duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: china

237 articole
Eveniment

Nou virus chinezesc, transmis de căpușe

Nou virus chinezesc, transmis de căpușe.La şase ani de la descoperirea sa în China, virusul Alongshan (ALSV) purtat de căpuşe s-a răspândit în mare parte din Europa, potrivit unor experţi germani. Nou virus chinezesc, transmis de căpușe Virusul, care nu a fost legat de nicio boală gravă la oameni, a fost găsit în căpuşe în Finlanda, Franţa, Rusia, Elveţia şi acum în Germania, a confirmat Centrul pentru medicina de călătorie (CRM) din Dusseldorf pentru DPA. Cercetători de la Universitatea de Medicină Veterinară (TIHO) din Hanovra, oraş din nordul Germaniei, au găsit dovezi ale transmiterii ALSV prin intermediul căpuşelor la animale sălbatice, cum ar fi căprioarele, în landul Saxonia Inferioară din nord-vestul Germaniei. Zonele de distribuţie ale multor specii de căpuşe indigene s-au extins semnificativ în ultimii ani, a declarat directorul ştiinţific al CRM, Tomas Jelinek. Iernile blânde şi verile mai calde din ultima vreme sunt în beneficiul arahnidelor, a spus el în urma publicării unui studiu pe această temă în revista ştiinţifică Microorganisms. Cu toate acestea, ALSV nu este asociat în prezent cu nimic mai grav decât simptome asemănătoare gripei. Citește și: În Marea Britanie, guvernul a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații pentru pasagerii abandonați pe aeroporturi. În România, Guvernul nu face nimic și se vaită la Bruxelles Cea mai frecventă boală transmisă de căpuşe în Europa este boala Lyme, care poate fi tratată cu antibiotice în stadii incipiente. Meningoencefalita timpurie de vară (FSME) este, de asemenea, deosebit de răspândită în multe zone, dar poate fi prevenită prin vaccinare.

Nou virus chinezesc, transmis de căpușe (sursa: medicalnewstoday.com)
Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de Beijing, inițiativă lăudată de Bettina Stark-Watzinger, ministrul de la Berlin al Educației Foto: Facebook
Internațional

Germania nu mai acceptă studenți China Beijing

O universitate din Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de regimul de la Beijing. Astfel, Universitatea Friedrich-Alexander (FAU) din Erlangen, landul Bavaria, nu mai acceptă, de la 1 iunie, bursieri finanţaţi exclusiv de Consiliul de Burse de Studii din China (''China Scholarship Council'', CSC), un organism public. Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de Beijing Potrivit cercetărilor publicate recent de serviciul internaţional de radiodifuziune Deutsche Welle şi platforma de investigaţii Correctiv, deţinătorii unor astfel de burse trebuie să se angajeze prin contract că sunt loiali statului chinez. Cei care nu respectă aceste condiţii ar putea suferi consecinţe legale, au precizat sursele citate. FAU, care cooperează cu regularitate cu industria germană în domeniul cercetării, a reacţionat ''la constatarea că libertatea de opinie şi libertatea ştiinţifică ancorate în dreptul fundamental german nu pot fi exercitate pe deplin de către bursierii CSC din cauza condiţiilor de acordare de burse şi că există, de asemenea, un risc crescut de spionaj ştiinţific'', a spus Stark-Watzinger, ministru liberal al Educației din guvernul premierului social-democrat Olaf Scholz. Bettina Stark-Watzinger, a făcut apel la vigilenţă faţă de riscurile de spionaj ştiinţific din partea studenţilor chinezi care deţin burse de stat la universităţi germane, relatează AFP şi dpa. ''China devine tot mai mult un competitor şi un rival sistemic în domeniul ştiinţei şi cercetării'', a declarat Bettina Stark-Watzinger pentru grupul media Mediengruppe Bayern, într-un interviu publicat sâmbătă. În acest context, ea a salutat decizia Universităţii Friedrich-Alexander. Citește și: În Marea Britanie, guvernul a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații pentru pasagerii abandonați pe aeroporturi. În România, Guvernul nu face nimic și se vaită la Bruxelles ''Decizia FAU ar trebui, de asemenea, să determine alte instituţii să revizuiască termenii cooperării lor cu CSC'', a insistat ea.

Pentru Mercedes, China, principala piață electrică (sursa: Mercedes Benz)
Economie

Pentru Mercedes, China, principala piață electrică

Pentru Mercedes, China, principala piață electrică. Constructorul german de automobile premium Mercedes-Benz a decis să facă din China, cea mai mare piaţă auto din lume, elementul central al următoarei sale campanii pentru automobilele electrice, campanie care va începe în 2025, a declarat directorul general Ola Kaellenius pentru revista Automobilwoche. Pentru Mercedes, China, principala piață electrică "Pentru a putea face acest lucru, va trebui să stăpânim propulsia electrică la fel de perfect ca şi digitalizarea. Asta este ceea ce aşteaptă clienţi noştri de la noi", a spus Ola Kaellenius. Începând din 2025, toate noile platforme ale Mercedes-Benz vor produce numai automobile electrice, conform unei strategi anunţate în 2021 de producătorul german de automobile de lux. Un director de la Mercedes-Benz a declarat pentru revista Automobilwoche că modelele pe care compania are de gând să le lanseze în China, şi care sunt bazate pe viitoarea platformă MB.EA, sunt analizate cu atenţie pentru a se asigura că îndeplinesc cel mai bine nevoile clienţilor chinezi, cu un accent particular pe spaţiu şi conţinut digital. China rămâne cea mai importantă piaţă pentru constructorii germani de automobile, însă în 2022 mărcile locale de automobile au controlat 81% din piaţa chineză de automobile electrice, arată un studiu realizat de firma de cercetare Counterpoint Research. China are şi o participaţie semnificativă la compania Mercedes-Benz, la care primii doi acţionari sunt Beijing Automotive Group Co Ltd şi Li Shufu, preşedintele constructorului auto chinez Geely. Citește și: Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport” În paralel însă, Berlinul încearcă să îşi reducă expunerea pe economia chineză, în cadrul unor eforturi mai ample destinate diminuării riscurilor la adresa economiei germane, riscuri care s-au intensificat după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a scos la lumină dependenţa Germaniei de un singur furnizor dominant de gaze naturale.

Avioane chineze, apropiere periculoasă de Taiwan (sursa: dw.com)
Internațional

Avioane chineze, apropiere periculoasă de Taiwan

Avioane chineze, apropiere periculoasă de Taiwan. Avioane ale forţelor aeriene taiwaneze au fost ridicate de la sol duminică după ce zece avioane de luptă chineze au fost detectate că au depăşit linia mediană sensibilă din Strâmtoarea Taiwan, a comunicat Ministerul Apărării de la Taipei, potrivit căruia patru nave chineze au desfăşurat de asemenea patrulări. Avioane chineze, apropiere periculoasă de Taiwan Aceasta este a doua oară în mai puţin de o săptămână când Taiwanul raportează noi activităţi militare ale Chinei, după ce 37 de avioane militare chineze au intrat joi în zona de apărare aeriană a insulei, iar unele şi-au continuat zborul spre vestul Pacificului. Într-un scurt comunicat, Ministerul Apărării taiwanez a transmis că duminică, la ora locală 14.00 (06.00 GMT), a detectat 24 de avioane ale forţelor aeriene chineze, printre care avioane de luptă J-10, J-11, J-16 şi Su-30, precum şi bombardiere H-6. Patru nave chineze au fost de asemenea implicate în "patrule de pregătire comună de luptă", a adăugat ministerul taiwanez, fără alte detalii. Taiwanul a ridicat de la sol avioane de luptă şi a desfăşurat nave şi sisteme terestre de rachete pentru a le monitoriza, a indicat ministerul, folosind formulările tipice pentru astfel de situaţii. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale În aprilie, China a organizat exerciţii militare în jurul insulei în urma unei deplasări în SUA a preşedintei taiwaneze Tsai Ing-wen. Guvernul de la Taipei respinge revendicările de suveranitate din partea Beijingului şi spune că doar locuitorii insulei îşi pot decide viitorul.

Cercetătorii chinezi au manipulat viruși pentru a-i transforma în arme Foto: Wikipedia
Eveniment

Cercetătorii chinezi manipulat viruși transforma arme

O investigație The Times & Sunday Times, publicată azi, susține că cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. Sunday Times a obținut noi dovezi în acest sens, după ce a consultat sute de documente, inclusiv rapoarte confidențiale. Intenția armatei chineze ar fi fost să obțină un virus mortal pentru oameni, iar apoi să aibă și un vaccin pentru acest virus, ceea ce ar fi schimbat echilibrul puterii mondiale. Investigația nu acuză direct China comunistă că ar fi scăpat, din laboratorul de la Wuhan, coronavirusul, dar arată că autoritățile de la Beijing au împiedicat investigațiile. În plus, The Times citează un investigator american care acuză direct faptul că virusul a scăpat din acele laboratoare, după ce acestea experimentaseră folosirea sa împotriva oamenilor. Cercetătorii chinezi au manipulat viruși pentru a-i transforma în arme „Institutul era angajat în experimente din ce în ce mai riscante pe coronavirusuri pe care le colecta din peșterile de lilieci din sudul Chinei. Inițial, institutul și-a făcut publice descoperirile și a susținut că riscurile asociate erau justificate, deoarece munca ar putea ajuta știința să dezvolte vaccinuri. Acest lucru s-a schimbat în 2016, după ce cercetătorii au descoperit un nou tip de coronavirus într-un puț de mină din Mojiang, în provincia Yunnan, unde oamenii au murit din cauza unor simptome similare cu cele ale Sars. În loc să avertizeze lumea, autoritățile chineze nu au raportat decesele. Virușii descoperiți acolo sunt acum recunoscuți ca fiind singurii membri ai familiei imediate a Covid-19 despre care se știe că au existat înainte de pandemie. Aceștia au fost transportați la institutul Wuhan, iar activitatea cercetătorilor a devenit clasificată.

Ambasada României la Beijing sprijină Ucraina (sursa: Facebook/Ambasada României la Beijing)
Eveniment

Ambasada României la Beijing sprijină Ucraina

Ambasada României la Beijing sprijină Ucraina. China le-a cerut ambasadelor străine şi organizaţiilor internaţionale cu sediul la Beijing să nu folosească faţadele clădirilor lor pentru "propagandă politică", cu referire, din câte se pare, la semnele care arată sprijin pentru Ucraina. Nici o ambasadă nu s-a conformat Multe ambasade la Beijing au instalat panouri cu steagul Ucrainei şi mesaje de susţinere în limbile chineză şi engleză, precum #StandWithUkraine, pentru a-şi arăta solidaritatea cu această ţară confruntată cu o invazie a Rusiei din februarie 2022. O notă transmisă de Ministerul de Externe chinez, datată 10 mai, îndeamnă ambasadele şi organizaţiile internaţionale să nu folosească faţadele clădirilor pentru propagandă şi "să evite să provoace conflicte între state". Măsura a declanşat o ripostă din partea unor diplomaţi din Europa şi alte zone, părând că niciunul nu s-a conformat solicitării. Beijingul, ton sever Printre ambasadele la Beijing care îşi expun sprijinul pentru Ucraina sunt cele ale Canadei, Germaniei şi Poloniei. În nota diplomatică se mai spune că ambasadele şi organizaţiile internaţionale sunt "obligate să urmeze legile şi regulile chineze", chiar dacă Beijingul respectă imunitatea diplomatică în baza Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice între state. Citește și: Cel mai dur atac asupra Moscovei, de la cel de-al doilea război mondial: zeci de drone au vizat locuințele nomenklaturii rusești, în vestul Capitalei. Reacție furibundă a lui Prigojin Se crede că nota a fost trimisă tuturor misiunilor diplomatice din China. Unele ambasade arborează de asemenea steagul în culorile curcubeului, un simbol al minorităţilor sexuale. Un diplomat european a criticat poziţia Chinei, declarând că nu există nicio justificare rezonabilă pentru obstrucţionarea exprimării de către un stat a poziţiei sale şi că ei nu se vor conforma notei diplomatice. Ambasada României la Beijing sprijină Ucraina În exclusivitate pentru Defapt.ro, centrala MAE de la București a confirmat existența acestei solicitări chineze. "Toate ambasadele și reprezentanțele organizațiilor internaționale rezidente la Beijing, inclusiv Ambasada României, au primit o notă verbală circulară, prin care MAE chinez solicită misiunilor diplomatice din China . MAE român a luat notă de aceasta, fără a înlătura bannerul de sprijin pentru Ucraina (cu mesajul WeStandWithUkraine și steagurile României și Ucrainei) amplasat pe gardul exterior al Misiunii încă de la începutul războiului Rusiei contra Ucrainei.", se arată în răspunsul MAE.

În timp ce NATO consideră China comunistă o amenințare, foștii premieri PSD Dăncilă și Adrian Năstase se laudă cu vizitele la Beijing Foto: Facebook
Eveniment

Dăncilă și Adrian Năstase se laudă cu vizitele la Beijing

În timp ce NATO consideră China comunistă o amenințare, foștii premieri PSD Dăncilă și Adrian Năstase se laudă cu vizitele la Beijing. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Dăncilă și Adrian Năstase se laudă cu vizitele la Beijing „Personalitatea și opera diplomatului, universitarului și omului politic Nicolae Titulescu (1882-1941) a fost evocată astăzi, în cadrul unui eveniment organizat la Institutul Cultural Român (ICR) din Beijing, cu participarea domnului Prof. Univ. Dr. Adrian Năstase, fost ministru de Externe și premier al României, a doamnei Viorica Dăncilă, fost premier al României, alături de profesori universitari, diplomați și jurnaliști chinezi, vorbitori de limba română, a scris, pe blogul său jurnalistul Dan Tomozei, care lucrează pentru secţia de limbă română din cadrul Radio China. „Trebuie subliniat că evenimentul de astăzi este cel mai important și reprezentat la nivel, de după anul 2015, prietenii chinezi fiind onorați de vizita premierilor Adrian Năstase și Viorica Dăncilă – domnia sa urmând să participe la sesiunea oficială de deschidere a reuniunii China – Europa Centrală și de Est (ECE), ca singur lider de partid politic din România care a răspuns invitației organizatorilor chinezi”, a mai afirmat Tomozei. Adrain Năstase a precizat, pe blogul său, că va sta zece zile la Beijing, fiind invitat la dezbateri la Institutul diplomatic, la Institutul de relatii internationale, la Universitatea RENMIN si la ICR – Beijing. Dăncilă a scris, pe Facebook, că, la Beijing, a avut o discuție cu viceministrul chinez de Externe, dl Qian Hongshan. „Am discutat atât despre buna colaborare dintre țările noastre în perioada în care eram premierul României cât și despre sentimentele de prietenie care mă leagă de China, de o lungă perioadă”, a arătat ea. „Ambiţiile declarate ale Chinei şi politicile sale coercitive reprezintă provocări pentru interesele noastre, securitatea noastră şi valorile noastre'', se arăta în noul concept strategic al NATO, adoptat în iunie 2022.

Piața SUV-urilor electrice, competiție foarte dură (sursa: Facebook/BYD)
Mediu

Piața SUV-urilor electrice, competiție foarte dură

Piața SUV-urilor electrice, competiție foarte dură. China reprezintă zona zero pentru războiul preţurilor la vehiculele electrice (EV), iar teatrul de operaţiuni se uită spre SUV-urile electrice, cel mai mare segment al pieţei, dominat de Tesla Inc şi BYD, potrivit Reuters. Piața SUV-urilor electrice, competiție foarte dură Piaţa, aglomerată cu peste 90 de modele, devine şi mai strânsă, cel puţin 20 de noi modele, atât ale brandurilor din China cât şi din străinătate fiind lansate în aprilie, ceea ce afectează marjele de profit şi preţurile pe piaţa internă şi stimulează exporturile, apreciază analiştii şi directorii din industria auto. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Producătorii de EV din China au urmat exemplul Tesla şi au redus preţurile SUV-urilor electrice, canibalizând vânzările de automobile echipate cu motoare pe combustie (ICE), în condiţiile în care diferenţa de preţ între tehnologii se reduce, susţin analiştii. Tendinţa se extinde peste hotare, prin majorarea exporturilor de SUV-uri electrice produse în China. "Vedem o mulţime de exporturi chineze, pe fondul pieţei ultra-competitive din China. Va fi de fapt o supapă de eliberare a presiunii", a afirmat Tu Le, de la firma chineză de consultanţă Sino Auto Insights. În China, 40% din mașini sunt SUV-uri Piaţa pentru SUV-urile electrice a crescut spectaculos în China în ultimul deceniu şi acum reprezintă aproape 40% din toate maşinile vândute, fiind 400 de modele de SUV-uri, cu toate tipurile de combustibili. Anul trecut, au fost vândute pe piaţa chineză aproape tot atâtea SUV-uri câte maşini din toate categoriile s-au vândut în Europa, sau peste 11 milioane. Popularitatea SUV-urilor electrice a explodat de când Tesla a produs şi a livrat în China Model Y, în urmă cu doi ani, acestea devenind unul din segmentele cu cea mai rapidă creştere pe piaţa chineză. Atât brandurile interne cât şi cele străine sunt reprezentate în rândul noilor modele lansate la Salonul Auto de la Shanghai de luna trecută. Producători auto de top, ca Volkswagen, BMW şi Toyota, se bazează pe noile SUV-uri electrice pentru a-şi majora vânzările în China, cea mai mare piaţă auto din lume. Tesla, cel mai competitiv preț Producătorii chinezi de vehicule electrice Xpeng şi Nio au şase modele de SUV-uri, dar există şi companii de stat care fac doar modele electrice, cum ar fi brandul Aion de la GAC. Ele concurează cu cele 93 de modele de SUV-uri electrice existente, pe o piaţă unde s-au înregistrat anul trecut vânzări de 1,5 milioane de unităţi, principalele zece branduri reprezentând 84% din vânzări, se arată în analiza Reuters pe baza datelor CAAM - Asociaţia Producătorilor Auto din China. Erau 76 SUV-uri electrice în 2020, înainte ca Tesla să înceapă producerea maşinilor Model Y în China, vânzările medii anuale fiind de doar 3.000 unităţi. În pofida recentelor creşteri minore de preţuri, Model Y al Tesla încă este cu 20% mai ieftin în China decât era în octombrie 2022, când producătorul auto american se confrunta cu majorarea stocurilor. Xpeng, Leapmotor şi alţii au venit cu propriile discounturi, în timp ce BYD oferă un discount de 1.000 de dolari la SUV-ul Song Plus, cel mai bine vândut. Sub 40.000 de dolari, competiție "brutală" Cei care refuză să reducă preţurile modelelor existente pentru a proteja valoarea brandului au ales în schimb să ofere preţuri de pornire mai mici decât se estima pentru noile modele, alături de o autonomie mai mare şi dispozitive de conducere autonomă. Realitatea este "brutală" pentru principalii producători auto străini, care au ţintit piaţa de masă cu SUV-uri sub 40.000 de dolari, cum ar fi Ford, a explicat Tu Le, de la Sino Auto Insights. Şeful Ford, Jim Farley, a recunoscut concurenţa intensă de pe piaţa SUV-urilor electrice ca un factor care a stimulat majorarea exporturilor auto chineze. Citește și: De ce sunt veseli Ciucă și Ciolacu în privința PNRR: România poate obține lejer o renegociere a Planului, cum au făcut deja Italia, Germania, Franța. Berlinul refuză chiar reforma pensiilor "De aceea ne vom concentra pe piaţa europeană. Europa este o piaţă de export premium, toţi producătorii sunt acolo", a declarat Farley în aprilie, după o călătorie în China. De asemenea, Ford va restructura operaţiunile sale din China a anunţat săptămâna trecută Farley. Deja Tesla şi Renault au început să-şi exporte masiv SUV-urile electrice produse în China către Europa, producătorii chinezi de vehicule electrice au propriile lor planuri privind majorarea livrărilor în Europa.

România vrea sancționarea, de către UE, a oligarhilor tip Șor și Plahotniuc Foto: Facebook
Eveniment

România sancționarea UE oligarhilor Șor și Plahotniuc

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a transmis un mesaj critic către China, după ce ambasadorul acestei țări în Franța a contestat suveranitatea republicilor ex-sovietice. „Asemenea declaraţii sunt inacceptabile şi contrazic Carta ONU”, a spus Aurescu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a făcut aceste afirmații înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe de la Luxemburg. Însă, la această reuniune, România vrea să obțină sancționarea, și de către UE, a oligarhilor din Republica Moldova, tip Șor și Plahotniuc. România vrea sancționarea, de către UE, a oligarhilor tip Șor și Plahotniuc „Astăzi vom avea de luat decizii foarte importante în ceea ce privește Republica Moldova și sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova. Prima decizie va fi acordul politic, la care sunt convins că se va ajunge astăzi, privind crearea unui nou regim de sancțiuni împotriva celor care acționează pentru destabilizarea țării și împotriva ordinii constituționale a Republicii Moldova. Este o propunere pe care am făcut-o în cadrul Consiliului Afaceri Externe din 20 februarie și sunt foarte bucuros că, într-o perioadă atât de scurtă de timp, a fost creat acest regim de sancțiuni. Cred că acesta este cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni din istoria Uniunii Europene”, a spus șeful diplomației române. Primele propuneri privind sancționarea unor persoane vor fi făcute la scurt timp după adoptarea formală. MAE român lucrează deja cu autoritățile Republicii Moldova pentru a întocmi aceste propuneri, însoțite de dovezile aferente. Regimul de sancțiuni reglementează măsuri vizând înghețarea de fonduri și interdicții de călătorie în cazul persoanelor responsabile de sprijinirea sau implementarea de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea Republicii Moldova, precum și persoane sau entități asociate cu acestea. De exemplu, protestele împotriva Guvernului pro-occidental din Republica Moldova au fost sponsorizate pe diverse canale, inclusiv social-media, de Ilan Șor, unul dintre cei care pot fi vizați de aceste sancțiuni. Regimul de sancțiuni vine în completarea măsurilor restrictive implementate deja de SUA (din octombrie 2022) și Marea Britanie (din decembrie 2022) în legătură cu persoane asociate acțiunilor destabilizatoare în Republica Moldova. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo

Reacție dură a statelor baltice după ce China comunistă a pledat pentru refacerea fostului URSS Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Reacție dură a statelor baltice

Reacție dură a statelor baltice după ce ambasadorul Chinei comuniste în Franța a negat suveranitatea țărilor desprinse din fostul URSS, inclusiv Ucraina sau Republica Moldova: miniștrii de Externe din Estonia, Letonia și Lituania au criticat, public, afirmațiile diplomatului de la Beijing. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Într-un interviu acordat vineri postului francez TF1, Lu Shaye, ambasadorul Chinei în Franța, a declarat, discutând despre Ucraina și statutul Crimeei, că fostele republici sovietice nu au un "statut efectiv" în dreptul internațional. "În dreptul internațional, chiar și aceste țări din fosta Uniune Sovietică nu au statut, statut efectiv în dreptul internațional, deoarece nu există niciun acord internațional care să materializeze statutul lor de țară suverană", a declarat Lu, potrivit South Morning China Post (SMCP). Această afirmație poate fi interpretată ca fiind un apel la refacerea URSS, după ce statele baltice, Republica Moldova, Ucraina sau Georgia s-au desprins din fostul imperiu sovietic. În plus, se justifică astfel orice agresiune a Rusiei împotriva statelor din fostul URSS. If anyone is still wondering why the Baltic States don't trust China to "broker peace in Ukraine", here's a Chinese ambassador arguing that Crimea is Russian and our countries' borders have no legal basis. pic.twitter.com/JaloJnSEx3— Gabrielius Landsbergis?? (@GLandsbergis) April 22, 2023 Reacție dură a statelor baltice În consecință, Estonia îl va convoca pe ambasadorul Chinei comuniste în Estonia și va cere explicații. Letonia a adoptat o poziție asemănătoare, iar șeful diplomației lituaniene Gabrielius Landsbergis a scris pe Twitter: „Dacă cineva se mai întreabă de ce statele baltice nu au încredere în China pentru a «intermedia pacea în Ucraina», iată un ambasador chinez care susține că Crimeea este rusească și că frontierele țărilor noastre nu au nicio bază legală. ?? ambassador to ??, when asked if Crimea is ??:The former Soviet republics like Ukraine have “no effective status in international law”, they are “not sovereign states”.What did Macron achieve in Beijing, exactly?…pic.twitter.com/yTzBNejpQp— Daniel Foubert ?? (@d_foubert) April 22, 2023 Și Franţa şi-a exprimat sâmbătă seara "consternarea" după ce ambasadorul Chinei la Paris a negat, într-un interviu acordat postului francez LCI, suveranitatea ţărilor din Uniunea Sovietică şi a pus la îndoială faptul că peninsula Crimeea aparţine Ucrainei, relatează AFP. Citește și: Ambasadorul Chinei în Franța își bate joc de Macron după vizita președintelui francez la Xi. Parisul cere clarificări oficiale de la Beijing Diplomatul chinez a cerut să se pună capăt "ciorovăielilor" pe tema frontierelor post-sovietice. "Acum cel mai urgent lucru este să se oprească, să se realizeze încetarea focului" între Rusia şi Ucraina, a spus el în interviul acordat vineri seara. Ministerul francez de Externe a precizat într-un comunicat că a "luat act cu consternare" de aceste remarci, cerând Chinei să spună dacă acestea reflectă poziţia sa oficială, ceea ce "sperăm că nu este cazul", a transmis MAE francez. În timpul unei vizite în China la începutul lunii aprilie, Emmanuel Macron l-a îndemnat pe Xi Jinping să "readucă Rusia la raţiune" faţă de Ucraina şi l-a îndemnat să nu livreze arme Moscovei.

China ignoră total discuțiile cu Macron (sursa: Twitter/LCI)
Internațional

China ignoră total discuțiile cu Macron

China ignoră total discuțiile cu Macron: președintele francez a fost la Beijing pentru a susține cauza Ucrainei, dar urmarea a fost alta decât cea dorită. Franţa şi-a exprimat sâmbătă seară "consternarea" după declaraţiile ambasadorului chinez în Franţa, care a negat suveranitatea ţărilor rezultate din Uniunea Sovietică şi a pus sub semnul întrebării apartenenţa Peninsulei Crimeea la Ucraina. China ignoră total discuțiile cu Macron Întrebat vineri seară la postul francez de informaţii LCI, Lu Shaye a estimat ca ţările fostei URSS "nu au statut efectiv în dreptul internaţional, deoarece nu există un acord internaţional pentru a concretiza statutul lor de ţară suverană". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Legat de Peninsula Crimeea, un teritoriu ucrainean pe care Rusia l-a ocupat din 2014, el a spus: "Depinde de modul în care percepem această problemă. Există istoria. Crimeea a fost la început la Rusia. Hruşciov a fost cel care a oferit Crimeea Ucrainei pe vremea Uniunii Sovietice". Diplomatul chinez a îndemnat să se renunţe la disputele cu privire la problema frontierei post-sovietice. "În prezent, cel mai urgent lucru este să oprim, să ajungem la încetarea focului" între Rusia şi Ucraina, a spus el. Ministerul francez de Externe a indicat într-un comunicat că a "luat cunoştinţă cu consternare" despre aceste remarci, cerând Chinei "să spună (dacă acestea) reflectă poziţia sa, ceea ce sperăm să nu fie cazul". Franța insistă cu argumente raționale Ucraina a fost recunoscută internaţional "în interiorul frontierelor incluzând Crimeea în 1991 de către întreaga comunitate internaţională, inclusiv China, la căderea URSS, ca nou stat membru al Naţiunilor Unite", a insistat Parisul, amintind că anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 este "ilegală conform dreptului internaţional". Dacă Beijingul susţine oficial că este neutru, preşedintele chinez Xi Jinping nu a condamnat niciodată invazia rusă şi nici măcar nu a vorbit la telefon, până în prezent, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. În schimb, el a vizitat recent Moscova pentru a-şi reafirma parteneriatul cu preşedintele rus Vladimir Putin, arătând mai repede ca un front anti-occidental. Citește și: Averea totală a oligarhilor ruși a crescut în 2022 cu 152 de miliarde de dolari (Forbes) În timpul unei vizite în China la începutul lunii aprilie, Emmanuel Macron l-a îndemnat pe Xi Jinping să "readucă Rusia la raţiune" faţă de Ucraina şi l-a îndemnat să nu livreze arme Moscovei. Cei doi şefi de stat au dat publicităţii o declaraţie comună în care s-au angajat să "susţină orice efort în favoarea restabilirii păcii în Ucraina".

China vrea să devină o superputere tehnologică și să sugrume Vestul, spune Lindy Cameron Foto: Twitter NCSC
Eveniment

China vrea superputere tehnologică și sugrume Vestul

China vrea să devină o superputere tehnologică și să sugrume Vestul, avertizează șefa cybersecurității din Marea Britanie, Lindy Cameron, care conduce din 2020 National Cyber Security Centre (NCSC), scrie The Times. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Există temeri că, în cazul în care China devine superioară din punct de vedere tehnologic, aceasta ar putea folosi controlul lanțului de aprovizionare pentru a-și bloca concurenții și a sugruma piețele occidentale. Șefii spionajului britanic se tem și că tehnologiile de frontieră, cum ar fi informatica cuantică, industria semiconductorilor și inteligența artificială, ar putea fi transformate în arme. China vrea să devină o superputere tehnologică și să sugrume Vestul „China a identificat mai multe tehnologii existente și emergente ca fiind vitale pentru viitoarea sa securitate națională. Și aspiră să devină un lider mondial în stabilirea standardelor tehnologice. Așadar, trebuie să fim clari: China nu face presiuni doar pentru paritate cu țările occidentale, ci urmărește supremația tehnică. Își va folosi puterea tehnologică ca o pârghie pentru a obține un rol dominant în afacerile globale. Ce înseamnă acest lucru pentru securitatea cibernetică? În mod direct, nu ne putem permite să nu ținem pasul, altfel riscăm ca China să devină puterea predominantă în spațiul cibernetic. Unii ar putea respinge acest lucru ca fiind exagerat sau alarmist, dar este un risc pe care vă îndemn să îl luați în serios. Pur și simplu nu este un lucru pe care niciunul dintre noi nu îl poate accepta”, urmează să spune Cameron într-un discurs programat la conferința anuală de la Belfast CyberUK. Citește și: România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, însă capacitatea de a oferi sprijin militar Kievului e în scădere – document „secret” al Pentagonului Efectele dezastruoase ale invadării Taiwanului „Retorica lui Cameron se potrivește cu evoluția amenințării. Manevrele militare ale Beijingului și agresivitatea crescută în strâmtoarea Taiwan provoacă o mare îngrijorare. Una dintre cele mai serioase îngrijorări este poziția Taiwanului ca principal producător mondial de tehnologie a semiconductorilor, folosită în orice, de la smartphone-uri la avioane de luptă. O preluare de către China ar putea bloca piețele occidentale și ar putea crea crize de aprovizionare care ar putea declanșa o recesiune globală. De asemenea, China și-a manifestat clar intenția de a deveni o putere superioară în ceea ce privește alte tehnologii de frontieră, cum ar fi inteligența artificială, un domeniu care ar putea fi militarizat. Sir Jeremy Fleming, fostul șef al GCHQ, a avertizat că China ar putea prelua efectiv controlul asupra sistemului de operare global al lumii dacă i s-ar permite să domine tehnologii cheie emergente. El se temea că China construiește un sistem de sateliți capabil să urmărească persoane din întreaga lume, pe care l-ar putea folosi pentru a-și consolida influența. Există, de asemenea, temeri că China dorește o monedă digitală centralizată pentru a se proteja de sancțiunile internaționale în cazul în care invadează Taiwanul”, arată The Times.

Distrugătorul american Milius, prin Strâmtoarea Taiwan (sursa: c7f.navy.mil)
Eveniment

Distrugătorul american Milius, prin Strâmtoarea Taiwan

Distrugătorul american Milius, prin Strâmtoarea Taiwan. USS Milius a navigat duminică prin Strâmtoarea Taiwan, revendicată de Beijing, a anunţat marina americană, la o săptămână după ample exerciţii militare chineze în aceeaşi zonă. Distrugătorul american Milius, prin Strâmtoarea Taiwan USS Milius "a efectuat un tranzit de rutină prin Strâmtoarea Taiwan duminică, în apele unde libertatea de navigaţie şi de survol în mare înaltă se aplică în conformitate cu dreptul internaţional", a indicat marina americană într-un comunicat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Nava a tranzitat printr-un coridor în strâmtoare situat dincolo de orice mare teritorială a unui stat costier", a adăugat comunicatul, potrivit căruia "armata americană zboară, navighează şi operează peste tot acolo unde dreptul internaţional o permite". Beijingul a declarat luni că a supravegheat trecerea unei nave de război american prin strâmtoare, şi a acuzat Washingtonul că face "zgomot mediatic" în jurul prezenţei distrugătorului. Forţele chineze din zonă "menţin în permanenţă un nivel înalt de alertă şi apără cu hotărâre suveranitatea şi securitatea naţionale, precum şi pacea şi stabilitatea regionale", a afirmat Shi Yi, un purtător de cuvânt al armatei. USS Milius, și lângă insulele Spratleys China priveşte cu nemulţumire apropierea din ultimii ani între autorităţile taiwaneze şi SUA, care, în pofida absenţei unor relaţii oficiale, furnizează insulei un sprijin militar substanţial. Beijingul consideră Taiwanul drept o provincie pe care nu a reuşit încă să o reunifice cu restul teritoriului după sfârşitul războiului civil chinez în 1949. Săptămâna trecută, USS Milius a navigat în apropierea insulelor Spratleys din Marea Chinei de Sud, revendicate de Beijing. Guvernul chinez a denunţat o "intruziune ilegală". Trecerea navei de război americane prin proximitatea Taiwanului intervine la o săptămână după ample exerciţii militare chineze în jurul insulei. China a simulat "blocada" Taiwanului Timp de trei zile, nave şi avioane militare chineze au simulat o "blocadă" a insulei, ca reacţie la întâlnirea avută în California de preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor americane, Kevin McCarthy. Citește și: Prigojin (Wagner) vrea încheierea „operațiunii militare speciale” în Ucraina de către Rusia și consolidarea pozițiilor în teritoriile câștigate deja. Mulți se întreabă dacă nu e vocea lui Putin Exerciţiile s-au încheiat pe 10 aprilie, dar nave şi avioane militare chineze au continuat să circule în împrejurimile Taiwanului. Luni, Ministerul taiwanez al Apărării a declarat că a detectat patru nave şi 18 avioane chineze, dintre care patru au pătruns în zona de identificare de apărare aeriană (ADIZ) a Taiwanului. Aceasta nu este identică cu spaţiul arian al insulei, incluzând o zonă mult mai mare, care se suprapune peste o parte a ADIZ a Chinei şi chiar o porţiune a continentului.

Rusia fură, China beneficiază de resurse (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia fură, China beneficiază de resurse

Rusia fură, China beneficiază de resurse. O companie chineză a cumpărat cupru în valoare de cel puţin 7,4 milioane de dolari de la o uzină amplasată în regiunea din Ucraina anexată de Rusia, care este vizată de sancţiunile occidentale, arată datele vamale ruseşti analizate de Reuters. Rusia fură, China beneficiază de resurse China nu a impus niciun fel de restricţii cu privire la schimburile comerciale cu Rusia, însă SUA au ameninţat că vor trece pe o listă neagră companiile care vor fi descoperită că încalcă sancţiunile sale şi, de asemenea, a avertizat Beijingul să nu aprovizioneze Moscova cu bunuri interzise conform legislaţiei SUA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Datele vamale analizate de Reuters arată că firma chineză Quzhou Nova a cumpărat cel puţin 3.220 de tone de aliaj de cupru, cu o valoare totală de 7,4 milioane de dolari, de la uzina de inginerie metalurgică de la Debaltsevsky, în perioada cuprinsă între 8 octombrie 2022 şi 24 martie 2023. Uzina respectivă este amplasată în regiunea Doneţk din estul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Lugansk. Aceste date sunt o primă dovadă a schimburilor comerciale efectuate de China cu regiunile din Ucraina anexate de Rusia după izbucnirea războiului în data de 24 februarie 2022. Quzhou Nova, o firmă cu activităţi de tranzacţionare şi producţie din oraşul Quzhou, în provincia Zhejiang, estul Chinei, a declarat pentru Reuters că nu are afaceri care să aibă legătură cu importul şi exportul de aliaj de cupru. Sancțiunile americane nu opresc China Cu toate acestea, o sursă de la fabrica Debaltsevsky a dezvăluit, sub protecţia anonimatului, că există un atelier de metalurgie neferoasă în interiorul uzinei. Sursa nu a dorit să comenteze cu privire la livrarea de aliaj de cupru către China, spunând doar că aceste informaţii constituie "un secret comercial". Atât Doneţk, cât şi Lugansk se numără printre cele patru regiuni din Ucraina pe care preşedintele Vladimir Putin le-a alipit Rusiei. Ucraina, aliaţii săi occidentali şi majoritatea covârşitoare a ţărilor din Adunarea Generală a ONU au condamnat drept ilegală anexarea de către Rusia a celor patru regiuni din Ucraina. Citește și: Conferința „Platforma Crimeea” de la București a provocat o reacție la Kremlin: purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că Rusia nu va permite ca Marea Neagră să fie controlată de NATO La data de 21 februarie 2022, cu trei zile înainte de debutul invadării Ucrainei, SUA au impus sancţiuni care interzic importurile sau exporturile din aşa-numitele Republici Doneţk şi Lugansk. Două zile mai târziu, Uniunea Europeană a anunţat o interdicţie privind importurile de bunuri din cele două regiuni. Chiar dacă companiile chineze sunt libere să facă comerţ cu firme din regiunile ucrainene controlate de Rusia ele riscă să fie adăugate pe lista neagră a Occidentului.

Avioane chineze ("muniții reale") înconjoară Taiwanul (sursa: cctv.com)
Internațional

Avioane chineze ("muniții reale") înconjoară Taiwanul

Avioane chineze ("muniții reale") înconjoară Taiwanul. China a anunţat luni că a mobilizat avioane de vânătoare ce "transportă muniţii reale" pentru a întreprinde "lovituri simulate" lângă Taiwan, precum şi port-avionul său Shandong. Avioane chineze ("muniții reale") înconjoară Taiwanul "Mai multe grupuri de avioane de vânătoare H-6K ce transportă muniţii reale au efectuat mai multe valuri de lovituri simulate asupra unor ţinte importante ale insulei Taiwan", a anunţat televiziunea de stat CCTV (VIDEO). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Comandamentul teatrului de operaţiuni Est al armatei chineze a precizat că portavionul Shandong de asemenea "a participat la exerciţiul zilei". Potrivit unui comunicat al armatei chineze, Beijingul încearcă să simuleze cu testele sale militare "o încercuire" a Taiwanului. Mai multe zeci de avioane au fost desfăşurate pentru a aplica o "blocadă aeriană" a teritoriului revendicat de Beijing, a mai informat CCTV. Citește și: Budăi, atac dur: „Spuneam că acest PNRR va aduce lucruri rele pentru România”. Ministrul PSD anunță că refuză să respecte prevederile privind reducerea cheltuielilor de personal La rândul său, Ministerul Apărării al Taiwanului a anunţat că a detectat luni 11 nave de război şi 70 de avioane chineze în jurul insulei. Armata chineză "continuă să conducă exerciţii militare în jurul Taiwanului", a anunţat ministerul, precizând că avioane de luptă şi bombardiere se numără printre aparatele reperate în jurul orelor locale 10:00 (02:00 GMT).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră