joi 23 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ciolacu

882 articole
Politică

Minciună flagrantă programul guvernare Ciolacu

Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial. În acest program de guvernare” se afirmș: „Luptăm ca românii să nu mai fie «sclavii moderni» ai Europei, cu cele mai mici câștiguri din UE”. Datele Eurostat contrazic însă afirmațiile din programul de guvernare. Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu Potrivit datelor Eurostat, în ianuarie 2023, salariul minim din România era pe antepenultimul loc din UE. Pe ultimul loc se află Bulgaria, cu un salariu minim de 399 euro pe lună, iar pe penultimul loc - Ungaria. Letonia este doar ușor deasupra României la acest capitol. Foto: Eurostat Însă calculat la paritatea puterii de cumpărare - Power Purchesing Standard - România stă mult mai bine: în iulie 2022, era pe locul 12 în Europa, devansând - în ceea ce privește puterea de cumpărare a salariului minim - țări precum Cehia, Estonia sau Portugalia - arată un articol Euronews. În ceea ce privește salariul mediu, Eurostat arată că suntem pe locul III de la coada clasamentului, ănainte de Ungaria și Bulgaria, aflată pe ultimul loc. De altfel, la 19 decembrie 2022, Agerpres scria, citând Eurostat: „Anul trecut, în rândul statelor membre UE, cel mai ridicat salariu mediu anual ajustat full-time era în Luxemburg (72.200 euro), Danemarca (63.300 euro) şi Irlanda (50.300 euro), iar cel mai redus în Bulgaria (10.300 euro), Ungaria (12.600 euro) şi România (13.000 euro)”. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” Salariile în România au crescut de aproape 3 ori mai mult decât media UE în 2022, arătat tot Agerpres, în aprilie 2023.

Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu Foto: Inquam/ George Călin
Ionut Stroe spune că nu e o foarte mare dramă plecarea UDMR de la guvernare Foto: Facebook
Politică

Nu e o foarte mare dramă

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a afirmat, la RFI, despre plecarea UDMR de la guvernare: Nu e o foarte mare dramă. „Nu e o foarte mare dramă” UDMR s-a eliminat singur de la guvernare, mai declară la RFI purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, care comentează absența Uniunii din Guvernul Ciolacu. Liberalul afirmă pe de altă parte în nume personal că românii nu au fost niciodată sclavii moderni ai vreunui stat sau ai vreunei instituții europene, după afirmații făcute în acest sens de premierul desemnat, Marcel Ciolacu. Citește și: Avalanșă de majorări de taxe și impozite în proiectul de guvernare al cabinetului Ciolacu – surse Antena 3. Jalonul privind pensiile speciale – înghețat până în 2025, la fel ca banii din PNRR „Acuzațiile liderilor UDMR sunt nedrepte, pentru că noi am preferat dialogul așezat, într-un cadru intern al coaliției. Dânșii de fiecare dată s-au exprimat public în legătură cu ceea ce PSD sau PNL avansa ca și ofertă pentru a continua această guvernare”, a mai spus Stroe. Puteți citi aici tot interviul acordat RFI de purtătorul de cuvânt al PNL.

Mesajele „economice” ale lui Ciolacu, plagiate Foto: Facebook
Eveniment

Mesajele „economice” ale lui Ciolacu, plagiate

Mesajele „economice” ale lui Marcel Ciolacu, președintele PSD sunt plagiate din AUR și Șoșoacă; Viktor Orban, presa comunistă și o senatoare progresistă din SUA, arată o analiză a ultimelor discursuri și proiecte ale liderului PSD, prin comparație cu declarațiile altor lideri politici. De altfel, pe fondul ascensiunii AUR în sondaje, PSD pare a fi tot mai tentat să recupereze o parte din electoratul pierdut lansând mesaje asemănătoare cu cele a lui Simion și Daniela Șoșoacă. În ceea ce privește „patriotismul economic”, această sintagmă este frecvent folosită, dar ea a devenit celebră în programul economic al lui Elizabeth Warren, senator american democrat, din aripa „progresistă” a acestui partid. Mesajele „economice” ale lui Ciolacu, plagiate Iată mesajele plagiate de Ciolacu, toate fiind puternic intervenționiste, împotriva economiei de piață și cu accente anti-europene: „Luptăm ca românii să nu mai fie «sclavii moderni” ai Europei, cu cele mai mici câștiguri din UE», se afirmă în programul guvernului Ciolacu. George Simion, reacție la programul de guvernare Ciolacu: „Nu e adevărat că suntem scalvii moderni ai Europei, suntem iobagi, nu producem nimic modern”. Șoșoacă: „Suntem statul sclav al Americii? Suntem colonie?”. Ciolacu: „Prima noastră luptă va fi cu prețurile și cu specula. În acest sens avem pregătit un program îndrăzneț și coerent prin care vizăm stoparea creșterii prețurilor la principalele alimente de bază”. Un astfel de program a avut și Viktor Orban, premierul Ungariei și s-a terminat cu un eșec epic. Produsele la care au fost plafonate prețurile au dispărut din magazine. Alte prețuri au explodat, iar Ungaria are una din cele mai mari inflații din UE. Mesajele lui Ciolacu despre combaterea speculei sunt însă, în esență, rămășițe ale perioadei comuniste, când specula era pedepsită penal. În 17 mai 1989, de exemplu, România Liberă publica un articol în care critica dur „specula” din piețe, mai ales prețul mare al cireșelor. Scânteia, august 1947: „În comuna Militari se găseau în piaţă de toate: zarzavat şi legume la toate gheretele, pînă şi carne la fiecare măcelărie. Dar n-au lipsit nici speculanţii, şi femeile din U.F.A.R. i-au dibuit repede. Împreună cu primarul, pe care l-au chemat în ajutor, le-au atârnat cântarul şi placarda de gât şi i-au plimbat prin toată comuna în huiduielile populaţiei“. „Patriotismul economic” a fost un proiect al senatoarei progresiste Elizabeth Warren. „Luna trecută, mi-am făcut publică agenda mea privind patriotismul economic - angajamentul meu de a schimba în mod fundamental abordarea guvernului față de economie, astfel încât să punem interesele lucrătorilor și familiilor americane înaintea intereselor corporațiilor multinaționale. (...) Acesta este planul meu de a folosi patriotismul economic pentru a revizui abordarea noastră față de comerț. Timp de decenii, marile corporații multinaționale au cumpărat și au făcut lobby pentru a dicta politica comercială a Americii. Aceste mari corporații s-au îmbogățit, dar toți ceilalți au plătit prețul”, a explicat Warren pe blogul ei, în iulie 2019. Neoficial însă, guvernul Ciolacu se pregătește să crească masiv fiscalitatea, pentru a acoperi uriașul deficit bugetar - arată Antena 3, un postt apropiat PSD. Pe lista propunerilor se află inclusiv majorarea TVA. Citește și: Avalanșă de majorări de taxe și impozite în proiectul de guvernare al cabinetului Ciolacu – surse Antena 3. Jalonul privind pensiile speciale – înghețat până în 2025, la fel ca banii din PNRR În schimb, reforma pensiilor speciale ar urma să fie înghețată până în 2025.

Guvernul Ciolacu vrea să se împrumute cu 10% din PIB Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Guvernul Ciolacu vrea să se împrumute cu 10% din PIB

Guvernul Ciolacu anunță oficial, în programul de guvernare, la pagina 26, la capitolul privind politicile fiscal-bugetare, că vrea să se împrumute cu 10% din PIB: „Pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB (indicator de convergență nominală pentru trecerea la euro)”. Guvernul Ciolacu vrea să se împrumute cu 10% din PIB La 15 mai 2023, presa a anunțat că datoria publică a României a trecut de 700 miliarde de lei şi de 50% din PIB, după doar primele două luni din acest an. „Guvernul Ciucă a adăugat încă 40 mld. lei la datoria publică a României în primele două luni din 2022, arată datele publicate luni de Ministerul Finanţelor. Astfel, datoria publică a ajuns la 707 mld. lei, adică peste 50% din PIB-ul realizat de România în ultimul an. Spre comparaţie, la finalul lui 2019, înainte de izbucnirea crizelor, România avea o datorie publică de 373 mld. lei, care însemna o pondere de 35% din PIB de atunci. Între timp, datoria guvernamentală, internă şi externă, s-a dublat”, scria Ziarul Financiar la 15 mai 2023. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Necesarul de finanţare al României este de circa 150 mld. lei în 2023, care înseamnă deficitul bugetar din anul curent şi refinanţarea datoriei vechi. Cu cât datoria a crescut, cu atât România a cheltuit mai mult cu dobânzile. La final de aprilie, conform execuției bugetare, Guvernul cheltuise deja 0,8% din PIB pe plata dobânzilor.

Doi penali în viitorul Guvern: unul dintre ei, Marian Neacșu, aici alături de Mihai Tudose Foto: Facebook
Eveniment

Doi penali în viitorul Guvern

Cum arată, concret, „Patriotismul economic” promovat de viitorul premier Marcel Ciolacu: doi penali se vor afla în viitorul Guvern, Marian Neacșu, deja condamnat, și Radu Oprea, trimis în judecată pentru evaziune. Doi penali în viitorul Guvern, plus Câciu, care a luat bani ca să laude Huawei Fostul secretar general al Guvernului, Marian Neacșu, a fost promovat din funcția de secretar general al Guvernului în cea de vicepremier, în pofida trecutului său controversat. În 2016, Marian Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Specialist în furaje și fost vicepreședinte la arbitrul pieței energiei, acesta și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Între timp, Neacșu a fost reabilitat. Marian Neacșu Neacșu e expert contabil și are mai multe specializări în nutriția animalelor, potrivit CV-ului oficial. El a intrat în politică în anii 90 ca membru în Partidul Agrar, iar în 2001 a intrat în PDSR Ialomița (precursorul PSD). A urcat până la poziția de secretar general al PSD în 2015, promovat de Liviu Dragnea. Senatorul PSD de Prahova Radu Oprea, care a fost ministru și în guvernul Dăncilă, va fi ministrul al Economiei. În ianuarie 2023, acesta a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru „săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală sub forma autoratului şi spălare a banilor sub forma complicităţii” – potrivit presei locale, care citează Agerpres. „Procurorii susţin că Radu Oprea şi Mihail Ştefănescu au dispus şi dirijat transferul de sume de bani, ştiind că provin din evaziune fiscală, din conturile firmelor pe care le administrau în conturile unora de tip „fantomă”, cu care doar au simulat operaţiuni comerciale. Prejudiciul adus bugetului de stat se ridică la aproximativ 224.000 lei”, scria Rador, în 2016 Radu Oprea Foto: Facebook În viitorul Guvern, la Investiții și Proiecte Europene, va fi transferat fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu. Câciu a atacat, pe bani, parteneriatul cu SUA Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a primit în trecut zeci de mii de lei pentru articole în care a promovat compania Huawei și a criticat SUA. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. În articol, el mai afirma: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea «Tătucului». L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Câciu a fost membru al CSAT. Rămân în viitorul Guvern: Marius Budăi - Muncă, Gabriela Firea - Familie, Grindeanu - Transporturi și Rafila - Sănătate.

Avalanșă de majorări de taxe și impozite: proiectul guvernului Ciolacu
Politică

Avalanșă de majorări de taxe și impozite

Avalanșă de majorări de taxe și impozite în proiectul de guvernare al cabinetului Ciolacu: impozit progresiv pe salarii, taxă de 1% pe cifra de afaceri și majorări ale taxelor pe mașini și case, potrivit surselor Antenei 3. În schimb, banii colectați vor fi risipiți pe diferite pomeni, precum „1,5 milioane de români vor avea 1.000 de euro net (până în 2025)” - deși postul nu explică această măsură. Foto: Captură video Avalanșă de majorări de taxe și impozite În ceea ce privește pensiile speciale, probabil că guvernul Ciolacu va „îngheța” aplicarea acestui jalon din PNRR până în 2025, însă și banii aferenți acestui jalon vor rămâne la Bruxelles până când reforma va fi îndeplinită. Taxa de 1% pe cifra de afaceri va fi aplicată doar companiilor care au o cifră de afaceri peste 100 de milioane de euro, a explicat Adrian Negrescu, un economist apropiat PSD, la Antena 3. El a estimat că măsura ar aduce la buget circa 3,8 miliarde de lei. Potrivit lui Negrescu, este posibil ca anul viitor să crească și TVA-ul cu 2%, în 2024. Programul economic al viitorului Guvern va cuprinde, din perspectiva PSD, și o serie de propuneri care deja figurează în PNRR și trebuiau îndeplinite de actualul ministru al Muncii, Marius Budăi: recalcularea pensiilor - o nouă lege a pensiilor este jalon PNRR - și o nouă lege a salarizării unice - de asemenea, jalon PNRR. Foto: Captură video Nu este clar ce înseamnă „impozit mai mare case, mașini”, după cum anunță Antena 3. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” PSD mai vrea ca salariul minim să ajungă la 500 de euro în 2025 - o altă măsură prin care încasările la bugetul statului vor crește.

Viitorul premier PSD, desemnat în ziua comemorării mineriadei Foto: PSD
Politică

Viitorul premier PSD, ziua comemorării mineriadei

Simbolic, viitorul premier PSD va fi desemnat în ziua comemorării mineriadei: la 13 iunie 1990, regimul Iliescu a început evacuarea cu forța a ultimilor manifestanți aflați în Piața Universității. În consecință, au izbucnit confruntări în protestatarii anti-Iliescu și forțele de ordine. În seara zilei de 13 iunie, la apelul lui Ion Iliescu - „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită” - minerii au plecat spre București. Au urmat două zile de violențe, orchestrate și sprijinite de puterea politică, împotriva studenților, a partidelor de opoziție și a presei independente. La 15 iunie 1990, Iliescu le-a mulțumit minerilor, iar aceștia s-au întors în Valea Jiului. Bilanţul oficial al morţilor este de 6, dintre care 4 prin împuşcare, iar al răniţilor - de câteva sute. Sute de persoane au fost reținute abuziv timp de mai multe zile. Viitorul premier PSD, desemnat în ziua comemorării mineriadei România a fost condamnată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru tergiversarea acestui dosar. Potrivit deciziei CEDO, "toate dovezile din acest caz indică existenţa elementelor constitutive ale unei crime împotriva umanităţii, comise de oficiali ai statului român, inclusiv membri ai Guvernului şi militari cu grade importante". La 33 de ani de la aceste fapte, procurorii încă lucrează la dosarul Mineriadei în care este pusă sub acuzare conducerea politică de la acel moment, în frunte cu fostul președinte Ion Iliescu și fostul premier Petre Roman. Dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată în 2017. Mai bine de doi ani a stat în Cameră preliminară la Curtea Supremă, iar în mai 2019, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au hotărât că ancheta nu este completă și trebuie retrimisă magistraților de la Parchetul General – este vorba de procurorii militari. Decizia nu a fost însă definitivă, fiind atacată atât de către Parchetul General, cât și de către sute de victime și de moștenitori ai acestora. Pe 10 decembrie 2020, instanța supremă a respins ca nefondate aceste contestaţii. Procurorul care instrumenta dosarul s-a pensionat în martie 2023 Dosarul se află în lucru la Parchet, după aproape trei ani. În februarie 2023, o victimă a minerilor scria pe Facebook că a fost rechemată la audieri, la Parchet. Procurorul militar Cătălin Ranco Pițu, care a instrumentat dosarul Revoluției, s-a pensionat la 15 martie 2023, după trei ani la conducerea Secției Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cătălin Pițu, fost șef al parchetelor militare, cel care a instrumentat dosarul Mineriadei „Sistemul nostru de justiție este construit, astfel încât astfel de cazuri nu pot fi judecate, într-un ritm atât de rapid… Nu știu ce să spun. Dumnezeu știe cât vor mai trăi inculpații și care este viitorul dosarului”, spunea el în aprilie 2023, pentru Euronews. Pițu este absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității Ecologice București și deține un master în ”Securitate Judiciară” obținut la Facultatea de Științe Juridice din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani

PSD dă României premier cu studii absolvite la 28 de ani Foto: Facebook
Politică

PSD dă României premier studii absolvite la 28 de ani

PSD dă României al doilea premier, Marcel Ciolacu, cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Primul premier cu studii absolvite tot la o universitate privată, tot la 28 de ani, a fost Mihai Tudose. În cazul lui Ciolacu, noutatea este că ascunde, în biografia sa oficială, ce a făcut până în 2005, când avea 38 de ani. Foto: Facebook PSD dă României premier cu studii absolvite la 28 de ani Potrivit biografiei oficiale, Ciolacu a absolvit în 1995 facultatea de drept, la Universitatea Ecologică din București. Facultatea nu avea autorizație de funcționare în momentul în care Ciolacu a început-o și a primit o licență de funcționare provizorie în 28 iulie 1995. Nu este clar când și-a dat examenul de licență: presa susține că ar fi vorba de anul 2004, dar ar fi ilegal întrucât acesta trebuie susținut în maximum doi ani de la absolvirea facultății. El ar avea un masterat, la SNSPA, luat între 2010 și 2012, pe tema „Bazele sectorului public. Managementul finanţelor publice”. La rubrica „Experiență profesională”, prima sa slujbă este la 38 de ani, când, brusc, între noiembrie și decembrie 2005, este numit prefect interimar la Buzău, în plină guvernare PNL-PD. La vânătoare cu Omar Hayssam Iată câteva fapte controversate, care nu figurează în biografia oficială a viitorului premier: Are certificat de revoluționar. În martie 2023,dosarul in rem privind certificatele de revoluţionar, care îl viza și pe liderul PSD Marcel Ciolacu a fost clasat, pentru că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. A fost partenerul de vânătoare a lui Oamr Hayssam. A fost partenerul de pescuit al lui Liviu Dragnea - dar el vâslea, iar Dragnea și Grindeanu pescuiau În 2013 s-a înscris la doctorat la Academia SRI, fiind exmatriculat în 2019. În 2021, după ce ani întregi covrigăria sa nu a distribuit dividende, Ciolacu a obținut un profit consistent. Lucia Com ’94 SRL i-a adus, în anul fiscal 2021, dividende de 489.400 de lei. Soția sa a încasat dividende în sumă de 162.000 de lei. În 2019 și 2020, în declarațiile de avere depuse de Ciolacu nu figurează încasarea de dividende. Citește și: ANALIZĂ Dezastrul de după grevă: viitorul premier s-a dovedit un laș, AUR – în ascensiune, deficitul bugetar va exploda și va ucide PNRR, opoziția de dreapta – inexistentă Soția sa beneficia de un salariu de circa 4.000 de lei pe lună de la această firmă.

Dezastrul de după grevă Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Dezastrul de după grevă

Dezastrul de după grevă: viitorul premier, Marcel Ciolacu, s-a dovedit un laș, AUR este în ascensiune, fiind principalul beneficiar politic al acestui protest, deficitul bugetar va exploda și va ucide PNRR, iar opoziția de dreapta a fost inexistentă, lăsând formațiunile extremiste să câștige. Dezastrul de după grevă Iată ce s-a putut constata pe perioada grevei și care vor fi consecințele: Viitorul premier, Marcel Ciolacu, a fugit de răspunderea funcției de șef al Guvernului, lăsând un guvern slab, care mai avea câteva zile până la demitere, să negocieze și să-și asume cheltuieli bugetare pentru viitor. Ciolacu nu a oferit nici o soluție la grevă și a făcut declarații complet paralele, precum cea despre „patriotismul economic” pe care-l va promova viitorul Executiv. AUR a manipulat greva cu ajutorul rețelelor sociale, unde și-a difuzat mesajele și a instigat la continuarea protestului. De altfel, chiar unul din liderii sindicali, Marius Nistor, s-a plâns la Antena 3 că rețelele sociale sunt infiltrate de persoane care sunt în afara sistemului de Educație și care seamănă neîncrederea. Probabil că AUR va câștiga masiv în intenția de vot și va depăși 25%. Deficitul va exploda: pentru anul acesta, angajamentele salariale față de cadrele didactice vor însemna cheltuieli suplimentare de 2,75 miliarde de lei, dar anul viitor se vor adăuga 15 miliarde de lei în plus la aceste salarii. Cum Guvernul nu pare să aibă voința politică de a tăia din cheltuieli, iar ANAF încasează oricum mai puțin decât era planificat, aceste cheltuieli probabil vor crește deficitul. Menținerea sub control a deficitului era o condiție esențială a PNRR. „Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea aceasta de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza dintr-o dată”, explica ministrul Marcel Boloș în aprilie 2023. România trebuia, conform PNRR, să adopte o lege unică de salarizare. În loc să rezolve problema salarizării profesorilor prin acea lege, Guvernul a emis trei ordonanțe de urgență doar pentru salarizarea cadrelor didactice. Opoziția care se autodefinește de dreapta nu a reușit să-și impună mesajele în perioada grevei profesorilor. Este posibil ca, pe viitor, încurajate de succesul cadrelor didactice, și alte categorii de bugetari care pot genera blocaje majore să încerce să obțină în acest fel majorări salariale. Deșiu aflat la guvernare, vicepremierul UDMR Kelemen Hunor a dispărut între 26 mai și 11 iunie, când a reapărut la negocierea viitorul guvern. De altfel, el își planificase., din 8 iunie, un turneu în Bali, pe linie parlamentară, dar se pare că a renunțat la el. Spre deosebire de greva profesorilor din 2005, când ministrul Educației, Mircea Miclea a demisionat - în semn de protest pentru faptul că Educația nu beneficiază de o alocare bugetară corespunzătoare - actualul deținător al acestui portofoliu va fi prezent, probabil, și în viitorul guvern Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Cea mai dură înfrângere a Puterii, din noiembrie 2021: seria de gafe care a făcut ca sindicatele din Educație să obțină aproape tot ce au dorit

Ciolacu arată cum se vor plăti noile majorări salariale Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Ciolacu arată cum se vor plăti noile majorări salariale

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, arată cum se vor plăti noile majorări salariale din sectorul bugetar: suprataxă de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii și revenirea la impozitare progresivă. El nu a făcut o legătură directă între aceste majorări de salarii, care vin în contextul unui deficit bugetar mult mai mare decât cel planificat, și majorările de taxe și impozite pe care le-ar dori introduse după ce preia guvernarea. Ciolacu arată cum se vor plăti noile majorări salariale Liderul PSD Marcel Ciolacu a fost întrebat cum va arăta taxarea pe muncă în noul programul de guvernare, după preluarea funcţiei de premier. ”Eu îmi continui demersul ca la un moment dat România să intre într-o impozitare progresivă”, a fost răspunsul său, citat de news.ro. „Ne-au atras atenția și cei de la Comisia Europeană și de la Banca Mondială că problema sunt excepțiile pe care le avem în acest moment şi care nu mai creează un climat concurențial corect. Îmi mențin părerea că marile companii ar trebui să plătească impozit cel puțin 1% din cifra de afaceri", a mai susținut liderul PSD. „Nu va exista nici un impozit progresiv, așa cum susțin liderii social-democrați! Vom apăra cota unica, pentru ca trebuie sa încurajam munca. Poate ca social-democrații ar putea începe cu scăderea cheltuielilor pentru acei asistați sociali, care sunt apți de munca și nu vor sa muncească! Cota unică este linia roșie peste care nu se trece cu PNL în guvern!”, a scris, în replică la afirmațiile lui Ciolacu, deputatul PNL Florin Roman, pe Facebook. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale Conform deputatului liberal, impozitarea cu 1% din cifra de afaceri pentru marile companii lovește în principal în companiile cu capital românesc: „Asta nu este patriotism economic, este protejarea companiilor străine”.

Cea mai dură înfrângere a Puterii Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Cea mai dură înfrângere a Puterii

Greva din Educație, care durează de trei săptămâni și pe care Guvernul nu poate să o oprească, este cea mai dură înfrângere a Puterii, din noiembrie 2021, când a fost instalat Executivul condus de Nicolae Ciucă. Ideea acestei analize este că Puterea, concentrată pe negocierea „rotativei”, a fost incapabilă să discute cu calm cu greviștii. Mai mult, urmare a declarațiilor făcute de liderii guvernării, protestatarii au înțeles că Puterea este slabă și vrea să-și rezolve cât mai repede transferul de putere - aceasta fiind adevărata prioritate - așa că au profitat la maximum. O premisă a grevei a fost dată de discuțiile din ultimele luni despre pensiile speciale, care au arătat că există, în sistemul bugetar, privilegiați care pot obține ce doresc, chiar dacă privilegiile lor pun în pericol PNRR. O a doua premisă a fost incapacitatea Puterii, concentrată de mai multe luni doar pe problemele ei, de împărțire a viitorilor portofolii, de a anticipa greva, deși semnale existau. Însă momentul în care cadrele didactice au simțit că pot controla situația a fost cel în care Marcel Ciolacu, președintele PSD a spus că rotativa nu se va face până la încheierea grevei, lăsând astfel un guvern slab, demisionar, să rezolve cea mai mare criză internă din ultimele 19 luni - conflictul din Ucraina fiind o criză externă. Foto: Inquam/ George Călin Cea mai dură înfrângere a Puterii Iată seria de declarații care au dat putere sindicatelor din educație și au determinat Guvernul să cedeze tot mai mult: 20 mai 2023 Cu două zile înainte ca greva să înceapă efectiv, Marcel Ciolacu anunță că suspendă negocierile pentru formarea viitorului Guvern până la rezolvarea grevei profesorilor și reforma pensiilor speciale. „Până la rezolvarea acestor două priorități, orice negociere privind viitorul Cabinet trebuie suspendată.Coaliția are datoria să se reunească în primul rând pentru urgențele românilor, iar programul de guvernare viitor este obligatoriu să prevadă soluțiile sustenabile și un termen clar pentru noua lege a salarizării," a scris Marcel Ciolacu. Declarația sa arată protestatarilor că a) rotativa depinde de ei și b) negociază cu un Guvern slab, care știe că va pleca după ce se termină greva. 22 mai 2023 Începe greva. 24 mai 2023, miercuri Premierul Ciucă anunță că își depune mandatul: „Vineri este ziua în care, conform calendarului, îmi voi depune mandatul” 26 mai 2023, vineri Premierul Ciucă nu își mai depune mandatul: „Am convenit ca până la soluționarea acestor probleme să nu îmi depun madatul să îmi asum responsabilitatea funcției de premier. Sper ca într-o perioadă de timp cât mai scurtă să punem în aplicare planul de rocadă la nivelul coaliției”. Din nou, cadrele din educație aud că rotativa este problema și pot ține guvernul Ciucă ostatic. 1 iunie 2023 Guvernul emite, fără a primi acordul sindicatelor, o ordonanță de urgență care prevede o serie de majorări salariale. Sindicatele resping oferta, greva continuă. 1 iunie 2023 Președintele Iohannis abandonează obișnuitul calm: „Eu sper să se înțeleagă foarte bine la nivelul sistemului și oamenii să se întoarcă de marți la școală pentru că nu mai au de ce să facă grevă. Și atunci, eu cred că foarte mulți dascăli care deja s-au săturat, se vor întoarce. În plus, cum îndrăznește cineva să pună în pericol examenele naționale? Există o generație întreagă care dă Bacalaureatul, care trebuie să meargă la facultate. O generație care dă capacitatea. Au primit tot ce s-a cerut, de ce să mai continue greva?” Declarația sa pare să fi încurajat protestatarii să arate că îl pot înfrunta pe șeful statului. 8 iunie 2023 Conferință de presă la Palatul Victoria: ministrul Educației, Ligia Deca, se trezește cu un baraj de întrebări din partea ziariștilor, care-i explică unde greșește, și este nevoie ca purtătorul de cuvânt, Dan Cărbunaru să o salveze. Puteți găsi pe site-ul Guvernului transcrierea conferinței de presă. În interiorul PNL apăruseră însă de multă vreme discuții neoficiale în legătură cu capacitatea Danielei Deca de a comunica în public. 8 iunie 2023 O delegație de parlamentari, din care fac parte vicepremierul Kelemen Hunor și șefa comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, Natalia Intotero, urmau să plece într-o deplasare în paradisul turistic Bali, din Indonezia. Informațiile au apărut în ședința de Birou Permanent a Camerei Deputaților din 31 mai. De altfel, UDMR, a cărui prezența în viitorul guvern este neclară, a absentat complet de la negocierile cu greviștii. Kelemen Hunor nu a comentat informația, dar, la 9 iunie era încă în România. 10-11 iunie 2023 Guvernul face o nouă ofertă către sindicate și, în același timp, pe surse, se anunță că premierul Ciucă va demisiona luni, iar negocierile pentru rotativă repornesc. Sindicatele vor decide până luni, 12 iunie, la 10 dimineața, dacă acceptă propunerile Executivului și opresc greva. Foto: Inquam/ Ilona Andrei Mai multe surse politice susțin că, în această seară, se vor relua discuțiile privind componența viitorului guvern Ciolacu. La discuțiiar participa doar liderii PNL și PSD, prezența UDMR în viitorul cabinet fiind încă neclară. Citește și: Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou. Activitatea agenției, potrivit datelor de pe site: zero

Conducerea PSD Buzău și partenerii lor de viață sunt angajați în procent de 92,3% la stat Foto: Facebook PSD Buzau
Politică

Conducerea PSD Buzău partenerii viață angajați stat

Conducerea PSD Buzău și partenerii lor de viață sunt angajați în procent de 92,3% la stat, scrie, în Libertatea, Valeriu Nicolae. Marcel Ciolacu provine din filiala PSD Buzău. Conducerea PSD Buzău și partenerii lor de viață sunt angajați în procent de 92,3% la stat Potrivit acestui articol: În conducerea PSD Buzău sunt cinci actuali parlamentari și un fost ales. Toți au avut sau au soția/soțul care lucrează la stat. Pe lângă ei, mai sunt 11 oameni în conducerea PSD Buzău. Nouă dintre ei lucrează tot la stat: viceprimar, director la transportul local, director la poștă, directori la târguri și piețe, președinte de consiliu județean, vicepreședinte de consiliu județean și prezenți în CA-uri care controlează alte multe instituții ale statului. Opt dintre partenerii lor de viață lucrează și ei la stat: la URBIS, compania locală unde șeful PSD a fost director, la consiliul județean sau în domeniul medical. Din 17 oameni câți sunt în conducerea PSD Buzău, 15 sunt plătiți de stat – 88,3%. 14 din 17 sunt căsătoriți, iar 13 dintre soți și soții lucrează tot la stat în posturi- cheie pentru banul public. Cu tot cu partenerii de viață, procentul ajunge la 92,3%. Potrivit informațiilor din articol, mulți dintre aceștia au absolvit universități private cu reputație controversată, precum Bioterra sau Valahia, din Târgoviște. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli

Crize în serie în ultimele zile ale guvernului Ciucă Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Crize în serie în ultimele zile ale guvernului Ciucă

Crize în serie în ultimele zile ale guvernului Ciucă, actualul premier urmând să demisioneze vineri, potrivit unor surse politice: greva din educație, proteste în Sănătate, pensiile speciale, deficitul bugetar care a explodat, tranșa II din PNRR este în ceață, nu se știe când va aproba Comisia Europeană plata ei. La aceste situații se adaugă multiple crize politice din interiorul coaliției majoritare, în primul rând prezența sau nu în viitorul Executiv a miniștrilor UDMR. Crize în serie în ultimele zile ale guvernului Ciucă La 20 mai, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că refuză să continue discuțiile pentru guvernul pe care urmează să-l conducă până când se va rezolva criza din Educație și problema pensiilor speciale. „Cred că, în acest moment, prioritatea tuturor decidenților politici trebuie să fie rezolvarea solicitărilor sindicatelor, dar și restanța majoră privind reforma pensiilor speciale. Până la rezolvarea acestor două priorități, orice negociere privind viitorul Cabinet trebuie suspendată”, a scris liderul PSD pe Facebook. Însă, la ora actuală, situația de criză pare să se accentueze și nu s-a rezolvat nimic din ceea ce cerea Ciolacu: Marți, greva din Educație continuă. Sindicatele au anunțat că vor ca salariul unui profesor debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu pe economie. Guvernul a oprit, oficial, discuțiile cu sindicatele. Sindicatele din sănătate strâng semnături pentru grevă, se cer salarii mai mari pentru asistentele medicale. Guvernul a depus noi amendamente la legea privind reformarea pensiilor speciale, dar ele trebuie evaluate de Banca Mondială. Evaluarea trebuia să fie trimisă vineri, dar ministerul Muncii nu a comunicat nimic. Nu se știe nimic despre tranșa doi din PNRR, deși România a depus cererea de plată de circa cinci luni și jumătate. Deficitul bugetar s-a majorat cu 67% în primele patru luni din an, an/an. Deficitul bugetar a ajuns în primele patru luni din an la 27 mld. lei, faţă de 16 mld. lei în primele patru luni din 2022 – o creştere enormă, de două treimi. Nu este deloc clar cum vor fi acoperite, în aceste condiții, majorările de salarii din Educație deja legiferate. Prezența UDMR în viitorul Guvern, incertă La aceste probleme se adaugă cele din interiorul coaliției: Nu s-a finalizat negocierea viitorului guvern Ciolacu. Nu este clar pe cine va trimite PNL în noul Executiv, mai ales care va fi soarta lui Nicolae Ciucă și Lucian Bode. Lideri PNL sugerează scoaterea UDMR de la guvernare, alții se opun. Nu este clar nici cu ce ministere va rămâne UDMR, dacă va continua să facă parte din coaliția majoritară. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a fost absent de la discuțiile privind greva din Educație. În aceste condiții, nu este clar nici dacă PSD va accepta să priea conducerea Guvernului. Ciucă a mai anunțat, la 24 mai, că își depune mandatul, dar s-a răzgândit după două zile.

Negocierile pentru formarea noului Guvern nu s-au suspendat Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Negocierile formarea noului Guvern nu s-au suspendat

În pofida declarațiilor publice făcute de Marcel Ciolacu privind înghețarea discuțiilor până la rezolvarea grevei din Educație și a pensiilor speciale, de facto negocierile pentru formarea noului Guvern nu s-au suspendat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Azi, deputatul PNL Florin Roman a spus din nou că liberalii vor ministerul Dezvoltării. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a recunoscut că liberalii îi cer acest minister și a spus că, în schimb, ar vrea ministerul Energiei, nu Investițiile și Proiectele Europene. Negocierile pentru formarea noului Guvern nu s-au suspendat „Foarte probabil, vor avea de optat între Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Mediului”, a spus Florin Roman despre opțiunile UDMR, la RFI. „Energia este acolo, unde sunt celelalte ministere economice (...) Acolo am avea și om. Se poate”, a spus Kelemen Hunor, la Europa FM. Pe de altă parte, Florin Roman a dat vina pe Marius Budăi pentru greva din Educație. „Cred că domnul Ciolacu trebuia să-i ceară domnului Budăi, care potrivit legii este cel care are atributul de a rezolva aceste probleme să le rezolve. Nu PNL a întârziat lucrurile la Ministerul Muncii, nu PNL gestionează Ministerul Muncii, cel care-l gestionează este ministrul Budăi, susținut de PSD”, a arătat Roman. Liderii coaliției de guvernare s-au reunit joi, la Palatul Victoria, pentru a discuta formula viitorului cabinet, dacă UDMR rămâne sau nu la guvernare și posibile soluții pentru greva profesorilor. „Cred că, în acest moment, prioritatea tuturor decidenților politici trebuie să fie rezolvarea solicitărilor sindicatelor, dar și restanța majoră privind reforma pensiilor speciale. Până la rezolvarea acestor două priorități, orice negociere privind viitorul Cabinet trebuie suspendată”, a scris, pe Facebook, Marcel Ciolacu, la 20 mai. Citește și: La o pensie de 15.000 de lei lunar, mai vine și un bonus de 27.000 de lei. Care e secretul Însă PNL a anunțat că, indiferent de această decizie, premierul Ciucă își va depune, vineri, mandatul.

Ciucă, critic cu liderii sindicali din educație Foto: Gov.ro
Politică

Ciucă, critic cu liderii sindicali din educație

Surse politice susțin că premierul Nicoale Ciucă a fost neobișnuit de critic cu liderii sindicali din educație, în timpul negocierilor în spatele ușilor închise, desfășurate azi la Palatul Victoria. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ciucă, critic cu liderii sindicali din educație Potrivit acestor surse, Ciucă le-a explicat că momentul ales de ei pentru a face grevă este „cel mai prost din ultimii 10 ani pentru că afectează perioada de examene”, iar efortul, munca copiilor și a părinților riscă să fie compromise. Premierul le-a transmis că e important să fie „raționali și așezați” si mai ales sa se gândească la familiile din România. „Să fie corecți față de copiii care trec printr-o perioada de examene plină de emoții”, le-ar fi spus premierul sindicaliștilor, susțin sursele politice. Ciucă ar fi afirmat că „atâta timp cât există un dialog și deschidere maximă din partea coaliției atunci nu au de ce să continue cu greva generală”. El ar fi explicat sindicaliștilor că nu se poate organiza o grevă când se schimbă un guvern cu altul pentru că acest lucru conduce la instabilitate . După discțiile Guvern - sindicate, la care a participat și președintele PSD, Nicolae Ciolacu, guvernul a emis un comunicat oficial. Potrivit acestui comunicat, oferta pentru sindicate a constat în bonus de 1.000 de lei pentru profesorii debutanți, bonusuri pentru profesorii din zone defavorizate și creșteri de salarii pentru personalul nedidactic. Citește și: Influent jurnalist american, specializat în tenis, explică acuzațiile aduse lui Halep: „Sunt cele mai grave acuzații de dopaj cu care s-a confruntat vreun jucător de tenis de pe locul unu” Iată comunicatul integral al Guvernului: Noua lege a salarizării, gata la 15 iulie „Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu s-au întâlnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții sindicatelor din Educație, pentru a continua dialogul pentru rezolvarea problemelor semnalate în cadrul sistemului de învățământ. Reprezentanții Guvernului au propus stimulente financiare pentru debutanți și cadrele didactice titulare din unitățile de învățământ aflate în zone defavorizate. Totodată, Guvernul și-a menținut angajamentul de a majora salariile până la maximul grilei personalului nedidactic inclus Anexa 8, în completarea aplicării Legii salarizării nr. 153. Această măsură, care vizează creșterea veniturilor, va fi extinsă și pentru celelalte categorii de salariați din Anexa 8. Guvernul își asumă ca Educația să continue a fi prioritatea numărul unu în îndeplinirea obiectivelor prin programul de guvernare și în eliminarea inechităților din legea salarizării. În acest sens, va fi asumat un calendar astfel încât până la data de 15 iulie la nivelul Ministerului Muncii sa fie finalizat proiectul noii legi a salarizării, pentru a putea demara dialogul cu partenerii sociali, astfel încât, la 1 septembrie a.c. să poată fi înaintat Parlamentului României pentru aprobare. Guvernul va continua dialogul cu reprezentanții sindicatelor din educație pentru definitivarea pachetului legislativ, care va oferi garanțiile că Educația rămâne prioritate pentru actuala coaliție de guvernare”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră