Prosperitatea. Clubul fiului, finanțat de CJ-ul tatălui Acesta este un club local mic de scrimă, care nu are nici măcar un site propriu. La clubul Prosperitatea este legitimat băiatul vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Marius Dangă, un oficial foarte implicat în strategia judeţeană pentru sport. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina Grupările sportive cele mai cunoscute din Iaşi, precum CS Politehnica şi CSM, nu au primit niciun leu de la CJ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dineu de 200.000 lei, bani publici (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Dineu de 200.000 lei, bani publici

Dineu de 200.000 lei, bani publici. Opoziţia nu participă la dineul oferit de preşedintele Consiliului Judeţean Iași cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea administraţiei judeţului. Dineu de 200.000 lei, bani publici Aproximativ 500 de invitaţi ar urma să fie prezenţi la această acţiune. Preşedintele Costel Alexe pare să fie la curent cu aceste absenţe. Citește și: Iohannis admite, în prezența șefei PE, că nu are soluție la problema Schengen și că intrarea României în spațiul de liberă circulație nu va fi discutată curând la Bruxelles El a afişat ieri dimineaţă pe grupul de lucru al CJ cu primarii invitaţia la dineu, însoțită de o amenințare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tun uriaș pe dezinsecție la Ilfov (sursa: Facebook/Hubert Thuma)
Investigații

"Tun" uriaș pe dezinsecție la Ilfov

"Tun" uriaș pe dezinsecție la Ilfov. Liberalul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, pregătește un contract cuprins între 7,2 milioane euro și 14,4 milioane euro, după ce a crescut din pix rețeaua de drumuri aferentă celor 40 de localități ilfovene. Banii sunt prevăzuți pentru o licitație de dezinsecție și larvicidare la nivelul întregului județ. De exemplu, comuna Vidra, una din cele 40 de localități ilfovene, are (conform caietului de sarcini) o rețea de drumuri care însumează în total 1.729 hectare. Ceea ce înseamnă că lungimea drumurilor din Vidra ar trebui să fie de 1.729 kilometri (dacă luăm în calcul o lățime de zece metri a fiecărui drum). Cam cât distanța dintre București și Berlin. La polul opus se află localitatea Dărăști care, conform caietului de sarcini, are doar 210 hectare de drumuri, echivalentul a 210 kilometri de drum cu o lățime de zece metri. "Tun" uriaș pe dezinsecție la Ilfov Consiliul Județean Ilfov, sub conducerea liberalului Hubert Thuma, prin Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov, și-a propus să facă dezinsecția și larcividarea întregului județ. În acest sens, a organizat o primă licitație în vara acestui an. Conform anunțului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, autoritățile ilfovene și-au arătat disponibilitatea de a plăti între 36 și 72 milioane lei, adică între 7,2 și 14,4 milioane euro, pentru achiziția de servicii de dezinsecție și larvicidare în baza unui acord cadrul încheiat pe patru ani. Din caietul de sarcini aflăm că firmele care își doresc contractul trebuie să aibă minim 15 angajați certificați în servicii de deratizatizare, dezinsecție și dezinfecție. Cei minim 15 angajați au la dispoziție doar patru zile pentru a face dezinsecția și larvicidarea întregului județ. Procedură care se repetă de patru ori pe an. Citește și: Putin, ultima încercare disperată de a recupera teren în Ucraina înainte de folosirea armelor nucleare: atragerea lui Lukașenko în război printr-un atac provocator pe teritoriul belarus În plus, autoritatea contractantă a mai cerut minim 30 de utilaje pentru cei 15 muncitori, inclusiv un utilaj de mare capacitate propulsat care să aibă capacitatea de „pulverizare de minim 50 metri pe verticală pentru zonele cu vegetație foarte înaltă”. Însă în județul Ilfov nu sunt zone cu o vegetație atât de înaltă. La solicitarea Defapt.ro, Serviciul Județean de Dezinsecție a justificat această cerință prin faptul că „s-a luat în considerare o înălțime de 20-30 m a vegetației cu asigurarea unui tratament în profunzime, tratament care poate fi asigurat prin utilizarea unui utilaj de o asemenea capacitate”. Mii de kilometri de drumuri în Vidra În caietul de sarcini este trecută lista cu suprafețele totale aferente celor 40 de localități ilfovene pentru care trebuie să se facă dezinsecția și larvicidare. Din documentul citat rezultă că dezinsecția exterioară trebuie făcută pe o suprafață de 24.927 hectare. Suprafață este compusă din drumuri, gropi de gunoi și spații verzi. Documentul menționează și cum se împarte întreaga suprafață de drumuri pe localități. Astfel, pentru comuna ilfoveană Vidra, se contractează dezinsecția pentru o rețea de drumuri care însumează în total 1.729 hectare. O suprafață exagerat de mare: dacă presupunem că fiecare drum comunal ar avea o lățime de zece metri, rezultă că în comuna Vidra se află o rețea de drumuri de 1.729 km. Adică distanța dintre București Berlin. Dar normele tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor prevăd o lățime de trei metri pentru fiecare bandă de drum județean și drum comunal. Ceea ce înseamnă că, în 1.729 de hectare intră aproape 3.000 de kilometri de drumuri la Vidra, potrivit caietului de sarcini. Pe un sfert din comună, șosele Iar dacă am lua în calcul că fiecare drum comunal din Vidra ar avea lățimea unei autostrăzi, adică 26 de metri, reiese că Vidra, o comună din Ilfov, are o rețea de drumuri de 665 kilometri. Cât o autostradă între București și Oradea. Alte date statistice arată că suprafața totală a comunei Vidra este 71,01 kilometri pătrați. Adică, 7.101 hectare. Conform datelor din caietul de sarcini, drumurile din Vidra ar trebui să aibă 1.729 hectare. Ceea ce înseamnă că drumurile acoperă în jur de 25% din suprafața totală a localități. Am încercat să aflăm de la Primăria Vidra ce lungime au drumurile din comună, dar la numerele de telefon afișate pe site-ul primăriei nu a răspuns nimeni. Popești Leordeni, umflat de cinci ori Orașul Popești Leordeni, o altă localitate ilfoveană, aflată în sud-estul Bucureștiului, are 539 hectare de drumuri conform caietului de sarcini. Primarul orașului, Iacob Petre, nu știa suprafața totală a drumurilor din Popești Leordeni, dar ne-a spus să cerem datele de la inspectorul Bogdan Cernătescu. „Suprafața circulată o dăm de obicei în metri pătrați. Lățimea de 10 metri este enormă”, a spus inspectorul Cernătescu. Ulterior acesta ne-a transmis printr-un sms că suprafața totală a drumurilor asfaltate este de 390.244 metri pătrați. Adică, 39,2 hectare. În Popești Leordeni majoritatea drumurilor sunt asfaltate. Dar să supraestimăm și să presupunem că cu tot cu drumuri neasflatate întreaga suprafață ajunge la 100 de hectare. Ceea ce înseamnă că suprafața drumurilor menționată în caietul de sarcini a fost mărită artificial de cel puțin cinci ori. Acestea sunt doar două din cele 40 de localități ilfovene pentru care Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov a calculate o rețea de drumuri de 24.379 hectare. Adică, 24.379 de kilometri de drumuri late de zece metri sau peste 9.000 de kilometri de autostrăzi. Asociere ciudată la prima licitație Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov a primit o ofertă din partea asocierii dintre societățile Wasval și Atopum Invest. Firma Wasval este deținută în acte de Valentina Tudurachi, despre care Ziarul de Iași a scris că este soția unui fost șef din SRI Iași și cumnata controveratului pesedist Constantin Niță, fostul ministru al Energiei. Firma Wasval este reprezentată de Claudiu Tudurachi, fiul Valentinei Tudurachi, conform unor documente de la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor. Un control de la Antifraudă efectuat în anul 2015 a scos la iveală că firma familiei Tudurachi avea o datorie la stat de trei milioane de lei. Numele lui Claudiu Valentin Tudurachi apare și într-un dosar penal alături de Bogdan Cornel Popa, fostul director al Administrației Cimitirelor din cadrul Primăriei Capitalei și denunțător al primarului Sorin Oprescu. Bogdan Popa a fost condamnat definitiv la 11 ani și șase luni cu executare într-un alt dosar de corupție, dar a fugit în Italia. În urma emiterii mandatului internațional de arestare de către autoritățile Române, Bogdan Popa a fost arestat în Italia. Dar Curtea de Apel din Napoli l-a pus în libertate până se judecă cererea de extrădare. Hubert Thuma nu explică Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov a fost nevoită să anuleze licitația controversată pentru că asocierea dintre firmele Wasval și Atopum Invest nu îndeplinea toate condițiile cerute în caietul de sarcini. Surse din cadrul CJ Ilfov susțin că reprezentanții celor două firme s-au încurcat în documente și nu au făcut dovada experienței similare. Motiv pentru care Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov a anulat licitația. La începutul lunii noiembrie a.c., licitația pentru dezinsecție și larvicidare a fost reluată de Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov fără a modica caietul de sarcini. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la liberalul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, dar acesta nu a răspuns nici la telefon, nici la mesaje ca să explice cum s-au calculate suprafele de drumuri, dar mai ales cum a ajuns Comuna Vidra să aibă o rețea de drumuri de 1.729 hectare. În urma refuzului de a comunica pe acest subiect, Defapt.ro a trimis o solicitare Consiliului Județean Ilfov pentru a clarifica suprafața drumurilor menționate în caietul de sarcini. Rămasă, deocamdată, fără răspuns.

Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă (sursa: Facebook/Iulian Dumitrescu)
Investigații

Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă

Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă. Liberalul Iulian Dumitrescu, președintele CJ Prahova, continuă o tradiție locală de mare succes: Consiliul Județean atribuie contracte firmelor controversate care au contribuit la bunăstarea baronului PSD Mircea Cosma. Firma Coni, trimisă în judecată pentru evaziune fiscală, a câștigat două contracte de la Consiliul Județean Prahova în valoare de peste 36 milioane euro pentru modernizarea a două drumuri județene. În urmă cu opt ani, procurorii prahoveni au acuzat atât firma Coni, cât și pe patronul acesteia, Nicolae Onea, că îi plăteau baronului Mircea Cosma un comision de 10% din valoarea contractelor publice câștigate la nivelul Județului Prahova. Coni SRL din Cocorăștii Colț Iulian Dumitrescu, prim-vicepreședinte al PNL, se află la conducerea Consiliului Județean Prahova din anul 2020. Acesta a continuat tradiția împământenită de baronul PSD Mircea Cosma la nivelul județului de a atribui contracte publice unor firmele controversate. Una dintre aceste firme este Coni SRL, din comuna prahoveană Cocorăștii Colț, controlată de Nicolae Onea prin intermediul membrilor familiei sale Cornelia Onea și Nicolae Giunior Onea. În urmă cu aproape zece ani, firma Coni era abonată la contractele Consiliului Județean Prahova, condus pe atunci de Mircea Cosma. În 2014, procurorii prahoveni au acuzat firma Coni și pe Nicolae Onea de evaziune fiscală. Pentru a beneficia de clemență în fața judecătorilor, Nicolae Onea l-a denunțat pe baronul PSD Mircea Cosma, căruia îi plătea indirect 10% din valoarea contractelor publice. Banii erau încasați în numele lui Cosma de controversatul Răzvan Alexe. Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani de închisoare în toamna lui 2016, dar doi ani mai târziu sentința avea să fie anulată de judecătorii de la ÎCCJ. Însă procesul în care compania Coni SRL este acuzată de evaziune fiscală este încă pe rol la Tribunalul Prahova. Următorul termen va avea loc pe 15 decembrie 2022. Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă Cu toate acestea, firma Coni a continuat să câștige contracte publice în urma licitațiilor organizate de Consiliul Județean Prahova. Ultimul a fost câștigat în iulie a.c., în urma unei licitații cu un singur ofertant. Pentru acest contract au fost depuse, de fapt, încă trei oferte, dar CJ Prahova le-a considerat inacceptabile sau neconforme. Citește și: EXCLUSIV Bătaie între liberalii Hubert, Bode și Dumitrescu pe CNAIR, instituție cu buget de peste două miliarde de euro. Omul lui Voiculescu, pe făraș Astfel, firma Coni, în asociere cu societatea Hydrostoy, din Bulgaria, a câștigat în iulie 2022 un contract de peste 60 de milioane de lei, echivalentul a peste 12 milioane de euro, pentru „modernizarea și reabilitarea drumurilor județene identificate în Prioritatea 1 a Regiunii Sud Muntenia – traseul regional 2 – tronsonul Prahova – DJ 720 (km. 15+500 - km. 30+000)”. Sursa principală de finanțare a lucrărilor o reprezintă Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), plus contribuția de la bugetul de stat și local. Concurenții lui Coni, descalificați Tot în mandatul de președinte al liberalului Iulian Dumitrescu, firma Coni, în asociere cu alte două societăți, a câștigat un contract în valoare de aproximativ 120 milioane lei, adică în jur de 24 de milioane de euro. De data aceasta pentru „modernizarea și reabilitarea drumurilor județene identificate în Prioritarea 1 a Regiunii Sud - Muntenia - Traseul Regional 3 - Tronsonul Prahova: DJ 102 K, DJ 102 D, DJ 100”. Licitația a fost anunțată în primăvara anului 2020, iar contractul a fost atribuit un an mai târziu, tot în urma unei licitații cu un singur ofertant. Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, CJ Prahova a primit trei oferte, dar două au fost declarate inacceptabile. Motiv pentru care contractul a fost atribuit asocierii dintre firmele Coni, Hydrostoy și Metabet CF SA. Opt milioane de euro de la CNAIR Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă de liberalul Cristian Pistol, a atribuit asocierii dintre firmele General Trust Argeș și Coni un acord cadru de aproape 40 de milioane de lei la începutul lunii septembrie a.c. Cele două firme trebuie să toarne covoare asfaltice pe rețeaua de drumuri administrate de Secția de Drumuri Naționale Târgoviște. Societatea General Trust Argeș este patronată de afaceristul Cătălin Marian Spătaru, despre care presa a relatat că este finul generalului de poliție Ioan Stoica, fostul șef al poliției Argeș, Vâlcea și Olt. Fratele lui Cătălin Marian Spătaru, Dănuț Spătaru, zis „prințișorul Argeșului”, i-a dedicat o manea lui Alex Fătuloiu, fiul generalului de poliție Dan Fătuloiu, fostul secretar de stat din Ministerul de Interne.

Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro (sursa: Facebook/Iulian Dumitrescu)
Investigații

Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro

Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro. Consiliul Județean Prahova a plătit aproape 25.000 de euro pentru servicii de deszăpezire neefectuate. Într-un alt caz, pentru o altă lucrare fictivă s-au plătit chiar și penalități de întârziere a achitării banilor. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile unui raport al Camerei de Conturi Prahova, care a constatat mai multe nereguli și ilegalități în gestionarea banilor publici. Venituri neîncasate, contabilitate varză Camera de Conturi (CC) Prahova a finalizat în urmă cu o lună un raport privind modul de cheltuire a banilor publici la nivel de județ. De exemplu, echipa de control a constatat că CJ Prahova a raportat la finalul anului 2021 că are de încasat creanțe de 2,365 milioane de lei de la o firmă radiată din evidențele Registrului Comerțului. Culmea ironiei, firma era deținută integral chiar de CJ Prahova. În această speță, potrivit CC, s-a încălcat Legea contabilității și un Ordin al Ministrului de Finanțe. Nu au fost înregistrate în contabilitate nici veniturile din redevența minieră obținută prin concesionare, bani cuveniți bugetului județean. "S-a constatat neînregistrarea veniturilor de încasat din redevența minieră în valoare de 3.201.011,96 lei pentru anul 2021, din care 3.147205,72 lei redevență minieră de recuperat de la bugetul statului și 53.806,24 lei constatată suplimentar în timpul auditului și 70.468,02 lei redevența nedeclarată, neînregistrată și neîncasată aferentă anului 2022”, se menționează în raport. Potrivit Camerei, s-au încălcat mai multe legi, inclusiv Codul Administrativ și Legea finanțelor publice. Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro Consiliul Județean Prahova, sub conducerea liberalului Iulian Dumitrescu, a înregistrat în 2021 și „cheltuieli nejustificate și (...) plăți nedatorate către mai multe societăți comerciale, în sumă totală de 123.719,35 lei, ca urmare a decontării unor servicii de deszăpezire neefectuate potrivit datelor prezentate în foile de parcurs în extrasele foilor aparatelor tahograf sau în buletinele meteo”. Practic, CJ Prahova a plătit în jur de 25.000 de euro pe zăpadă care nu a căzut în județ. Camera de Conturi Prahova a constatat că instituția condusă de liberalul Iulian Dumitrescu a încălcat mai multe articole din Legea Finanțelor Publice, un Ordin de Ministru al Finanțelor și ordonanța 19/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv. Penalități la plata unor lucrări nefăcute În timpul misiunii de audit la Centrul Școlar de Educație Inclusivă, o unitate de învățământ special din Vălenii de Munte, s-a constatat că au fost decontate lucrări fictive în valoare de aproximativ 3.300 de lei. Culmea incompetenței, pentru această plată nedatorată s-au cerut penalități de întârziere de aproape 300 de lei. Citește și: Septembrie, lună crucială pentru Ucraina: Zelenski trebuie să demonstreze Vestului că nu pierde, încet, războiul. Trupele rusești din Herson, izolate – analiză The Times "(…) a decontat contravaloarea unor cantități neexecutate în sumă totală de 3.292,43 lei reprezentând lucrări de reparații curente efectuate în anul 2021. Pentru plățile nedatorate au fost calculate majorări de întârziere în valoare de 296,31 lei", se menționează în raportul Camerei de Conturi.

Pe Alexe "Tablă" îl lasă nervii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Pe Alexe "Tablă" îl lasă nervii

Pe Alexe "Tablă" îl lasă nervii. „Aveți tulburări de comportament?”, l-a întrebat exasperat un consilier după o nouă tiradă a președintelui CJ. Pe Alexe "Tablă" îl lasă nervii Costel Alexe nu a putut să explice de ce s-au cheltuit doar 16 la sută din bugetul de investiții al administrației județului. Cu o zi înainte, primarul Mihai Chirica a prezentat foarte clar și precis de ce administrația municipiului a cheltuit la rândul ei doar 15 la sută din bugetul de dezvoltare. Citește și: Tupeu: deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, cere Defapt.ro să șteargă articolul potrivit căruia soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei „Cu ce au greșit simpatizanții ăștia USR PLUS din județul Iași să trebuiască ca tu sau alții să-i reprezentanți? Cu ce au greșit, frate?”, a răbufnit Alexe.

Arsene vrea avocat pe bani publici (sursa: Facebook/Ionel Arsene)
Eveniment

Arsene vrea avocat pe bani publici

Arsene vrea avocat pe bani publici. PNL Neamţ a contestat public intenţia preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ, social-democratul Ionel Arsene, de a angaja cu bani publici un avocat în cazul prăbuşirii podului de la Luţca. Arsene vrea avocat pe bani publici Consilierii liberali au precizat, într-un comunicat de presă, că nu vor vota proiectul de hotărâre iniţiat de preşedintele CJ Neamţ "Ionel Arsene, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, jigneşte, din nou, sutele de mii de nemţeni. Printr-un controversat proiect de hotărâre, baronul PSD doreşte angajarea unor avocaţi, plătiţi din bani publici, care să apere interesele Consiliului Judeţean Neamţ în dosarul prăbuşirii podului de la Luţca. De fapt, în spatele acestui proiect de hotărâre se află intenţia clară de a-şi apăra unul din oamenii de casă, directorul executiv Doru Conache, de teamă că acesta, anchetat fiind, ar putea dezvălui şi aspecte care l-ar incrimina inclusiv pe Ionel Arsene", se arată în comunicatul de presă al PNL Neamţ. Grupul consilierilor judeţeni ai PNL Neamţ consideră că directorul executiv al CJ Neamţ, Doru Conache trebuia demis imediat după prăbuşirea podului, el fiind cel care s-a ocupat în mod direct de supravegherea lucrărilor la pod. Pod prăbușit după reabilitare "De altfel, refuzul lui Ionel Arsene de a demara o anchetă internă în Consiliul judeţean şi de a-l demite pe Doru Conache sunt dovezi clare că acesta se teme că directorul executiv ar putea dezvălui ce ştie", mai precizează comunicatul de presă. Proiectul de hotărâre prin care CJ Neamţ ar urma să încheie un contract de consultanţă juridică pentru reprezentarea intereselor în litigiul privind prăbuşirea podului de la Luţca va fi supus votului în următoarea şedinţă a plenului legislativ. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Podul din localitatea Luţca, peste râul Siret, s-a prăbuşit pe 9 iunie, după o reabilitare realizată cu aproape opt milioane lei prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Podul fusese deschis traficului rutier în noiembrie 2021.

Furt de combustibil la stat 40% (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Furt de combustibil la stat: 40

Furt de combustibil la stat: 40%. Consiliul Judeţean Bihor a obţinut o reducere a consumului de carburant cu 40 la sută după ce a montat sisteme GPS pe maşinile administraţiei judeţului. Furt de combustibil la stat: 40% Ulterior, şi autovehiculele instituţiilor subordonate au intrat în acelaşi regim. La Iaşi, o propunere similară a fost respinsă în bloc de consilierii PNL şi PMP. Citește și: Rusia va reprezenta o amenințare uriașă pentru securitatea europeană după Ucraina, afirmă șeful armatei britanice „Perfect, proiectul a picat”, a spus preşedintele Costel Alexe după vot. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Costel Alexe este bun de plată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Costel Alexe este bun de plată

Costel Alexe este bun de plată. Ordinea de zi a şedinţei ordinare de luni a Consiliului Judeţean Iași pare să se fi înviorat brusc. Costel Alexe este bun de plată Asta o dată cu apariţia capitolului „Diverse”, după cele 31 de proiecte de hotărâre ce urmează să fie dezbătute. De regulă, această secţiune e doar una de luat în seamă – ceea ce fostul preşedinte al CJ nu prea făcea, de exemplu. Citește și: VIDEO Primele lovituri trase de ucraineni cu HIMARS: o bază rusească în Donețk, serios afectată De data asta, aici se regăsesc două note informative trimise de procurori în care CJ este invitat să se constituie parte civilă în cele două dosare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră