vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: china

285 articole
Internațional

Atac cu cuțit soldat cu trei morți și 15 răniți în China, unde aceste acte au devenit recurente. Atacatorul se plângea de probleme financiare

Atac cu cuțitul în China, Shanghai. Trei persoane au fost ucise şi alte 15 au fost rănite într-un atac cu cuţitul comis marţi la un supermarket din oraşul Shanghai, în estul Chinei, a anunţat poliţia locală. Atac cu cuțitul în China, Shanghai Suspectul, un bărbat în vârstă de 37 de ani, a fost reţinut la faţa locului de către poliţie. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” Primele informaţii indicau faptul că 18 persoane au fost rănite şi transportate la spital. Trei dintre ele au murit în urma rănilor suferite. Poliţia a afirmat că suspectul ar fi fost motivat de dificultăţi financiare şi ar fi vrut să-şi exprime frustrările prin intermediul acestui atac, adăugând că o anchetă este în desfăşurare. Autoritățile minimalizează problemele Atacurile cu cuţitul au devenit o problemă recurentă în China. La mijlocul lunii septembrie un băiat japonez a fost atacat mortal în drum spre şcoală în oraşul Shenzhen, provocând tensiuni între Japonia şi China. Ministerele de Externe din ambele ţări au intervenit după acuzaţii de crimă motivată de ură, pe care China le-a respins şi a afirmat că a fost vorba despre un incident izolat.

Atac cu cuțitul în China, Shanghai (sursa: scmp.com)
Boris Johnson, convins că epidemia de coronavirus a pornit din China Foto: Facebook
Politică

Boris Johnson, convins epidemia de coronavirus a pornit din China

Fostul premier britanic Boris Johnson este convins că epidemia de coronavirus a pornit dintr-un laborator din China comunistă: în cartea sa de memorii, el respinge teoria că virusul a plecat din piața de animale din Wuhan. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Boris Johnson, convins că epidemia de coronavirus a pornit din China Iată ce scrie fostul premier în cartea sa de memorii, „Unleashed”: „Cel mai îngrozitor lucru în legătură cu întreaga catastrofă de la Covid este că pare să fi fost în întregime provocată de om, în toate aspectele sale. Acum pare covârșitor de probabil că mutația a fost rezultatul unui experiment greșit într-un laborator chinez (...) Niște oameni de știință îmbinau bucăți de virus ca vrăjitoarele din Macbeth - ochi de liliac și deget de broască - și oops, micuța creatură zburdalnică a sărit din eprubetă și a început să se reproducă peste tot în lume”. Fragmente din cartea sa de memorii sunt publicate în serial de Daily Mail. În aceeași carte de memorii, el povestește că administraţia sa a luat în considerare o operaţiune militară prin care să-şi însuşească vaccinuri împotriva covid-19 din Olanda. Acest ”raid acvatic” avea drept ţintă un depozit olandez în care se aflau vaccinuri AstraZeneca, iar fostul premier a discutat în mod serios despre această problemă cu oficiali militari de rang înalt. Şeful adjunct al Statului Major britanic, general-locotenentul Doug Chalmers, considera acest plan ”cu siguranţă realizabil”, cu ajutorul unor bărci pneumatice. ”Se duceau atunci la ţintă, intrau, securizau bunurile, luau ostatici, se strecurau înapoi cu un camion articulat şi şi se îndreptau către porturile de la Canalul Mânecii”, detaliază Boris Johnson în cartea sa de memorii. Potrivit lui Doug Chalmers, ar fi fost dificil ca planul să fie dus la bun sfârşit fără ca Regatul Unit să fie descoperit şi ”trebuia să explicăm de ce invadăm un vechi aliat NATO”.

SUA acuză China că ajută Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

SUA acuză China că ajută Rusia

SUA acuză China că ajută Rusia. Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken a acuzat din nou Beijingul că sprijină "maşina de război rusă" în Ucraina în cursul unei întâlniri cu omologul său chinez Wang Yi, în timp ce cele două puteri rivale încearcă să stabilizeze o relaţie tumultoasă. SUA acuză China că ajută Rusia Secretarul de stat american a spus că că i-a făcut cunoscută "îngrijorarea noastră profundă cu privire la sprijinul Chinei pentru industria rusă de apărare care alimentează maşina de război rusă şi perpetuează războiul căruia China pretinde că vrea să-i pună capăt". Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” "Nu intenţionăm să încercăm să disociem Rusia de China", a continuat Blinken într-o conferinţă de presă în marja Adunării Generale a ONU. "Relaţia lor este afacerea lor, dar în măsura în care această relaţie implică a furniza Rusiei ceea ce are nevoie pentru a continua acest război, asta este o problemă pentru noi", a spus el. Blinken a citat ca exemplu faptul că companiile chineze furnizează Rusiei 70% din maşinile-unelte şi 90% din produsele electronice necesare. Întâlnirea de vineri are loc la câteva zile după ce preşedintele american Joe Biden a declarat că China pune "la încercare" Asia şi Statele Unite din cauza comportamentului său din ce în ce mai "agresiv", în special în Marea Chinei de Sud şi faţă de Taiwan. Beijingul consideră insula una dintre provinciile sale şi denunţă sprijinul Washingtonului pentru Taiwan, precum şi trecerea navelor de război americane şi, pentru prima dată în această săptămână, japoneze, prin Strâmtoarea Taiwan. Tentativă de a calma tensiunile Întâlnirile la nivel înalt între chinezi şi americani se înmulţesc pentru a calma tensiunile. Wang Yi şi Antony Blinken au căzut de acord, potrivit acestuia din urmă, cu privire la "importanţa" ca liderii chinez Xi Jinping şi american Joe Biden să poată comunica între ei. El a spus că se aşteaptă să fie aşa în "săptămânile următoare", cu toate că nu a confirmat data sau formatul. Ultimul lor întrevedere datează din aprilie. Dar cei doi lideri s-ar putea întâlni cu ocazia unor summituri în Brazilia şi Peru. În ciuda numeroaselor diferende, inclusiv comerciale pe fondul sancţiunilor americane vizând produsele electronice chineze, Washingtonul şi Beijingul cooperează în alte domenii precum lupta împotriva drogurilor sintetice sau schimbările climatice, a subliniat Blinken.

China sprijină Iranul în orice context (sursa: Xinhua/Xie E)
Internațional

China sprijină Iranul în orice context

China sprijină Iranul în orice context. China "va sprijini" Iranul "indiferent de evoluţia situaţiei internaţionale şi regionale", a dat asigurări şeful diplomaţiei de la Beijing, Wang Yi, în cadrul unei întâlniri cu preşedintele iranian Masoud Pezeshkian pe marginea Adunării Generale a Naţiunilor Unite. China sprijină Iranul în orice context Iranul este un jucător influent în Orientul Mijlociu şi susţine grupuri armate puternice, inclusiv Hamas din Gaza şi Hezbollah din Liban, care se opun Israelului, inamicul său declarat. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Partenerii politici şi economici, China şi Iranul se confruntă cu presiuni occidentale, în special din cauza poziţiilor lor cu privire la invadarea Ucrainei de către Rusia. Iranul este, de asemenea, ţinta sancţiunilor americane din cauza programului său nuclear. "Indiferent de modul în care evoluează situaţia internaţională şi regională, China va fi întotdeauna un partener de încredere pentru Iran", i-a transmis Wang Yi preşedintelui Pezeshkian, potrivit declaraţiilor difuzate miercuri de televiziunea de stat chineză CCTV. "China va continua să sprijine Iranul în protejarea suveranităţii, securităţii, integrităţii teritoriale şi a demnităţii sale naţionale", a adăugat Wang Yi, precizând că ţara sa "se va opune" celor care "intervin în afacerile interne ale Iranului şi impun sancţiuni". China, cel mai important partener comercial al Iranului Aceste observaţii au fost făcute marţi în marginea Adunării Generale a Naţiunilor Unite de la New York, în timpul primei întâlniri dintre Wang Yi şi noul preşedinte iranian, care a preluat mandatul la sfârşitul lunii iulie. Ele intervin pe fondul unor intense bombardamente israeliene asupra Libanului pentru a treia zi consecutiv, pentru a contracara tirurile aproape zilnice lansate de gruparea Hezbollah, aliatul Iranului în Liban, stârnind temeri cu privire la o conflagraţie regională. China este cel mai mare partener comercial al Iranului şi un cumpărător major al petrolului său, aflat sub incidenţa sancţiunilor. De altfel, sancţiunile au complicat eforturile Beijingului de a implica Teheranul în vastul său proiect de infrastructură Noul Drum al Mătăsii. În 2021, Beijingul a semnat un amplu acord strategic de 25 de ani cu Teheranul. Acest parteneriat major acoperă domenii la fel de variate precum energia, securitatea, infrastructura şi comunicaţiile.

Șoșoacă, delir pe teme de politică externă Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă, delir pe teme de politică externă

Europarlamentarul SOS România, Diana Șoșoacă, s-a lansat într-un adevărat delir pe teme de politică externă: i-ar spune lui Putin să îi dea o conductă cu gaze ieftine pe care ea să le vândă scump „Occidentului”. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Nu este clar de ce Putin i-ar face un asemenea favor și de ce nu l-a făcut pentru Viktor Orban al Ungariei, cel mai puternic susținător al poziției Rusiei în interiorul UE: Șoșoacă a mai spus, în emisiunea TU DECIZI!, moderată de Ana Maria Păcuraru, că și-ar dori „exact politica pe care a avut-o Ceaușescu”. Șoșoacă, delir pe teme de politică externă Cum a răspuns, potrivit transcrierii site-ului realitatea.net, președintele SOS România când a fost întrebată ce i-ar spune lui Putin: „Aș discuta, în primul rând, de ce nu ar trebui să treacă conducta de gaz a rușilor prin România. Și aș negocia, exact cum i-a propus la un moment dat lui Băsescu, să treacă acea conductă prin România, să ne-o dea la cel mai mic preț, iar noi să o vindem către Occident, cu ce preț vrem noi. Vă dați seama că acum conduceam Europa? Eu mi-aș dori să reiau relații diplomatice și economice și cu Rusia, nu numai cu Rusia, cu China, cu țările africane, exact politica pe care a avut-o Ceaușescu, pentru că, așa, avem atâția specialiști care acum nu mai lucrează în România. Lucrează și dezvoltă alte țări și cresc bugetele altor țări. De ce să nu-mi aduc eu specialiștii mei acasă și să lucreze pentru statul român?” Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu

China simulează un atac asupra Taiwanului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

China simulează un atac asupra Taiwanului

China simulează un atac asupra Taiwanului. Televiziunea de stat CCTV a difuzat săptămâna aceasta un film documentar despre cum ar arăta un asalt amfibiu asupra insulei Taiwan, cu imagini de la exerciţii ale forţelor terestre, marinei şi brigăzii de rachete ale armatei chineze. China simulează un atac asupra Taiwanului În film este simulată o debarcare a unităţilor chineze pentru a prelua controlul insulei, cu detalii despre modul în care dronele de recunoaştere ar putea fi utilizate pentru a ajuta elicopterele să transporte trupele de debarcare pe insulă, pe care Beijingul o consideră parte a teritoriului său. Citește și: Dezastru la Bruxelles: Roxana Mânzatu a primit ridicolul portofoliu de vicepreședinte pentru „oameni, competențe și pregătire” după ce Ciolacu a negociat pentru România În documentarul de 20 de minute, trupele de debarcare întâmpină rezistenţă din partea unor aşa-zise "forţe inamice", care încearcă să contracareze asaltul cu rachete antiaeriene portabile, similare celor achiziţionate de Taiwan de la SUA. De asemenea, este subliniat rolul celui mai avansat distrugător chinez, Yan'an, în timpul antrenamentelor în apele la est de insulă pentru "a aborda provocările legate de interferenţele electromagnetice". În cadrul acestei simulări, distrugătorul îşi coordonează acţiunile cu avioane de luptă împotriva bombardierelor inamice, pe care reuşeşte să le "respingă". "Efectuăm misiuni de luptă la bordul distrugătorului Yan'an, înaintând în fruntea formaţiei de portavioane, participăm la apărarea aeriană, apărarea împotriva rachetelor, la războiul antisubmarin şi războiul electronic. Suntem în prima linie atât în războaiele vizibile, cât şi în cele invizibile", a declarat Wang Liang, comandantul adjunct al distrugătorului, realizatorilor filmului. Documentarul prezintă, de asemenea, o brigadă a forţelor terestre care utilizează "Long Fire", cea mai avansată rachetă cu rază lungă de acţiune a armatei chineze. Guvernul taiwanez a reacționat La rândul său, guvernul taiwanez a denunţat în diferite ocazii operaţiunile de "război psihologic", care, împreună cu incursiunile tot mai numeroase ale avioanelor şi navelor de război chineze în strâmtoarea Taiwan, vizează să pună presiune pe guvernul pro-suveranitate al Partidului Democrat Progresist (DPP). Bunăoară, în timpul ultimelor manevre de amploare ale armatei chineze, care au avut loc după inaugurarea preşedintelui taiwanez William Lai (Lai Ching-te) în luna mai, mass-media chineze au postat o serie de videoclipuri animate cu bombardarea mai multor oraşe taiwaneze. Societatea civilă taiwaneză organizează în fiecare an o mulţime de activităţi menite să pregătească populaţia în eventualitatea unei invazii a Chinei, cu exerciţii care includ evacuări de urgenţă şi acordarea primului ajutor în caz de bombardament. Un exemplu în acest sens este "Operaţiunea Blue Magpie", un exerciţiu organizat de Academia Kuma, care va avea loc sâmbătă, pentru a patra oară, într-un parc din Taipei cu aproximativ 120 de persoane.

Cupa Davis: România a învins China (sursa: Federația Română de Tenis)
Eveniment

Cupa Davis: România a învins China

Cupa Davis: România a învins China. Echipa României a învins formaţia Chinei cu scorul de 3-2, în Grupa Mondială II a Cupei Davis, după ce tenismanul Cezar Creţu s-a impus dramatic în faţa lui Rigele Te, cu 3-6, 6-3, 6-3, sâmbătă, în Sala Polivalentă din Craiova. Cupa Davis: România a învins China Creţu (292 ATP) l-a învins pe Rigele Te (636 ATP) după două ore şi 38 de minute. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervăTenismanul român a revenit după ce a pierdut primul set (3-6), dar a început actul secund foarte bine, cu 3-0, şi-a pierdut serviciul şi i-a permis chinezului să se apropie la 4-3, dar apoi a făcut rebreak, încheind setul pe serviciul său (6-3). În decisiv, Rigele Te a condus cu 1-0 şi 2-1, dar Creţu a făcut break şi s-a desprins la 4-2, încheind cu un break (6-3). Creţu a reuşit 10 aşi, faţă de cei 5 ai adversarului, a comis 4 duble greşeli, în timp ce chinezul a făcut 3. O schimbare făcută de oaspeți Iniţial, Creţu trebuia să joace cu Yi Zhou, dar oaspeţii au făcut schimbarea. Vineri, în primul meci de simplu, Cezar Creţu l-a învins pe Yunchaokete Bu (113 ATP) cu 3-6, 6-4, 7-6 (7/4), iar apoi Gabi Adrian Boitan (364 ATP) l-a întrecut pe Yi Zhou (527 ATP) cu 7-6 (7/4), 6-2. Iniţial, Filip Cristian Jianu (234 ATP) trebuia să joace în locul lui Boitan. Sâmbătă, la dublu, perechea Victor Cornea/Bogdan Pavel a fost învinsă de cuplul Fajing Sun/Rigele Te cu 6-4, 6-4. Cornea ocupă locul 80 în lume la dublu, Pavel este pe 272, Sun pe 289, iar Te pe 742. În penultimul meci de simplu, Gabi Adrian Boitan a fost învins de Yunchaokete Bu cu 6-3, 7-6 (7/3). Deşi românul a reuşit 6 aşi, chinezul a fost mai bun la serviciu, mai precis, la serviciul al doilea (68%-58% procentaje de reuşită, în timp ce la primul ambii au avut 74%). Suprafaţa de joc a fos5 hard - Acryflex-T Standard. România şi China nu s-au mai întâlnit până acum în Cupa Davis. România va juca şi la anul în al doilea eşalon valoric mondial.

Papa Francisc declară că admiră China (sursa: Facebook/Vatican News)
Eveniment

Papa Francisc declară că admiră China

Papa Francisc declară că admiră China. Papa Francisc a salutat vineri "capacitatea de dialog" a Chinei, numind-o "o ţară deosebită" şi o "promisiune pentru Biserică", cu câteva săptămâni înainte de posibila reînnoire a unui acord privind numirea episcopilor între Beijing şi Sfântul Scaun. Papa Francisc declară că admiră China "China pentru mine este un vis, în sensul că mi-ar plăcea sa vizitez China, care este o ţară deosebită", a declarat Papa în cadrul unei conferinţe de presă în avion, revenind la Roma după un lung turneu în Asia de Sud-Est şi Oceania. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă "Admir China, respect China, este o ţară cu o cultură milenară, cu o capacitate de dialog şi o capacitate de a se înţelege unii pe alţii care depăşesc diferitele sisteme pe care le au", a adăugat el. Cred că China este o promisiune şi o speranţă pentru Biserică", a subliniat Suveranul Pontif. Acordul, deja reînnoit în 2020 şi 2022 şi al cărui conţinut nu a fost făcut public, are ca obiectiv să-i reunească pe catolicii chinezi împărţiţi între Bisericile oficiale şi cele clandestine, dând totodată ultimul cuvânt Papei în numirea episcopilor. Vaticanul şi China nu au relaţii diplomatice deoarece Vaticanul este una dintre statele care recunosc Taiwanul (oficial "Republica Chineză") în detrimentul Beijingului ("Republica Populară Chineză"). Cu toate acestea, în 2018 a fost semnat un acord istoric cu privire la problema spinoasă a numirii episcopilor în China. Textul este aplicat global, dar unele numiri au fost făcute fără autorizarea papei.

Rusia și China, amenințări către SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia și China, amenințări către SUA

Rusia și China, amenințări către SUA. Rusia a declarat miercuri că parteneriatul său cu China nu este îndreptat împotriva unor terţe ţări, dar că cele două puteri ar putea să-şi "unească potenţialul" dacă s-ar confrunta cu o ameninţare din partea Statelor Unite. Rusia și China, amenințări către SUA "Aş dori să vă reamintesc că Moscova şi Beijingul vor răspunde 'dublei descurajări" din partea Statelor Unite printr-o 'contraacţiune dublă'", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în conferinţa sa săptămânală de presă de la MAE rus când a fost întrebată despre o posibilă desfăşurare de rachete americane în Japonia. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Publicaţia Japan Times a relatat în 7 septembrie că SUA şi-au exprimat interesul pentru desfăşurarea unui sistem de rachete cu rază medie de acţiune Typhon în Japonia pentru exerciţii militare comune. "Este clar că atât Rusia, cât şi China vor reacţiona la apariţia unor noi ameninţări majore legate de rachete, iar reacţia lor va fi departe de a fi una politică, după cum au confirmat în mai multe rânduri ambele", a afirmat Zaharova. Poziție "defensivă" Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a mai spus că parteneriatul strategic dintre Rusia şi China nu este agresiv în intenţiile sale. "Relaţiile noastre nu sunt îndreptate împotriva unor ţări terţe, iar dubla contraacţiune nu contrazice acest lucru. Este vorba despre o poziţie defensivă, nu este o iniţiativă de a viza alte ţări", a declarat Zaharova răspunzând unei întrebări din partea Reuters. "Dar dacă o politică de atac agresivă este pusă în aplicare împotriva noastră dintr-un centru, de ce să nu ne unim potenţialul şi să dăm o ripostă adecvată?", a întrebat retoric ea. Nu se ştie deocamdată dacă există vreo reacţie din partea Beijingului la această declaraţie a purtătoarei de cuvânt a diplomaţiei ruse. Parteneriat "fără limite" Preşedinţii rus Vladimir Putin şi chinez Xi Jinping au semnat un acord de parteneriat "fără limite" în 2022, cu mai puţin de trei săptămâni înainte ca Putin să îşi trimită armata în Ucraina. În luna mai a acestui an, ei au convenit să aprofundeze ceea ce au numit "parteneriatul lor cuprinzător şi cooperarea strategică" pentru o nouă eră. Cele două ţări nu au proclamat o alianţă militară oficială, deşi Putin a afirmat săptămâna trecută că Rusia şi China sunt "aliaţi în toate sensurile cuvântului". Exerciții militare în comun Rusia şi China au organizat împreună exerciţii militare, inclusiv exerciţii navale care au început marţi. Putin, care a supervizat lansarea manevrelor, a avertizat Statele Unite împotriva tentativelor de a devansa Rusia prin consolidarea puterii lor militare în regiunea Asia-Pacific. În cadrul manevrelor navale ruso-chineze "Okean-2024", două bombardiere strategice ruseşti Tu-160 au survolat miercuri apele mărilor Barents şi Norvegiei, a anunţat Ministerul rus al Apărării, citat de EFE. Zborul avioanelor cu rază lungă de acţiune a avut loc deasupra apelor neutre şi a durat nouă ore, se arată în comunicatul ministerului rus. Avioanele Tu-160, care au fost escortate de două avioane de luptă Su-35 şi Su-30, au exersat lansarea de rachete de croazieră împotriva unui inamic imaginar. Zborurile "au fost efectuate în strictă conformitate cu normele internaţionale de utilizare a spaţiului aerian", subliniază instituţia de apărare de la Moscova. Aviaţia strategică rusă (Tu-160, Tu-95MS şi Tu-22M3) efectuează în mod regulat misiuni de patrulare deasupra apelor neutre din Arctica, Atlanticul de Nord, din mările Neagră şi Baltică, Oceanul Pacific etc, zboruri care nu au fost întrerupte de războiul dus de Rusia în Ucraina. În plus, potrivit Ministerului rus al Apărării, un submarin nuclear, mai multe nave şi avioane au luat parte la alte exerciţii împotriva submarinelor inamice în Marea Barents. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că 'Okean-2024' cu participarea Chinei sunt cele mai mari exerciţii de la căderea Uniunii Sovietice.

Navele chineze au provocat protestele Japoniei (sursa: Facebook/Japan Ministry of Defense)
Internațional

Navele chineze au provocat protestele Japoniei

Navele chineze au provocat protestele Japoniei. Japonia a transmis Chinei un protest oficial, după ce nave chineze de supraveghere maritimă au pătruns sâmbătă în apele teritoriale nipone. Navele chineze au provocat protestele Japoniei Vasul a fost detectat în largul coastelor prefecturii Kagoshima din insula Kyushu din sudul arhipelagului japonez, la ora locală 6 a.m. (vineri ora 21.00 GMT). Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar A fost a doua încălcare a teritoriului Japoniei de către China în mai puţin de o săptămână. Luni, potrivit guvernului de la Tokyo, un avion militar de recunoaştere Y-9 chinez a zburat în apropiere de Kyushu. Guvernul nipon şi-a transmis "preocuparea gravă şi protestul în legătură cu incidentul" unui oficial al ambasadei Chinei, a anunţat ministerul de externe de la Tokyo într-un comunicat care menţiona şi prima acţiune. Săptămâna aceasta, Japonia le transmisese unor diplomaţi chinezi că încălcarea de luni a spaţiului său aerian este "categoric inacceptabilă". Japonezii şi-au consolidat apărarea pentru a descuraja Beijingul, în contextul intensificării din ultimii ani a activităţilor militare chineze în apropiere de ţara lor şi de Taiwan. Conform televiziunii naţionale japoneze NHK, incidentul de sâmbătă a fost al zecelea de acest gen din ultimul an; în afară de incursiunile navelor de supraveghere chineze în apele Japoniei, au existat şi trei situaţii în care au fost implicate submarine sau alte vase de culegere de informaţii.

Tensiunile cresc între Beijing și Washington (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Tensiunile cresc între Beijing și Washington

Tensiunile cresc între Beijing și Washington. China a avertizat Statele Unite împotriva oricărui sprijin pentru Filipine în Marea Chinei de Sud, în timp ce Washingtonul s-a angajat miercuri să-şi susţină aliaţii din regiune, în timpul unei întâlniri la nivel înalt la Beijing. Tensiunile cresc între Beijing și Washington "Statele Unite nu trebuie să folosească tratatele bilaterale ca pretext pentru a submina suveranitatea şi integritatea teritorială a Chinei, şi nici nu ar trebui să sprijine sau să tolereze acţiunile ilegale ale Filipinelor", i-a spus ministrul chinez de externe Wang Yi lui Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al lui Joe Biden, în timpul întrevederii lor, conform canalului chinez CCTV. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Consilierul principal al lui Joe Biden, la rândul său, "a reamintit angajamentul Statelor Unite de a-şi apăra aliaţii din regiunea indo-pacifică", potrivit unei declaraţii publicate miercuri de Casa Albă. Sullivan şi-a exprimat, de asemenea, "îngrijorarea cu privire la acţiunile destabilizatoare ale Chinei împotriva activităţilor maritime legale ale Filipinelor în Marea Chinei de Sud", conform comunicatului executivului american. Folosind limbajul obişnuit al Statelor Unite pe această temă, el "a subliniat importanţa menţinerii păcii şi stabilităţii în Strâmtoarea Taiwan". Emisarul american a reiterat, totodată, "îngrijorările" americane cu privire la "sprijinul Chinei pentru industria de apărare rusă". Confruntări în Marea Chinei Tensiunile dintre Beijing şi Manila au escaladat în ultimele luni şi au fost marcate de o serie de confruntări în Marea Chinei de Sud, unde Beijingul revendică o mare parte din insule şi recife, în ciuda unei decizii a unei instanţe internaţionale care a respins în 2016 pretenţiile sale. Luni, China a anunţat că a luat "măsuri de control" după un nou incident cu nave filipineze în apropierea unui atol disputat din Marea Chinei de Sud, al patrulea într-o săptămână. Conform CCTV, Wang i-a spus interlocutorului său american că China este "ferm angajată să-şi protejeze suveranitatea teritorială şi drepturile maritime asupra insulelor din Marea Chinei de Sud". Japonia şi Filipine, doi aliaţi ai SUA, au dat vina pe Beijing pentru tensiunile din Marea Chinei de Sud, Tokyo numindu-l "cel mai mare perturbator" al păcii în Asia de Sud-Est. Vizita lui Jake Sullivan Vizita lui Jake Sullivan este prima a unui consilier de securitate naţională al Casei Albe în China după 2016. Conform Washingtonului, aceasta arată dorinţa de a menţine dialogul între cele două superputeri, exprimată în noiembrie 2023 în timpul unei întâlniri între Joe Biden şi preşedintele chinez Xi Jinping în California. Casa Albă a transmis că discuţiile de la Beijing au fost "sincere, substanţiale şi constructive". Statele Unite au reamintit, în timpul discuţiilor dintre Jake Sullivan şi Wang Yi, "importanţa unei comunicări regulate şi continue" la nivel militar. Discuţiile s-au axat pe posibile domenii de cooperare între cele două puteri rivale, în special lupta împotriva traficului de fentanil şi a schimbărilor climatice. În ceea ce priveşte alte probleme mai controversate între Washington şi Beijing, consilierul pentru securitate naţională a spus că administraţia Biden va continua să ia "deciziile necesare pentru a preveni utilizarea tehnologiilor militare americane avansate într-un mod care compromite securitatea noastră naţională". Statele Unite au luat o serie de măsuri care limitează accesul Chinei la anumite tehnologii avansate, spre supărarea Beijingului, care consideră că este o încălcare a regulilor comerciale internaţionale. Jake Sullivan a menţionat în cele din urmă cazul americanilor "reţinuţi fără motiv (în China) sau cărora li s-a interzis să părăsească ţara", spunând că subiectul este o "prioritate".

Sancțiunile SUA „ilegale”, afirmă guvernul chinez (sursa: whitehouse.gov)
Internațional

Sancțiunile SUA „ilegale”, afirmă guvernul chinez

Sancțiunile SUA, „ilegale”, afirmă guvernul chinez. China a numit sancţiunile SUA asupra entităţilor sale din cauza războiului din Ucraina "ilegale şi unilaterale" şi "nebazate pe fapte", în declaraţii ale unui înalt oficial de marţi, înaintea vizitei consilierului pentru securitate naţională al Casei Albe Jake Sullivan pentru discuţii la nivel înalt. Sancțiunile SUA, „ilegale”, afirmă guvernul chinez Săptămâna trecută SUA au impus sancţiuni asupra a peste 400 de entităţi şi indivizi pentru susţinerea efortului de război rus din Ucraina, printre care sunt şi companii chineze despre care oficiali americani susţin că ajută Moscova să evite sancţiunile occidentale şi să-şi consolideze armata. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă Washingtonul a avertizat în mod repetat Beijingul în privinţa sprijinului său pentru industria de apărare rusă şi a instituit deja sute de sancţiuni menite să limiteze capacitatea Moscovei de a exploata anumite tehnologii în scopuri militare. Trimisul special al Chinei pentru afaceri eurasiatice, Li Hui, s-a opus sancţiunilor la un briefing pentru diplomaţi de la Beijing, după o rundă de întâlniri cu oficiali din Brazilia, Indonezia şi Africa de Sud. Exporturi chineze în Rusia "O anumită ţară foloseşte criza pentru a arunca vina, într-o tentativă de a fabrica aşa-numita teorie a responsabilităţii Chinei şi ameninţă ţări care au legături economice şi comerciale normale cu Rusia cu sancţiuni ilegale şi unilaterale", a spus Li Hui. Li nu a numit SUA, dar Ministerul Comerţului din China a anunţat duminică faptul că se opune sancţiunilor, iar Ministerul de Externe a exprimat o opinie similară faţă de precedentele runde de sancţiuni. Sancţiunile de săptămâna trecută includ măsuri împotriva unor companii din China implicate în exportul de maşini unelte şi microelectronice în Rusia. "Aceste vorbe şi fapte le servesc total interesele egoiste şi nu sunt bazate pe fapte, comunitatea internaţională nu le va accepta niciodată", a adăugat Li Hui.

Arsenalul nuclear al Chinei sperie SUA (sursa: Facebook/Joe Biden)
Internațional

Arsenalul nuclear al Chinei sperie SUA

Arsenalul nuclear al Chinei sperie SUA. Preşedintele american Joe Biden a aprobat în martie un plan strategic nuclear strict secret care a reorientat pentru prima dată strategia de descurajare a Washingtonului asupra extinderii arsenalului nuclear al Chinei, a relatat marţi New York Times. Strategie aprobată de Biden Casa Albă nu a anunţat niciodată că Biden a aprobat această strategie revizuită, intitulată "Ghidul privind utilizarea armelor nucleare", a relatat ziarul. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii O notificare neclasificată către Congres cu privire la revizuire este de aşteptat să fie trimisă înainte ca Biden să părăsească funcţia, a precizat New York Times. În discursuri recente, doi oficiali de rang înalt ai administraţiei au fost lăsaţi să facă aluzie la revizuirea strategiei, a adăugat ziarul. Strategia este actualizată la fiecare patru ani, a mai relatat publicaţia. "Această administraţie, ca şi cele patru administraţii anterioare, a emis o revizuire a posturii nucleare şi un ghid privind planificarea utilizării armelor nucleare", a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Savett. "În timp ce textul specific al ghidului este clasificat, existenţa sa nu este în niciun fel secretă. Ghidul emis la începutul acestui an nu este un răspuns la o singură entitate, ţară sau ameninţare", a adăugat el. Arsenalul nuclear al Chinei sperie SUA Asociaţia pentru Controlul Armelor, cu sediul în SUA, a transmis că, potrivit informaţiilor sale, strategia şi postura SUA privind armele nucleare rămân aceleaşi cu cele descrise în Revizuirea posturii nucleare din 2022 a administraţiei şi că nu a existat nicio reorientare de la Rusia către China. Daryl Kimball, director executiv al Asociaţiei pentru Controlul Armelor, a declarat că, în timp ce estimările serviciilor de informaţii americane sugerează că China ar putea creşte dimensiunea arsenalului său nuclear de la 500 la 1.000 de focoase până în 2030, Rusia are în prezent aproximativ 4.000 de focoase nucleare "şi rămâne principalul motor din spatele strategiei nucleare a SUA". Kimball a citat remarci din iunie ale unuia dintre oficialii la care se face referire în articolul New York Times, directorul de la Casa Albă pentru controlul armelor, dezarmare şi neproliferare, Pranay Vaddi. Conform acestor afirmaţii, strategia SUA este de a urmări restricţiile asupra armelor nucleare cu China şi Rusia, dar dacă China îşi continuă traiectoria actuală şi Rusia depăşeşte limitele New START, SUA ar putea fi nevoite să ia în considerare ajustări ale dimensiunii şi alcătuirii forţei sale nucleare, a spus Kimball. "Înţeleg că punctul în care actuala administraţie crede că ar putea dori să ia în considerare astfel de schimbări nu va veni mai devreme de 2030 sau chiar după aceea", a afirmat el.

Antimoniul, interzis la export de China (sursa: CNN)
Internațional

Antimoniul, interzis la export de China

Antimoniul, interzis la export de China. China a restricţionat exportul de antimoniu, o materie primă critică cu o utilizare importantă în economia mondială. Antimoniul, interzis la export de China Ministerul Comerţului de la Beijing a informat că restricţiile la export asupra metalului rar se vor aplica din 15 noiembrie, din motive de securitate naţională. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Măsura nu vizează o anumită regiune sau ţară, a indicat un purtător de cuvânt al Ministerului Comerţului. China este un producător de vârf de antimoniu, folosit ca substanţă ignifugă sau în producţia de baterii, inclusiv pentru vehicule şi panouri solare. De asemenea, poate fi utilizat ca aliaj în construirea de arme nucleare şi echipamente militare, cum ar fi ochelarii de protecţie pe timp de noapte. Antimoniul, critic și pentru SUA China nu este prima ţară care a inclus antimoniul în categoria mineralelor critice. Statele Unite văd această materie primă ca importantă pentru securitatea naţională şi economică. Ministerul Comerțului a precizat că Beijingul vrea să asigure pacea globală şi stabilitatea regională. Prin urmare, restricţionează exportul de antimoniu, care ar putea fi folosit la mărfuri care afectează suveranitatea, securitatea sau dezvoltarea Chinei.

Guo Jinnan (dreapta) și rezervistul "Doi și-un sfert" Mihail Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina (sursa: defapt.ro)
Investigații

Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina

Doi afaceriști români au încercat să vândă echipamente militare de protecție și muniție chinezească mai multor state aflate în prag de război: Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Spionul care a livrat chinezării antiglonț Jandarmeriei și Poliției a exportat ilegal în R. Moldova echipamente identice pentru forțe de ordine. Dosar penal la Chișinău Inclusiv Iranului, prin intermediul Ambasadei Teheranului la București. Și mai grav, o parte din muniție era produsă de fabrica de armament Norinco, aflată pe lista neagră de sancțiuni a Statelor Unite ale Americii. Primul afacerist este Mihail Vornicov, un colonel pensionat de la serviciul secret de informații al Ministerului de Interne. Celălalt este Adrian Narcis Mitroi, partenerul de afaceri și fost angajat al colonelului. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Mihail Vornicov a vândut prin intermediul firmei sale echipamente militare chinezești Jandarmeriei și Poliției Române de aproape 20 de milioane de lei, dar și Carabinierilor din Moldova. Piesa de bază: chinezoaica Guo Jinnan Colonelul Mihail Vornicov, la scurt timp după ce s-a pensionat de la Direcția Generală de Protecție Internă ("Doi și-un sfert"), serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne, a intrat în afaceri cu echipamente militare. Citește și: EXCLUSIV Veste și căști antiglonț din China pentru jandarmi și polițiști, importate de firma unui fost ofițer de la „Doi și-un sfert” cu sprijinul financiar al lui Nicolae Dumitru „Niro” Vornicov s-a asociat cu chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, în firma românească International Consultants Business Company (ICBC). Adrian Narcis Mitroi a fost angajat de către firma Mil – Tex Industry, o altă societate controlată de colonelul Vornicov, dar presta și pentru ICBC. Mitroi se laudă că a făcut la vârsta de 18 ani un stagiul militar la „Navy Seal”, celebrii pușcași marini din SUA. Aventura colonelului Vornicov și a subalternului său Adrian Narcis Mitroi pe piața dealer-ilor de arme a început la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Atunci, au încercat să vândă echipamente de protecție și muniție chinezească Forțelor Armate ale Ucrainei. Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina Muniția pe care voiau să o vândă cei doi era produsă de fabrica de armament și muniție Norinco, una dintre cele mai mari companii de profil din China. Numele acestei companii se află pe lista de sancțiuni a Statelor Unite ale Americii. Citește și: EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu Mihail Vornicov a declarat pentru DeFapt.ro că "armata ucraineană voia să cumpere muniția pentru ei". Dar, în urma unor discuții pe care Vornicov le-ar fi avut cu Departamentul pentru Controlul Exporturilor – ANCEX, din subordinea Ministerului Afacerilor Externe, a renunțat la afacere. "ANCEX a spus că firma Norinco este pe lista interzisă. Cu Ucraina s-a terminat atunci", a spus colonelul Vornicov. Asociatul său, Adrian Narcis Mitroi, a spus că vânzarea de arme către armata Ucrainei nu s-a realizat pentru că "ucrainenii voiau să livrăm marfa și după aia să plătească. Chinezul nu a vrut să livreze marfa până nu încasa banii. Atunci nu s-a mai livrat". Oferta pentru Iran, pasată între Vornicov și Mitroi Un catalog al firmei ICBC care conținea mai multe produse militare disponibile spre vânzare a ajuns și la Ambasada Iranului din București. Mihail Vornicov susține că oferta a fost prezentată de asociatul său, dar fără ca acesta să se fi consultat cu el în legătură cu posibila vânzare a produselor militare către Iran. Întrebat de către DeFapt.ro ce conținea oferta prezentată Ambasadei Iranului, Adrian Narcis Mitroi a declarat că era un catalog cu toate echipamentele militare, plus muniția produsă de fabrica de armament XinXing Jihua. Mai mult, a adăugat că demersul a fost făcut la cererea lui Vornicov. "Am fost să le dau un catalog de la ICBC care cuprindea toate produsele din China. Erau echipamente militare. Muniția era separat. De la Xinxing. Doamna Guo are legătură cu Xinxing în China. Este a doua sau a treia fabrică ca mărime din China. Produce echipament militar, muniție, tot ce ține de industria asta. Le-am prezentat catalogul domnului Vornicov. Sunt ferm convins că cei de la SRI m-au înregistrat, dar dacă domnul Vornicov mi-a cerut, m-am dus", a declarat Adrian Mitroi. Proiectul armelor pentru Zambia Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pensionarul "Doi și-un sfert" Mihai Vornicov a înercat să vândă muniție chinezească și în Zambia, o țară de pe continentul african penetrată de corupția chinezească. La finalul anului trecut, un videoclip postat pe rețele sociale arăta cum primește ministrul zambian de Externe grămezi de bani de la un afacerist chinez. Ulterior, ministrul Stanley Kakubo a demisionat. Colonelul (r) Vornicov voia să vândă în Zambia nu mai puțin de șase milioane de cartușe de diferite tipuri, cu termen de livrare între trei și șase luni. Dar și 30.000 de obuziere calibru 105 mm, 15.000 de grenade pentru lansatoare, 15.000 de proiectile, plus 45.000 de rachete de semnalizare. "Zornăie banii în pungă" Valoarea contractului era de aproape 30 de milioane de dolari, în cazul în care afacerea ar fi fost dusă la bun sfârșit. Într-o schimb de mesaje (la care DeFapt.ro a avut acces) cu Adrian Mitroi despre contractul cu Zambia, , Mihail Vornicov se arăta foarte optimist. "Zornăie banii în pungă, ne apucăm de treabă. Și vreau să îi joc și pe chinezi. Le iau și lor banii. Ei au dat prețul de 23 de milioane, eu le-am dat negrilor 30 de milioane, așa că le iau banii chinezilor, iar negrilor 5% consultanță", scria Vornicov. Optimismul a fost de scurtă durată întrucât contractorii din Zambia nu au mai semnat contractul, în cele din urmă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră