joi 02 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: china

310 articole
Internațional

Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic

Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic au fost descoperite în Turcia. A fost trâmbițată ca o descoperire care va pune capăt dependenței industriei ecologice de China, scrie The Times. O rezervă recent descoperită de pământuri rare, un grup de minerale vitale pentru stocarea energiei alternative, ar fi a doua ca mărime din lume după cea deținută de China, care domină producția mondială. Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic Descoperit lângă orașul Eskisehir, pe câmpia centrală a Anatoliei, noul depozit se află pe teritoriul NATO, un aspect din ce în ce mai important pentru industria occidentală. Ministerul turc al Energiei și Resurselor Naturale a prognozat că cele 694 de milioane de tone de zăcăminte conțin suficiente pământuri rare pentru a alimenta lumea timp de o mie de ani. „Obiectivul nostru este să procesăm 570.000 de tone de minereu anual când această instalație va atinge capacitatea maximă”, a spus președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Aceasta ar oferi o soluție la o mare problemă care întârzie tranziția mondială spre energia verde, dar scepticii subliniază că detaliile sunt vagi, iar cifrele citate se referă la cantitatea de minereu găsită și că cantitatea de pământuri rare produsă efectiv va depinde, ca în tot mineritul, de puritatea minereului. China bravează Dar China vrea să pară lipsită de griji. „Avantajul tehnologic și industrial al Chinei în industria globală a pământurilor rare va fi menținut în viitor”, a prezis Global Times, un oficios al Partidului Comunist, citând persoane din interiorul industriei. „Descoperirea unei rezervații de pământuri rare în Turcia nu va avea un impact evident asupra poziției globale a Chinei.” Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Chiar și așa, descoperirea turcească ar trebui să ofere cel puțin o imagine mai puțin sumbră pentru Occident decât au pictat-o pesimiștii în ultimii ani. „Nu aș spune că acesta este salvatorul pieței europene, dar este o veste binevenită”, a declarat Ryan Castilloux, managing director al Adamas Intelligence, o companie de consultanță. „Problema este atât de mare, cererea crește atât de repede încât avem nevoie de multe astfel de descoperiri care să vină online.” O alianță pentru siguranța mineralelor Cea mai solidă speranță pentru o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorii câțiva ani depinde de înlocuirea rapidă a motorului cu ardere internă cu mașini electrice alimentate de baterii. Marea Britanie și America se angajează să interzică vânzările de vehicule noi pe benzină și diesel până în 2045. Dar realizarea acestor baterii necesită o gamă de minerale, inclusiv cele 17 așa-numite pământuri rare, segment condusă de China, care exploatează între 80 și 90% din stocurile globale. Pe fondul defalcării geopolitice care pune în conflict America și Occidentul cu Rusia și China, această dependență pare din ce în ce mai nesustenabilă. Luna trecută, Marea Britanie, SUA și alți aliați occidentali au anunțat formarea Minerals Security Partnership, o încercare de a face lanțul de aprovizionare mai „sigur”. China a anunțat restricții asupra exporturilor de pământuri rare în decembrie 2020, o mutare considerată un mijloc de conservare a stocurilor. Articolul complet, în Știrile TVR.

Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic (sursa: Unsplash)
O nouă subvariantă COVID produce îngrijorare (sursa: chinacdc.cn)
Internațional

O nouă subvariantă COVID produce îngrijorare

O nouă subvariantă COVID produce îngrijorare. Un caz de COVID-19 în care este implicată o nouă subvariantă Omicron, BA.5.2.1, a fost descoperită în oraşul Shanghai, a anunţat duminică la un briefing un oficial chinez care a atras atenţia asupra complicaţiilor cu care se confruntă China pentru a ţine pasul cu noile mutaţii în contextul politicii "zero-COVID" a ţării, informează Reuters. O nouă subvariantă COVID produce îngrijorare Cazul, identificat în districtul financiar Pudong la 8 iulie, a fost asociat unei persoane sosite din străinătate, a indicat Zhao Dandan, director adjunct al comisiei de sănătate a oraşului. Shanghai, situat în estul Chinei, a încheiat la începutul lunii iunie o perioadă de lockdown de aproximativ două luni, însă a continuat să impună restricţii dure, carantinând clădiri şi complexuri imediat după apariţia unor noi potenţiale lanţuri de transmisie. Citește și: Rușii continuă să atace civili în Ucraina: 15 morți după prăbușirea unui bloc lovit de o rachetă Uragan în localitatea Ceasiv Iar "Oraşul nostru a continuat recent să raporteze mai multe cazuri pozitive (de COVID-19) transmise la nivel local, iar riscul de răspândire a epidemiei în societate rămâne foarte ridicat", a avertizat Zhao Dandan. Potrivit oficialului, locuitorii din mai multe cartiere importante din Shanghai vor fi supuşi la două runde de testare pentru COVID-19 în perioada 12-14 iulie în încercarea de a aduce sub control potenţialele noi focare. Omicron BA.5, prima apariție - 13 mai Varianta Omicron BA.5, care se află la baza unui nou val de cazuri de infectare cu COVID-19 în alte ţări, a fost descoperită pentru prima dată în China la 13 mai, la un pacient de sex masculin în vârstă de 37 de ani care zburase la Shanghai din Uganda, conform Centrului chinez pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor. S-a demonstrat că varianta BA.5 prezintă o rată accelerată de transmitere şi o capacitate îmbunătăţită de evadare imunitară, a declarat în cadrul aceluiaşi briefing Yuan Zhengan, membru al grupului consultativ de experţi pentru prevenirea COVID-19 în Shanghai. Vaccinarea este în continuare eficientă pentru prevenirea cazurilor grave de îmbolnăvire sau de deces ca urmare a infectării cu varianta BA.5, a adăugat el.

China are 10% din terenurile Ucrainei (sursa: arc2020.eu)
Internațional

China are 10% din terenurile Ucrainei

China are 10% din terenurile Ucrainei. Invadarea acestei din urmă țări de către Rusia provoacă foamete la nivel mondial și prețuri galopante la alimente, iar viitoarele întreruperi ale lanțului de aprovizionare vor aduce și mai mult marasm, scrie într-un editorial din Wall Street Journal Elisabeth Braw, expertă a American Enterprise Institute (AEI). China are 10% din terenurile Ucrainei Multe țări își dau seama că ar trebui să cultive mai multe alimente, dar au vândut o mare parte din cele mai bune pământuri ale lor Chinei, care le folosește pentru a-și hrăni propria populație. În urmă cu câțiva ani, China a cumpărat aproape o zecime din terenurile agricole arabile ale Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care doresc să cumpere terenuri agricole, așa cum o fac deja cu potențialii cumpărători de tehnologie sensibilă, notează Braw. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război „Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea producției alimentare a Ucrainei, precum și a alimentelor și a îngrășămintelor produse de Rusia, pe piețele mondiale”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, pe 24 iunie, avertizând că lumea se confruntă cu mai multe focare de foamete în acest an, iar anul 2023 va fi și mai rău. Dar cerealele ucrainene și alte alimente nu vor putea intra în curând pe piața mondială, deoarece ruta maritimă rămâne blocată de Rusia. Ucraina trimite cereale pe piețele mondiale prin rutele feroviare ale Poloniei și României, dar a face acest lucru este laborios și costisitor. China a cumpărat pe tot globul Înainte de război, aproximativ 90% din cerealele Ucrainei erau exportate prin porturile sale maritime. „În ultimii ani, cumpărătorii chinezi au cumpărat terenuri agricole în diverse țări, de la SUA și Franța și până la Vietnam. În 2013, gigantul alimentar WH Group din Hong Kong a cumpărat Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din America, și peste 146.000 de acri de teren agricol din Missouri. În același an, Corpul de producție și construcții din Xinjiang a cumpărat 9% din faimoasele terenuri agricole fertile ale Ucrainei, egal cu 5% din teritoriul total al țării, cu o închiriere de 50 de ani. (În 2020, SUA au impus sancțiuni companiei chineze pentru încălcări ale drepturilor omului.) Între 2011 și 2020, China a cumpărat aproape șapte milioane de hectare de teren agricol în întreaga lume. Firmele din Marea Britanie au cumpărat aproape două milioane de hectare, în timp ce firmele din SUA și Japonia au cumpărat mai puțin de un milion de hectare”, scrie experta AEI, citată de Știrile TVR.

NATO trimite România în prima linie (sursa: nato.int)
Internațional

NATO trimite România în prima linie

NATO trimite România în prima linie. Rusia reprezintă pentru Alianță "cea mai semnificativă şi directă ameninţare", în timp ce "politicile coercitive" ale Chinei reprezintă provocări pentru "interesele de securitate şi valorile" Alianţei, notează NATO în noul său concept strategic adoptat miercuri de liderii statelor membre ale acestei alianţe, la summitul lor care are loc la Madrid, potrivit agenţiilor DPA şi AFP. NATO trimite România în prima linie Conform acestui nou concept strategic, valabil pentru următorii zece ani, NATO nu mai vede Rusia ca pe un partener strategic, dar Alianţa "nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare" pentru Rusia. Acest document, care nu a mai fost revizuit din 2010, include acum în premieră şi referiri la China, menţionând despre această ţară că foloseşte "o gamă largă de activităţi politice, economice şi militare" pentru a-şi proiecta puterea. "Ambiţiile declarate ale Chinei şi politicile sale coercitive reprezintă provocări pentru interesele noastre, securitatea noastră şi valorile noastre", scrie NATO în acelaşi document în care critică şi "parteneriatul strategic" între Beijing şi Moscova împotriva "ordinii internaţionale". Creștere de șapte ori a prezenței militare active Liderii statelor NATO au mai aprobat la summit consolidarea prezenţei militare pe flancul estic, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, şi suplimentarea efectivelor Forţei de Răspuns a NATO de la 40.000 la 300.000 de militari. O dată cu conceptul strategic, liderii prezenţi au aprobat şi documentul denumit "Declaraţia de la Madrid". Ei au promis Ucrainei sprijin politic şi militar pe termen lung, inclusiv arme, muniţii şi instrucţie pentru armata ucraineană. Intervenind prin legătură video la acest summit, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut în special artilerie cu rază lungă de acţiune şi finanţare, susţinând că, pentru a rezista în faţa agresiunii ruse, armata ucraineană are nevoie de circa 5 miliarde de dolari pe lună. Noi trupe în România Preşedintele american, Joe Biden, a anunţat că Statele Unite vor stabili în Polonia un cartier general permanent al Corpului 5 al armatei americane. În România îşi va avea baza o brigadă americană suplimentară compusă în total din 5.000 de persoane, vor exista de asemenea desfăşurări americane suplimentare în statele baltice. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de un magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Două escadrile suplimentare de avioane de luptă F-35 vor fi dislocate în Regatul Unit şi vor fi poziţionate capacităţi suplimentare de apărare aeriană în Germania şi Italia.

Avertisment din partea lui Xi Jinping (sursa: tass)
Internațional

Avertisment din partea lui Xi Jinping

Avertisment din partea lui Xi Jinping.Liderul chinez Xi Jinping a dat tonul unui summit virtual cu liderii principalelor economii emergente într-un discurs ascuțit miercuri seară, în care a denunțat sancțiunile care "înarmează" economia mondială și a îndemnat la unitate în fața provocărilor financiare. Xi, care a vorbit la un forum de afaceri înaintea summitului virtual de joi cu liderii din blocul economic BRICS, format din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, a descris lumea ca fiind într-un moment critic, în timp ce se străduiește să își revină după pandemie, în contextul a ceea ce el a numit noi "provocări de securitate". Avertisment din partea lui Xi Jinping "Tragediile trecutului ne spun că hegemonia, politica de grup și confruntarea între blocuri nu aduc pace sau securitate; ele duc doar la războaie și conflicte", a declarat el. "Criza din Ucraina este un alt semnal de alarmă pentru toți cei din lume. Ea ne reamintește că încrederea oarbă în așa-numita 'poziție de forță' și încercările de a extinde alianțele militare și de a căuta propria securitate în detrimentul altora nu vor face decât să ne aducă într-o dilemă de securitate", a declarat Xi. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Comentariile au părut a fi o referire voalată la Statele Unite și la NATO, pe care Beijingul le-a acuzat în mod repetat că au provocat agresiunea Rusiei în Ucraina. De asemenea, el a țintit sancțiunile occidentale, spunând că astfel de penalizări sunt o "sabie cu două tăișuri" care a înarmat economia globală și va "aduce prejudicii popoarelor lumii". În schimb, țările ar trebui să "îmbrățișeze solidaritatea și coordonarea", a spus el, prezentând totodată noile inițiative de dezvoltare și securitate ale Chinei ca fiind proiecte. Comentariile oferă o perspectivă asupra priorităților Chinei, care găzduiește summitul anual al BRICS - un eveniment virtual la Beijing care este, de asemenea, prima întâlnire a președintelui rus Vladimir Putin într-un forum cu liderii marilor economii globale de la invazia din Ucraina de la începutul acestui an, potrivit CNN. În propriul său discurs video la evenimentul de miercuri, Putin a declarat că Rusia își "redirecționează" fluxurile comerciale către țările BRICS și alți "parteneri internaționali de încredere", potrivit unei transcrieri a Kremlinului.

O nouă provocare chineză în Taiwan (sursa: Pixabay)
Internațional

O nouă provocare chineză în Taiwan

O nouă provocare chineză în Taiwan. China a trimis 29 de avioane de vânătoare în zona de apărare aeriană a Taiwanului. Incidentul are loc la mai puţin de o lună după ce China a trimis 30 de avioane de război într-o misiune similară. Ministerul taiwanez al Apărării a precizat că avioanele Forţelor Aeriene ale Armatei Republicii Populare Chineze (PLA) reprezintă o combinaţie de avioane de luptă, avioane de avertizare timpurie şi control, avioane de război electronic, avioane antisubmarin, avioane de informaţii electronice şi avioane de realimentare. O nouă provocare chineză în Taiwan Drept răspuns, armata taiwaneză a trimis avioane de luptă pentru a avertiza avioanele chineze, a emis avertismente radio şi a desfăşurat sisteme de rachete de apărare aeriană pentru a monitoriza activităţile, a adăugat Ministerul Apărării. Taiwan şi China au fost guvernate separat de când naţionaliştii învinşi s-au retras pe insulă la sfârşitul Războiului Civil Chinez, acum mai bine de 70 de ani. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă Dar Partidul Comunist Chinez (PCC), aflat la guvernare, consideră insula autoguvernată ca parte a teritoriului său, în pofida faptului că nu a controlat-o niciodată. Beijingul nu a exclus forţa militară pentru a cuceri Taiwanul şi a menţinut presiunea asupra insulei democratice în ultimii ani, organizând zboruri frecvente cu avioane de război către ADIZ. O zonă de apărare aeriană este impusă unilateral şi este distinctă de spaţiul aerian suveran, care conform dreptului internaţional se extinde la 22 de kilometri depărtare de ţărmul unui teritoriu, potrivit CNN. Administraţia Federală a Aviaţiei din SUA o defineşte ca ”o zonă desemnată a spaţiului aerian deasupra uscatului sau apei în care o ţară necesită identificarea imediată şi pozitivă, localizarea şi controlul traficului aerian al aeronavelor în interesul securităţii naţionale a ţării”.

Liderii comuniști chinezi au interzis mașinile Tesla Foto: tesla.com
Eveniment

Liderii comuniști chinezi interzis mașinile Tesla

Liderii comuniști chinezi au interzis mașinile Tesla din stațiunea de lux unde se retrag, Beidaihe, pentru a dezbate viitorul partidului. Potrivit presei, ei se tem că vor fi filmați de numeroasele camere de care dispune o mașină Tesla. Totuși, compania deținută de Elon Musk a dat asigurări că toate filmările efectuate de pe mașinile din China vor fi stocate în această țară. Liderii comuniști chinezi au interzis mașinile Tesla Anul trecut, mașinile Tesla au fost interzise în bazele militare ale Chinei comuniste. Elon Musk a spus că această companie nu se ocupă de spionaj și ar fi închisă dacă ar face așa ceva. Potrivit Hindustan Times, toți proprietarii mașinilor Tesla au fost puși să dea o declarație prin care se angajează să nu conducă în districtul Beidaihe. From July 1 Tesla cars will be prohibited from entering the coastal district of Beidaihe, where a secretive leaders’ meeting is due to take place https://t.co/rmuyZylUKH pic.twitter.com/PV3yzefqRx— Reuters (@Reuters) June 21, 2022 Interdicția este valabilă pentru două luni, de la 1 iulie la 31 august. Mașinile Tesla 3 au opt camere și un radar, plus 12 senzori. 6/Nevertheless, the CCP has been refuting Beidaihe “rumors” since 2015. Whether a conclave physically takes place at the retreat may be beside the point. “Beidaihe” has become synonymous with top leaders’ final preparations for the Party Congress. pic.twitter.com/3fCB5JwF5w— MacroPolo (@MacroPoloChina) June 17, 2022 Actualii și foștii lideri ai Partidului Comunist Chinez se retrag pentru două săptămâni în această stațiune pentru a discuta viitorul acestei formațiuni, în pregătirea congresului. Congresul va avea loc în octombrie și este clar că actualul lider, Xi Jinping, va fi reales pentru un mandat de încă cinci ani. Fostul lider Mao Zedong la Beidaihe Foto: China Daily Stațiunea Beidaihe este considerată a fi reședința de vară a liderilor comuniști chinezi, care, practic, se mutau aici pe durata sezonului estival.

Testul  "şi-a atins obiectivele aşteptate" (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Testul "şi-a atins obiectivele aşteptate"

Testul "şi-a atins obiectivele aşteptate". China a anunţat duminică seara testarea cu succes a unui sistem terestru de interceptare a rachetelor, afirmând că este o armă defensivă, care nu vizează nicio ţară, transmite Reuters. Conform anunţului ministerului apărării de la Beijing, este vorba de o tehnologie cu rază medie de acţiune. Testul "şi-a atins obiectivele aşteptate" Reuters reaminteşte că, în cadrul unui program de modernizare supervizat de preşedintele Xi Jinping, China şi-a intensificat cercetările în domeniul rachetelor de toate genurile, de la cele care pot distruge sateliţi în spaţiu până la rachete atomice avansate. Chinezii au testat deja şi alte interceptoare de rachete, cel mai recent în februarie 2021, iar anterior în 2018. Presa de stat a comunicat că testarea unor sisteme anti-rachetă a început în 2010 sau chiar mai demult. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Testul de duminică "şi-a atins obiectivele aşteptate", a afirmat ministerul apărării, fără a da alte detalii. Ca şi Rusia, China a obiectat de mai multe ori împotriva desfăşurării sistemului antirachetă american THAAD (Terminal High Altitude Area Defense - apărare zonală terminală la mare altitudine) în Coreea de Sud. Beijingul a susţinut că radarul puternic al acestui echipament poate monitoriza teritorii chineze. În acelaşi timp, China a dat puţine detalii despre propriile programe de rachete, cu excepţia unor comunicate laconice ale ministerului apărării sau în presa de stat. În 2016, după apariţia unor imagini la televiziunea publică, ministerul a confirmat că îşi continuă testele cu sisteme anti-rachetă. Beijingul susţine că tehnologiile respective sunt necesare pentru apărarea şi securitatea naţională, potrivit Agerpres. Atât China, cât şi Rusia au desfăşurat în trecut şi exerciţii de simulare a apărării anti-rachetă.

Ministrul de Finanțe a încasat bani de la McCann, probabil pentru propagandă pentru Huawei Foto: Facebook
Politică

Ministrul de Finanțe bani McCann Huawei

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, membru CSAT, a încasat și-n 2021 bani de la McCann, pentru „drepturi de autor”, arată ultiuma sa declarație de avere, depusă în iunie 2022. În 2020, a fost plătit prin intermediul McCann pentru a face propagandă pentru Huawei și a critica SUA. Potrivit declarației din 2022, el a primit 45.000 de lei de la McCann. McCann este agenția de Relații publice care s-a ocupat de promovarea Huawei în România, potrivit PaginadeMedia.ro. L-am contactat pe Adrian Câciu, dar acesta nu a răspuns până la ora publicării acestui articol. Ministrul de Finanțe a încasat bani de la McCann, probabil pentru propagandă pentru Huawei În ianuarie, presa a rătat că și-n anul fiscal 2020, Câciu a încasat 25.700 de lei de la McCann, iar acești bani au fost pentru a publica articole în favoarea companiei Huawei și pentru a critica un acord cu SUA privind rețelele 5G. În consecință, este posibil ca banii primiți în 2021 să fie continuarea plăților pentru propaganda făcută în 2020 pentru această controversată companie chinezească. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. El mai afirma, în acest articol: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea “Tătucului”. L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Însă Câciu a scris și alte articole în acest sens, nu doar cel publicat de Ziarul Financiar, sau a dat interviuri în care-și susținea poziția. Singurul material marcat ca fiind publicitar a apărut în Financial Intelligence. Acordul criticat - transpus ulterior într-o lege - a fost semnat în august 2019 între ambasadorii Hans Klemm și George Maior. Câciu a recunoscut, pentru postul B1Tv, că a primit bani pentru aceste articole. „Colaborarea mea cu schemele de promovare este publică, am declarația de avere. Nu cred că am făcut advertorial pentru o anumită companie, ci pentru un anumit principiu. Nici anul acesta nu am reușit să avem licitație 5G. Nu contează cine ar câștiga, ci ideea de bază este pierderea de competitivitate”, a spus Adrian Câciu. Citește și: Putin, „generos” în timp ce ține degetul pe butonul nuclear: Nu avem nimic împotrivă ca Ucraina să adere la UE și nici să exporte cereale. Vom folosi arme nucleare dacă va fi necesar În 2021, actualul ministru de Finanțe a fost consilier al primarului din Buzău și al PSD. De la PSD, el a primit puțin sub 80.000 de lei, iar de la primăria Buzău circa 44.000 de lei.

Semnale ale unei civilizații extaterestre Foto: Twitter
Eveniment

Semnale ale unei civilizații extaterestre

China susține că ar fi detectat semnale ale unei civilizații extaterestre, scrie agenția Bloomberg. Ea citează „Science and Technology Daily”, o publicație susținută de statul chinez. Însă informațiile au fost șterse ulterior. Semnale ale unei civilizații extaterestre „Semnalele electromagnetice în bandă îngustă detectate de Sky Eye - cel mai mare radiotelescop din lume - diferă de cele capturate anterior, iar echipa le investighează în continuare, se arată în articolul, care-l citează pe Zhang Tonjie, un om de știință care face parte dintr-o echipă de căutare a civilizației extraterestre, echipă fondată de Universitatea din Beijing, Observatorul Astronomic al Academiei Chineze de Științe și Universitatea Berkeley”, explică Bloomberg. Business Insider scrie că Zhang Tonjie este considerat, în China, „vânătorul nr.1 de extratereștri”. Nu este clar de ce raportul a fost eliminat de pe site-ul ziarului chinez, deși știrea începuse deja să fie populară pe rețeaua de socializare Weibo fiind preluată de şi alte instituții media, inclusiv cele administrate de stat. În septembrie 2020, telescopul Sky Eye, care se află în provincia Guizhou din sud-vestul Chinei, şi-a început oficial căutările pentru detectarea unor potențiale civilizații extraterestre. Sky Eye este un instrument extrem de sensibil în banda radio de joasă frecvență și joacă un rol important în captarea sunetelor de la mare depărtare. A report in the state-backed Science & Technology Daily claiming that China’s Sky Eye telescope may have picked up possible “technological traces” of an alien civilisation in a signal from space was deleted soon after being published Full story: https://t.co/I8NzhuMQEs pic.twitter.com/AaPHrclqxc— Hindustan Times (@htTweets) June 15, 2022 Echipa a detectat două seturi de semnale suspecte în 2020, în timp ce procesa datele colectate în 2019, și a găsit un alt semnal suspect în 2022 din datele de observare a unor exoplanete, a declarat Zhang, potrivit raportului. Însă, menționează Bloomberg, este posibil ca semnalele depistate să fie interferențe radio. Agenția a încercat să contacteze Science and Technology Daily, dar nu a primit nici un răspuns.

SUA îngrijorată de alinierea Chinei cu Rusia (sursa: tass.com)
Internațional

SUA, îngrijorată de alinierea Chinei cu Rusia

SUA, îngrijorată de alinierea Chinei cu Rusia. Statele Unite au cerut miercuri Chinei să nu mai sprijine invazia rusă în Ucraina pentru a evita, astfel, să se plaseze "de partea greşită a istoriei", ca reacţie la convorbirea telefonică care a avut loc în aceeaşi zi între preşedinţii Xi Jinping şi Vladimir Putin, transmite AFP. SUA, îngrijorată de alinierea Chinei cu Rusia "Suntem îngrijoraţi de alinierea Chinei cu Rusia", a declarat un purtător de cuvânt al diplomaţiei americane ca reacţie la conversaţia telefonică dintre cei doi preşedinţi în timpul căreia Beijingul a asigurat Moscova de sprijinul său în materie de suveranitate şi securitate. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe "La mai bine de trei luni de la invadarea brutală (a Ucrainei) de către Rusia, China este încă de partea Rusiei. Continuă să răspândească propaganda rusă în întreaga lume. Continuă să protejeze Rusia în cadrul organizaţiilor internaţionale, sustrăgându-se de la responsabilităţile ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Şi continuă să nege existenţa atrocităţilor comise de Rusia în Ucraina sugerând, dimpotrivă, că acestea sunt înscenate", a estimat oficialul american. "Ţările care aleg tabăra lui Vladimir Putin se vor plasa inevitabil de partea greşită a istoriei. Acum este momentul ca liderii mondiali să denunţe clar agresiunea flagrantă a preşedintelui Putin şi să fie alături de ucraineni", a adăugat el, avertizând din nou China împotriva oricărui "ajutor militar" acordat Rusiei sau împotriva oricărui "sprijin sistematic pentru eludarea sancţiunilor" impuse de Occident, potrivit Agerpres.

Războiul pentru Taiwan este foarte posibil, crede Wei Fenghe (sursa: Agerpres)
Internațional

Războiul pentru Taiwan este foarte posibil

Războiul pentru Taiwan este foarte posibil. China va "lupta până la capăt" pentru a împiedica Taiwanul să-şi declare independenţa, a declarat duminică ministrul chinez al Apărării, Wei Fenghe, pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Beijing şi Washington cu privire la acest subiect, relatează AFP. Războiul pentru Taiwan este foarte posibil "Vom lupta cu orice preţ şi ne vom lupta până la capăt. Aceasta este singura opţiune pentru China", a declarat Wei Fenghe la forumul de securitate "Dialogul Shangri-La" organizat la Singapore. "Cei care urmăresc independenţa Taiwanului cu scopul de a diviza China cu siguranţă nu îşi vor atinge scopurile", a subliniat el. "Nimeni nu ar trebui să subestimeze niciodată determinarea şi capacitatea forţelor armate chineze de a-şi salvgarda integritatea teritorială", a menţionat ministrul chinez. Pentagonul vede provocări Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a considerat sâmbătă activitatea militară a Chinei în apropierea Taiwanului ca fiind "provocatoare şi destabilizatoare", la o zi după ce omologul său chinez l-a avertizat că Beijingul "nu va ezita să intre în război" dacă insula îşi declară independenţa, notează AFP. Citește și: China nu se mai încurcă în diplomație: Vom declanșa un război dacă Taiwanul va fi separat de Beijing China consideră că această insulă cu 24 de milioane de locuitori este una dintre provinciile sale istorice, chiar dacă nu o controlează, şi a crescut presiunea asupra Taipeiului în ultimii ani, de exemplu prin campanii de incursiuni în Zona de apărare aeriană a Taiwanului.

China amenință cu război pentru Taiwan (sursa: Facebook/US DoD)
Internațional

China amenință cu război pentru Taiwan

China amenință cu război pentru Taiwan. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a considerat sâmbătă activitatea militară a Chinei în apropierea Taiwanului ca fiind "provocatoare şi destabilizatoare", la o zi după ce omologul său chinez l-a avertizat că Beijingul "nu va ezita să intre în război" dacă insula îşi declară independenţa, notează AFP. China amenință cu război pentru Taiwan "Observăm o constrângere tot mai mare din partea Beijingului. Am asistat la o creştere continuă a activităţii militare provocatoare şi destabilizatoare în apropierea Taiwanului", a declarat Lloyd Austin la forumul de securitate "Dialogul Shangri-La" organizat la Singapore. Un purtător de cuvânt al Ministerului chinez al Apărării a raportat vineri afirmaţiile făcute de ministrul Wei Fenghe în acea zi, în cursul unei întâlniri cu Lloyd Austin în marja acestui forum. "Dacă cineva ar îndrăzni să separe Taiwanul de China, armata chineză nu ar ezita niciun moment să declanşeze un război, oricare ar fi preţul", potrivit purtătorului de cuvânt. Potrivit Ministerului chinez al Apărării, Beijingul - care consideră insula drept parte integrantă a teritoriului său - "ar strivi" orice tentativă de independenţă. Pentagonul îi cere Beijingului să se abțină de la provocări De partea cealaltă, Lloyd Austin i-a spus lui Wei Fenghe că Beijingul ar trebui "să se abţină" de la orice nouă acţiune destabilizatoare în regiune, potrivit Pentagonului. Demnitarul american "a reafirmat importanţa păcii şi stabilităţii în strâmtoarea (Taiwan), o opoziţie la modificări unilaterale ale statu-quo-ului, şi a îndemnat (China) să se abţină de la orice nouă acţiune destabilizatoare faţă de Taiwan", potrivit sursei. Citește și: Rusia mai poate continua să atace Ucraina încă un an de acum înainte, avertizează Kievul. Războiul s-a transformat într-unul de artilerie iar Putin are de 10-15 ori mai multe rachete China consideră că această insulă cu 24 de milioane de locuitori este una dintre provinciile sale istorice, chiar dacă nu o controlează, şi a crescut presiunea asupra Taipeiului în ultimii ani, de exemplu prin campanii de incursiuni în Zona de apărare aeriană a Taiwanului. La 30 mai, China a efectuat astfel a doua cea mai mare incursiune a anului, cu intrarea, potrivit Taipeiului, a 30 de avioane în zona de identificare a apărării aeriene (Adiz, după acronimul său în engleză) a insulei, dintre care 20 de vânătoare. La 23 ianuarie, 39 de avioane au pătruns în Adiz, reaminteşte France Presse.

Provocare chineză în Taiwan (sursa: Pixabay)
Internațional

Provocare chineză în Taiwan

Provocare chineză în Taiwan. China a efectuat luni a doua cea mai mare incursiune din acest an în zona de apărare aeriană a Taiwanului, odată cu intrarea, potrivit Taipeiului, a 30 de avioane în această zonă, dintre care 20 de luptă, relatează marţi France Presse. Aceste incursiuni sunt cele mai mari din 23 ianuarie, când 39 de avioane au intrat în zona de identificare a apărării aeriene ("Adiz", conform acronimului în engleză) a insulei. Provocare chineză în Taiwan Ministerul apărării taiwanez a anunţat luni seară decolarea propriilor avioane şi desfăşurarea sistemelor de rachete de apărare aeriană pentru a monitoriza activitatea chineză. Beijingul a început în ultimii ani campanii de incursiune în zona de apărare a Taiwanului pentru a-şi arăta nemulţumirea şi a menţine presiunea asupra aviaţiei îmbătrânite a Taipeiului, notează AFP. Citește și: Erdogan face jocurile lui Putin în Marea Neagră: potrivit Kremlinului, Turcia ar colabora cu Rusia la deblocarea exporturilor de cereale rusești și ucrainene. Ce vrea Putin la schimb Insula trăieşte sub ameninţarea constantă a unei invazii a Chinei. Beijingul consideră acest teritoriu al său şi a promis că îl va recupera cu forţa dacă va fi necesar. Statele Unite au acuzat Beijingul săptămâna trecută de escaladarea tensiunilor asupra Taiwanului, secretarul de stat american Antony Blinken menţionând în mod explicit incursiunile aeriene, ca exemplu, a spus el, al unei "retorici şi activităţi tot mai provocatoare". SUA sunt pregătite să apere militar Taiwanul Cu câteva zile mai înainte, preşedintele american Joe Biden a asigurat că Washingtonul este pregătit să apere militar Taiwanul în cazul unui atac al Chinei. Dar Casa Albă a insistat mai târziu că politica sa de "ambiguitate strategică" cu privire la posibilitatea sau nu a unei intervenţii nu s-a schimbat. Zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului este mult mai mare decât spaţiul său aerian şi se intersectează în anumite puncte cu zona de identificare a apărării aeriene a Chinei şi chiar cu teritoriul său. Anul trecut, Taiwanul a înregistrat un record de 969 de incursiuni aeriene militare chineze, potrivit bazei de date AFP, mai mult decât dublu faţă de 380 de incursiuni în 2020. Numai în ziua de 4 octombrie 2021, 56 de aeronave au intrat în Adiz a Taiwanului şi 196 pentru întreaga lună octombrie, care începe cu sărbătoarea naţională a Chinei. Taiwanul a raportat 465 de incursiuni de la începutul anului, o creştere de aproape 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Dictatorii se ajută între ei (sursa: tfiglobalnews.com
Internațional

Dictatorii se ajută între ei

Dictatorii se ajută între ei. China şi Rusia au respins joi, în mod nesurprinzător, o rezoluţie a Statelor Unite în cadrul Consiliului de Securitate al ONU care urmărea să impună noi restricţii Coreei de Nord pentru a sancţiona testele sale cu rachete balistice, informează AFP. Ceilalţi 13 membri ai Consiliului au votat în favoarea textului care prevedea o reducere a importurilor de petrol brut şi rafinat de către regimul de la Phenian. Dictatorii se ajută între ei În culise, câţiva aliaţi ai Washingtonului au deplâns insistenţa SUA de a organiza un vot ştiind că Rusia şi China îşi vor exercita dreptul de veto. În opinia SUA,"ar fi fost mai rău să nu facem nimic" şi "să lăsăm testele" nord-coreene să continue "fără nicio reacţie", "mai rău decât scenariul a două ţări care blochează rezoluţia", a explicat un ambasador sub protecţia anonimatului. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Lansările de rachete balistice, inclusiv cele intercontinentale, reprezintă "o ameninţare la adresa păcii şi a securităţii pentru întreaga comunitate internaţională", a declarat înaintea votului ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, potrivit Agerpres. Ambasadorul Chinei la ONU, Zhang Jun, a declarat după vot că demersul SUA "îndepărtează Consiliul de la dialog şi conciliere". Anterior votului, acesta a subliniat că ţara sa "nu crede că noile sancţiuni ar ajuta să răspundă situaţiei actuale". O rezoluţie coercitivă a ONU "ar înrăutăţi situaţia", a adăugat acesta, afirmând dezacordul "total" al Beijingului faţă de "orice încercare de a face din (...) Asia un câmp de luptă sau de a crea confruntări sau tensiuni". China cere "evitarea oricărei acţiuni provocatoare" Zhang Jun a făcut apel la "evitarea oricărei acţiuni provocatoare" şi a cerut SUA "să reia dialogul cu Coreea de Nord". Proiectul de rezoluţie al SUA a cerut, de asemenea, interzicerea exporturilor nord-coreene de combustibili minerali, ceasuri şi pendule, precum şi orice vânzare sau transfer de tutun către Phenian.Textul urmărea, de asemenea, să intensifice lupta împotriva activităţilor cibernetice ale Phenianului. Deşi Coreea de Nord a dezvoltat armament balistic şi are mai multe bombe atomice, nu a reuşit încă, potrivit diplomaţilor, să combine cele două tehnologii pentru a obţine o rachetă cu focoasă nucleară. În această săptămână, Coreea de Nord a lansat mai multe rachete, inclusiv probabil cea mai mare rachetă balistică intercontinentală, la scurt timp după turneul preşedintelui american Joe Biden în Asia. SUA şi Coreea de Sud au avertizat că Phenianul ar putea efectua în curând un al şaptelea test nuclear, care ar fi primul în ultimii cinci ani. În ultimele luni, regimul nord-coreean şi-a accelerat testele cu rachete, invocând ceea ce consideră a fi atitudinea "ostilă" a SUA.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră