vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: china

285 articole
Eveniment

Distrugătorul american Milius, prin Strâmtoarea Taiwan

Distrugătorul american Milius, prin Strâmtoarea Taiwan. USS Milius a navigat duminică prin Strâmtoarea Taiwan, revendicată de Beijing, a anunţat marina americană, la o săptămână după ample exerciţii militare chineze în aceeaşi zonă. Distrugătorul american Milius, prin Strâmtoarea Taiwan USS Milius "a efectuat un tranzit de rutină prin Strâmtoarea Taiwan duminică, în apele unde libertatea de navigaţie şi de survol în mare înaltă se aplică în conformitate cu dreptul internaţional", a indicat marina americană într-un comunicat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Nava a tranzitat printr-un coridor în strâmtoare situat dincolo de orice mare teritorială a unui stat costier", a adăugat comunicatul, potrivit căruia "armata americană zboară, navighează şi operează peste tot acolo unde dreptul internaţional o permite". Beijingul a declarat luni că a supravegheat trecerea unei nave de război american prin strâmtoare, şi a acuzat Washingtonul că face "zgomot mediatic" în jurul prezenţei distrugătorului. Forţele chineze din zonă "menţin în permanenţă un nivel înalt de alertă şi apără cu hotărâre suveranitatea şi securitatea naţionale, precum şi pacea şi stabilitatea regionale", a afirmat Shi Yi, un purtător de cuvânt al armatei. USS Milius, și lângă insulele Spratleys China priveşte cu nemulţumire apropierea din ultimii ani între autorităţile taiwaneze şi SUA, care, în pofida absenţei unor relaţii oficiale, furnizează insulei un sprijin militar substanţial. Beijingul consideră Taiwanul drept o provincie pe care nu a reuşit încă să o reunifice cu restul teritoriului după sfârşitul războiului civil chinez în 1949. Săptămâna trecută, USS Milius a navigat în apropierea insulelor Spratleys din Marea Chinei de Sud, revendicate de Beijing. Guvernul chinez a denunţat o "intruziune ilegală". Trecerea navei de război americane prin proximitatea Taiwanului intervine la o săptămână după ample exerciţii militare chineze în jurul insulei. China a simulat "blocada" Taiwanului Timp de trei zile, nave şi avioane militare chineze au simulat o "blocadă" a insulei, ca reacţie la întâlnirea avută în California de preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor americane, Kevin McCarthy. Citește și: Prigojin (Wagner) vrea încheierea „operațiunii militare speciale” în Ucraina de către Rusia și consolidarea pozițiilor în teritoriile câștigate deja. Mulți se întreabă dacă nu e vocea lui Putin Exerciţiile s-au încheiat pe 10 aprilie, dar nave şi avioane militare chineze au continuat să circule în împrejurimile Taiwanului. Luni, Ministerul taiwanez al Apărării a declarat că a detectat patru nave şi 18 avioane chineze, dintre care patru au pătruns în zona de identificare de apărare aeriană (ADIZ) a Taiwanului. Aceasta nu este identică cu spaţiul arian al insulei, incluzând o zonă mult mai mare, care se suprapune peste o parte a ADIZ a Chinei şi chiar o porţiune a continentului.

Distrugătorul american Milius, prin Strâmtoarea Taiwan (sursa: c7f.navy.mil)
Rusia fură, China beneficiază de resurse (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia fură, China beneficiază de resurse

Rusia fură, China beneficiază de resurse. O companie chineză a cumpărat cupru în valoare de cel puţin 7,4 milioane de dolari de la o uzină amplasată în regiunea din Ucraina anexată de Rusia, care este vizată de sancţiunile occidentale, arată datele vamale ruseşti analizate de Reuters. Rusia fură, China beneficiază de resurse China nu a impus niciun fel de restricţii cu privire la schimburile comerciale cu Rusia, însă SUA au ameninţat că vor trece pe o listă neagră companiile care vor fi descoperită că încalcă sancţiunile sale şi, de asemenea, a avertizat Beijingul să nu aprovizioneze Moscova cu bunuri interzise conform legislaţiei SUA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Datele vamale analizate de Reuters arată că firma chineză Quzhou Nova a cumpărat cel puţin 3.220 de tone de aliaj de cupru, cu o valoare totală de 7,4 milioane de dolari, de la uzina de inginerie metalurgică de la Debaltsevsky, în perioada cuprinsă între 8 octombrie 2022 şi 24 martie 2023. Uzina respectivă este amplasată în regiunea Doneţk din estul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Lugansk. Aceste date sunt o primă dovadă a schimburilor comerciale efectuate de China cu regiunile din Ucraina anexate de Rusia după izbucnirea războiului în data de 24 februarie 2022. Quzhou Nova, o firmă cu activităţi de tranzacţionare şi producţie din oraşul Quzhou, în provincia Zhejiang, estul Chinei, a declarat pentru Reuters că nu are afaceri care să aibă legătură cu importul şi exportul de aliaj de cupru. Sancțiunile americane nu opresc China Cu toate acestea, o sursă de la fabrica Debaltsevsky a dezvăluit, sub protecţia anonimatului, că există un atelier de metalurgie neferoasă în interiorul uzinei. Sursa nu a dorit să comenteze cu privire la livrarea de aliaj de cupru către China, spunând doar că aceste informaţii constituie "un secret comercial". Atât Doneţk, cât şi Lugansk se numără printre cele patru regiuni din Ucraina pe care preşedintele Vladimir Putin le-a alipit Rusiei. Ucraina, aliaţii săi occidentali şi majoritatea covârşitoare a ţărilor din Adunarea Generală a ONU au condamnat drept ilegală anexarea de către Rusia a celor patru regiuni din Ucraina. Citește și: Conferința „Platforma Crimeea” de la București a provocat o reacție la Kremlin: purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că Rusia nu va permite ca Marea Neagră să fie controlată de NATO La data de 21 februarie 2022, cu trei zile înainte de debutul invadării Ucrainei, SUA au impus sancţiuni care interzic importurile sau exporturile din aşa-numitele Republici Doneţk şi Lugansk. Două zile mai târziu, Uniunea Europeană a anunţat o interdicţie privind importurile de bunuri din cele două regiuni. Chiar dacă companiile chineze sunt libere să facă comerţ cu firme din regiunile ucrainene controlate de Rusia ele riscă să fie adăugate pe lista neagră a Occidentului.

Avioane chineze ("muniții reale") înconjoară Taiwanul (sursa: cctv.com)
Internațional

Avioane chineze ("muniții reale") înconjoară Taiwanul

Avioane chineze ("muniții reale") înconjoară Taiwanul. China a anunţat luni că a mobilizat avioane de vânătoare ce "transportă muniţii reale" pentru a întreprinde "lovituri simulate" lângă Taiwan, precum şi port-avionul său Shandong. Avioane chineze ("muniții reale") înconjoară Taiwanul "Mai multe grupuri de avioane de vânătoare H-6K ce transportă muniţii reale au efectuat mai multe valuri de lovituri simulate asupra unor ţinte importante ale insulei Taiwan", a anunţat televiziunea de stat CCTV (VIDEO). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Comandamentul teatrului de operaţiuni Est al armatei chineze a precizat că portavionul Shandong de asemenea "a participat la exerciţiul zilei". Potrivit unui comunicat al armatei chineze, Beijingul încearcă să simuleze cu testele sale militare "o încercuire" a Taiwanului. Mai multe zeci de avioane au fost desfăşurate pentru a aplica o "blocadă aeriană" a teritoriului revendicat de Beijing, a mai informat CCTV. Citește și: Budăi, atac dur: „Spuneam că acest PNRR va aduce lucruri rele pentru România”. Ministrul PSD anunță că refuză să respecte prevederile privind reducerea cheltuielilor de personal La rândul său, Ministerul Apărării al Taiwanului a anunţat că a detectat luni 11 nave de război şi 70 de avioane chineze în jurul insulei. Armata chineză "continuă să conducă exerciţii militare în jurul Taiwanului", a anunţat ministerul, precizând că avioane de luptă şi bombardiere se numără printre aparatele reperate în jurul orelor locale 10:00 (02:00 GMT).

Macron s-a făcut de râs în China Foto: Twitter
Internațional

Macron s-a făcut de râs în China

„Macron s-a făcut de râs în China”, se intitulează o analiză din The Spectator, un săptămânal de orientare conservatoare din Marea Britanie. Vizita a durat trei zile, iar conducătorul Chinei comuniste l-a primit pe Macron cu un protocol neobișnuit. De exemplu, Macron a băut un ceai chinezesc cu Xi într-o fostă reședință a tatălui său din orașul Guangzhou. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă, dincolo de astfel de gesturi formale, The Spectator susține că Xi Jinping nu vrea decât să se folosească de Macron pentru a slăbi alianța Europei de Vest cu Statele Unite. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen l-a însoțit pe Macron în vizita în China, dar ea a avut parte de o primire mult mai rece. Macron s-a făcut de râs în China „Cel puțin la Beijing nu a existat o masă de șase metri lungime care să-l despartă pe Emmanuel Macron de Xi Jinping. Dar întâlnirea lor a fost la fel de nereușită ca și discuția distanțată social a președintelui francez cu "cel mai bun prieten" al lui Xi, Vladimir Putin, care a avut loc anul trecut la Moscova, cu puțin timp înainte ca liderul rus să-și trimită tancurile în Ucraina”, începe analiza lui Ian Williams - jurnalist, fost corespondent NBC și scriitor, autor al cărții „Focul dragonului: Noul Război Rece al Chinei”. Grupaj foto: Twitter Williams arată că rugămintea lui Macron către Xi Jinping, de a presa Rusia să pună capăt agresiunii din Ucraina, a fost un eșec. Citește și: FOTO Macron îl copiază pe Zelenski: președintele Franței renunță la costum și trece la hanorac și blugi „Prioritatea lui Xi este Xi, iar războiul din Ucraina îi convine foarte mult în acest moment. Îi ține ocupați pe adversarii occidentali, distrăgând atenția de la situația din Indo-Pacific, și îi oferă mari beneficii economice în ceea ce privește hidrocarburile ieftine din Rusia. De asemenea, consolidează rolul Chinei ca partener principal cu Putin. Xi finanțează efectiv agresiunea lui Putin prin creșterea masivă a schimburilor comerciale, care include articole cu dublă utilizare (care pot fi folosite atât în scopuri civile, cât și militare), cum ar fi cipurile și dronele”, arată The Spectator. „Obiectivul imediat al lui Xi este de a încerca să îndepărteze Europa de America, iar el îl vede pe Macron ca pe un instrument util în acest scop. 'China vede în continuare Europa ca un pol independent într-o lume multipolară și sprijină eforturile sale de a obține autonomie strategică', a declarat el la conferința de presă a celor doi”, mai explică publicația britanică.

China agită apele în strâmtoarea Taiwan (sursa: Twitter/國防部 Ministry of National Defense, R.O.C.)
Internațional

China agită apele în strâmtoarea Taiwan

China agită apele în strâmtoarea Taiwan. Beijingul a început sâmbătă trei zile de exerciţii militare maritime şi aeriene şi de patrulare în jurul Taiwanului, după o întrevedere a liderei taiwaneze Tsai Ing-wen cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor a Congresului american, Kevin McCarthy, în California în această săptămână. China agită apele în strâmtoarea Taiwan Ministerul Apărării taiwanez a informat (VIDEO) că a detectat 71 de avioane militare şi nouă nave de război chineze în jurul Strâmtorii Taiwan începând de dimineaţă până la sfârşitul după-amiezii. Dintre acestea, 45 de avioane au trecut linia mediană de demarcaţie a strâmtorii sau un intrat în zona de identificare a apărării aeriene a insulei în sud-vest. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Exerciţiul şi patrularea în largul coastelor de nord şi de sud ale Taiwanului şi spre estul insulei sunt "necesare pentru apărarea suveranităţii naţionale şi integrităţii teritoriale a Chinei", a transmis Comandamentul Teatrului Estic al armatei chineze, care acoperă Strâmtoarea Taiwan. Întâlnirea dintre Tsai şi a treia oficialitate a statului american a înfuriat China, care consideră insula autoguvernată drept parte a sa. Precedentul Pelosi În august trecut, China a întreprins exerciţii militare de amploare în jurul Taiwanului în urma vizitei pe insulă a predecesoarei lui McCarthy, Nancy Pelosi. Operaţiunile începute sâmbătă vor servi drept "un avertisment ferm împotriva complicităţii între forţele separatiste care urmăresc şi forţe externe", a declarat într-un comunicat colonelul Shi Yi, purtător de cuvânt al comandamentului chinez. Citește și: Arestat doar la domiciliu, Dan Diaconescu se autovictimizează și anunță revenirea în televiziune: Sunt absolut nevinovat. Revin în presă, cu TV și emisiune Ministerul Apărării de la Taipei a criticat sâmbătă mişcările Chinei, afirmând că Beijingul foloseşte tranzitul lui Tsai prin SUA ca "scuză" pentru a efectua exerciţii militare. Armata taiwaneză va monitoriza îndeaproape situaţia în regiune, va continua să menţină un grad înalt de vigilenţă, va răspunde în mod adecvat şi "va face orice efort pentru a proteja securitatea naţională", a subliniat ministerul.

TikTok susține că a blocat din greșeală contul Enes Kanter Freedom Foto: Facebook
Eveniment

TikTok a blocat greșeală contul Enes Kanter Freedom

TikTok susține că a blocat din greșeală contul baschetbalistului Enes Kanter Freedom, unul din cei mai duri critici ai Chinei comuniste din lumea sportivă, potrivit Washington Post. Contul său a fost repus în funcțiune în aceeași zi în care șeful TikTok, Shou Zi Chew, a fost audiat în Congresul SUA. Enes Kanter Freedom a manifestat constant pentru libertatea Tibetului și împotriva dictaturii din China. În 2017, regimul Erdogan i-a anulat pașaportul, așa că nu a putut intra în România. TikTok este o companie cu sediul în China Comunistă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online TikTok susține că a blocat din greșeală contul Enes Kanter Freedom “Contul lui Freedom a fost interzis pe 11 martie în urma mai multor avertismente că videoclipurile sale din trecut au încălcat "liniile directoare ale comunității" din aplicație, a declarat el pentru Washington Post. Freedom a făcut apel la interdicție la scurt timp după aceea, dar a fost informat că evaluatorii TikTok au stabilit că contul său nu va fi restabilit. Joi, TikTok a restabilit contul în timp ce directorul general Shou Zi Chew se afla la Capitol Hill pentru a susține că fluxurile TikTok ale americanilor nu sunt afectate de regulile de cenzură din China. Un reprezentant al TikTok a calificat interdicția drept o eroare a moderatorilor companiei cu sediul în SUA și a declarat că TikTok nu elimină conținut la cererea guvernului chinez. Aceștia au refuzat să precizeze cum s-a produs eroarea sau ce reguli ar fi fost încălcate de videoclipurile lui Freedom“, scrie Washington Post. Vânat și de Erdogan În 2017, regimul PSD l-a oprit pe baschetbalist să intre în România, după ce regimul Erdogan i-a anulat pașaportul turcesc. Kanter a anunţat pe Twitter că a fost oprit de Poliţie pe Aeroportul Otopeni să intre în România. Enes Kanter a fost invitat să participe la Bucureşti la câteva evenimente de promovare a baschetului, dar şi la un festival multicultural desfăşurat chiar de ziua sa de naştere. În perioada în care a jucat în NBA, mai bine de un deceniu, a atras atenția pentru că purta pantofi cu sloganuri precum "Free Tibet", "No Beijing" și "Stop Genocide", o referire la detenția în masă a musulmanilor uiguri din regiunea Xinjiang de către China. În 2021, el a fost schimbat de Boston Celtics și apoi el a rămas fără contract. El a susținut că a fost o răzbunare pentru criticile sale la adresa Chinei. Freedom și-a folosit adesea conturile de pe rețelele de socializare pentru a critica statul chinez. După o postare pe Facebook în 2021 în care îl numea pe președintele Xi Jinping "dictator brutal" pentru opresiunea guvernului său asupra Tibetului, China a blocat toate meciurile Celtics de pe internetul său.

Rusia susține preluarea Taiwanului de China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia susține preluarea Taiwanului de China

Rusia susține preluarea Taiwanului de China. Taiwanul a condamnat miercuri Beijingul şi Moscova pentru o declaraţie comună prin care insula este calificată parte "inalienabilă" a Chinei, acuzând Rusia că "se pliază pe cerinţele Chinei". Protest diplomatic de la Taipei "Ministerul Afacerilor Externe protestează solemn şi condamnă ferm guvernul expansionist autoritar (al Chinei), care continuă să facă declaraţii false pe scena internaţională pentru a denigra şi pentru a duce atingere suveranităţii ţării noastre", a precizat Taiwanul într-un comunicat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Taipeiul a condamnat de asemenea "încercarea Rusiei de a se plia pe cerinţele Chinei pentru conspiraţia sa de agresiune şi de expansiune". Preşedintele rus Vladimir Putin l-a primit pe omologul său chinez Xi Jinping pentru două zile de discuţii, luni şi marţi. La finalul discuţiilor, cei doi lideri au semnat o declaraţie comună prin care se angajează să-şi aprofundeze parteneriatul strategic şi prin care se afirmă sprijinul Rusiei pentru China în chestiunea Taiwanului. China revendică Taiwanul, insulă democrată şi autonomă, ca fiind o parte din teritoriul său pe care vrea să o recupereze, chiar şi prin forţă dacă va fi necesar. Rusia susține preluarea Taiwanului de China În declaraţia comună, Rusia a reafirmat aderarea la principiul "O singură Chină" susţinut de Beijing, calificând Taiwanul drept "parte inalienabilă a teritoriului chinez", conform agenţiei de presă Xinhua. Rusia "se opune oricărei forme de şi susţine ferm măsurile luate de China pentru a salva suveranitatea şi integritatea sa teritorială", subliniază declaraţia. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Taiwanul trăieşte sub ameninţarea constantă a unei acţiuni militare a Chinei, iar invadarea Ucrainei de către Rusia a întărit temerile pe insulă că Beijingul ar încerca o ofensivă similară. În ultimii ani, Beijingul şi-a intensificat presiunea militară, economică şi diplomatică asupra Taiwanului, organizând în 2022 exerciţii militare masive în jurul insulei care, conform Taipeiului, constituie pregătirea pentru o invazie.

TikTok, interzis guvernamental, folosit de politicieni (sursa: pexels.com/cottonbro studio)
Internațional

TikTok, interzis guvernamental, folosit de politicieni

TikTok, interzis guvernamental, folosit de politicieni. În Statele Unite, discuția privind interzicerea TikTok a început încă din 2020, an în care India a interzis complet folosirea aplicației, acuzând acte de spionaj. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Alte țări, precum Indonezia sau Pakistan, au cochetat la răstimpuri cu ideea, instaurând interziceri temporare din cauza "imoralității" (anulate, în mod repetat, prin compromisul cenzurării "conținutului negativ"). Pentru Europa, însă, este un subiect nou, care se încadrează însă într-un context mai larg: pe de o parte, acuzele Washingtonului la adresa Beijingul pentru lansarea unor baloane de spionaj, pe de alta, temerile legate de rolul Chinei în Războiul din Ucraina. Un șut în TikTok, un pas înainte Povestea aplicației TikTok începe idilic, în mod similar începutului Facebook: doi prieteni din Shanghai, Alex Zhu și Luyu Yang, au creat o platformă educațională, cu scop autodidact – utilizatorii puteau să predea, sau să învețe diferite subiecte, prin videoclipuri scurte, de trei-cinci minute. Aplicația n-a avut succes, investitorii și-au retras fondurile, iar Zhu și Yang au căutat o altă formulă, mai comercială, creînd Musical.ly. Bazată tot pe videoclipuri, mai scurte, și mai amuzante, noua aplicație oferea utilizatorilor posibilitatea de a se filmeze, făcând play-back, pe diferite melodii. Prima versiune a Musical.ly a fost lansată oficial în august 2014, atât în China, cât și în Statele Unite, unde a devenit în scurt timp extrem de populară printre adolescenții americani. După un an aplicația avea milioane de utilizatori, „musers”, ajungând pe primul loc în iOS App Store și devenind cea mai descărcată aplicație gratuită în peste 30 de țări, inclusiv SUA, Canada, Regatul Unit, Germania, Brazilia, Filipine și Japonia. În mai 2016, Musical.ly atinsese 70 de milioane de descărcări, cu peste zece milioane de videoclipuri noi postate zilnic. Cum să faci primul miliard Pe 9 noiembrie 2017, compania chineză ByteDance Technology cumpăra aplicația pentru suma de un miliard de dolari. Compania lansase cu un an în urmă (în 2016) o aplicație similară, în China, numită Douyin, iar în 2018, după cumpărarea Musical.ly, a combinat cele două aplicații, sub numele de TikTok. Alex Zhu a devenit vicepreședinte senior TikTok, declarând la vremea respectivă: "Combinarea Musical.ly și TikTok este o potrivire naturală, având în vedere misiunea comună a ambelor experiențe – de a închega o comunitate în care oricine poate fi un creator". Expansiunea globală a început în 2020: numărul utilizatorilor TikTok crescuse cu aproape 800% față de ianuarie 2018, înregistrând aproximativ două miliarde de descărcări la nivel global și având aproximativ 50 de milioane de utilizatori activi zilnic în SUA. Furt de date și cenzură pro-chineză Semnalele de alarmă au început în 2019, o dată cu luna februarie, când compania ByteDance a fost amendată de Comisia Federală pentru Comerț din SUA (FTC) cu 5,7 milioane de dolari, din cauză că TikTok încălcase confindențialitatea datelor copiilor și pentru că a permis cu bună știință minorilor să acceseze aplicația (având acces la numele și prenumele, numerele de telefon, adresele de e-mail, biografiile și fotografiile de profil ale acestora). În septembrie 2019, Washington Post scria despre cum TikTok cenzura protestele din Hong Kong: pe cînd celelalte rețele de socializare, precum Twitter, dezvăluiau protestele în detaliu, pe TikTok versiunea era total diferită - selfie-uri jucăușe, fotografii cu mâncare, cântece, nici o umbră de neliniște. Adică o versiune a realității mult mai convenabilă guvernului chinez, sublinia WP. În septembrie 2019, The Guardian dezvăluia pentru prima dată documente secrete potrivit cărora compania ByteDance "promovează obiectivele politicii externe chineze în străinătate prin intermediul aplicației. TikTok, populara rețea socială deținută de China, le cere moderatorilor să cenzureze videoclipurile care menționează Piața Tiananmen, independența tibetană sau grupul religios interzis Falun Gong". Armata americană, primele interdicții În octombrie 2019, senatorul american Marco Rubio a solicitat guvernului SUA să investigheze implicațiile privind securitatea națională ale achiziției Musical.ly de către ByteDance, invocând "îngrijorări legate de folosirea TikTok de către guvernul chinez și Partidul Comunist pentru a cenzura conținutul și a reduce la tăcere discuțiile incomode", urmând ca senatorii americani Chuck Schumer și Tom Cotton să ceară directorului interimar al Serviciului de Informații Naționale al SUA să evalueze riscurile de securitate națională ridicate de TikTok și alte aplicații deținute de China. În aceeași lună, vicepreședintele TikTok, Alex Zhu, subaltern al șefului Douyin, a devenit subalternul direct al șefului ByteDance, Zhang Yiming. În noiembrie 2019, Guvernul Statelor Unite a lansat investigația cu privire la achiziția Musical.ly de către ByteDance, motivând că pentru aceasta ByteDance nu solicitase autorizație. Potrivit New York Times, în ianuarie 2020, mai multe unități militare americane au interzis TikTok pe smartphone-urile de serviciu. Trump versus TikTok În iulie, 2020, în Australia, prim ministrul Scott Morrison anunța o investigație asupra protecției datelor utilizatorilor de TikTok, iar în Stalele Unite secretarul de stat Mike Pompeo confirma intenția statului american de a interzice TikTok din cauza temerilor că aplicația împărtășește datele utilizatorilor cu guvernul chinez. În august 2020, președintele Trump a emis mai multe ordine executive îndreptate contra TikTok, care prevedeau, printre altele, restricții pentru companiile americane de a mai tranzacționa cu ByteDance sau cu subsidiarele sale, dar și cererea ca ByteDance să "cedeze toate interesele și drepturile" asupra activelor și proprietăților sale care permit operațiunile TikTok în SUA și datele colectate prin TikTok din SUA. Acest ordin se baza pe ancheta privind achiziționarea Musical.ly de către ByteDance care a conchis că există "dovezi credibile" că ByteDance "ar putea lua măsuri care amenință să afecteze securitatea națională a Statelor Unite". Made in China, interzis în India În 2020, India a interzis complet TikTok, argumentând, în declarația oficială, că aplicația, alături de alte 58 aplicații chineze, aduc "prejudicii suveranității și integrității Indiei, apărării Indiei, securității statului și ordinii publice". Pe 9 iunie 2021, Administrația Biden a emis Ordinul executiv 14034, "Protecția datelor sensibile ale americanilor de adversarii străini" prin care, deși anula ordinele executive semnate de Donald Trump contra TikTok, încuraja agențiile federale să continue monitorizarea atentă a aplicațiilor străine în ceea ce privește riscul pe care îl prezintă pentru datele personale ale utilizatorilor și pentru securitatea națională. Pe 25 iunie, 2021, foști angajați ai TikTok au declarat pentru CNBC că există motive reale de îngrijorare când vine vorba compania ByteDance, de vreme ce aceasta are acces la datele utilizatorilor americani ai TikTok și există posibilitatea ca guvernul chinez să folosească TikTok pentru a răspândi propagandă în rândul publicului american. Identități americane accesate din China În iunie, BuzzFeed a dezvăluit că angajații din China ai ByteDance, au accesat, prin TikTok, în mod repetat, date ale utilizatorilor americani: "De ani buni, TikTok a răspuns preocupărilor legate de confidențialitatea datelor promițând că informațiile adunate despre utilizatorii din Statele Unite sunt stocate mai degrabă în Statele Unite, decât în China. Însă, potrivit unui document audio de la peste 80 de întâlniri interne TikTok, angajații ByteDance din China au accesat în mod repetat date private ale utilizatorii TikTok din SUA – exact tipul de comportament care l-a inspirat pe fostul președinte Donald Trump să amenințe că interzice aplicația în Statele Unite.". Pe 22 decembrie, TikTok a confirmat că, într-adevăr, datele private ale utilizatorilor americani au fost accesate de unii angajaţi, pe care i-a concediat. Biden a scos TikTok din telefoanele guvernamentale Însă piesele de domino începuseră să se clatine, iar căderea a început pe 30 decembrie 2022, când președintele Joe Biden a aprobat "No TikTok on Government Devices Act" prin care era interzisă instalarea și folosirea aplicației chineză pe dispozitivele guvernamentale. După câteva luni, pe 23 februarie, 2023, Comisia Europeană a luat aceeași decizie, urmând ca, la patru zile după, pe 27 februarie, guvernul Canadei să urmeze exemplul. La începutul acestei luni, Danemarca și Belgia au fost primele țări europene care au interzis TikTok pe dispozitivele oficiale. În Franța, deși interdicția printre funcționari nu a fost pronunțată, autoritățile se pregătesc să o facă. Într-o conferință de presă, susținută la începutul lunii, Olivier Véran, purtătorul de cuvânt al guvernului, a anunțat că Franța are în vedere interzicerea aplicației chineze TikTok pe telefoanele oficialilor săi. TikTok, interzis guvernamental, folosit de politicieni Politicienilor europeni nu le este însă ușor să renunțe la conturile de TikTok, căci folosesc din plin aplicația pentru propria vizibilitate în rândul tinerilor și adolescenților. Deși nu contestă o eventuală interzicere a aplicației pe telefoanele de serviciu, nu sunt prea dispuși să renunțe și la conturi. În Belgia, unde interdicția este deja în vigoare, Ludivine Dedonder, ministrul Apărării, nici nu se gândește să își șteargă contul, cu peste 9.000 de urmăritori, motivând, prin purtătorul de cuvânt al ministerului, că "are un telefon mobil TikTok separat". În Austria, aplicația este folosită pe scară largă de mai mulți membri ai guvernului. Ministrul Justiției, Alma Zadić, este foarte activă – în prezent derulând o campanie contra "hate speech", însă, potrivit presei austriece, contul ei de TikTok nu se limitează doar la comunicări de interes public, întâlnirile cu omologii străini alternând cu videoclipuri despre rochiile ei de bal sau despre antrenamentele de sport pe care le face. De asemenea și cancelarul Karl Nehammer este un utilizator frecvent de TikTok, însă nici Ministerul Justiției, nici Cancelaria Federală nu au vrut să comenteze în vreun fel o posibilă interdicție TikTok. Politicienii nu vor să cadă de pe TikTokuri Singura declarație oficială din partea guvernului austriac, pe această temă, a venit din partea purtătorului de cuvânt al Karolinei Edtstadler, ministrului federal pentru UE și Constituție (care, potrivit jurnaliștilor, este "regina incontestabilă a TikTok în Guvern", cu un cont de peste 21.000 de urmăritori). Secretul succesului? Videoclipuri în care ministrul alternează mesajele politice cu imagini din viața privată - în care gătește, schiază sau se joacă cu Snowy, câinele ei. Potrivit purtătorului de cuvânt, dacă se va impune ștergerea aplicației pe telefoanele de serviciu, ministrul se va conforma, la fel cu toți ceilalți funcționari, însă nu va renunța la cont: "Ministrul vrea să continue să-și opereze contul TikTok pe viitor, pentru a rămâne în contact cu tinerii". Citește și: După 15 luni la guvernare, ministrul Budăi anunță că a descoperit „acum” ce scrie în PNRR și refuză să respecte angajamentele privind pensionarea. Nimic despre pensiile speciale În Germania, potrivit politico.eu, Ministerul Sănătății, care are un cont TikTok extrem de popular, este un caz aparte. Întrebat de jurnaliști cum poate un minister să interzică aplicația TikTok pe telefoanele sale oficiale și, în același timp, să mențină un cont cu aproximativ 144.800 de urmăritori, ministrul Sănătății, Karl Lauterbach, a declarat scurt că "TikTok nu este instalat sau folosit în scopuri oficiale". Asta în ciuda faptului că respectivul cont este actualizat în mod regulat cu conținut despre activitatea ministrului. Unul dintre cele mai recente videoclipuri, postat în 20 ianuarie, este însoțit de un îndemn către utilizatori: "Dacă aveți întrebări pentru Karl Lauterbach, puneți-le în comentarii".

Rusia și China strâng militar rândurile (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia și China strâng militar rândurile

Rusia și China strâng militar rândurile. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, l-a felicitat luni pe omologul său chinez, Li Shangfu, numit duminică în funcţie după aprobarea Congresului Naţional al Poporului din China. Rusia și China strâng militar rândurile "În numele Ministerului Apărării din Rusia şi al meu personal, vă felicit pentru numirea în funcţia de ministru al Apărării al Chinei", a transmis Şoigu, citat de ministerul rus pe canalul său de Telegram. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a subliniat în mesajul de felicitare că relaţiile dintre Rusia şi China au atins un nivel fără precedent, fapt ce le transformă în fundamentele stabilităţii globale în contextul actualelor tensiuni geopolitice. "Îmi exprim convingerea că mandatul dumneavoastră în această funcţie va favoriza dezvoltarea parteneriatului cuprinzător şi a interacţiunii strategice dintre Rusia şi China în sferele cooperării militare şi tehnico-militare", a adăugat el. Șoigu și Wei Fenghe, "frați" Serghei Şoigu a găsit, de asemenea, cuvinte de mulţumire în ce-l priveşte pe fostul omolog, Wei Fenghe, pentru contribuţia sa la cooperarea militară ruso-chineză. "De-a lungul anilor de interacţiune, am devenit nu doar colegi sau prieteni, ci fraţi", a spus el. Ministrul rus al Apărării a evidenţiat faptul că, sub îndrumarea lui Wei, cooperarea militară dintre cele două ţări s-a caracterizat printr-un înalt nivel de încredere reciprocă şi a atins un nivel calitativ nou, ceea ce a constituit unul din factorii de limitare a activităţilor agresive ale Statelor Unite şi partenerilor lor în regiunea Asia-Pacific. Presa internaţională a informat că preşedintele chinez Xi Jinping va vizita Rusia săptămâna viitoare, unde se va întâlni cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Li Shangfu, sancționat de Washington Congresul Naţional al Poporului din China (parlamentul) a aprobat membrii noului guvern al ţării, duminică, ultima zi a reuniunii anuale a organismului, care a avut loc săptămâna trecută la Beijing. Cei aproximativ 3.000 de delegaţi au aprobat numele propuse pentru diversele posturi din cabinet, după ce sâmbătă l-au confirmat pe Li Qiang ca premier al ţării, la propunerea preşedintelui Xi Jinping, la o zi după ce Xi a fost reales în unanimitate pentru un al treilea mandat istoric de preşedinte. Generalul Li Shangfu, sancţionat de SUA, a fost numit noul ministru al Apărării, după ce anterior a condus programul Comisiei militare centrale de dezvoltare a armamentului. La fel ca predecesorul său, Wei Fenghe, Li va fi singurul reprezentant al armatei în noul cabinet. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public Guvernul fostului preşedinte american Donald Trump a impus sancţiuni împotriva lui Li şi a departamentului său de dezvoltare a armelor în 2018, sub acuzaţia de a fi cumpărat arme de la compania rusă de stat Rosoboronexport. Secretarul de stat american de la acea vreme, Mike Pompeo, a anunţat sancţiuni împotriva companiei chineze Equipment Development Department (EDD) şi a directorului său de atunci, Li Shangfu, pentru achiziţionarea de avioane de luptă Su-35 în 2017 şi de echipamente legate de sistemul de rachete sol-aer S-400 în 2018.

Experții din China: războiul din Ucraina se va termina în vară Foto: Kremlin.ru
Internațional

Experții China: războiul Ucraina se va termina în vară

Experții militari din China comunistă estimează că războiul din Ucraina se va termina în vară, scrie Asia Nikkei, care citează un studiu al Academiei de Științe Militare de la Beijing. Potrivit Asia Nikkei, acesta este motivul pentru care, la 24 februarie, China a avansat un plan de pace - care însă a fost respins de Kiev și aliații săi vestici. Experții din China: războiul din Ucraina se va termina în vară „În decembrie 2022, Academia de Științe Militare a finalizat o simulare privind conflictul din Ucraina, care a dus la o constatare uimitoare, potrivit unor surse apropiate guvernului chinez. Războiul se va încheia în jurul verii anului 2023, a indicat simularea, cu Rusia în avantaj. Atât economia rusă, cât și cea ucraineană vor fi prea epuizate pentru a susține războiul dincolo de vară, se arată în raport. Este posibil ca rezultatele să fi fost distorsionate în favoarea Rusiei pentru a mulțumi conducerea Chinei, care înclină spre Moscova. Dar, întâmplător, pachetul de ajutor de 45 de miliarde de dolari adoptat în decembrie anul trecut în SUA urmează să expire și el în această vară. Republicanii dețin acum majoritatea în Camera Reprezentanților din SUA, iar unii membri ai partidului sunt sceptici cu privire la ajutorul generos acordat Ucrainei. «Nu știu ce se va întâmpla cu ajutorul american din toamnă», a declarat un oficial de rang înalt de la cabinetul premierului japonez. Statele Unite furnizează jumătate din ajutorul pe care îl primește Ucraina. Argumentul că discuțiile de încetare a focului vor fi demarate înainte ca acest ajutor să înceteze nu este lipsit de temei. După ce a auzit predicția Academiei de Științe Militare, Beijingul a elaborat o propunere de pace la timp pentru aniversarea de un an a războiului”, arată această agenție. Beijingul vrea să se împace cu Europa de Vest și Ucraina Implicarea regimului comunist chinez are drept scop îmbunătățirea relațiilor cu Europa. Beijingul crede că în Europa sunt persoanlități deschise la investițiile chinezești și la transferul de tehnologie. Un al doilea motiv al implicării Beijingului în procesul de pace este restabilirea bunelor relații cu Ucraina, iar în al treilea rând dorința a juca rolul determinant în negocierile de încetare a focului. De aceea, președintele Xi Jinping ia în considerare o vizită la Moscova. „Cel mai bun scenariu pentru Xi ar fi ca Rusia și Ucraina să înceapă negocierile după ce liderul chinez îi va prezenta lui Putin planul de pace. Acest lucru ar înfățișa China ca un interlocutor adevărat pentru o încetare a focului și ar pune-o într-o poziție avantajoasă pentru a atrage de partea sa țările din Sudul Global, în special pe cele care țin la distanță atât SUA, cât și China. Dacă China nu reușește să devină un pacificator, ramificațiile ar submina autoritatea și prestigiul lui Xi. Rămâne de văzut dacă actuala conducere plină de loialiști lui Xi va fi capabilă de o performanță care necesită abilități complexe de negociere și o tărie de caracter tenace”, explică Asia Nikkei, care amintește că președintele Zelenski nu este de acord să cedeze teritorii în schimbul păcii. Citește și: Panică în Australia: țara ar putea intra în război cu China comunistă în trei ani și nu este pregătită – deschidere în principalele cotidiene, după discuții cu experții Traficul comercial între China şi Rusia a atins un nivel record în decembrie, după o perioadă de adaptare imediat după invazie: China – principalul furnizor de semiconductori al Rusiei – a fost întotdeauna foarte critică faţă de aceste sancţiuni.

Rezultat în competiția pentru funcția de președinte al Chinei Foto: Twitter
Internațional

Rezultat competiția funcția de președinte al Chinei

Rezultat strâns în competiția pentru funcția de președinte al Chinei comuniste: 2952 de voturi pentru candidatul unic Xi Jinping, zero contra, zero abțineri. Rezultat în competiția pentru funcția de președinte al Chinei „Xi Jinping a primit un al treilea mandat, fără precedent, ca președinte al Chinei, consolidându-și poziția de cel mai puternic lider al țării de generații întregi. Parlamentul chinez a votat în unanimitate, cu 2.952-0, pentru prelungirea domniei sale cu încă cinci ani, în timpul unei ceremonii atent regizată care a avut loc vineri în Marea Sală a Poporului din Beijing. Clădirea cavernoasă de la marginea Pieței Tiananmen a fost împodobită cu covoare purpurii și bannere pentru acest vot istoric, iar muzica de fundal a fost asigurată de o fanfară militară”, a scris The Times. Xi Jinping re-elected with 2952 votes in favor, 0 against and 0 abstentions…That is what an autocracy looks like ! pic.twitter.com/jeI29baTZK— Guy Verhofstadt (@guyverhofstadt) March 10, 2023 Parlamentul din China fiind, în practică, înfeudat Partidului Comunist (PCC) la putere, rezultatul votului era lipsit de orice îndoială. Liderul de 69 de ani a obţinut deja în octombrie o prelungire cu cinci ani în fruntea PCC şi a comisiei militare, cele mai importante două funcţii de putere. Xi Jinping is handed historic third term as Chinese president ♦️So, it begins Jinping, 69, was unanimously elected as President for a third term on Friday♦️https://t.co/i1qYqMnQVb pic.twitter.com/CDxmP0raEM— ? Eagle Wings ? (@CRRJA5) March 10, 2023 Unic candidat, a fost reales în funcţie pentru aceeaşi durată ca şef al statului. Președintele Rusiei, Putin, care încearcă să consolideze parteneriatul dintre Moscova și Beijing, l-a felicitat vineri pe Xi, spunând că așteaptă cu nerăbdare ca cele două națiuni să avanseze în cooperarea lor. "Sunt încrezător că, lucrând împreună, vom asigura extinderea cooperării fructuoase ruso-chineze în diverse domenii", i-a spus Putin lui Xi într-o telegramă. Citește și: Cum spionează China comunistă în SUA? Macarale gigantice, din porturi, pot urmări fluxul de mărfuri și pot fi comandate de la distanță, pentru a bloca tranzitul – Wall Street Journal Delegații l-au ales, de asemenea, pe Zhao Leji, 66 de ani, al treilea cel mai înalt oficial de partid, ca șef al comitetului permanent al Congresului Național al Poporului, în timp ce Li Qiang, 63 de ani, al doilea oficial de partid, urmează să fie confirmat mâine ca premier.

Panică în Australia: țara ar putea intra în război cu China comunistă în trei ani
Eveniment

Panică Australia: țara intra în război cu China comunistă

Panică în Australia: țara ar putea intra în război cu China comunistă în trei ani și nu este pregătită - acesta este articolul de deschidere în principalele cotidiene, The Age și The Sidney Morning Herald, după discuții cu experții în securitate. Guvernul de la Canberra credea că are zece ani pentru a se pregăti de un război cu China. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Panică în Australia: țara ar putea intra în război cu China comunistă Cei cinci experți consultați, experți respectați - fostul oficial de rang înalt al Departamentului Apărării Peter Jennings, lectorul principal de studii strategice și criminologie de la Universitatea Macquarie, Lavina Lee, fostul om de știință șef al Australiei Alan Finkel, președintele Institutului Național de Reziliență Strategică Lesley Seebeck și generalul maior în retragere Mick Ryan - s-au întâlnit timp de aproape două zile pentru a examina o serie de scenarii și pentru a stabili dacă Australia este pregătită pentru război. “We have a deep interest in the preservation of Taiwan’s democracy, but also preservation of a broader order where large authoritarians can't be predators on smaller democratic nations.” The start of a series on threats to Australia, at ⁦@smh⁩ https://t.co/dr3QoVInA1— Mick Ryan, AM (@WarintheFuture) March 6, 2023 În contextul în care stocurile de muniție și echipamentele militare din lume sunt consumate rapid de războiul din Ucraina, grupul de experți a avertizat că o preluare oportunistă a Taiwanului ar putea duce la trimiterea a 200.000 de soldați americani în Australia. Acest lucru ar putea duce la atacuri cu rachete chinezești asupra facilităților militare australiene și la atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice. Un alt element invocat a fost cel al unui atac cu arme biologice. Cei cinci au apreciat că China este slăbită după restricțiile din perioada covid, dar asta ar putea să o facă mai agresivă. „Vacanța Australiei de la istorie a luat sfârșit” Experții avertizează că există o "lipsă de urgență" în ceea ce privește măsurile care trebuie luate acum. „Nevoia de a ne întări dramatic capacitățile militare și de securitate națională este urgentă, dar Australia nu este pregătită. Cea mai importantă dintre toate este o schimbare psihologică. Urgența trebuie să înlocuiască automulțumirea. Ultimele decenii de liniște nu au fost norma în afacerile umane, ci o aberație. Vacanța Australiei de la istorie a luat sfârșit", se arată în articol. Citește și: Vicepreședintele SUA, în Filipine: SUA vor să transforme insulele într-o bază care să apere Taiwanul în cazul unui atac dinspre China comunistă Cele două publicații australiene vor publica mai multe documentare cu scenarii ale unui atac chinezesc asupra Australiei, inclusiv cum ar putea arăta primele 72 de ore ale unui război: cel mai probabil va fi vorba de atacuri cibernetice care vor paraliza rețeaua electrică.

China poate declanșa un conflict global (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

China poate declanșa un conflict global

China poate declanșa un conflict global. Preşedintele american Joe Biden a respins iniţiativa Chinei pentru negocierea şi încheierea unui acord de pace între Rusia şi Ucraina, a dat el clar de înţeles într-un interviu acordat vineri postului ABC. Biden: Ce aplaudă Putin nu e bun "Dacă (preşedintele rus Vladimir) Putin îl aplaudă, atunci cum poate el să fie bun?", a spus Biden despre planul chinez. "Nu glumesc. Sunt doar extrem de sincer", a clarificat el. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Nu am văzut în acest plan nimic care să indice că există acolo ceva care să fie benefic pentru oricine în afară de Rusia dacă planul chinez este urmat", şi-a motivat poziţia liderul de la Casa Albă. "Ideea că China ar urma să negocieze deznodământul unui război care este un război total injust pentru Ucraina pur şi simplu nu este raţională", mai crede Biden. Dar el a refuzat să spună care ar fi consecinţele dacă China ar decide să ofere arme Rusiei - o îngrijorare a Kievului şi a aliaţilor săi occidentali -, afirmând doar că Beijingul s-ar confrunta în acest caz cu "sancţiuni severe", ca orice alt guvern sau entitate ce furnizează arme sau muniţii Rusiei. China poate declanșa un conflict global De la începutul războiului în Ucraina, China aparent s-a abţinut să ofere Rusiei un astfel de ajutor militar, dar conform unor surse din interiorul serviciilor americane de informaţii înclină acum să facă un asemenea pas. Potrivit unor astfel de surse citate de CNN, guvernul de la Beijing ar intenţiona să livreze Moscovei drone şi muniţii. Citește și: UE și SUA, nou pachet de sancțiuni impus Rusiei. Moscova protestează, dar nu pare foarte afectată: FMI prognozează revenirea PIB-ului Eventuale livrări masive de muniţii chineze către Rusia ar risca să debalanseze în favoarea acesteia războiul purtat în Ucraina, un conflict de înaltă intensitate caracterizat printr-un mare consum de muniţii. Însuşi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a semnalat că armata ucraineană consumă de câteva ori mai multe muniţii decât pot produce statele Alianţei, ale căror stocuri de muniţii au fost în plus diminuate semnificativ în urma ajutorului militar oferit Ucrainei. Zelenski vrea o întâlnire cu Xi Şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Beijingului să nu livreze arme Moscovei. "Vreau foarte mult să cred că China nu va livra arme Rusiei, şi pentru mine acest lucru este foarte important", a subliniat Zelenski vineri seară, într-un mesaj în care s-a declarat favorabil faţă de unele elemente din "reflecţiile" avansate de China în planul prezentat de aceasta şi şi-a manifestat intenţia să se întâlnească cu preşedintele chinez Xi Jinping. Totuşi, Zelenski a atras atenţia că orice plan de pace care nu include o retragere totală a trupelor ruse din Ucraina este inacceptabil pentru Kiev. Or, iniţiativa Chinei, care nu este un plan de pace propriu-zis, ci doar enumeră 12 principii de acţiune, printre care încetarea focului, reluarea negocierilor de pace, formarea unei arhitecturi de securitate echilibrate, respectarea suveranităţii, respingerea recurgerii la arme nucleare, etc., nu include retragerea trupelor ruse din Ucraina.

Și China spune că doboară OZN-uri (sursa: CCTV)
Internațional

Și China spune că doboară OZN-uri

Și China spune că doboară OZN-uri. China se pregăteşte să dea jos din cer un obiect neidentificat aflat în zbor în spaţiul său aerian, în timp ce în Canada este căutat la sol un obiect zburător în formă cilindrică ce a fost doborât cu ajutorul forţelor aeriene americane. Și China spune că doboară OZN-uri Potrivit publicaţiei chineze Global Times, un obiect zburător misterios a fost reperat în largul coastei oraşului Rizhao, în provincia Shandong, aflată între oraşele Beijing şi Shanghai. Pescarii aflaţi în zonă au fost atenţionaţi să fie precauţi. Acest incident survine după ce Statele Unite au doborât în urmă cu o săptămână un balon chinez care, potrivit Washingtonului, ar fi fost folosit de China pentru spionaj, în timp ce Beijingul afirmă că a fost un balon meteo care din cauza vântului a deviat de la traiectoria sa. Citește și: OZN-urile cilindrice de deasupra Americii de Nord zboară la înălțimea culoarelor aeriene civile, există temeri că ar putea avea loc o catastrofă Un alt obiect misterios, de data aceasta în formă cilindrică, a fost doborât sâmbătă deasupra Canadei de un avion vânătoare american F-22, în cadrul unei operaţiuni comune a forţelor aeriene din SUA şi Canada. Despre acesta din urmă premierul canadian Justin Trudeau a anunţat că este în desfăşurare o operaţiune de căutare pentru a localiza obiectul şi a-l analiza. "Avem încă multe de aflat despre el. De aceea analiza acestui obiect va fi foarte importantă", a declarat duminică premierul canadian.

Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete în Ucraina Foto: U.S. Army Special Operations Command
Eveniment

Pentagonul cere bani operațiuni ultrasecrete în Ucraina

Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete, ale forțelor speciale, în Ucraina, însă vor fi angajați cetățeni ucraineni, susține Washington Post. Operațiunile „surogat” - în care nu sunt implicate forțe speciale americane, ci militari cu contract din alte state - urmăresc colectarea de informații de pe front. Astfel de operațiuni sunt folosite împotriva unor state precum China sau Rusia, cu care SUA nu sunt oficial în război, dar se află într-o situație conflictuală. Finanțarea acestor programe ar fi de doar 15 milioane de dolari, extrem de puțin prin comparație cu alte programe și având în vedere beneficiile. Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete în Ucraina „Comandourile americane, folosind o finanțare similară, au plătit timp de mulți ani unități militare și paramilitare străine selecte din Orientul Mijlociu, Asia și Africa, angajându-le ca "surogat" în operațiunile de combatere a terorismului, împotriva Al-Qaeda, a Statului Islamic și a filialelor acestora. Programele mai noi, cum ar fi cele utilizate în Ucraina, sunt considerate o formă de "război neregulat". Acestea sunt destinate utilizării împotriva adversarilor, cum ar fi Rusia și China, cu care Statele Unite se află în competiție, nu în conflict deschis”, scrie Washington Post. Este neclar cum vor fi antrenate aceste trupe, dacă SUA va trimite militari în Ucraina sau le va pregăti la baze din afara acestei țări. Înainte de invazie, trupele din unitățile de operațiuni speciale americane desfășurau două programe de război neregulat în Ucraina. În cadrul unuia din aceste programe, SUA avea „oameni care demontau propaganda rusă și spuneau adevărata poveste pe bloguri" - a declarat o persoană din comunitatea operațiunilor speciale. Citește și: Zelenski, în Parlamentul European, spune că Ucraina a interceptat planurile serviciilor secrete rusești de a distruge Republica Moldova. Servicul secret de la Chișinău confirmă Comandourile americane au folosit cel de-al doilea program pentru a trimite agenți ucraineni în misiuni de recunoaștere clandestine în estul Ucrainei. "Antrenam surogate pentru a merge să colecteze informații despre semnale de la o baterie de radare rusești… chestii de genul acesta. Nu antrenam și nu plăteam ucraineni pentru a merge să ucidă ruși pentru noi", a declarat un alt oficial guvernamental pentru Washington Post. Publicația din SUA susține că forțele „surogat” nu vor fi dotate cu echipamente care „să creeze probleme ulterior”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră