duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: china

237 articole
Eveniment

Primele telefoane pe care le va da generalul Pavel

Primele telefoane pe care le va da noul președinte al Cehiei, generalul Petr Pavel, vor fi către omologul său din Ucraina, Volodimir Zelenski, și către președintele Taiwanului, Tsai Ing-wen. Încă din 2018, Pavel avertiza că China și Rusia reprezintă pentru Cehia o amenințare mai mare decât terorismul. Primele telefoane pe care le va da generalul Pavel Acum trei ani, Pavel arăta că, în ceea ce privește gravitatea amenințărilor, „cea mai mare și mai durabilă este China”. Mai degrabă decât o amenințare militară directă, Pavel s-a referit la implicarea Beijingului în ordinea internațională și achiziția de tehnologie, adăugând că „finanțele și economia au devenit un alt flux de influență”, China „extinzându-se din punct de vedere economic și financiar în întreaga lume”. Agenția France-Presse a scris că Pavel, un erou de război care iubește motocicletele, a promis că va „restabili ordinea” în UE și în Republica Cehă, dacă va fi ales. Fidel trecutului său militar, Pavel, în vârstă de 61 de ani, a afirmat pe site-ul său de campanie: „Nu pot ignora faptul că oamenii de aici se simt din ce în ce mai dezorganizați, dezorganizați și nesiguri și că țara a renunțat cumva să acționeze”. El a mai scris: „Trebuie să schimbăm această situație. Trebuie să jucăm conform regulilor jocului, care se aplică tuturor în mod egal. Avem nevoie de o curățenie mare.” Președintele ales al Cehiei este cunoscut pentru pasiunea sa pentru motociclete. El vorbește rusă, engleză și franceză. Aha, this is what he meant by “restoring order” ?Cute video shows values of new Czech president elect Petr Pavel. pic.twitter.com/Xi5kff36WQ— Ian Willoughby (@Ian_Willoughby) January 29, 2023 Pe rețelele sociale a devenit virală filmarea care-l arată cum, în timp ce se grăbea spre o întâlnire, se apleacă, ridică un fular de pe podea și-l lasă pe un scaun.

Primele telefoane pe care le va da generalul Pavel Foto: Twitter
General american: războiul cu China ar putea începe în 2025
Eveniment

General american: războiul cu China putea începe 2025

Un general american, Michael Minihan, șeful forțelor aeriene de transport (Air Mobility Command), spune că războiul cu China ar putea începe în 2025: „Echipa, motivul și oportunitatea lui Xi sunt toate aliniate”. General american: războiul cu China ar putea începe în 2025 Generalul Michael A. Minihan, care, în calitate de șef al Comandamentului de Mobilitate Aeriană, supraveghează flota de aeronave de transport și realimentare a Forțelor Aeriene, a avertizat personalul din subordine să-și accelereze pregătirile pentru un potențial conflict, invocând aspirațiile președintelui chinez Xi Jinping și posibilitatea ca americanii să nu fie atenți până nu este prea târziu. „Sper că mă înșel”, a scris Minihan, citat de Washington Post. „Instinctul îmi spune că ne vom lupta în 2025. Xi și-a asigurat al treilea mandat și și-a stabilit consiliul de război în octombrie 2022. Alegerile prezidențiale din Taiwan sunt în 2024 și îi vor oferi lui Xi un motiv. Alegerile prezidențiale din Statele Unite sunt în 2024 și îi vor oferi lui Xi o Americă distrasă. Echipa, motivul și oportunitatea lui Xi sunt toate aliniate pentru 2025”, a mai afirmat generalul. Această notă lansează un apel trupelor să se antreneze pentru luptă, inclusiv să meargă la standuri pentru a trage în ţinte. Generalul îi invită să "vizeze capetele". ? Un général américain alerte sur le risque de guerre avec la Chine en 2025 Michael Minihan juge que les élections taïwanaises de 2024 donneront au dirigeant chinois une «raison» pour agir, face à une Amérique «distraite» par son scrutin présidentiel. https://t.co/u3LTrTxYnR— Le Figaro (@Le_Figaro) January 28, 2023 În august, China a efectuat importante exerciţii militare în jurul Taiwanului, o demonstraţie de forţă fără precedent, ca represalii la vizita pe insulă a lui Nancy Pelosi, la acea dată preşedinta Camerei Reprezentanţilor a Statelor Unite. Citește și: Cutremurător: într-o singură oră, doctorița oncolog de la Suceava putea lua nouă șpăgi ca să elibereze rețete pentru bolnavii de cancer. Media: o șpagă la un sfert de oră

Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc - analiză Wall Street Journal. Ponta și Dragnea visau să implice România în planuri asemănătoare Foto: Guvernul României
Economie

Mega-proiectele străinătate Chinei comuniste prăbușesc

Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc, arată Wall Street Journal (WSJ), care începe analiza sa cu relatarea de la un baraj uriaș din Ecuador, construit cu ajutorul Beijingului și care azi are mii de fisuri. Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc „În ultimul deceniu, China a acordat un trilion de dolari în împrumuturi internaționale ca parte a inițiativei Belt and Road a Beijingului, menită să dezvolte comerțul și să extindă influența Chinei în Asia, Africa și America Latină. Aceste împrumuturi au făcut din Beijing cel mai mare creditor guvernamental pentru lumea în curs de dezvoltare, împrumuturile sale totalizând aproape la fel de mult ca cele ale tuturor celorlalte guverne combinate, potrivit Băncii Mondiale (…) Acum, lucrările de calitate scăzută a unora dintre proiecte riscă să paralizeze infrastructura cheie și cresc costurile pentru anii următori, pe măsură ce încearcă să remedieze problemele. «Suferim astăzi din cauza calității proaste a echipamentelor și a pieselor» în proiectele construite în China, a declarat René Ortiz, fostul ministru al energiei din Ecuador și fost secretar general al Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol”, arată Wall Street Journal. Lucrări de proastă calitate Publicația face un inventar al proiectelor cu probleme: În Pakistan, oficialii au închis hidrocentrala Neelum-Jhelum anul trecut, după ce au detectat fisuri într-un tunel care transportă apa printr-un munte pentru a pune în mișcare o turbină. Închiderea costă 44 de milioane de dolari pe lună. Compania de producere a energiei din Uganda a declarat că a identificat peste 500 de defecte de construcție la o hidrocentrală de 183 de megawați construită în China pe râul Nil, care a suferit defecțiuni de când a intrat în funcțiune în 2019. China International Water & Electric Corp., care a condus construcția hidrocentralei Isimba, nu a reușit să construiască un braț plutitor pentru a proteja barajul de buruienile de apă și alte resturi, ceea ce a dus la turbine înfundate și întreruperi de curent, potrivit Uganda Electricity Generation Co., sau UEGC. Finalizarea unei alte hidrocentrale construite de China, tot pe Nil, proiectul Karuma Hydro Power, de 600 de megawați, are trei ani întârziere, o întârziere pe care oficialii ugandezi au pus-o pe seama defectelor de construcție, inclusiv pereți crăpați. În Angola, la 10 ani după ce primii chiriași s-au mutat în Kilamba Kiaxi, un vast proiect de locuințe sociale în afara capitalei Luanda, mulți localnici se plâng de pereți crăpați, tavane mucegăite și construcții proaste. Finanțarea unor proiecte lipsite de sens: exproprierea a mii de acri de teren agricol într-o vale andină pentru a construi o nouă metropolă numită Yachay City, care trebuia să transforme Ecuadorul într-o putere tehnologică regională. Banca Export-Import din China a oferit un împrumut de 200 de milioane de dolari pentru lucrările de infrastructură timpurii. Astăzi, proiectul a fost abandonat, cu un supercomputer de 6,3 milioane de dolari care ar fi trebuit să fie folosit de cercetători stând în aer liber și nefolosit. Muntenegru, salvat în ultima clipă Wall Street Journal nu oferă acest exemplu, dar în iulie 2021 Muntenegru a început să ramburseze un împrumut de aproape un miliard de dolari luat de la o bancă din China pentru construirea unei autostrăzi, o datorie care a dus statul la un pas de incapacitate de plată. Secțiunea de 44 de kilometri, care are un sfert din lungimea totală a autostrăzii, a costat 20 de milioane de euro pe kilometru, fiind una dintre cele mai scumpe autostrăzi din lume. Contractul a fost semnat de fostul guvern socialist al țării, care a fost demis în luna august a anului trecut, după 30 de ani la cârma țării. Asta deși două studii de fezabilitate, realizate în 2006 și 2012, arătau că șoseaua de mare viteză nu este viabilă din punct de vedere economic. România era la un pas să fie implicată de guvernările PSD controlate de Victor Ponta și Liviu Dragnea în proiecte asemănătoare. Cei doi doreau să ofere Chinei contracte pentru trenuri de mare viteză, autostrada Ploiești-Brașov sau construcția reactoarelor III și IV de la Cernavodă. Actualul ministru de Finanțe, Adrian Câciu (PSD), a luat bani de la o firmă de PR pentru a face reclamă Huawei și a critica un acord strategic cu SUA. Citește și: Germania nu se va opune ca Polonia să transfere tancuri Leopard către Ucraina, spune ministrul de Externe. Polonia: așteptăm confirmarea lui Scholz

Populaţia Chinei comuniste a scăzut în 2022 pentru prima dată Foto: Twitter
Internațional

Populaţia Chinei comuniste a scăzut pentru prima dată

Populaţia Chinei comuniste a scăzut în 2022 pentru prima dată după 60 de ani, arată Biroul Național de Statistică. Tot în 2022, China a înregistrat unul dintre cele mai slabe ritmuri de creştere în aproape o jumătate de secol. Pe ansamblul anului trecut, PIB-ul Chinei a înregistrat o creştere de 3%, în timp ce ţinta oficială era de aproximativ 5,5%, iar avansul din 2021 a fost de 8,4%. Excluzând expansiunea de 2,2% din 2020, când economia chineză era afectată de pandemie, creşterea de 3% din 2022 este cea mai slabă performanţă din 1976 - anul final al "Revoluţiei Culturale", care a deteriorat economia. China GDP Growth Fell to Near-Historic Lows https://t.co/Lh2o6Iew5r— Automation Workz (@AutomationWorkz) January 17, 2023 Populaţia Chinei comuniste a scăzut în 2022 pentru prima dată În total, anul trecut au fost înregistrate 9,56 milioane de naşteri, care nu au compensat cele 10,41 milioane de decese, a anunţat Biroul naţional de statistică (BNS) într-un raport. This topic will be making the rounds. China population decreases. Number of deceased in 2022 is 270,000 people more than in 2021 pic.twitter.com/GslbaIJk9n— Rafael Jimenez (@RafaJBuendia) January 17, 2023 Prin urmare, populaţia Chinei a scăzut cu aproximativ 850.000 de persoane în 2022. Această diminuare ar trebui să fie de durată, pe parcursul a mai multor decenii, potrivit multor demografi, ceea ce va avea consecinţe semnificative asupra economiei, societăţii şi sistemului de pensii. Scăderea populaţiei este o premieră din 1960-1961, când o foamete teribilă, care a început în 1959, a făcut zeci de milioane de morţi, în special în urma unor erori în politica economică a "Marelui salt înainte". Această descreştere din 2022 se explică în special prin costul vieţii care a crescut brusc, prin nivelul de educaţie mai înalt al femeilor care întârzie sarcinile sau chiar prin lipsa dorinţei generaţiilor tinere de a avea un copil. Rata fertilităţii a coborât la 1,15 copii per femeie în 2021 - mult sub nivelul de înlocuire (2,1). By2050, close to 30% of china population are grandparents pic.twitter.com/C7brTdsNsi— 劉定堅 (@lonelyman2023) January 15, 2023 Populația s-ar putea înjumătăți, până în 2100 Împreună cu îmbătrânirea, scăderea populaţiei, în special a numărului de persoane care lucrează, ar trebui să aibă repercusiuni profunde asupra economiei chineze timp de câteva decenii. Costul forţei de muncă este de aşteptat să crească, reducând competitivitatea forţei de muncă chineze, iar presiunea asupra populaţiei active pentru a avea grijă de persoanele în vârstă va creşte foarte semnificativ. Numeroase autorităţi locale au lansat deja măsuri pentru a încuraja cuplurile să procreeze. Metropola Shenzhen (sud) a oferit prime la naştere de până la 10.000 de yuani (1.370 de euro) şi alocaţii plătite până când copilul împlineşte trei ani. Provincia Shandong (est) acordă 158 de zile de concediu de maternitate (cu 60 mai mult decât norma naţională), de la primul copil. China ar putea avea doar 587 de milioane de locuitori în 2100, potrivit celor mai pesimiste proiecţii ale unui studiu al Academiei de Ştiinţe Sociale din Shanghai, actualizat anul trecut şi ale cărui date au fost transmise AFP. Citește și: ANALIZĂ Tandemul Ciucă-Ciolacu: momente-cheie care arată o relație privilegiată și posibile proiecte de viitor

Autoritățile din China comunistă recunosc dezastrul: cel puţin 60.000 de decese asociate COVID-19 în spitale de la ridicarea restricţiilor sanitare Foto: Twitter
Eveniment

Cel puţin 60.000 de decese asociate COVID-19

Cel puţin 60.000 de decese asociate COVID-19 au fost înregistrate în spitale de la ridicarea restricţiilor sanitare, au anunțat autortățile Chinei comuniste. Datele oficiale arată un pic sub 60.000 de decese, dar modul în care se realizează aceste statistici este extrem de controversat, fiind criticat chiar de OMS. Cel puţin 60.000 de decese asociate COVID-19 Un total de 59.938 (decese) au fost înregistrate între 8 decembrie 2022 şi 12 ianuarie 2023", a declarat reporterilor Jiao Yahui, un responsabil din domeniul sănătăţii. China reports almost 60,000 COVID-related deaths since early December https://t.co/ZnrukNN4F8— Sky News (@SkyNews) January 14, 2023 Această cifră nu ia în considerare decesele înregistrate în afara unităţilor medicale. Dintre aceste decese, 5.503 au fost cauzate direct de o insuficienţă respiratorie legată de COVID-19, a precizat acest responsabil. China had previously reported only 37 deaths for this period https://t.co/7KfPQBXtJT— BNO News (@BNOFeed) January 14, 2023 După trei ani în care a impus unele dintre cele mai draconice restricţii din lume, China a ridicat brusc, la începutul lunii decembrie, majoritatea măsurilor sanitare împotriva coronavirusului. Ulterior, numărul de pacienţi a cunoscut o creştere puternică. Spitalele au fost asaltate de pacienţi în vârstă, iar crematoriile au fost copleşite de afluxul de cadavre. În decembrie, Beijingul şi-a revizuit metodologia de numărare a deceselor atribuite COVID-19. Doar cei care au murit direct din cauza unei insuficienţe respiratorii cauzate de coronavirus sunt acum incluşi în statistici. Această controversată schimbare de metodologie face ca un număr mare de decese să nu mai fie înregistrate ca fiind cauzate de COVID-19. China COVID deaths accelerate to 9,000 a day - What you get when you allow a lethal virus to rip through an unvaccinated population. When they try to ram “health freedom” propaganda down our throats, remember that number… https://t.co/B8vGeVZKEP— Prof Peter Hotez MD PhD (@PeterHotez) January 10, 2023 Săptămâna trecută, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a criticat această nouă definiţie a decesului atribuit COVID-19 din China, considerând-o "prea îngustă". Beijingul a respins criticile şi a cerut OMS să adopte o poziţie "imparţială" în privinţa COVID-19. China recorded 59,938 Covid-related deaths between December 8 and January 12→ 5,503 deaths: respiratory failure triggered by infection→ 54,435 infected with Covid but with underlying conditions→ Average age: 80.3→ 90% of deaths aged 65+ https://t.co/egEUKBZxQo— Joel Chan (@kjoules) January 14, 2023 Miercuri, autorităţile sanitare chineze au estimat că "nu este necesar" să zăbovească în viitorul imediat asupra numărului exact de decese asociate COVID-19. Citește și: VIDEO Momentul în care Petre Daea a adormit, în direct, la Antena 3, viral pe rețelele sociale! Ministrul poate fi auzit sforăind. Daea neagă: „Eu nu dorm nici noaptea, darămite ziua”

Suedia, cel mai mare zăcământ de pământuri rare Foto: LKAB
Eveniment

Suedia a descoperit mare zăcământ de pământuri rare

Suedia a descoperit cel mai mare zăcământ de pământuri rare din Europa, ceea ce ar putea ajuta UE să scape de dependența de importurile din China comunistă. Însă reprezentanții companiei suedeze care a efectuat descoperirea spun că vor trece 10-15 până la exploatarea efectivă. New exploration results from the Per Geijer ore body in Kiruna shows mineral resources of rare earth elements of more than a million tonnes, making it Europe’s largest deposit of its kind. Learn more: https://t.co/YBcKR4FwUa pic.twitter.com/ss6teczvl6— LKAB (@LKABgroup) January 12, 2023 Suedia, cel mai mare zăcământ de pământuri rare Grupul minier suedez LKAB a anunţat joi că a identificat în regiunea Kiruna, în nordul îndepărtat al Suediei, "cel mai mare zăcământ cunoscut" de pământuri rare din Europa, care ar conţine peste un milion de tone de metale. Această descoperire este importantă într-un moment în care Europa este îngrijorată de dependenţa sa, în special de China, cel mai mare producător mondial, pentru aprovizionarea cu aceste minerale care sunt utilizate cu precădere pentru fabricarea bateriilor vehiculelor electrice şi a turbinelor turbinelor eoliene. „Acesta este cel mai mare zăcământ cunoscut de elemente de pământuri rare din partea noastră a lumii şi ar putea deveni un element de bază important pentru producţia de materii prime esenţiale, absolut cruciale pentru tranziţia ecologică”, a subliniat directorul executiv al grupului public, Jan Moström, citat într-un comunicat. „Ne confruntăm cu o problemă de aprovizionare. Fără mine nu pot exista vehicule electrice”, a argumentat el. Potrivit estimărilor preliminare, zăcământul de la Kiruna, o mare regiune minieră din ţara scandinavă, conţine mai mult de „un milion de tone de oxizi de pământuri rare”, însă compania subliniază că încă nu a cuantificat deocamdată valoarea sa exactă. Până la exploatarea acestui zăcământ mai este încă „un lung drum” de parcurs, a atenţionat LKAB. Un drum lung până la exploatare „Ne aşteptăm că va dura câţiva ani pentru studierea zăcământului şi a condiţiilor de exploatare profitabilă şi durabilă”, a spus Moström. Întrebat în cadrul unei conferinţe de presă când preconizează că va avea loc prima lovitură de târnăcop, el a răspuns că acest lucru va depinde în mare măsură de viteza cu care sunt obţinute autorizaţiile de exploatare, adăugând că, după experienţa sa, probabil va dura „între 10 şi 15 ani”. „Electrificarea, autosuficienţa şi independenţa UE faţă de Rusia şi China vor începe în mină”, a afirmat, la rândul său, vicepremierul şi ministrul Economiei şi Energiei din Suedia, Ebba Busch. Fantastisk nyhet från Kiruna & LKAB, Europas största fyndighet av sällsynta jordartsmetaller! Lyssningstips på ämnet metaller & mineraler är vårt avsnitt med @erikaingvald från svensk Geologisk undersökning. Ska själv lyssna om @Investeraren @avanzabank https://t.co/c4YdK2XWTW pic.twitter.com/tKC08L7lE0— Johanna Kull (@KullJohanna) January 12, 2023 Acest anunţ a fost făcut cu ocazia vizitei unei delegaţii a Comisiei Europene în Suedia, care a preluat la 1 ianuarie preşedinţia rotativă a UE. Will do well to proportionately change much "Rare earths are a group of 17 elements on the periodic table...goal is to make the United States competitive with other nations, like China...That’s because today, China produces and processes almost 60% of global rare earths supply" pic.twitter.com/mNNn66X96u— Chris Bailey (@Financial_Orbit) January 11, 2023

Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina

La întâlnirea de la început de februarie, 2022, președintele Rusiei, Vladmir Putin, nu i-a spus omologului său chinez, Xi Jinping, că va invada Ucraina, pe scară largă, susțin oficialii chinezi citați de Financial Times într-un articol intitulat „Planul lui Xi Jinping de a reseta economia Chinei și a-și recâștiga prietenii”. La circa trei săptămâni de la acele discuții, armata rusă trecea granița cu Ucraina. Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina Unul dintre oficialii de la Beijing cu care FT a discutat a susținut că Putin, la întâlnirea cu Xi Jinping din 4 februarie 2022, cu 20 de zile înainte de invadarea Ucrainei, a spus că Rusia „nu exclude să ia nicio măsură posibilă” dacă teritoriul rus este atacat și acest lucru ar duce la un dezastru umanitar. Publicația susține că a discutat cu nu mai puțin de cinci reprezentanți ai Chinei comuniste, iar Beijingul a interpretat afirmațiile din februarie ale lui Putin drept un anunț că va recurge la o manevră militară limitată, nu la o invazie pe scară largă. Urmare a acestei interpretări greșite, un ministru adjunct de Externe, expert în problemele Rusiei, a fost epurat și trimis pe un post de conducere la radio-televiziunea națională. FT subliniază că transcrierea conversației dintre Putin și Xi nu a fost publicată, așa că nu este clar despre ce vorbeau aceștia. După întâlnirea lor din februarie 2022, Vladimir Putin și Xi Jinping au emis o declarație comună subliniind că prietenia dintre cele două țări „nu are granițe” și „nu există zone interzise în cooperare”. Financial Times arată că regimul de la Beijing este îngrijorat de impactul asupra relațiilor cu Europa, după ce China comunistă și-a arătat susținerea pentru Moscova, după invazia din Ucraina. „Putin este nebun”, ar fi afirmat un oficial chinez, care a subliniat că decizia de a ataca Kievul a fost luată într-un grup foarte restrâns. În plus, Beijingul se teme că a sprijinit un perdant, iar Moscova va deveni un actor minor, după ce va pierde în fața Ucrainei. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro Liderii vest-europeni fac coadă la Beijing Potrivit FT, resetarea pregătită de China comunistă, în materie de politică externă, va începe cu regândirea relațiilor cu Moscova. Beijingul se laudă cu eforturile sale de a opri Rusia să folosească arma nucleară. În plus, această țară ar fi gata să participe la eforturile de reconstrucție a Ucrainei. Publicația britanică arată că eforturile lui Xi Jinping de a recăpăta încrederea Europei de Vest au avut rezultate: au fost la Beijing, în ultimele săptămâni, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și Charles Michel, președintele Consiliului European, în timp ce președintele Franței, Emanuel Macron, și premierul Italiei, Georgia Meloni, urmează să sosească. Citește și: Cu trei zile înainte ca Xi Jinping să fie reconfirmat lider absolut al Chinei comuniste, un fost diplomat de top din Singapore îl desființează. Alianța cu Rusia, o greșeală majoră Cu trei zile înainte ca Xi Jinping să fie reconfirmat lider absolut al Chinei comuniste, un fost diplomat de top din Singapore, Bilahari Kausikan, fost secretar permanent al ministerului de Externe al acestui oraș-stat, l-a desființat pe secretarul general al Partidului Comunist Chinez (PCC). Într-un interviu pentru Nikkei Asia, Bilahari Kausikan, el a identificat trei greșeli majore făcue de Xi Jinping, una din acestea fiind alianța „fără limite” cu Rusia.

COVID, incontrolabil în China, 90% - infectați (sursa: BBC)
Internațional

COVID, incontrolabil în China, 90% - infectați

COVID, incontrolabil în China, 90% - infectați. Aproape 90% dintre locuitorii din Henan, una dintre cele mai populate provincii ale Chinei, au fost infectaţi cu COVID-19, a declarat luni un oficial al autorităţilor sanitare regionale, în timp ce ţara se confruntă cu un val de infectări fără precedent în ultimii trei ani, potrivit BBC. COVID, incontrolabil în China, 90% - infectați În provincia Henan (centru), a treia cea mai populată provincie din China, 89% din populaţie fusese infectată cu COVID-19 până pe data de 6 ianuarie, a declarat Kan Quancheng. Pe baza acestui procent, circa 88,5 milioane de persoane ar fi contractat deja COVID-19, din cei aproape 100 de milioane de locuitori ai provinciei. Numărul vizitelor medicale pentru febră a atins un vârf pe 19 decembrie şi de atunci a scăzut constant în Henan, a precizat oficialul chinez pentru presă. Autorităţile se aşteaptă la un nou val de infectări în timpul Anului Nou Lunar (22 ianuarie anul acesta), când milioane de chinezi din oraşe vor merge în zonele rurale pentru a se reuni cu familiile lor. Citește și: Mitulețu-Buică, șeful AEP (judecat pentru corupție, plagiator și acum acuzat și de conflict de interese), se poartă ca o zână: se laudă cu date publice despre partide După trei ani de măsuri sanitare considerate printre cele mai stricte din lume, China a abandonat brusc la începutul lunii decembrie aşa-numita politică "zero COVID". De atunci, ţara se confruntă cu cel mai grav focar de coronavirus, cunoscând o explozie a numărului de cazuri. China, cu 1,4 miliarde de locuitori, a înregistrat de la ridicarea restricţiilor sanitare în decembrie doar 30 de decese din cauza COVID, în pofida valului de contaminări. Numeroşi experţi şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră însă că aceste cifre nu reflectă situaţia reală din ţară.

Șeful NASA, Bill Nelson, îngrijorat că China ar putea ocupa bucăți din Lună Foto: Twitter Bill Nelson
Eveniment

NASA, îngrijorată China ar putea ocupa bucăți din Lună

NASA este serios îngrijorată că China comunistă ar putea ocupa bucăți din Lună, bogate în resurse, a arătat, într-un interviu pentru Politico, Bill Nelson, șeful administrației spațiale americane. SUA au programat zborul spațial Artemis 2, în jurul Lunii, pentru mai 2024. Aceasta ar fi prima misiune lunară cu echipaj uman de la Apollo 17, din decembrie 1972. NASA, îngrijorată că China ar putea ocupa bucăți din Lună „Este un fapt: suntem într-o cursă spațială. Și este mai bine să avem grijă să nu ajungă într-un loc pe Lună sub masca cercetării științifice. Și nu este dincolo de tărâmul posibilităților ca ei să spună: «Stai departe, suntem aici, acesta este teritoriul nostru»”, a spus fostul senator și astronaut din Florida. El a oferit ca exemplu situația din Marea Chinei de Sud, unde armata chineză a stabilit baze pe insule disputate: „Dacă te îndoiești de asta, uită-te la ce au făcut cu Insulele Spratly”. Potrivit șefului NASA, cursa dintre SUA și China devine din ce în ce mai dură, iar următorii doi ani ar putea determina cine o câștigă. El a remarcat „progresul extraordinar” în explorarea spațiului pe care China l-a făcut în ultimii zece ani, adăugând că data „aterizării lor pe Lună este din ce în ce mai aproape”. Întrebat dacă astronauții americani se vor întoarce pe Lună înaintea Chinei, Nelson a răspuns: „Va fi voia lui Dumnezeu”. Today, Orion performed its last close approach to the Moon before returning to Earth. This time the spacecraft flew close to 80 miles above the surface!During the maneuver, Orion harnessed the Moon’s gravity to slingshot back to Earth. ?See you soon, @NASA_Orion! pic.twitter.com/69fZjIO7ak— Bill Nelson (@SenBillNelson) December 5, 2022 „Armata americană și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea crescândă cu privire la dezvoltarea de către Beijing a sistemelor spațiale care ar putea amenința sateliții americani și a tras un semnal de alarmă cu privire la implicațiile de securitate ale incursiunilor Beijingului în spațiu. Și armata americană este în alertă «Este cu totul posibil ca ei să ne ajungă din urmă și să ne depășească», a declarat generalul locotenent Nina Armagno, din cadrul Forțelor Spațiale, luna trecută, în timpul unei vizite în Australia, în timp ce China își lansa al 10-lea echipaj pe stația sa spațială Shenzhou. „Progresul pe care l-au făcut a fost uimitor – uimitor de rapid.” Un raport recent al Pentagonului către Congres a evidențiat o serie de progrese recente pentru programul spațial chinez. Raportul cita capacitatea de pionierat a Chinei, nu doar de a ateriza pe partea îndepărtată a Lunii, ci de a configura un releu de comunicații folosind un satelit care a fost lansat cu un an înainte între Pământ și Lună”, mai explică Politico. Citește și: VIDEO Kitsch sovietic, dulcegării și propagandă pentru război: revelionul la televiziunile lui Putin. „Amintește de satira «Primăvară pentru Hitler»”, a comentat un cercetător danez

COVID: Taiwanul vrea să ajute China (sursa: president.gov.tw)
Internațional

COVID: Taiwanul vrea să ajute China

COVID: Taiwanul vrea să ajute China. Preşedinta Taiwanului a întins duminică, în urarea sa de Anul Nou, o "ramură de măslin" Beijingului, propunându-i ajutorul în faţa recrudescenţei contaminărilor de COVID-19 în China continentală. COVID: Taiwanul vrea să ajute China Insula democrată Taiwan, cu 24 de milioane de locuitori, trăieşte sub ameninţarea constantă a unei invazii a Chinei, care o consideră parte din teritoriul său ce trebuie recucerită, cu forţa dacă va fi necesar. Într-o alocuţiune cu accente paşnice, preşedinta Tsai Ing-wen a declarat că taiwanezii sunt "gata să furnizeze ajutorul necesar în baza preocupărilor umanitare" Beijingului, "din moment ce există o nevoie". Preşedinta şi-a exprimat speranţa că ajutorul taiwanez ar putea "ajuta mai multe persoane să iasă din pandemie şi să treacă în Anul Nou sănătoşi". China se confruntă cu o explozie de cazuri de COVID-19 după ce a abandonat brusc, luna trecută, politica sa strictă de "zero-COVID", la trei ani după apariţia coronavirusului în oraşul Wuhan. Xi nu a răspuns În discursul său televizat de Anul Nou, sâmbătă, preşedintele chinez Xi Jinping a declarat că "lumina speranţei este în faţa noastră", prevenţia şi controlul epidemiilor intrând "într-o fază nouă". Însă Xi Jinping a mai afirmat, într-un alt discurs, vineri, că Beijingul "a combătut cu fermitate tentativele separatiste menite să obţină şi intervenţia forţelor externe în această perspectivă". Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile Relaţiile dintre Taiwan şi China s-au deteriorat în 2022, Beijingul accentuând presiunea militară, diplomatică şi economică asupra insulei autonome. În august, Beijingul a organizat exerciţii militare masive lângă insulă, pentru a protesta împotriva unei vizite la Taipei a lui Nancy Pelosi, pe atunci preşedinta Camerei Reprezentanţilor SUA. Ape agitate în strâmtoarea Taiwan În discursul său tradiţional de Anul Nou, duminică, Tsai Ing-wen a declarat că activităţile militare chineze în jurul Taiwanului nu sunt de "niciun ajutor" pentru menţinerea relaţiilor dintre cele două părţi. "Războiul nu a fost niciodată o opţiune pentru a rezolva probleme. Doar dialogul, cooperarea şi obiectivul comun de a promova stabilitatea şi dezvoltarea regiunii pot permite mai multor persoane să se simtă în siguranţă şi fericite", a declarat ea. O misiune comună pentru Taiwan şi China în 2023 este de "a restabili schimburile sănătoase şi durabile post-pandemie între populaţiile de pe ambele maluri" ale strâmtori Taiwan, a adăugat preşedinta taiwaneză. "Avem de asemenea datoria comună de a menţine pacea şi stabilitatea în strâmtoarea Taiwan şi în regiune", a pledat ea.

Utilizarea TikTok a fost interzisă pe dispozitivele guvernamentale Foto: Facebook
Eveniment

Utilizarea TikTok interzisă dispozitivele guvernamentale

Utilizarea TikTok a fost interzisă pe dispozitivele guvernamentale, potrivit legii de finanţare a guvernului adoptată de Congres, anunță CNBC, citat de news.ro. Măsura care scoate în evidenţă îngrijorarea tot mai mare legată de riscurile pentru securitatea naţională implicate de aplicaţia de partajare a conţinutului video scurt deţinută de grupul chinez ByteDance. Utilizarea TikTok a fost interzisă pe dispozitivele guvernamentale Proiectul de lege, care trebuie să fie semnat de preşedintele Joe Biden, solicită, de asemenea, platformelor de comerţ electronic să facă mai multe verificări pentru a împiedica vânzarea online a mărfurilor contrafăcute şi obligă companiile care urmăresc fuziuni mari să plătească mai mult pentru a depune actele la agenţiile federale antitrust. Congresul nu a reuşit să adopte multe dintre cele mai agresive proiecte de lege care vizează tehnologia, inclusiv legislaţia antitrust care ar impune magazinelor de aplicaţii dezvoltate de Apple şi Google să ofere dezvoltatorilor mai multe opţiuni de plată şi o măsură care ar impune noi bariere pentru a proteja copiii online. Şi, deşi Congresul a făcut mai multe progrese în acest an decât în trecut către un proiect de lege de compromis privind standardele naţionale de confidenţialitate, rămâne doar un mozaic de legi de stat care determină modul în care sunt protejate datele consumatorilor. Grupul de centru-stânga din industria tehnologică Chamber of Progress a salutat excluderea mai multor proiecte de lege antitrust care i-ar fi vizat pe susţinătorii săi, printre care Apple, Amazon, Google şi Meta Dar proiectele de lege adoptate de parlamentari în pachetul de cheltuieli îşi vor pune în continuare amprenta asupra industriei tehnologice în alte moduri. TikTok susține că nu păstrează datele colectate în China Interzicerea TikTok pe dispozitivele guvernamentale ar putea fi în beneficiul unor platforme rivale precum Snap şi Facebook şi Instagram, deţinute de Meta, care concurează şi pentru atenţia tinerilor consumatori. Proiectul de lege include o excepţie pentru autorităţile din domeniile aplicării legii, securităţii naţionale şi cercetării. Parlamentarii de ambele părţi ale culoarului politic, precum şi directorul FBI Christopher Wray, şi-au exprimat teama că structura de proprietate a TikTok ar putea face vulnerabile datele utilizatorilor din SUA, deoarece companiile cu sediul în China ar putea fi obligate prin lege să predea informaţii despre utilizatori. TikTok a spus în mod repetat că datele utilizatorilor din SUA nu sunt păstrate în China. Compania a lucrat la un acord cu administraţia SUA pentru a atenua temerile de securitate naţională prin intermediul Comitetului pentru investiţii străine din S.U.A. ”Suntem dezamăgiţi de faptul că Congresul a luat măsuri pentru a interzice TikTok pe dispozitivele guvernamentale – un gest politic care nu va face nimic pentru a promova interesele de securitate naţională – în loc să încurajeze Administraţia să încheie revizuirea Tik Tok în privinţa securităţii naţionale”, a declarat un purtător de cuvânt al TikTok. Pachetul de cheltuieli include, de asemenea, INFORM Consumers Act, care urmăreşte să împiedice vânzarea online a produselor contrafăcute, furate sau dăunătoare. Proiectul de lege impune pieţelor online precum Amazon să colecteze prompt informaţii precum detalii bancare şi de contact de la ”orice vânzător terţ de mare volum” şi să verifice aceste date. Amazon, Etsy și eBay, de acord cu proiectul Deşi Amazon s-a opus iniţial proiectului de lege, anul trecut, scriind că acesta a fost ”susţinut de unii retaileri mari” şi susţinând că va pedepsi întreprinderile mici care vând online, compania a ajuns să susţină o versiune a proiectului de lege, spunând că este important să aibă un standard federal mai degrabă decât un mozaic de legi statale. Etsy şi eBay au susţinut anterior proiectul de lege. ”Adoptarea legii bipartizane INFORM ar fi o victorie majoră pentru consumatori, care merită să ştie de la cine cumpără atunci când vizitează o piaţă online”, a spus Adam Kovacevich, directorul general al Chamber of Progress, într-un comunicat. Deşi măsurile antitrust mai ambiţioase care vizează platformele digitale nu au fost incluse în legislaţia de sfârşit de an, există un proiect de lege care ajută la strângerea de bani pentru agenţiile antitrust care examinează fuziunile. Legea de modernizare a taxelor de înregistrare a fuziunilor va creşte costurile pe care companiile care urmăresc fuziuni mari trebuie să le plătească pentru a depune actele la agenţiile antitrust. Proiectul de lege reduce, de asemenea, costul pentru tranzacţii mai mici şi permite ca taxele să fie ajustate în fiecare an în funcţie de indicele preţurilor de consum. Măsura este menită să ajute la finanţarea Comisiei Federale pentru Comerţ şi a Departamentului de Justiţie Antitrust, care au înregistrat o creştere mare a numărului dosarelor de fuziune în ultimii ani, fără creşteri adecvate ale bugetului. Citește și: Putinismul lui Macron îi deranjează și pe politicienii aflați la conducerea Germaniei: Agresiunea a venit întotdeauna de la Moscova

Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing (sursa: fmprc.gov.c)
Internațional

Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing

Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a întreprins o vizită surpriză la Beijing, unde a discutat cu preşedintele chinez Xi Jinping despre conflictul din Ucraina. Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Federaţiei Ruse, a postat pe canalul său Telegram o înregistrare video în care se poate vedea cum este primit de Xi, cum zâmbesc pentru poze, precum şi o reuniune între oficiali chinezi şi ruşi. Potrivit lui Dmitri Medvedev, el şi Xi au discutat despre parteneriatul strategic "fără limite" dintre ţările lor, precum şi despre Ucraina, însă nu a oferit alte amănunte. "Am discutat despre cooperarea dintre cele două partide de guvernământ din China şi Rusia (...), despre cooperarea bilaterală în cadrul parteneriatului nostru strategic, inclusiv în economie şi producţia industrială. De asemenea, am discutat probleme internaţionale, inclusiv, bineînţeles, conflictul din Ucraina", a spus Medvedev. Invitaţia Partidului Comunist Chinez "Discuţiile au fost utile", a conchis Medvedev, care a ajuns în China la invitaţia Partidului Comunist Chinez, în calitate de preşedinte al partidului Rusia Unită, la putere în Rusia. La rândul său, preşedintele chinez Xi Jinping a cerut la întâlnirea cu Medvedev "moderaţie" şi "dialog" în conflictul din Ucraina, transmite EFE, care citează agenţia oficială de presă a Chinei, Xinhua. Xi i-a cerut lui Medvedev să-i transmită preşedintelui rus Vladimir Putin "salutările sale cordiale şi cele mai bune urări". Şeful statului chinez a subliniat că ţara sa "a păstrat întotdeauna o atitudine obiectivă şi justă" faţă de războiul din Ucraina şi "a promovat convorbirile de pace", exprimându-şi totodată speranţa că ambele părţi "îşi vor soluţiona preocupările comune în sfera securităţii prin intermediul instrumentelor politice". Rusia are nevoie de China Xi a dat asigurări că relaţiile dintre Beijing şi Moscova "au rezistat la proba vicisitudinilor internaţionale şi s-au dezvoltat întotdeauna într-o manieră sănătoasă şi stabilă" şi a comunicat disponibilitatea ţării sale "de a colabora cu Rusia pentru a face să progreseze încontinuu relaţiile dintre cele două ţări" şi pentru a "promova guvernarea globală într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă". Rusia şi-a accelerat gesturile de deschidere către Beijing după ce a fost afectată de o serie întreagă de sancţiuni din partea Occidentului, în urma invaziei pe care a declanşat-o asupra Ucrainei. Citește și: Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE. În perioada 1-20 decembrie, cădere de 11% Rusia continuă să denumească această invazie drept "operaţiune militară specială". Moscova caută să-şi întărească relaţiile economice, politice şi în domeniul securităţii cu Beijingul, pentru a compensa deteriorarea relaţiilor cu Occidentul, şi vede în Xi Jinping un potenţial aliat în cadrul unei coaliţii antioccidentale.

Japonia investește sute de miliarde de dolari în apărare Foto: Facebook Forțele Aeriene ale Japoniei
Eveniment

Japonia investește sute de miliarde de dolari în apărare

Japonia abandonează pacifismul și investește sute de miliarde de dolari în apărare, în fața amenințării Chinei comuniste: premierul Fumio Kishida a prezentat un plan pe cinci ani pentru întărirea capacității militare, spunând că este „un punct istoric de cotitură”. „Invazia Ucrainei de către Rusia este o încălcare gravă a legilor care interzic folosirea forței și a zdruncinat bazele ordinii internaționale”, se arată în documentul de strategie. Japonia investește sute de miliarde de dolari în apărare Potrivit acestui plan, Japonia va investi 320 de miliarde de dolari care prevede, printre altele, achiziționarea de rachete capabile să lovească China. Cheltuielile militare vor situa Japonia pe locul III în lume, după SUA și China. „Japonia renunță la strategia pacifistă de apărare postbelică pentru a contracara celei mai mari provocări strategice fără precedent reprezentată de agresiunea militară în creștere a Chinei”, a scris Financial Times. Principala noutate, numită în documente ''capacitate de contraatac'', stipulează că Japonia trebuie să dispună de mijloace militare pentru a lovi ţinte în teritoriu inamic ''în cadrul unor măsuri minim necesare de autoapărare'', pentru a face faţă la ceea ce autorii documentelor apreciază drept ''cel mai grav climat de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial''. Rachete cu rază lungă și avioane noi „«Războiul din Ucraina ne-a arătat necesitatea de a putea susține o bătălie, ceva pentru care Japonia nu a fost pregătită până acum», a declarat Toshimichi Nagaiwa, general în retragere al Forței de Autoapărare Aeriană. «Japonia începe târziu, este ca și cum am fi în urmă cu 200 de metri într-un sprint de 400 de metri», a adăugat el. Cheltuielile Chinei pentru apărare le-au depășit pe cele ale Japoniei la începutul secolului, iar acum are un buget militar de peste patru ori mai mare. Prea puține muniții și lipsa pieselor de schimb, ceea ce ține la sol avioanele și scoate alte echipamente militare din acțiune sunt problemele cele mai urgente pe care Japonia trebuie să le abordeze, au declarat surse militare pentru Reuters. Planul lui Kishida va dubla cheltuielile de apărare la aproximativ 2% din produsul intern brut pe parcursul a cinci ani, depășind limita de cheltuieli, auto-impusă, de 1%, care este în vigoare din 1976. Această măsură va crește bugetul ministerului apărării la aproximativ o zecime din toate cheltuielile publice, la nivelurile actuale (…) Această majorare va oferi de lucru producătorilor de echipamente militare japoneze, cum ar fi Mitsubishi Heavy Industries (MHI) (7011.T), care se așteaptă să dirijeze dezvoltarea a trei dintre rachetele cu rază mai lungă de acțiune care vor face parte din noua forță de rachete a Japoniei. MHI va construi, de asemenea, următorul avion de luptă al Japoniei alături de BAE Systems și Leonardo SPA, într-un proiect comun între Japonia, Marea Britanie și Italia, anunțat săptămâna trecută”, scrie Reuters. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită China a acuzat Japonia că face afirmații false în noua strategie de apărare. În schimb, Taiwanul a spus că speră la o cooperare militară extinsă cu Japonia.

Saloanele auto din Federația Rusă nu mai au mașini noi Foto: Twitter
Eveniment

Saloanele auto din Federația Rusă nu mai au mașini noi

Saloanele auto din Federația Rusă nu mai au mașini noi, iar majoritatea sunt din China, scrie Izvestia, citând Asociația dealerilor auto din această țară. În stocuri se mai află circa 20-30.000 de mașini. Mai rău, au dispărut mașinile cu prețuri medii, precum Kia, Volkswagen, Hyundai, Toyota sau Renault, scrie Izvestia. În 2022, 45 de mărci de mașini au părăsit Rusia. În acest moment, în țară operează doar 14 producători, dintre care trei sunt autohtoni și 11 chinezi. Ținând cont de volumul actual al vânzărilor, rezervele de mașini sunt suficiente pentru o lună. În aceste condiții, un Kia Picanto a ajuns să coste peste 60.000 de dolari, arată Izvestia. Saloanele auto din Federația Rusă nu mai au mașini noi „Depozitele centrelor auto s-au epuizat semnificativ, au rămas puține automobile – unii dealeri mai au câte 10, alții 20. Situația stă în felul următor: un centru auto vindea pe lună circa 30 de mașini și atunci când a rămas cu circa zece modele este clar că nu poate face față cererii”, a explicat reprezentantul Asociației, Alexei Poșekoldin, citat de Izvestia. În total, potrivit expertului, în Rusia există circa 3000 de centre auto. „De facto, în toată țara, au rămas câteva zeci de mii de mașini noi. Dacă ne referim la branduri, atunci fiecare dealer are, în medie, mai puțin de 1000. În 2023, majoritatea centrelor vor rămâne cu depozitele goale”, a adăugat acesta. Deficitul potențial de mașini noi este estimat la 1,1 mln de unități pentru anul viitor. „Anul trecut s-au vândut aproape 1,7 mln de mașini. Anul curent îl vom încheia cu o cifră de circa 650 mii. Reiese că deficitul constituie 1,1 mln de automobile. Puțin probabil că va fi acoperit anul viitor”, consideră Podșekoldin. Importul paralel de mașini nu poate îmbunătăți situația - volumele sale sunt prea mici și nu pot acoperi cererea, a subliniat expertul. Producătorii chinezi își sporesc prezența pe piața rusă, dar capacitățile lor încă nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea, a declarat Yang Haytseer, vicepreședintele Uniunii Naționale a Automobilelor (NAU). Citește și: Atac neobișnuit al unui important bancher austriac, Andreas Treichl, la adresa guvernului de la Viena, după ce acesta a blocat accesul României în Schengen

Bătaie între soldații puterilor nucleare China și India Foto: Twitter
Internațional

Bătaie între soldații puterilor nucleare China și India

Bătaie ca la Ruginoasa, cu bâtele, între soldații puterilor nucleare China și India, arată o filmare postată pe Twitter și care a devenit virală. „Nu sunteți maimuțe, sunteți câini”, strigă militarii indieni, triumfători, după ce au reușit să arunce peste baricadă militarii chinezi. Ciocnirea amintește bătăile cu bâte de la Ruginoasa. Potrivit tradiţiei din această comună, tinerii mascaţi şi înarmaţi cu bâte se împart în două grupuri, flăcăii din deal şi cei din vale. Aceştia îşi dispută supremaţia în fiecare an prin bătăi brutale. Puteți urmări aici: „Bataia de la ruginoasa” Bătaie între soldații puterilor nucleare China și India Trupele indiene și chineze s-au ciocnit recent pe granița disputată din Himalaya, acesta fiind primul incident cunoscut între cele două puteri asiatice cu arme nucleare din ultimii doi ani. Hey @NagarJitendra, here's your video [ai] translated from Punjabi as requested by @altryne. https://t.co/VJxixlwlQY— VidTranslator - targum.video AI bot (@vidtranslator) December 13, 2022 Ministerul Apărării din India a afirmat că soldații din ambele părți au suferit răni ușoare în confruntarea care a avut loc vineri în sectorul Tawang din teritoriul Arunachal Pradesh, din nord-estul Indiei, o regiune îndepărtată, inospitalieră, care se învecinează cu sudul Chinei. Citeșlte și: Premieră în istoria administrației Bucureștiului: pentru prima oară, parcările aduc venituri la bugetul orașului. Compania Municipală de Parcări, dividende de zece milioane lei Beijingul a calificat situaţia drept "stabilă" la frontiera cu India, îndemnând la "menţinerea, împreună, a păcii şi liniştii (...) regiunii frontaliere". „Frontiera disputată de 2.100 de mile (3.379 de kilometri) a fost mult timp sursa de fricțiuni între New Delhi și Beijing, tensiunile crescând brusc în iunie 2020, când luptele corp la corp dintre cele două părți au dus la moartea a cel puțin 20 de soldați indieni și patru chinezi în Aksai Chin-Ladakh”, arată CNN. This is how Indian army handled CCP(China's ruling party) army in previous instance... pic.twitter.com/O85cW9SxUU— ??Shiva Reddy Palle??? (@PSR4Bharat) December 12, 2022 Frontiera între cele două ţări, o parte a căreia este situată la peste 4.000 de metri altitudine şi nu a fost niciodată trasată cu exactitate, a constituit motivul unui război în 1962.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră