vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: china

285 articole
Internațional

În China comunistă, oficialii dispar pe bandă rulantă

În China comunistă, oficialii dispar pe bandă rulantă: după ministrul de Externe, au urmat șefii comandamentului de rachete și, acum, însuși ministrul Apărării. Fostul ministru de Externe, Qin Gang, a fost demis în iulie după doar 207 zile în funcție și de atunci nu se mai știe nimic de soarta sa. Citește și: VIDEO Cinism incredibil în Luganskul ocupat de ruși: un camion militar lovește un pieton pe trecere, îl omoară și pleacă. În câteva secunde, traficul se reia, cu pietonul mort în intersecție Presa a speculat că a fost dat afară datorită legăturii cu o jurnalistă din Hong Kong, Fu Xiaotian. Și ea a dispărut, din iulie 2023. În China comunistă, oficialii dispar pe bandă rulantă La 31 iulie, atotputernicul lider al Chinei comuniste Xi Jinping a anunțat că doi generali din alte ramuri ale armatei chineze vor prelua conducerea Forței Rachetelor Armatei Populare de Eliberare (PLARF). Un raport publicat de South China Morning Post susține că fostul comandant și adjunctul său sunt anchetați pentru corupție, însă Beijingul nu a oferit un motiv oficial pentru demiterea lor. La 15 septembrie, Reuters relata că o unitate a Forței Rachetelor din China a descoperit "neajunsuri" în timpul unui exercițiu pe teren - potrivit unei neobișnuite informații publicate de ziarul armatei chineze, PLA Daily. Articolul sugera lacune în pregătirea de luptă a forței armate care supraveghează rachetele convenționale și nucleare. La 2 septembrie, Cheng Dongfang, președintele Tribunalului Militar al Armatei Populare de Eliberare, a fost revocat din funcție după doar opt luni de mandat, potrivit legislativului național chinez. Cheng Donfang, șeful tribunalului militar al armatei chineze Foto: CaixinGlobal Li, omul lui Xi Vineri, 15 septembrie, presa occidentală a început să speculeze despre dispariția, de două săptămâni, a ministrului Apărării, Li Shangfu. Și acesta ar fi suspectat de corupție. Washington Post scrie că el ar fi investigat pentru fapte de corupție din 2017, când conducea departamentul de achiziții al armatei Beijingului. Li Shangfu Foto: Kremlin.ru Li, în vârstă de 65 de ani, care a fost numit ministru al apărării în martie, este unul dintre cei cinci consilieri de stat - oficiali de nivel înalt - selectați de Xi pentru a forma cabinetul de conducere al Chinei în acest an. Li a fost văzut ultima dată pe 29 august, când a ținut un discurs la Forumul China-Africa pentru pace și securitate din Beijing. La începutul lunii trecute, el a călătorit în Belarus și Rusia, întâlnindu-se la Moscova cu omologul său, Serghei Shoigu. „Xi l-a ales pe Li pentru a fi următorul ministru al Apărării al RPC în urmă cu 6 luni. Ca atare, Xi a acordat un anumit grad de importanță politică lui Li. Trebuie să existe un nivel de jenă pentru Xi după ce l-a numit atât de curând”, scrie, pe Twitter, Lyle Morri, de la Center for China Analysis. Long ?on implications of PRC MinDef Li Shangfu being under investigation for corruption.I haven’t commented on this until recently because it was so speculative and unsubstantiated. But given confirmation in multiple media outlets and by U.S. officials with knowledge of the… pic.twitter.com/sW3MNY7etZ— Lyle Morris (@LyleJMorris) September 15, 2023 „Înalții oficiali chinezi sunt epurați periodic pentru corupție, analiștii spun că doi miniștri nu au mai dispărut în acest mod în ultimele decenii, mai ales într-o succesiune atât de rapidă. Situația lor - care survine la doar șase luni după ce Xi și-a anunțat noul cabinet ca parte a inaugurării celui de-al treilea mandat de cinci ani - se adaugă la percepția că procesul de luare a deciziilor devine și mai puțin transparent într-un moment în care China se străduiește să reaprindă încrederea investitorilor interni și străini în economia sa aflată în dificultate”, arată Financial Times. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE „Cine anunță probleme de sănătate, nu va mai fi sănătos” „În timp ce mulți analiști consideră că campaniile împotriva corupție ale lui Xi sunt motivate politic, un oficial american a declarat că corupția este endemică în cadrul armatei, inhibând ambițiile președintelui de a o transforma într-o forță capabilă să îndeplinească sarcini precum supunerea Taiwanului. «Aceasta [corupția] a avut un efect profund asupra a ceea ce sunt capabili să facă și asupra modului în care o fac», a declarat oficialul. Oficial, China nu a spus nimic despre locul unde se află Li. Ministerul de Externe a declarat vineri că nu este «familiarizat cu situația». Joi, Reuters a citat oficiali vietnamezi care au declarat că Li a anulat o întâlnire săptămâna trecută din cauza unei «probleme de sănătate» - același motiv invocat de ministerul de externe la începutul absenței lui Qin. «Oricine a afirmat public [că are] probleme de sănătate nu va mai fi niciodată sănătos în viitor», a declarat un utilizator de pe Weibo, serviciul de socializare asemănător Twitter al Chinei, într-una dintre puținele postări necenzurate despre Li”, mai arată FT.

În China comunistă, oficialii dispar pe bandă rulantă Foto: Kremlin.ru
Guvernul Ciolacu, tot mai favorabil Chinei comuniste Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu, tot mai favorabil Chinei comuniste

Guvernul Ciolacu este tot mai favorabil Chinei comuniste, deși pretinde că este atașat valorilor euro-atlantice. Citește și: Salarii uriașe și mii de angajați la spitalul unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri, așteptând un medic. Spitalul Județean Botoșani, condus de un lăcătuș mecanic din PSD Recent, acest Executiv a permis unei controversate companii chinezești, Lenovo, să participe la licitațiile penrtu realizarea infrastructurii 5G și l-a plasat pe fostul premier PSD Victor Ponta, cunoscut pentru relația sa afectivă cu Beijingul, unde s-a căsătorit cu Daciana Sârbu, în funcția de consilier onorific al premierului Ciolacu pentru afaceri economice internaționale. Guvernul Ciolacu, tot mai favorabil Chinei comuniste Care sunt faptele care arată că guvernul Ciolacu devine tot mai favorabil Chinei comuniste, într-o perioadă în care statele vestice consideră acest stat drept cea mai mare amenințare: Compania chineză Lenovo sa primit pe 19 iulie avizul Guvernului de a participa la dezvoltarea rețelei 5G din România. Această permisiune vine în condițiile în care România are din 2021 o lege special creată pentru a ține la distanță companiile chineze, din cauza suspiciunilor majore privind implicarea statului comunist chinez în activități de spionaj tehnologic. Noul ministru al Muncii, Simona Bucura Oprescu, a cerut ca Institutul Confucius să deschidă o filială la Pitești. Mai multe state vestice închid sau sunt pe cale să închidă aceste institute, suspectate că ar fi implicate în activități de spionaj în favoarea Beijingului. „Vă mulțumim pentru Drumul Mătăsii și pentru faptul că în acest program atât de important pe care dumneavoastră îl promovați, România în formatul 16+1 reprezintă în fapt poarta de intrare a Chinei în Uniunea Europeană”, mai spunea ea într-un discurs ținut în 2022 în fața ambasadorului Beijingului. Victor Ponta semnat, în calitate de premier, nu mai puțin de zece memorandumuri cu China comunistă și a vrut să ofere companiilor din acest stat comunist controlul asupra energiei nucleare și a unor comunicații strategice ale statului român. Adrian Câciu, ministru al Fondurilor Europene și fost ministru de Finanțe (poziție care i-a permis să fie membru în CSAT) a primit bani ca să apere interesele Chinei comuniste. În trei articole apărute în trei publicații în 2020, actualul ministru PSD de Finanțe, Adrian Câciu, pe atunci analist financiar, lua apărarea companiei chineze Huawei în fața unui proiect de lege care ar fi dus la excluderea acesteia din licitația pentru rețeaua 5G din România. În unul din aceste articole, el a atacat dur relația României cu SUA, comparând-o cu cea cu URSS-ul. Premierul Marcel Ciolacu nu a dat până acum nici o explicație pentru numirea lui Victor Ponta în funcția de consilier onorific.

Ponta dorea să cedeze Chinei comunicațiile strategice Foto: Guvernul României
Politică

Ponta dorea să cedeze Chinei comunicațiile strategice

Victor Ponta, noul consilier onorific pentru „afaceri economice internaționale” al lui Marcel Ciolacu, premier și președinte PSD, dorea să cedeze Chinei comunicațiile strategice și energia nucleară, în perioada în care el era șeful Guvernului. În plus, declarațiile din ultimul an al lui Ponta arată că acesta era admirator și sfătuitor al președintelui AUR, George Simion, și adversar declarat al președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski. Victor Ponta și Daciana Sârbu s-au căsătorit, potrivit revistei VIP, în mare secret la Ambasada României din capitală Chinei. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact În 2015, guvernul Ponta a acordat peste 11.000 de metri pătrați situați într-o zonă centrală și foarte scumpă a Bucureștiului pentru construirea, cu ajutorul statului turc, al unei uriașe moschei. Numirea lui Ponta în funcția de consilier onorific al premierului s-a produs exact în ziua în care premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, a venit la București, iar Ciolacu l-a îmbrățișat, în fața camerelor de luat vederi. Ciolacu și premierul Ucrainei, Shmyhal Foto: Inquam/ Sabin Cirstoveanu Ponta dorea să cedeze Chinei comunicațiile strategice Unul din cele mai mari scandaluri din perioada în care Ponta era premier a vizat intenția acestuia de a acorda controversatei companii chinezești Huawei - considerată un risc de securitate în statele vestice, datorită legăturilor cu regimul de la Beijing - sarcina de a realiza, în România, Sistemul de informații și comunicații naționale, Rețeaua națională de bandă largă și Sistemul de monitorizare și supraveghere a traficului. Un memorandumul semnat de Guvern cu compania chineză Huawei în noiembrie 2013 prevedea că Ministerul Societății Informaționale (MSI) „vine în întâmpinarea Huawei" în vederea participării acestei companii la construcția unor sisteme IT critice, respectiv Sistemul de informații și comunicații naționale, Rețeaua națională de bandă largă și Sistemul de monitorizare și supraveghere a traficului. Mai mult, MSI se obliga să ofere sprijin "în vederea inițierii proiectului de Rețea Integrată a Transelectrica al cărui memorandum de Înțelegere a fost semnat la Beijing la dată de 6 septembrie 2012". SRI și STS nu au fost solicitate să avizeze acest memorandum. După ce presa a publicat memorandumul, a izbucnit un scandal public, iar Guvernul a renunțat la implementarea sa. Energia nucleară, sub controlul Beijingului Tot Victor Ponta dorea să cedeze Chinei construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, o afacere prezentată drept o mare investiție, dar în care compania chinezească prelua controlul centralei și nu-și asuma aproape nici un risc, statul urmând să-i garanteze prețul de vânzare al energiei. Dacă acest preț cobora sub un nivel negociat, statul român subvenționa diferența. Alte proiecte energetice la care Ponta a invitat companii chinezești erau: dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești o nouă centrală energetică pe cărbune, construită împreună cu CE Oltenia microhidrocentrale pe Prut hidrocentrala Turnu-Măgurele - Nicopele În plus, tot China urma să se ocupe de construcția cablului electric submarin spre Turcia. Companiile chinezești au refuzat să participe la licitații cu fonduri europene, ele doreau negocieri directe cu statul român. Abia în 2020, România a întrerupt negocierile cu o companie din China comunistă care dorea să preia Centrala Nucleară de la Cernavodă. Ponta consideră că Zelenski „vrea să ocupe Crimeea” În perioada de după invadarea Ucrainei de către Rusia, Ponta l-a atacat de mai multe ori pe președintele Ucrainei Vladimir Zelenski. „Zelenski își bate joc de noi! De ce nu îi lasă pe copii români să învețe limba română?”, spunea fostul premier în ianuarie 2023, când se discutau, în România, presupuse încălcări ale drepturilor românilor din Ucraina. „Nu mă mai lasă pe mine să gândesc cu capul meu, că Putin e rău. Și asta, că de trei ori pe zi în Parlament vorbește Zelenski. Poate mai ai și altă treabă!”, spunea Ponta în mai 2022. „Dacă zici «dom'ne mie nu-mi place de Putin, da mi se pare că și Zelenski parcă el vrea să ocupe Crimeea» – ești un trădător, un vânzător”, susținea el în august 2022. „Ne dă palme și Zelenski, pe bune! «Nu mai aveți voie să învățati de pe abecedar, folosiți caractere chirilice! Nu mai aveți voie cu preoți români în biserici, vă dăm noi ucraineni»” - Ponta, ianuarie 2023.

Nou virus chinezesc, transmis de căpușe (sursa: medicalnewstoday.com)
Eveniment

Nou virus chinezesc, transmis de căpușe

Nou virus chinezesc, transmis de căpușe.La şase ani de la descoperirea sa în China, virusul Alongshan (ALSV) purtat de căpuşe s-a răspândit în mare parte din Europa, potrivit unor experţi germani. Nou virus chinezesc, transmis de căpușe Virusul, care nu a fost legat de nicio boală gravă la oameni, a fost găsit în căpuşe în Finlanda, Franţa, Rusia, Elveţia şi acum în Germania, a confirmat Centrul pentru medicina de călătorie (CRM) din Dusseldorf pentru DPA. Cercetători de la Universitatea de Medicină Veterinară (TIHO) din Hanovra, oraş din nordul Germaniei, au găsit dovezi ale transmiterii ALSV prin intermediul căpuşelor la animale sălbatice, cum ar fi căprioarele, în landul Saxonia Inferioară din nord-vestul Germaniei. Zonele de distribuţie ale multor specii de căpuşe indigene s-au extins semnificativ în ultimii ani, a declarat directorul ştiinţific al CRM, Tomas Jelinek. Iernile blânde şi verile mai calde din ultima vreme sunt în beneficiul arahnidelor, a spus el în urma publicării unui studiu pe această temă în revista ştiinţifică Microorganisms. Cu toate acestea, ALSV nu este asociat în prezent cu nimic mai grav decât simptome asemănătoare gripei. Citește și: În Marea Britanie, guvernul a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații pentru pasagerii abandonați pe aeroporturi. În România, Guvernul nu face nimic și se vaită la Bruxelles Cea mai frecventă boală transmisă de căpuşe în Europa este boala Lyme, care poate fi tratată cu antibiotice în stadii incipiente. Meningoencefalita timpurie de vară (FSME) este, de asemenea, deosebit de răspândită în multe zone, dar poate fi prevenită prin vaccinare.

Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de Beijing, inițiativă lăudată de Bettina Stark-Watzinger, ministrul de la Berlin al Educației Foto: Facebook
Internațional

Germania nu mai acceptă studenți China Beijing

O universitate din Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de regimul de la Beijing. Astfel, Universitatea Friedrich-Alexander (FAU) din Erlangen, landul Bavaria, nu mai acceptă, de la 1 iunie, bursieri finanţaţi exclusiv de Consiliul de Burse de Studii din China (''China Scholarship Council'', CSC), un organism public. Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de Beijing Potrivit cercetărilor publicate recent de serviciul internaţional de radiodifuziune Deutsche Welle şi platforma de investigaţii Correctiv, deţinătorii unor astfel de burse trebuie să se angajeze prin contract că sunt loiali statului chinez. Cei care nu respectă aceste condiţii ar putea suferi consecinţe legale, au precizat sursele citate. FAU, care cooperează cu regularitate cu industria germană în domeniul cercetării, a reacţionat ''la constatarea că libertatea de opinie şi libertatea ştiinţifică ancorate în dreptul fundamental german nu pot fi exercitate pe deplin de către bursierii CSC din cauza condiţiilor de acordare de burse şi că există, de asemenea, un risc crescut de spionaj ştiinţific'', a spus Stark-Watzinger, ministru liberal al Educației din guvernul premierului social-democrat Olaf Scholz. Bettina Stark-Watzinger, a făcut apel la vigilenţă faţă de riscurile de spionaj ştiinţific din partea studenţilor chinezi care deţin burse de stat la universităţi germane, relatează AFP şi dpa. ''China devine tot mai mult un competitor şi un rival sistemic în domeniul ştiinţei şi cercetării'', a declarat Bettina Stark-Watzinger pentru grupul media Mediengruppe Bayern, într-un interviu publicat sâmbătă. În acest context, ea a salutat decizia Universităţii Friedrich-Alexander. Citește și: În Marea Britanie, guvernul a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații pentru pasagerii abandonați pe aeroporturi. În România, Guvernul nu face nimic și se vaită la Bruxelles ''Decizia FAU ar trebui, de asemenea, să determine alte instituţii să revizuiască termenii cooperării lor cu CSC'', a insistat ea.

Pentru Mercedes, China, principala piață electrică (sursa: Mercedes Benz)
Economie

Pentru Mercedes, China, principala piață electrică

Pentru Mercedes, China, principala piață electrică. Constructorul german de automobile premium Mercedes-Benz a decis să facă din China, cea mai mare piaţă auto din lume, elementul central al următoarei sale campanii pentru automobilele electrice, campanie care va începe în 2025, a declarat directorul general Ola Kaellenius pentru revista Automobilwoche. Pentru Mercedes, China, principala piață electrică "Pentru a putea face acest lucru, va trebui să stăpânim propulsia electrică la fel de perfect ca şi digitalizarea. Asta este ceea ce aşteaptă clienţi noştri de la noi", a spus Ola Kaellenius. Începând din 2025, toate noile platforme ale Mercedes-Benz vor produce numai automobile electrice, conform unei strategi anunţate în 2021 de producătorul german de automobile de lux. Un director de la Mercedes-Benz a declarat pentru revista Automobilwoche că modelele pe care compania are de gând să le lanseze în China, şi care sunt bazate pe viitoarea platformă MB.EA, sunt analizate cu atenţie pentru a se asigura că îndeplinesc cel mai bine nevoile clienţilor chinezi, cu un accent particular pe spaţiu şi conţinut digital. China rămâne cea mai importantă piaţă pentru constructorii germani de automobile, însă în 2022 mărcile locale de automobile au controlat 81% din piaţa chineză de automobile electrice, arată un studiu realizat de firma de cercetare Counterpoint Research. China are şi o participaţie semnificativă la compania Mercedes-Benz, la care primii doi acţionari sunt Beijing Automotive Group Co Ltd şi Li Shufu, preşedintele constructorului auto chinez Geely. Citește și: Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport” În paralel însă, Berlinul încearcă să îşi reducă expunerea pe economia chineză, în cadrul unor eforturi mai ample destinate diminuării riscurilor la adresa economiei germane, riscuri care s-au intensificat după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a scos la lumină dependenţa Germaniei de un singur furnizor dominant de gaze naturale.

Avioane chineze, apropiere periculoasă de Taiwan (sursa: dw.com)
Internațional

Avioane chineze, apropiere periculoasă de Taiwan

Avioane chineze, apropiere periculoasă de Taiwan. Avioane ale forţelor aeriene taiwaneze au fost ridicate de la sol duminică după ce zece avioane de luptă chineze au fost detectate că au depăşit linia mediană sensibilă din Strâmtoarea Taiwan, a comunicat Ministerul Apărării de la Taipei, potrivit căruia patru nave chineze au desfăşurat de asemenea patrulări. Avioane chineze, apropiere periculoasă de Taiwan Aceasta este a doua oară în mai puţin de o săptămână când Taiwanul raportează noi activităţi militare ale Chinei, după ce 37 de avioane militare chineze au intrat joi în zona de apărare aeriană a insulei, iar unele şi-au continuat zborul spre vestul Pacificului. Într-un scurt comunicat, Ministerul Apărării taiwanez a transmis că duminică, la ora locală 14.00 (06.00 GMT), a detectat 24 de avioane ale forţelor aeriene chineze, printre care avioane de luptă J-10, J-11, J-16 şi Su-30, precum şi bombardiere H-6. Patru nave chineze au fost de asemenea implicate în "patrule de pregătire comună de luptă", a adăugat ministerul taiwanez, fără alte detalii. Taiwanul a ridicat de la sol avioane de luptă şi a desfăşurat nave şi sisteme terestre de rachete pentru a le monitoriza, a indicat ministerul, folosind formulările tipice pentru astfel de situaţii. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale În aprilie, China a organizat exerciţii militare în jurul insulei în urma unei deplasări în SUA a preşedintei taiwaneze Tsai Ing-wen. Guvernul de la Taipei respinge revendicările de suveranitate din partea Beijingului şi spune că doar locuitorii insulei îşi pot decide viitorul.

Cercetătorii chinezi au manipulat viruși pentru a-i transforma în arme Foto: Wikipedia
Eveniment

Cercetătorii chinezi manipulat viruși transforma arme

O investigație The Times & Sunday Times, publicată azi, susține că cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. Sunday Times a obținut noi dovezi în acest sens, după ce a consultat sute de documente, inclusiv rapoarte confidențiale. Intenția armatei chineze ar fi fost să obțină un virus mortal pentru oameni, iar apoi să aibă și un vaccin pentru acest virus, ceea ce ar fi schimbat echilibrul puterii mondiale. Investigația nu acuză direct China comunistă că ar fi scăpat, din laboratorul de la Wuhan, coronavirusul, dar arată că autoritățile de la Beijing au împiedicat investigațiile. În plus, The Times citează un investigator american care acuză direct faptul că virusul a scăpat din acele laboratoare, după ce acestea experimentaseră folosirea sa împotriva oamenilor. Cercetătorii chinezi au manipulat viruși pentru a-i transforma în arme „Institutul era angajat în experimente din ce în ce mai riscante pe coronavirusuri pe care le colecta din peșterile de lilieci din sudul Chinei. Inițial, institutul și-a făcut publice descoperirile și a susținut că riscurile asociate erau justificate, deoarece munca ar putea ajuta știința să dezvolte vaccinuri. Acest lucru s-a schimbat în 2016, după ce cercetătorii au descoperit un nou tip de coronavirus într-un puț de mină din Mojiang, în provincia Yunnan, unde oamenii au murit din cauza unor simptome similare cu cele ale Sars. În loc să avertizeze lumea, autoritățile chineze nu au raportat decesele. Virușii descoperiți acolo sunt acum recunoscuți ca fiind singurii membri ai familiei imediate a Covid-19 despre care se știe că au existat înainte de pandemie. Aceștia au fost transportați la institutul Wuhan, iar activitatea cercetătorilor a devenit clasificată.

Ambasada României la Beijing sprijină Ucraina (sursa: Facebook/Ambasada României la Beijing)
Eveniment

Ambasada României la Beijing sprijină Ucraina

Ambasada României la Beijing sprijină Ucraina. China le-a cerut ambasadelor străine şi organizaţiilor internaţionale cu sediul la Beijing să nu folosească faţadele clădirilor lor pentru "propagandă politică", cu referire, din câte se pare, la semnele care arată sprijin pentru Ucraina. Nici o ambasadă nu s-a conformat Multe ambasade la Beijing au instalat panouri cu steagul Ucrainei şi mesaje de susţinere în limbile chineză şi engleză, precum #StandWithUkraine, pentru a-şi arăta solidaritatea cu această ţară confruntată cu o invazie a Rusiei din februarie 2022. O notă transmisă de Ministerul de Externe chinez, datată 10 mai, îndeamnă ambasadele şi organizaţiile internaţionale să nu folosească faţadele clădirilor pentru propagandă şi "să evite să provoace conflicte între state". Măsura a declanşat o ripostă din partea unor diplomaţi din Europa şi alte zone, părând că niciunul nu s-a conformat solicitării. Beijingul, ton sever Printre ambasadele la Beijing care îşi expun sprijinul pentru Ucraina sunt cele ale Canadei, Germaniei şi Poloniei. În nota diplomatică se mai spune că ambasadele şi organizaţiile internaţionale sunt "obligate să urmeze legile şi regulile chineze", chiar dacă Beijingul respectă imunitatea diplomatică în baza Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice între state. Citește și: Cel mai dur atac asupra Moscovei, de la cel de-al doilea război mondial: zeci de drone au vizat locuințele nomenklaturii rusești, în vestul Capitalei. Reacție furibundă a lui Prigojin Se crede că nota a fost trimisă tuturor misiunilor diplomatice din China. Unele ambasade arborează de asemenea steagul în culorile curcubeului, un simbol al minorităţilor sexuale. Un diplomat european a criticat poziţia Chinei, declarând că nu există nicio justificare rezonabilă pentru obstrucţionarea exprimării de către un stat a poziţiei sale şi că ei nu se vor conforma notei diplomatice. Ambasada României la Beijing sprijină Ucraina În exclusivitate pentru Defapt.ro, centrala MAE de la București a confirmat existența acestei solicitări chineze. "Toate ambasadele și reprezentanțele organizațiilor internaționale rezidente la Beijing, inclusiv Ambasada României, au primit o notă verbală circulară, prin care MAE chinez solicită misiunilor diplomatice din China . MAE român a luat notă de aceasta, fără a înlătura bannerul de sprijin pentru Ucraina (cu mesajul WeStandWithUkraine și steagurile României și Ucrainei) amplasat pe gardul exterior al Misiunii încă de la începutul războiului Rusiei contra Ucrainei.", se arată în răspunsul MAE.

În timp ce NATO consideră China comunistă o amenințare, foștii premieri PSD Dăncilă și Adrian Năstase se laudă cu vizitele la Beijing Foto: Facebook
Eveniment

Dăncilă și Adrian Năstase se laudă cu vizitele la Beijing

În timp ce NATO consideră China comunistă o amenințare, foștii premieri PSD Dăncilă și Adrian Năstase se laudă cu vizitele la Beijing. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Dăncilă și Adrian Năstase se laudă cu vizitele la Beijing „Personalitatea și opera diplomatului, universitarului și omului politic Nicolae Titulescu (1882-1941) a fost evocată astăzi, în cadrul unui eveniment organizat la Institutul Cultural Român (ICR) din Beijing, cu participarea domnului Prof. Univ. Dr. Adrian Năstase, fost ministru de Externe și premier al României, a doamnei Viorica Dăncilă, fost premier al României, alături de profesori universitari, diplomați și jurnaliști chinezi, vorbitori de limba română, a scris, pe blogul său jurnalistul Dan Tomozei, care lucrează pentru secţia de limbă română din cadrul Radio China. „Trebuie subliniat că evenimentul de astăzi este cel mai important și reprezentat la nivel, de după anul 2015, prietenii chinezi fiind onorați de vizita premierilor Adrian Năstase și Viorica Dăncilă – domnia sa urmând să participe la sesiunea oficială de deschidere a reuniunii China – Europa Centrală și de Est (ECE), ca singur lider de partid politic din România care a răspuns invitației organizatorilor chinezi”, a mai afirmat Tomozei. Adrain Năstase a precizat, pe blogul său, că va sta zece zile la Beijing, fiind invitat la dezbateri la Institutul diplomatic, la Institutul de relatii internationale, la Universitatea RENMIN si la ICR – Beijing. Dăncilă a scris, pe Facebook, că, la Beijing, a avut o discuție cu viceministrul chinez de Externe, dl Qian Hongshan. „Am discutat atât despre buna colaborare dintre țările noastre în perioada în care eram premierul României cât și despre sentimentele de prietenie care mă leagă de China, de o lungă perioadă”, a arătat ea. „Ambiţiile declarate ale Chinei şi politicile sale coercitive reprezintă provocări pentru interesele noastre, securitatea noastră şi valorile noastre'', se arăta în noul concept strategic al NATO, adoptat în iunie 2022.

Piața SUV-urilor electrice, competiție foarte dură (sursa: Facebook/BYD)
Mediu

Piața SUV-urilor electrice, competiție foarte dură

Piața SUV-urilor electrice, competiție foarte dură. China reprezintă zona zero pentru războiul preţurilor la vehiculele electrice (EV), iar teatrul de operaţiuni se uită spre SUV-urile electrice, cel mai mare segment al pieţei, dominat de Tesla Inc şi BYD, potrivit Reuters. Piața SUV-urilor electrice, competiție foarte dură Piaţa, aglomerată cu peste 90 de modele, devine şi mai strânsă, cel puţin 20 de noi modele, atât ale brandurilor din China cât şi din străinătate fiind lansate în aprilie, ceea ce afectează marjele de profit şi preţurile pe piaţa internă şi stimulează exporturile, apreciază analiştii şi directorii din industria auto. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Producătorii de EV din China au urmat exemplul Tesla şi au redus preţurile SUV-urilor electrice, canibalizând vânzările de automobile echipate cu motoare pe combustie (ICE), în condiţiile în care diferenţa de preţ între tehnologii se reduce, susţin analiştii. Tendinţa se extinde peste hotare, prin majorarea exporturilor de SUV-uri electrice produse în China. "Vedem o mulţime de exporturi chineze, pe fondul pieţei ultra-competitive din China. Va fi de fapt o supapă de eliberare a presiunii", a afirmat Tu Le, de la firma chineză de consultanţă Sino Auto Insights. În China, 40% din mașini sunt SUV-uri Piaţa pentru SUV-urile electrice a crescut spectaculos în China în ultimul deceniu şi acum reprezintă aproape 40% din toate maşinile vândute, fiind 400 de modele de SUV-uri, cu toate tipurile de combustibili. Anul trecut, au fost vândute pe piaţa chineză aproape tot atâtea SUV-uri câte maşini din toate categoriile s-au vândut în Europa, sau peste 11 milioane. Popularitatea SUV-urilor electrice a explodat de când Tesla a produs şi a livrat în China Model Y, în urmă cu doi ani, acestea devenind unul din segmentele cu cea mai rapidă creştere pe piaţa chineză. Atât brandurile interne cât şi cele străine sunt reprezentate în rândul noilor modele lansate la Salonul Auto de la Shanghai de luna trecută. Producători auto de top, ca Volkswagen, BMW şi Toyota, se bazează pe noile SUV-uri electrice pentru a-şi majora vânzările în China, cea mai mare piaţă auto din lume. Tesla, cel mai competitiv preț Producătorii chinezi de vehicule electrice Xpeng şi Nio au şase modele de SUV-uri, dar există şi companii de stat care fac doar modele electrice, cum ar fi brandul Aion de la GAC. Ele concurează cu cele 93 de modele de SUV-uri electrice existente, pe o piaţă unde s-au înregistrat anul trecut vânzări de 1,5 milioane de unităţi, principalele zece branduri reprezentând 84% din vânzări, se arată în analiza Reuters pe baza datelor CAAM - Asociaţia Producătorilor Auto din China. Erau 76 SUV-uri electrice în 2020, înainte ca Tesla să înceapă producerea maşinilor Model Y în China, vânzările medii anuale fiind de doar 3.000 unităţi. În pofida recentelor creşteri minore de preţuri, Model Y al Tesla încă este cu 20% mai ieftin în China decât era în octombrie 2022, când producătorul auto american se confrunta cu majorarea stocurilor. Xpeng, Leapmotor şi alţii au venit cu propriile discounturi, în timp ce BYD oferă un discount de 1.000 de dolari la SUV-ul Song Plus, cel mai bine vândut. Sub 40.000 de dolari, competiție "brutală" Cei care refuză să reducă preţurile modelelor existente pentru a proteja valoarea brandului au ales în schimb să ofere preţuri de pornire mai mici decât se estima pentru noile modele, alături de o autonomie mai mare şi dispozitive de conducere autonomă. Realitatea este "brutală" pentru principalii producători auto străini, care au ţintit piaţa de masă cu SUV-uri sub 40.000 de dolari, cum ar fi Ford, a explicat Tu Le, de la Sino Auto Insights. Şeful Ford, Jim Farley, a recunoscut concurenţa intensă de pe piaţa SUV-urilor electrice ca un factor care a stimulat majorarea exporturilor auto chineze. Citește și: De ce sunt veseli Ciucă și Ciolacu în privința PNRR: România poate obține lejer o renegociere a Planului, cum au făcut deja Italia, Germania, Franța. Berlinul refuză chiar reforma pensiilor "De aceea ne vom concentra pe piaţa europeană. Europa este o piaţă de export premium, toţi producătorii sunt acolo", a declarat Farley în aprilie, după o călătorie în China. De asemenea, Ford va restructura operaţiunile sale din China a anunţat săptămâna trecută Farley. Deja Tesla şi Renault au început să-şi exporte masiv SUV-urile electrice produse în China către Europa, producătorii chinezi de vehicule electrice au propriile lor planuri privind majorarea livrărilor în Europa.

România vrea sancționarea, de către UE, a oligarhilor tip Șor și Plahotniuc Foto: Facebook
Eveniment

România sancționarea UE oligarhilor Șor și Plahotniuc

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a transmis un mesaj critic către China, după ce ambasadorul acestei țări în Franța a contestat suveranitatea republicilor ex-sovietice. „Asemenea declaraţii sunt inacceptabile şi contrazic Carta ONU”, a spus Aurescu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a făcut aceste afirmații înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe de la Luxemburg. Însă, la această reuniune, România vrea să obțină sancționarea, și de către UE, a oligarhilor din Republica Moldova, tip Șor și Plahotniuc. România vrea sancționarea, de către UE, a oligarhilor tip Șor și Plahotniuc „Astăzi vom avea de luat decizii foarte importante în ceea ce privește Republica Moldova și sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova. Prima decizie va fi acordul politic, la care sunt convins că se va ajunge astăzi, privind crearea unui nou regim de sancțiuni împotriva celor care acționează pentru destabilizarea țării și împotriva ordinii constituționale a Republicii Moldova. Este o propunere pe care am făcut-o în cadrul Consiliului Afaceri Externe din 20 februarie și sunt foarte bucuros că, într-o perioadă atât de scurtă de timp, a fost creat acest regim de sancțiuni. Cred că acesta este cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni din istoria Uniunii Europene”, a spus șeful diplomației române. Primele propuneri privind sancționarea unor persoane vor fi făcute la scurt timp după adoptarea formală. MAE român lucrează deja cu autoritățile Republicii Moldova pentru a întocmi aceste propuneri, însoțite de dovezile aferente. Regimul de sancțiuni reglementează măsuri vizând înghețarea de fonduri și interdicții de călătorie în cazul persoanelor responsabile de sprijinirea sau implementarea de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea Republicii Moldova, precum și persoane sau entități asociate cu acestea. De exemplu, protestele împotriva Guvernului pro-occidental din Republica Moldova au fost sponsorizate pe diverse canale, inclusiv social-media, de Ilan Șor, unul dintre cei care pot fi vizați de aceste sancțiuni. Regimul de sancțiuni vine în completarea măsurilor restrictive implementate deja de SUA (din octombrie 2022) și Marea Britanie (din decembrie 2022) în legătură cu persoane asociate acțiunilor destabilizatoare în Republica Moldova. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo

Reacție dură a statelor baltice după ce China comunistă a pledat pentru refacerea fostului URSS Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Reacție dură a statelor baltice

Reacție dură a statelor baltice după ce ambasadorul Chinei comuniste în Franța a negat suveranitatea țărilor desprinse din fostul URSS, inclusiv Ucraina sau Republica Moldova: miniștrii de Externe din Estonia, Letonia și Lituania au criticat, public, afirmațiile diplomatului de la Beijing. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Într-un interviu acordat vineri postului francez TF1, Lu Shaye, ambasadorul Chinei în Franța, a declarat, discutând despre Ucraina și statutul Crimeei, că fostele republici sovietice nu au un "statut efectiv" în dreptul internațional. "În dreptul internațional, chiar și aceste țări din fosta Uniune Sovietică nu au statut, statut efectiv în dreptul internațional, deoarece nu există niciun acord internațional care să materializeze statutul lor de țară suverană", a declarat Lu, potrivit South Morning China Post (SMCP). Această afirmație poate fi interpretată ca fiind un apel la refacerea URSS, după ce statele baltice, Republica Moldova, Ucraina sau Georgia s-au desprins din fostul imperiu sovietic. În plus, se justifică astfel orice agresiune a Rusiei împotriva statelor din fostul URSS. If anyone is still wondering why the Baltic States don't trust China to "broker peace in Ukraine", here's a Chinese ambassador arguing that Crimea is Russian and our countries' borders have no legal basis. pic.twitter.com/JaloJnSEx3— Gabrielius Landsbergis?? (@GLandsbergis) April 22, 2023 Reacție dură a statelor baltice În consecință, Estonia îl va convoca pe ambasadorul Chinei comuniste în Estonia și va cere explicații. Letonia a adoptat o poziție asemănătoare, iar șeful diplomației lituaniene Gabrielius Landsbergis a scris pe Twitter: „Dacă cineva se mai întreabă de ce statele baltice nu au încredere în China pentru a «intermedia pacea în Ucraina», iată un ambasador chinez care susține că Crimeea este rusească și că frontierele țărilor noastre nu au nicio bază legală. ?? ambassador to ??, when asked if Crimea is ??:The former Soviet republics like Ukraine have “no effective status in international law”, they are “not sovereign states”.What did Macron achieve in Beijing, exactly?…pic.twitter.com/yTzBNejpQp— Daniel Foubert ?? (@d_foubert) April 22, 2023 Și Franţa şi-a exprimat sâmbătă seara "consternarea" după ce ambasadorul Chinei la Paris a negat, într-un interviu acordat postului francez LCI, suveranitatea ţărilor din Uniunea Sovietică şi a pus la îndoială faptul că peninsula Crimeea aparţine Ucrainei, relatează AFP. Citește și: Ambasadorul Chinei în Franța își bate joc de Macron după vizita președintelui francez la Xi. Parisul cere clarificări oficiale de la Beijing Diplomatul chinez a cerut să se pună capăt "ciorovăielilor" pe tema frontierelor post-sovietice. "Acum cel mai urgent lucru este să se oprească, să se realizeze încetarea focului" între Rusia şi Ucraina, a spus el în interviul acordat vineri seara. Ministerul francez de Externe a precizat într-un comunicat că a "luat act cu consternare" de aceste remarci, cerând Chinei să spună dacă acestea reflectă poziţia sa oficială, ceea ce "sperăm că nu este cazul", a transmis MAE francez. În timpul unei vizite în China la începutul lunii aprilie, Emmanuel Macron l-a îndemnat pe Xi Jinping să "readucă Rusia la raţiune" faţă de Ucraina şi l-a îndemnat să nu livreze arme Moscovei.

China ignoră total discuțiile cu Macron (sursa: Twitter/LCI)
Internațional

China ignoră total discuțiile cu Macron

China ignoră total discuțiile cu Macron: președintele francez a fost la Beijing pentru a susține cauza Ucrainei, dar urmarea a fost alta decât cea dorită. Franţa şi-a exprimat sâmbătă seară "consternarea" după declaraţiile ambasadorului chinez în Franţa, care a negat suveranitatea ţărilor rezultate din Uniunea Sovietică şi a pus sub semnul întrebării apartenenţa Peninsulei Crimeea la Ucraina. China ignoră total discuțiile cu Macron Întrebat vineri seară la postul francez de informaţii LCI, Lu Shaye a estimat ca ţările fostei URSS "nu au statut efectiv în dreptul internaţional, deoarece nu există un acord internaţional pentru a concretiza statutul lor de ţară suverană". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Legat de Peninsula Crimeea, un teritoriu ucrainean pe care Rusia l-a ocupat din 2014, el a spus: "Depinde de modul în care percepem această problemă. Există istoria. Crimeea a fost la început la Rusia. Hruşciov a fost cel care a oferit Crimeea Ucrainei pe vremea Uniunii Sovietice". Diplomatul chinez a îndemnat să se renunţe la disputele cu privire la problema frontierei post-sovietice. "În prezent, cel mai urgent lucru este să oprim, să ajungem la încetarea focului" între Rusia şi Ucraina, a spus el. Ministerul francez de Externe a indicat într-un comunicat că a "luat cunoştinţă cu consternare" despre aceste remarci, cerând Chinei "să spună (dacă acestea) reflectă poziţia sa, ceea ce sperăm să nu fie cazul". Franța insistă cu argumente raționale Ucraina a fost recunoscută internaţional "în interiorul frontierelor incluzând Crimeea în 1991 de către întreaga comunitate internaţională, inclusiv China, la căderea URSS, ca nou stat membru al Naţiunilor Unite", a insistat Parisul, amintind că anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 este "ilegală conform dreptului internaţional". Dacă Beijingul susţine oficial că este neutru, preşedintele chinez Xi Jinping nu a condamnat niciodată invazia rusă şi nici măcar nu a vorbit la telefon, până în prezent, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. În schimb, el a vizitat recent Moscova pentru a-şi reafirma parteneriatul cu preşedintele rus Vladimir Putin, arătând mai repede ca un front anti-occidental. Citește și: Averea totală a oligarhilor ruși a crescut în 2022 cu 152 de miliarde de dolari (Forbes) În timpul unei vizite în China la începutul lunii aprilie, Emmanuel Macron l-a îndemnat pe Xi Jinping să "readucă Rusia la raţiune" faţă de Ucraina şi l-a îndemnat să nu livreze arme Moscovei. Cei doi şefi de stat au dat publicităţii o declaraţie comună în care s-au angajat să "susţină orice efort în favoarea restabilirii păcii în Ucraina".

China vrea să devină o superputere tehnologică și să sugrume Vestul, spune Lindy Cameron Foto: Twitter NCSC
Eveniment

China vrea superputere tehnologică și sugrume Vestul

China vrea să devină o superputere tehnologică și să sugrume Vestul, avertizează șefa cybersecurității din Marea Britanie, Lindy Cameron, care conduce din 2020 National Cyber Security Centre (NCSC), scrie The Times. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Există temeri că, în cazul în care China devine superioară din punct de vedere tehnologic, aceasta ar putea folosi controlul lanțului de aprovizionare pentru a-și bloca concurenții și a sugruma piețele occidentale. Șefii spionajului britanic se tem și că tehnologiile de frontieră, cum ar fi informatica cuantică, industria semiconductorilor și inteligența artificială, ar putea fi transformate în arme. China vrea să devină o superputere tehnologică și să sugrume Vestul „China a identificat mai multe tehnologii existente și emergente ca fiind vitale pentru viitoarea sa securitate națională. Și aspiră să devină un lider mondial în stabilirea standardelor tehnologice. Așadar, trebuie să fim clari: China nu face presiuni doar pentru paritate cu țările occidentale, ci urmărește supremația tehnică. Își va folosi puterea tehnologică ca o pârghie pentru a obține un rol dominant în afacerile globale. Ce înseamnă acest lucru pentru securitatea cibernetică? În mod direct, nu ne putem permite să nu ținem pasul, altfel riscăm ca China să devină puterea predominantă în spațiul cibernetic. Unii ar putea respinge acest lucru ca fiind exagerat sau alarmist, dar este un risc pe care vă îndemn să îl luați în serios. Pur și simplu nu este un lucru pe care niciunul dintre noi nu îl poate accepta”, urmează să spune Cameron într-un discurs programat la conferința anuală de la Belfast CyberUK. Citește și: România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, însă capacitatea de a oferi sprijin militar Kievului e în scădere – document „secret” al Pentagonului Efectele dezastruoase ale invadării Taiwanului „Retorica lui Cameron se potrivește cu evoluția amenințării. Manevrele militare ale Beijingului și agresivitatea crescută în strâmtoarea Taiwan provoacă o mare îngrijorare. Una dintre cele mai serioase îngrijorări este poziția Taiwanului ca principal producător mondial de tehnologie a semiconductorilor, folosită în orice, de la smartphone-uri la avioane de luptă. O preluare de către China ar putea bloca piețele occidentale și ar putea crea crize de aprovizionare care ar putea declanșa o recesiune globală. De asemenea, China și-a manifestat clar intenția de a deveni o putere superioară în ceea ce privește alte tehnologii de frontieră, cum ar fi inteligența artificială, un domeniu care ar putea fi militarizat. Sir Jeremy Fleming, fostul șef al GCHQ, a avertizat că China ar putea prelua efectiv controlul asupra sistemului de operare global al lumii dacă i s-ar permite să domine tehnologii cheie emergente. El se temea că China construiește un sistem de sateliți capabil să urmărească persoane din întreaga lume, pe care l-ar putea folosi pentru a-și consolida influența. Există, de asemenea, temeri că China dorește o monedă digitală centralizată pentru a se proteja de sancțiunile internaționale în cazul în care invadează Taiwanul”, arată The Times.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră