sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: civili

49 articole
Internațional

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni. Mîhailo Drapatîi, comandantul forțelor terestre ale Ucrainei, a condamnat ferm violențele tot mai frecvente asupra personalului militar, subliniind că „uciderea personalului aflat mult în spatele frontului este o linie roșie care nu trebuie depășită”. Militari ucraineni atacați de civili ucraineni „Nu avem dreptul să urmărim în tăcere valul tot mai mare de desconsiderare față de apărătorii Ucrainei”, a scris Drapatîi duminică pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Declarația sa vine în urma a două incidente grave care au avut loc sâmbătă. Este vorba despre o explozie la un birou districtual de recrutare militară din regiunea Rivne a provocat un mort și șase răniți. De asemenea, în regiunea Poltava, un soldat a fost împușcat mortal în aceeași zi. Drapatîi a cerut autorităților să ia măsuri ferme împotriva celor responsabili și să ofere un răspuns clar la aceste atacuri. Lipsa de reacție a societății Șeful forțelor terestre ucrainene a criticat lipsa de indignare publică în fața acestor agresiuni, considerând că astfel de acte de violență împotriva soldaților nu pot fi tolerate. „Au existat deja cazuri de umilire și agresiune împotriva militarilor. Iar acum avem atacuri armate directe”, a avertizat Drapatîi. Avertizări asupra unor noi incidente Generalul ucrainean a subliniat că, fără o reacție rapidă și decisivă, astfel de incidente s-ar putea intensifica. „Suntem obligați să arătăm apreciere față de cei care au pus mâna pe arme și, cu prețul vieții lor, ne apără casa”, a concluzionat el.

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni (sursa: Facebook/Михайло Драпатий - Командувач Сухопутних військ Збройних Сил України)
Ce sfaturi dau oficialii suedezi civililor, în caz că intră în război Foto: Twitter
Eveniment

Ce sfaturi dau oficialii suedezi civililor, în caz că intră în război

Ce sfaturi dau oficialii suedezi civililor, în caz că intră în război cu Rusia: această țară nordică, care vrea să intre în NATO, a intrat în febra pregătirilor pentru un conflict armat. Acum câteva zile, conducerea militară și civilă a țării a avertizat că un război ar putea ajunge pe teritoriul suedez și fiecare civil trebuie să fie pregătit. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash În consecință, magazinele care vând truse de prim ajutor au fost luate cu asalt în ultimele zile și s-a înregistrat o cerere masivă pentru broșurile cu recomandări în caz de conflict armat. Ce sfaturi dau oficialii suedezi civililor, în caz că intră în război Sfaturile practice oferite populației conțin mai multe tipuri de recomandări. Cum trebuie procedat pentru a putea menține comunicațiile: încărcătoare de telefon pentru mașini, care trebuie să aibă plinul făcut. baterii și încărcătoare mobile pentru telefoane radiouri cu baterii numerele de telefon importante, păstrate pe hârtie Căldură și apă: chibrite, saci de dormit, saltele de dormit găleți cu capac, apă minerală „bidoane, de preferință cu un robinet, pentru a colecta apă. Puteți avea, de asemenea, câteva bidoane curate, umplute cu apă, ca rezervă. Acestea trebuie depozitate într-un loc răcoros și întunecat” Mâncare: pâine care rezistă mult timp, brânză tare, paste care se gătesc rapid conserve de pește sau supe cafea, ceai, miere marmeladă „Dacă toaleta nu funcționează, puteți lua pungi de plastic rezistente și le puteți pune în vasul de toaletă. O bună igienă a mâinilor este importantă pentru a evita infecțiile”, recomandă guvernul Suediei. Sfaturile guvernului suedez către civili „Dacă se întrerupe curentul electric într-o perioadă rece a anului, casa dumneavoastră va deveni rapid rece. Adunați-vă într-o singură cameră, atârnați pături peste ferestre, acoperiți podeaua cu covoare și construiți o vizuină sub o masă pentru a vă menține cald. Gândiți-vă la riscul de incendiu. Stingeți toate lumânările și sursele alternative de încălzire înainte de a merge la culcare. Aerisiți camera în mod regulat pentru a lăsa să intre oxigenul”, se mai arată în broșura de supraviețuire. Guvernul Suediei recomandă populației să învețe să acorde primul-ajutor

Nu există civili inocenți în Gaza, spune Mia Schem Foto: Instagram Mia Schem
Internațional

Nu există civili inocenți în Gaza

Fosta ostatică franco-israeliană Mia Schem își relatează experiența în captivitate: „Nu există civili inocenți în Gaza”, a spus ea, arătând ura cu care a fost tratată de familia care o ținea captivă. Schem, în vârstă de 21 de ani, a fost împușcată în braț și capturată de teroriștii Hamas în timp ce participa la festivalul de muzică rave din sudul Israelului. Citește și: VIDEO Ucrainencele sunt cei mai buni lunetiști: povestea „Cucului” care vânează soldați ruși pe frontul din Avdiivka Prietenul ei a fost capturat și el de Hamas, cadavrul său fiind descoperit ulterior. Schem a fost eliberată la 30 noiembrie. În perioada captivității, teroriștii Hamas au obligat-o pe Schem să transmită un mesaj video în care să afirme că este bine tratată. Familia ei arată că ea a făcut epilepsie, din cauza traumei și a lipsei de somn din perioada celor opt săptămâni în care a fost ostatică în Gaza. Mia Schem and her mom in a short massage to the world ?? pic.twitter.com/AeVJM6FJCL— Iris (@streetwize) January 3, 2024 Nu există civili inocenți în Gaza Schem a vorbit pentru prima dată despre această experiență la două televiziuni din Israel, povestind momentele în care a fost luată ostatică, suferința și tortura mentală pe care le-a îndurat în captivitate și experiența întoarcerii acasă. Pls consider watching all 30 minutes of Mia Schem’s interview at some point. She’s the first hostage who really fully publicly details everything she went through in Hamas captivity. Not an easy watch, but very necessary. pic.twitter.com/jQLqcIAwjM— AG (@AGHamilton29) January 2, 2024 „Am trăit iadul. Toți cei de acolo sunt teroriști… Nu există civili nevinovați, niciunul", a spus ea. Schem arată care a fost experiența la familia care o ținea captivă: uneori deschideau ușa și se uitau la ea ca la un animal la Zoo. Ea a descris un moment în care unul dintre cei mai mici copii ai familiei a intrat în camera ei, „a deschis o pungă de dulciuri, a închis-o, a venit lângă mine, a deschis punga, a închis-o și apoi a plecat". Ea a spus că a simțit doar „ură pură". „Nu există cetățeni nevinovați acolo. Sunt familii controlate de Hamas. Sunt copii pe care, din momentul în care se nasc, îi învață că Israelul este Palestina și că trebuie doar să-i urască pe evrei", a arătat Schem, citată de Times of Israel. Schem a spus că crede că singurul motiv pentru care răpitorul ei nu a violat-o este că „soția și copiii lui erau în camera alăturată”. Drept răzbunare, aceasta aducea hrană soțului ei, dar pe ea nu o hrănea câte 2-3 zile. „Erau zile în care nu primeam mâncare; se uitau la mine ca la un animal”, a relatat fostul ostatic. Înainte de a fi eliberată, Schem a fost transferată în tunelurile controlate de Hamas, ea fiind deplasată cu ambulanțe. Mia Schem la un festival din deșertul israelian, înainte de a fi răpită Foto:Instagram Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni „A fost greu pentru mine să deschid rănile în fața camerelor de filmat, dar am simțit că aceasta este datoria mea pentru cei 129 de ostatici care sunt încă acolo, pentru ca toată lumea să știe cu ce ne confruntăm. Nu trebuie să-i uităm. Nu trebuie să renunțăm la ei. Trebuie să îi aducem pe toți acasă”, a explicat Schem decizia de a vorbi în fața presei.

Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina  Foto: Twitter
Eveniment

Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina

Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina că ar fi încălcat legile internaționale, arată un raport intern al organizației, care nu l-a făcut public, dar a fost obținut de New York Times. Consiliul de administrație al Amnesty International a analizat luni de zile un raport critic la adresa organizației, după ce, în august anul trecut, aceasta a acuzat forțele ucrainene că au pus în pericol în mod ilegal civilii, mai arată publicația americană. New York Times a văzut raportul de 18 pagini și îl publică integral pe pagina sa de internet. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Amnesty International a acuzat pe nedrept Ucraina La 4 august 2022, Amnesty International a acuzat forțele ucrainene de faptul că, în mod ilegal, au pus "civilii în pericol" prin găzduirea soldaților în apropiere de aceștia și prin lansarea de atacuri din zone populate. Rusia, care a bombardat clădiri civile și a ucis mulți civili, a prezentat concluziile Amnesty International ca pe o justificare pentru faptele ei. În fața unui val de indignare din partea publicului din statele vestice, Amnesty a constituit un grup de analiză format din cinci experți în drept internațional. „În unele privințe, raportul comisiei de revizuire a absolvit Amnesty International, concluzionând că este corect să se evalueze dacă un apărător, nu doar un agresor, respectă legile războiului și spunând că înregistrările Amnesty au arătat clar că forțele ucrainene se aflau frecvent în apropierea civililor. În conformitate cu dreptul internațional ambele părți implicate în orice conflict trebuie să încerce să protejeze civilii, indiferent de justețea cauzei lor. Prin urmare, este «pe deplin adecvat» ca o organizație pentru drepturile omului să critice încălcările comise de o victimă a agresiunii, «cu condiția să existe suficiente dovezi ale acestor încălcări». Dar comisia de revizuire a concluzionat în unanimitate că Amnesty International și-a greșit declarația în mai multe moduri și că principalele sale concluzii, potrivit cărora Ucraina a încălcat dreptul internațional, nu au fost «suficient de bine fundamentate» de dovezile disponibile”, scrie New York Times. Limbaj ambiguu care punea semnul de egalitate între Rusia și Ucraina „Narațiunea generală a comunicatului din 4 august a fost «redactată într-un limbaj ambiguu, imprecis și, în unele privințe, discutabil din punct de vedere juridic», a mai constatat raportul. «Acesta este în special cazul paragrafelor de început, care ar putea fi citite ca implicând - deși nu aceasta a fost intenția A.I. - că, la nivel sistemic sau general, forțele ucrainene erau în primul rând sau în egală măsură vinovate pentru moartea civililor rezultată în urma atacurilor Rusiei»”, mai arată ziarul. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?” O versiune anterioară a raportului ar fi fost mai dură. Dar Amnesty International a făcut presiuni asupra grupului de experți pentru a-și îndulci tonul și a reușit acest lucru în unele privințe - cum ar fi revizuirea caracterizării concluziei Amnesty conform căreia forțele ucrainene au încălcat dreptul internațional de la „nefondată” la „insuficient de fondată". În plus, Amnesty nu a vrut să fac public acest raport.

Morți și răniți copii, bloc lovit (sursa: Twitter/Mykhailo Fedorov)
Internațional

Morți și răniți copii, bloc lovit

Morți și răniți copii, bloc lovit. Cel puţin cinci persoane au fost ucise şi 27 au fost rănite, sâmbătă, într-un atac rusesc asupra unui imobil de locuinţe din oraşul Dnipro, în estul Ucrainei, au anunţat autorităţile ucrainene. Morți și răniți copii, bloc lovit "Sunt deja cinci morţi, 27 de persoane au fost rănite şi spitalizate, între care şase copii", a declarat guvernatorul Dnipro, Valentin Reznitchenko, pe Telegram, unde a postat o fotografie cu o clădire în ruine. Eternal memory to all whose lives were taken by ?? terror! The world must stop evil. Debris clearance in Dnipro continues. All services are working. We're fighting for every person, every life. We'll find everyone involved in terror. Everyone will bear responsibility. Utmost. pic.twitter.com/zG4rIF8nzC— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 14, 2023 Atacuri ruseşti au vizat sâmbătă infrastructurile energetice şi strategice ucrainene din Harkov (nord-est) şi Liov (vest), au declarat oficiali ucraineni. Citește și: Aeroportul militar Otopeni devine baza avioanelor AWACS ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei "Au fost întreruperi de urgenţă" după două lovituri împotriva infrastructurilor, a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegoubov. La Liov, autorităţile au avertizat cu privire la întreruperi în furnizarea de apă şi electricitate.

Kievul, bombardat în ajunul noului an (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Kievul, bombardat în ajunul noului an

Kievul, bombardat în ajunul noului an. Mai multe explozii au fost auzite sâmbătă la Kiev, capitala Ucrainei, cel puţin o persoană fiind ucisă, conform autorităţilor locale. Kievul, bombardat în ajunul noului an Potrivit jurnaliştilor AFP, au fost auzite cel puţin 11 explozii, la începutul după-amiezii. "Explozii la Kiev! Rămâneţi la adăpost!", a transmis pe reţeaua Telegram primarul oraşului, Vitali Kliciko. Acesta a mai scris că potrivit primelor informaţii o persoană a murit, precizând ulterior că cel puţin şapte au fost rănite, dintre care una "extrem de grav". Primarul Kievului nu a spus ce a provocat exploziile, dar guvernatorul regiunii kievene, Oleksii Kuleba, a atenţionat mai devreme împotriva unui posibil atac cu rachete şi a menţionat că apărarea antiaeriană reacţionează. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia "Ţara teroristă a lansat mai multe valuri de rachete. Ne urează un An Nou fericit. Dar noi vom persevera", a promis Kuleba tot pe Telegram. Și a completat pe Twitter că, de data aceasta, Kremlinul a vizat exclusiv zone rezidențiale, nici măcar infrastructură critică. Consilierul prezidențial Mihailo Podoliak a postat pe Twitter o fotografie cu un bloc distrus parțial de bombardament. Raiduri ruse au vizat sâmbătă şi alte regiuni din Ucraina. Responsabili ucraineni au indicat că s-au produs distrugeri şi incendii la Nikolaev, în sud, cel puţin două persoane fiind rănite, şi la Hmelniţki, în vest, unde patru persoane au fost rănite.

Rușii nu recunosc crimele din Mariupol (sursa: NPR)
Internațional

Rușii nu recunosc crimele din Mariupol

Rușii nu recunosc crimele din Mariupol. Oficiali ruşi afirmă că 3.000 de civili au fost ucişi în atacul asupra oraşului ucrainean Mariupol, fiind prima estimare a Moscovei privind numărul de morţi de la asediul de acum câteva luni, relatează vineri dpa. Rușii nu recunosc crimele din Mariupol Comisia rusă de investigaţii a evaluat daunele cauzate oraşului în timpul asediului la 176 de miliarde de ruble (2,4 miliarde de dolari). Moscova a acuzat Kievul pentru victime şi pagube, deşi grupuri internaţionale afirmă că trupele ruse au comis numeroase crime de război în timpul anexării oraşului Mariupol. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia Luptele pentru Mariupol, în regiunea Doneţk, au început în februarie şi au durat până când Rusia a luat prizonieri ultimii apărători ai oraşului, în luna mai.

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat noile bombardamente de luni ale Rusiei asupra Ucrainei, într-o postare pe pagina sa de Twitter, lansând un apel către comunitatea internaţională să-şi crească presiunile asupra Moscovei pentru a pune capăt agresiunii acesteia în Ucraina. Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei "Condamnăm cu fermitate atacurile repetate ale Rusiei asupra civililor din Ucraina, a obiectivelor civile şi celor de infrastructură critică. Comunitatea internaţională ar trebui să-şi întărească presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. Doar în acest mod putem pune capăt suferinţei şi pierderilor de vieţi" omeneşti, a subliniat Maia Sandu în mesajul său. Un nou val de atacuri cu rachete ruseşti a vizat luni Ucraina, ducând la alte întreruperi de curent electric şi apă într-o ţară care se confruntă deja cu o criză energetică, Moscova făcând din aceste infrastructuri ţinta sa prioritară în plină iarnă. Loviturile au survenit în aceeaşi zi în care a intrat în vigoare mecanismul de plafonare a preţului de vânzare a petrolului rusesc decis de Occident, care încearcă astfel să secătuiască finanţele Moscovei pentru efortul militar. Resturi de rachetă, la Briceni Pe fondul atacului cu rachete asupra Ucrainei, fragmente dintr-o rachetă au fost descoperite în oraşul Briceni, din nordul Republicii Moldova, care se învecinează cu Ucraina. Ministerul Apărării de la Chişinău nu a oferit deocamdată detalii despre provenienţa rachetei găsite într-o livadă de lângă Briceni, precizând doar că geniştii s-au deplasat la faţa locului. Presa rusă a scris că, din imagini, racheta pare a fi ucraineană, notează portalul NewsMaker.md. La rândul său, într-un comunicat citat de Deschide.md, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) condamnă în termenii cei mai duri atacurile brutale cu rachete ale Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, subliniind că aceste acţiuni nejustificate provoacă consecinţe dramatice în Ucraina, lăsând oamenii fără electricitate, agent termic şi, în unele cazuri, fără apă. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice "Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din Ucraina monitorizează cu atenţie evoluţia situaţiei de securitate. Reamintim că cetăţenii moldoveni din Ucraina se pot adresa în cazul oricărei situaţii excepţionale ambasadei de la Kiev sau consulatului de la Odesa pentru asistenţă consulară de specialitate", precizează MAEIE. Totodată, diplomaţia moldoveană menţionează că atacurile de luni sunt încă o dovadă de agresiune inacceptabilă asupra obiectivelor civile ucrainene de importanţă vitală, care afectează inclusiv Republica Moldova.

Rușii vor ataca civili din Harkov (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii vor ataca civili din Harkov

Rușii vor ataca civili din Harkov. Un comunicat al Cartierului General de Coordonare a Răspunsului Umanitar în Ucraina, structură a Ministerului Rus al Apărării, a anunțat un atac sângeros asupra civililor din Volchansk, regiunea Harkov. Rușii vor ataca civili din Harkov Potrivit comunicatului, atacul ar avea loc luni, 24 octombrie, și ar fi opera unor mercenari. Totul, susțin rușii, nu ar fi decât o "provocare sângeroasă" a Kievului, care e gata să-și ucidă proprii cetățeni doar ca să acuze Rusia de crime de război. Informația a fost preluată cu prioritate de către agenția rusă de stat TASS. Duminică, 23 octombrie, chiar ministrul Apărării rus, Serghei Șoigu, a sunat omologi din țări NATO să-i anunțe despre o altă "provocare": o "bombă murdară" pe care ucrainenii ar fi gata să o detoneze pe propriul teritoriu. Citește și: O „bombă murdară” (cu elemente radioactive) poate schimba radical conflictul din Ucraina: Șoigu pretinde că Ucraina s-ar autobombarda, SUA respinge „afirmațiile clar false” rusești Ucraina și Occidentul au respins acuzațiile Moscovei.

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni (sursa: Facebook/ДСНС України)
Internațional

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni. Serviciile de urgenţă au pus marţi în alertă de raiduri aeriene întregul teritoriu al Ucrainei, la o zi după ce Rusia a lansat masiv rachete asupra teritoriului ţării vecine, atacul soldându-se cu cel puţin 19 morţi şi 105 răniţi, potrivit celui mai recent bilanţ transmis de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă ucrainean, transmite EFE. Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni "Avertisment. În timpul zilei există o mare probabilitate de atacuri cu rachete pe teritoriul Ucrainei. Vă rugăm să rămâneţi în adăposturi pentru siguranţa dumneavoastră, nu ignoraţi alertele de raiduri aeriene", au transmis serviciile de urgenţă pe aplicaţia Telegram. Cel puţin 19 oameni au murit şi 105 au fost răniţi în bombardamentele ruse de luni asupra mai multor oraşe ucrainene, potrivit ultimului bilanţ dat publicităţii de serviciile de urgenţă ucrainene, citat de agenţia de ştiri Ukrinform. Potrivit sursei citate, "ieri (luni - n.r.), drept rezultat al bombardamentelor, au fost lovite infrastructuri critice şi civile în 12 regiuni şi în Kiev, unde s-au înregistrat peste 30 de incendii care au fost stinse de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă". Peste 300 de localități, fără curent electric Nu mai puţin de 301 de localităţi în regiunile Kiev, Liov, Sumî, Ternopil şi Hmelniţki nu au curent electric. În schimb, în întreaga regiune Liov a fost restabilită alimentarea cu curent electric, care fusese întreruptă complet după atacurile de luni. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă a pus în funcţiune 22 de centrale electrice pentru a garanta alimentarea cu electricitate, din care 15 centrale deservesc centrele de sănătate din regiunile Dnipropetrovsk, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Cernigău. Peste o mie de persoane şi circa 120 de echipe ale serviciilor de urgenţă au participat la operaţiunile de stingere a incendiilor şi la cele de salvare. Școală și dispensar, lovite de rachetă Comandamentul militar al regiunii Zaporojie a mai informat că, în noaptea de luni spre marţi, forţele ruse au lansat 12 rachete împotriva infrastructurii civile din oraşul cu acelaşi nume, atacurile soldându-se cu un mort. "Duşmanul continuă să terorizeze civilii din Zaporojie. Un atac cu 12 rachete S-300 a lovit instalaţii publice", a transmis într-un mesaj pe Telegram administraţia militară din Zaporojie. Două rachete au vizat un centru de vânzări de maşini, unde un om a murit. Alte rachete au lovit o şcoală şi un dispensar. Începând din 2 octombrie, bombardamentele ruse asupra oraşului Zaporojie s-au soldat cu cel puţin 43 de morţi şi 70 de răniţi. Zaporojie este una dintre regiunile ucrainene ocupate parţial de forţele ruse, împreună cu Herson (tot în sud), Lugansk şi Doneţk, pe care Moscova le-a anexat ilegal.

Zeci de morți civili la Zaporojie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zeci de morți civili la Zaporojie

Zeci de morți civili la Zaporojie. Noi bombardamente ale forţelor ruse asupra oraşului ucrainean Zaporojie au ucis şi au rănit sâmbătă noaptea zeci de oameni, a anunţat duminică statul-major al armatei Ucrainei. Zeci de morți civili la Zaporojie "Peste noapte, ocupanţii ruşi au lovit cu cinism clădirile rezidenţiale şi infrastructura civilă", a comunicat comandamentul ucrainean pe pagina sa de Facebook, citată de Reuters. "Informaţiile despre victime sunt în curs de confirmare, dar se ştie deja despre zeci de morţi sau răniţi", precizează sursa respectivă. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat pe pagina sa de Facebook că este vorba de 12 morți și 49 de răniți. Zelenski a denunțat atacul ca fiind "răul absolut". Anterior, primarul interimar Anatoli Kurtev anunţase că au murit cel puţin 17 oameni după ce mai multe rachete au lovit un bloc-turn de locuinţe, precum şi alte clădiri. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Reuters nu a fost în măsură să verifice informaţiile în mod independent. Oraşul Zaporojie se află la câteva zeci de kilometri de cea mai mare centrală nucleară din Europa; Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de bombardarea acestui obiectiv, care în prezent este ocupat de ruşi.

Putin omoară civili ucraineni la Zaporojie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin omoară civili ucraineni la Zaporojie

Putin omoară civili ucraineni la Zaporojie. Un convoi de vehicule ce transportau civili ucraineni a fost lovit în timpul unui atac cu rachetă efectuat de forţele ruse, vineri, în apropierea oraşului Zaporojie, din sudul Ucrainei, a anunţat guvernatorul regional Oleksandr Staruh. Putin omoară civili ucraineni la Zaporojie "Există morţi şi răniţi, salvatorii acţionează", a scris Oleksandr Staruh pe aplicaţia Telegram. Ulterior, el a precizat că 23 de persoane au murit şi 28 au fost rănite în acest atac cu rachetă comis de trupele ruse. Citește și: Posibilitatea ca un accident nuclear să se producă chiar pe teritoriul Rusiei este foarte mare, din cauza tehnicii militare învechite. „Telefonul roșu” Washington – Moscova, încins Rusia, care pe 24 februarie a invadat Ucraina în ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială", neagă că acţiunile sale vizează în mod deliberat civilii, deşi atacurile sale au provocat distrugeri în oraşe ucrainene.

Rușii bombardează zone civile din răzbunare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rușii bombardează zone civile din răzbunare

Rușii bombardează zone civile din răzbunare. Ucraina a anunţat luni noi succese militare, spunând că a ajuns la frontiera cu Rusia şi că a eliberat într-o lună echivalentul unui teritoriu care are de şapte ori suprafaţa Kievului de sub controlul armatei ruse, care a răspuns bombardând unele zone recucerite de forţele ucrainene, relatează AFP. 6.000 kmp eliberați Armata ucraineană a anunţat mai întâi o contraofensivă în sud, după care, săptămâna trecută, a realizat un avans fulgerător în regiunea Harkov din nord-est. În est, "eliberarea localităţilor de invadatorii ruşi continuă în regiunile Harkov şi Doneţk", a susţinut armata ucraineană. Iar în regiunea Herson (sud), ea a revendicat recucerirea a 500 de kilometri pătraţi în două săptămâni, prima sa estimare în cifre a avansului din sud. În total, "de la începutul lunii septembrie, soldaţii noştri au eliberat deja 6.000 de kilometri pătraţi de teritoriu ucrainean în est şi sud şi continuăm să avansăm", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski luni seară într-un video online. Kievul nu revendica duminică decât 3.000 de kilometri pătraţi "eliberaţi". Blinken: E prea devreme să anticipăm Armata ucraineană a transmis luni că, pe întreg frontul, a "reuşit să alunge inamicul din peste 20 de localităţi" în 24 de ore, adăugând că "trupele ruse îşi abandonează poziţiile în grabă şi fug". În cursul serii, şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Andrii Iermak, a publicat un video în care o voce din off explică: "Brigada a 14-a mecanizată separată a ajuns la frontiera regiunii Harkov cu Rusia. Aici este satul Ternova", situat la cinci kilometri de graniţa rusă. "Este prea devreme pentru a spune unde ne vor duce toate acestea", a reacţionat şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, în timpul unei vizite în Mexic. "Suntem în primele zile (ale contraofensivei - n.r.), prin urmare consider că nu ar fi bine să anticipăm exact unde ne vor duce toate acestea", a adăugat el. Cadavre de civili cu semne de tortură Tot în regiunea Harkov, parchetul ucrainean a anunţat luni descoperirea a patru cadavre de civili cu "urme de tortură" în satul Zaliznicinoie, recent eliberat. "Conform versiunii preliminare a anchetei, victimele au fost ucise de militari ruşi în timpul ocupaţiei satului", a precizat parchetul. Forţele ruse au fost acuzate de abuzuri repetate în Ucraina. Duminică, forţele ucrainene au intrat în Izium, în nord-est, localitate care număra 50.000 de locuitori înainte de război şi care a devenit un punct-cheie pentru logistica şi alimentarea trupelor ruse. Pierderea acestui oraş ar putea contracara serios ambiţiile militare ale Moscovei în estul Ucrainei, consideră experţi militari. Trupe ruse, înapoi în Rusia "Ucraina a aplicat o înfrângere operaţională majoră Rusiei preluând aproape în totalitate regiunea Harkov (...), însă contraofensiva actuală nu va pune capăt războiului", a atenţionat totuşi ISW (Institute for the Study of War - Institutul pentru Studierea Războiului). "Soldaţii ucraineni au recâştigat astfel teren în regiunea Lugansk", unde separatiştii proruşi au proclamat în 2014, la fel ca în regiunea vecină Doneţk, o "republică", a adăugat acest centru de reflecţie american. Autorităţile de ocupaţie din regiunea Harkov au spus că au plecat în provincia Belgorod, în Rusia, în apropiere de frontieră, oficial pentru a ajuta la gestionarea afluxului de refugiaţi, conform agenţiilor ruse de presă. Citește și: Zelenski joacă o singură carte: scoaterea tuturor trupelor rusești din Ucraina și revenirea la situația de dinainte de ocuparea Crimeei, fără „negocieri de pace” cu Rusia "În regiunea Harkov (...), forţele ruse şi-au abandonat în mare parte câştigurile (teritoriale) în faţa ucrainenilor şi s-au retras. Spre nord şi est, majoritatea acestor forţe s-au întors în Rusia", a explicat pentru AFP un înalt oficial militar american, sub acoperirea anonimatului. "Ucrainenii desfăşoară operaţiuni care îi obligă pe ruşi să decidă pe câmpul de luptă unde îşi vor direcţiona resursele şi în ce fel", a rezumat el. Şi, date fiind dificultăţile ruşilor "pe planul aprovizionării şi logisticii, dar şi în ceea ce priveşte comandamentul (...), este o problemă foarte mare de rezolvat" pentru ei, a adăugat sursa citată. Rușii bombardează zone civile din răzbunare Moscova a afirmat luni că a bombardat zone recuperate de Ucraina nu departe de Harkov, în sectoarele Kupiansk şi Izium. Statul Major al armatei ucrainene a numărat la rândul său circa 40 de atacuri ruse în timpul zilei "asupra unor instalaţii militare şi civile ucrainene" şi a semnalat pagube la multiple "infrastructuri esenţiale în oraşe ucrainene paşnice", printre Harkov, Zoporojie, Sloviansk şi Kramatorsk. Ofensiva rusă declanşată la 24 februarie va continua "până când vor fi îndeplinite obiectivele", a transmis luni Kremlinul, conform căruia nu există în prezent "perspective de negocieri" între Moscova şi Kiev.

Amnesty International regretă furia după raport (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Amnesty International regretă furia după raport

Amnesty International regretă furia după raport. Organizaţia Amnesty International şi-a exprimat duminică regretul pentru "furia" declanşată de recentul său raport în care le reproşează forţelor ucrainene că au pus în pericol civili, reiterându-şi totodată concluziile care au stârnit indignarea Kievului, relatează AFP. Amnesty International regretă furia după raport După publicarea raportului, la 4 august, responsabila AI în Ucraina, Oksana Pokalciuc, a demisionat, afirmând că acesta serveşte fără să vrea "propaganda rusă", iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mers până la a acuza ONG-ul că "încearcă să amnistieze statul terorist" rus. "AI regretă profund tulburarea şi furia provocate de comunicatul nostru de presă privind tacticile de luptă ale armatei ucrainene", a scris duminică organizaţia, subliniind că prioritatea sa "în acest conflict, la fel ca în oricare altul, este de a veghea la protejarea civililor". "Menţinându-ne pe deplin concluziile, regretăm durerea cauzată", se adaugă în comunicat. Amnesty invocă "legile războiului" "Legile războiului există în parte pentru a proteja civilii şi de aceea Amnesty International le cere insistent guvernelor să le respecte. Acest lucru nu înseamnă că AI consideră forţele ucrainene responsabile de abuzurile comise de forţele ruse şi nici că armata ucraineană nu ia măsurile de precauţie necesare în alte părţi în ţară. Nimic din ce am documentat referitor la acţiunile forţelor ucrainene nu justifică în niciun fel încălcările comise de ruşi", continuă Amnesty. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean "Rusia este singura responsabilă de încălcările comise împotriva civililor ucraineni", conchide organizaţia. Armata ucraineană a pus în pericol civilii prin instalarea unor unităţi ale sale în şcoli şi spitale şi lansând atacuri din zone populate pentru a respinge invazia rusă, afirmă Amnesty International în raportul său publicat joi.

Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia

Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia: organizaţia neguvernamentală pentru drepturile omului a acuzat joi armata ucraineană că a periclitat civili prin amplasarea unor baze militare în şcoli şi spitale şi prin lansarea din zone locuite a unor atacuri împotriva invadatorilor ruşi. Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia Amnesty consideră că astfel de tactici încalcă legislaţia umanitară internaţională. "Am documentat o tendinţă a forţelor ucrainene de a periclita civili şi de a încălca legile războiului când acţionează în zone locuite", a declarat secretara generală a organizaţiei, Agnes Callamard, citată într-un comunicat al organizaţiei. "Faptul că se găseşte într-o poziţie defensivă nu exonerează armata ucraineană de respectarea dreptului internaţional umanitar", a adăugat ea. Cercetători ai Amnesty au anchetat în perioada aprilie-iulie lovituri ruse în regiunile ucrainene Harkov, Donbas şi Nikolaev, inspectând situri bombardate şi discutând cu supravieţuitori, cu martori şi cu apropiaţi ai victimelor. Lovituri lansate din zone civile Organizaţia arată că s-au găsit şi probe potrivit cărora forţele ucrainene lansează lovituri din zone rezidenţiale şi au înfiinţat baze în clădiri civile din 19 localităţi. Multe din zonele respective se aflau la câţiva kilometri de linia frontului, existând deci şi alte opţiuni, care nu ar fi pus în pericol civili. Amnesty afirmă că, din câte a aflat, militarii care s-au instalat printre locuitori nu le-au cerut acestora să părăsească împrejurimile. Citește și: Ucraina, aproape de faliment: țara invadată are în fiecare lună un deficit de cinci miliarde de dolari. Zelenski: Trebuie să exportăm urgent zece milioane de tone de cereale Cu toate acestea, atrage atenţia organizaţia, nu se justifică în niciun caz "atacurile ruse orbeşti" care au lovit civili. Amnesty precizează că a contactat din 29 iulie ministerul ucrainean al Apărării pentru a discuta concluziile la care a ajuns, însă nu a primit niciun răspuns până la publicarea comunicatului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră