vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: china

285 articole
Internațional

Beijingul cere SUA să înceteze vânzarea de arme

Beijingul cere SUA să înceteze "imediat" vânzarea de arme către Taiwan. Statele Unite ale Americii trebuie să corecteze imediat gestul eronat de a vinde arme Taiwanului şi să înceteze să se mai joace cu focul în probleme legate de Taiwan, a declarat miercuri un purtător de cuvânt chinez, informează Xinhua. Ma Xiaoguang, purtător de cuvânt al Biroului pentru probleme taiwaneze din cadrul Consiliului de Stat, a făcut aceste remarci în răspuns la decizia Departamentului american al apărării de a vinde Taiwanului arme în valoare de circa 95 de milioane de dolari americani. Beijingul cere SUA să înceteze vânzarea de arme Vânzarea de arme de către SUA regiunii chineze Taiwan încalcă grav principiul "o singură China" şi cele trei comunicate comune China-SUA, mai ales pe cel din 17 august, a subliniat oficialul chinez. Gesturile provocatoare ale autorităţii Partidului Democrat Progresist (PDP) de a căuta "independenţa taiwaneză" în complot cu forţe externe nu vor face decât să-i împingă pe compatrioţii taiwanezi, puţin câte puţin, într-un abis al suferinţei, a adăugat acesta. Pentagonul a anunţat marţi că guvernul SUA a aprobat vânzarea către Taiwan a unor echipamente şi servicii de formare în valoare de până la 95 de milioane de dolari pentru întreţinerea sistemului de apărare antiaeriană Patriot al insulei asiatice. "Această vânzare va ajuta la menţinerea densităţii rachetelor (...) şi va asigura pregătirea pentru operaţiuni aeriene", a explicat într-un comunicat citat de AFP Agenţia pentru Cooperare în domeniul Apărării şi Securităţii, o entitate a Departamentului american al Apărării. Pentagonul a precizat că echipamentul şi formarea oferite vor acţiona ca un factor de "descurajare împotriva ameninţărilor regionale şi pentru a întări apărarea teritoriului". Ministerul de Externe din Taiwan a salutat anunţul, subliniind într-un comunicat separat că această vânzare îl va ajuta să se protejeze împotriva "expansiunii şi provocărilor militare continue ale Beijingului". Insula "Taiwan trebuie să-şi demonstreze pe deplin hotărârea fermă de a se apăra. Guvernul nostru va continua să-şi consolideze sistemele de apărare şi capacităţile de luptă asimetrice", a transmis ministerul. Tranzacţia ar trebui finalizată în termen de o lună, a estimat ministerul taiwanez. Biden a aprobat trei loturi de vânzări de armament O vânzare similară a mai fost aprobată în februarie, de asemenea pentru furnizarea de echipamente şi servicii către Taiwan, în valoare de 100 de milioane de dolari, destinată sistemelor de apărare antiaeriană şi antirachetă pentru a răspunde la incursiunile tot mai numeroase ale avioanelor de război chineze. Aceasta este a treia vânzare aprobată de preşedintele american Joe Biden de când a venit la Casa Albă. Prima a avut loc în august, când a fost dat acordul pentru livrarea a 40 de tunuri autopropulsate M109A6 de 155 mm. Taiwanul, care are propriul guvern democratic, trăieşte sub ameninţarea constantă din partea Chinei, care revendică suveranitatea asupra insulei şi a promis că o va recăpăta, cu forţa dacă va fi necesar. De la alegerea în 2016 a preşedintei Tsai Ing-wen (PDP), care consideră Taiwanul o naţiune suverană, Beijingul şi-a intensificat în schimb presiunea economică, militară şi diplomatică asupra Chinei. În ultimele luni, Beijingul a intensificat incursiunile în Zona de Identificare a Apărării Aeriene a Taiwanului, cu 969 de avioane de război chineze reperate de autorităţile taiwaneze în 2021, cu mult peste dublu faţă de 380 în 2020, potrivit unui bilanţ al AFP. Patriot este un sistem de rachete sol-aer extrem de mobil, care ar oferi o apărare crucială împotriva avioanelor de luptă chineze. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

Beijingul cere SUA să înceteze vânzarea de arme Foto: ministerul de Externe al Chinei
Rusia spune că nu va fi afectată de sancțiunile UE (sursa: Forbes)
Eveniment

China evită noile tranzacții cu petrol rusesc

China evită noile tranzacții cu petrol rusesc. Rafinăriile de stat din China onorează contractele de petrol rusesc existente, dar evită să încheie noi contracte, în ciuda reducerilor mari, ținând cont de apelul Beijingului la prudență, în contextul în care sancțiunile occidentale împotriva Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina, transmite Reuters. China evită noile tranzacții cu petrol rusesc Compania de stat Sinopec, cea mai mare rafinărie din Asia, CNOOC, PetroChina și Sinochem au rămas pe margine în tranzacționarea de noi încărcături rusești pentru încărcările din luna mai, au declarat persoanele, care au toate cunoștințe în acest sens, dar au vorbit sub rezerva anonimatului, având în vedere sensibilitatea subiectului. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Firmele chineze de stat nu doresc să fie văzute ca sprijinind în mod deschis Moscova prin cumpărarea unor volume suplimentare de petrol, au declarat două dintre persoane, după ce Washingtonul a interzis petrolul rusesc luna trecută, iar Uniunea Europeană a aplicat sancțiuni asupra principalului exportator rus Rosneft și Gazprom Neft. "Companiile de stat sunt prudente, deoarece acțiunile lor ar putea fi considerate ca reprezentând guvernul chinez și niciuna dintre ele nu vrea să fie evidențiată ca fiind un cumpărător de petrol rusesc", a declarat una dintre persoane. Sinopec și Petrochina au refuzat să comenteze. CNOOC și Sinochem nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii. China și Rusia au dezvoltat legături din ce în ce mai strânse în ultimii ani, iar recent, în februarie, au anunțat un parteneriat "fără limite", iar China a refuzat să condamne acțiunea Rusiei în Ucraina sau să o numească invazie. citeste mai departe China a criticat în mod repetat sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, deși un diplomat de rang înalt a declarat sâmbătă că Beijingul nu ocolește în mod deliberat sancțiunile impuse Rusiei. China, cel mai mare importator de petrol din lume, este principalul cumpărător de țiței rusesc, cu 1,6 milioane de barili pe zi, jumătate din această cantitate fiind furnizată prin conducte în cadrul unor contracte de la guvern la guvern. Sursele se așteaptă ca firmele de stat din China să își onoreze contractele existente și pe termen lung pentru petrolul rusesc, dar să se ferească de noi contracte spot. O scădere a importurilor de petrol rusesc din China ar putea determina giganții săi rafinării de stat să se orienteze către surse alternative, ceea ce se adaugă la îngrijorările legate de aprovizionarea globală care au dus prețul de referință al petrolului Brent la maximele ultimilor 14 ani, aproape de 140 de dolari pe baril, la începutul lunii martie, după ce Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie. De atunci, cotațiile petrolului Brent au scăzut, la sub 110 dolari, după ce Statele Unite și aliații au anunțat planuri de eliberare a stocurilor din rezervele strategice. citiți mai departe

Prima conversație la nivel înalt între China și Ucraina (sursa: indiatoday.in)
Internațional

Prima conversație la nivel înalt între China și Ucraina

Prima conversație la nivel înalt între China și Ucraina. Ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, a discutat luni cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, în cadrul unei convorbiri telefonice, Beijingul făcând din nou apel la discuții pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, relatează Reuters. Prima conversație la nivel înalt între China și Ucraina Convorbirea, despre care Beijingul a spus că a fost făcută la cererea Ucrainei, a fost prima conversație la nivel înalt raportată între cele două țări de la 1 martie, când Kuleba a cerut Beijingului să își folosească legăturile cu Moscova pentru a opri invazia Rusiei, a declarat la acea vreme ministerul ucrainean de externe. Citește și: Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal "Războaiele se termină în cele din urmă. Cheia este cum să reflectăm asupra durerii, să menținem o securitate durabilă în Europa și să stabilim un mecanism de securitate european echilibrat, eficient și durabil", a declarat Wang, potrivit ministerului. "China este pregătită să joace un rol constructiv în această privință, într-o poziție obiectivă". Kuleba a scris pe Twitter: "Recunoscător omologului meu chinez pentru solidaritatea cu victimele civile". "Amândoi împărtășim convingerea că încheierea războiului împotriva Ucrainei servește intereselor comune ale păcii, securității alimentare globale și comerțului internațional", a spus el. China, care s-a apropiat mai mult de Moscova în ultimii ani, în timp ce a avut, de asemenea, legături diplomatice cordiale și legături comerciale puternice cu Ucraina, a refuzat să condamne atacul Rusiei asupra țării sau să califice acțiunile sale în această țară drept o invazie. Rusia a lansat ceea ce numește o "operațiune specială" în Ucraina la 24 februarie.

China resimte efectele sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: bbc.com)
Internațional

China resimte efectele sancțiunilor împotriva Rusiei

China resimte efectele sancțiunilor împotriva Rusiei. Exporturile chinezești către Rusia încetinesc pe măsură ce rubla își schimbă valoarea, dovadă clară a efectului de propagare pe care sancțiunile occidentale privind invazia Rusiei în Ucraina îl au în China, chiar dacă aceasta își susține vecinul din punct de vedere diplomatic, relatează Reuters. China resimte efectele sancțiunilor împotriva Rusiei Multinaționalele chineze au rămas în Rusia în timp ce rivalii lor occidentali au fugit, dar companiile chineze mai mici sunt cele mai vulnerabile la pierderile legate de cursul de schimb, mai multe dintre ele declarând pentru Reuters că o mare parte din afacerile lor din Rusia sunt în așteptare, în timp ce ambele părți așteaptă să treacă volatilitatea. Citește și: Invazia Ucrainei se transformă într-un război prelungit care are ca miză estul țării, estimează americanii. Biden sugerează că Putin e atins de paranoia: S-a autoizolat, a arestat consilieri "Produsele pe care trebuia să le trimit în Rusia stau în depozitul meu", a declarat Deng Jinling, a cărui fabrică din estul Chinei produce flacoane de vid. Anul trecut, aproximativ 30% din veniturile sale de 40 de milioane de yuani (6,29 milioane de dolari) au provenit din Rusia. "Clienții noștri așteaptă cu toții să vadă dacă rata de schimb se poate îmbunătăți un pic. Costurile lor sunt prea mari cu rata de schimb din acest moment", a spus ea. Un alt comerciant chinez, care și-a dat doar numele de familie Guo, a declarat că firma sa acționează ca intermediar între clienții ruși și chinezi, dar volumul de produse precum lenjeria de pat și echipamentele de bucătărie pe care le manipulează de obicei a scăzut cu o treime. China este cea mai mare sursă de importuri a Rusiei și a vândut bunuri în valoare de 12,6 miliarde de dolari în Rusia doar în ianuarie și februarie - în principal computere, mașini, încălțăminte și jucării, potrivit datelor vamale. Atât importatorii ruși, cât și exportatorii chinezi își amână afacerile de teamă că vor fi prinși din cauza rublei în creștere. Rubla este în cădere liberă "Deprecierea rublei înseamnă că pierzi bani de fiecare dată când există o vânzare", a declarat Shen Muhui, care conduce un grup comercial care reprezintă peste 20.000 de mici exportatori chinezi în Rusia. El a spus că mai mulți clienți ruși sunt dispuși să folosească yuani chinezi pentru a plăti bunurile, dar nu suficient pentru a face o mare diferență, iar cererea pentru serviciile sale de depozitare în Rusia a scăzut cu aproximativ o cincime de când a început războiul din Ucraina, iar aproximativ 90% dintre membrii săi au fost afectați. "Nu poți crește prețurile pentru că rușii nu-și permit … Așa că ai o pierdere atunci când îți convertești încasările în yuani", a spus Shen. "Exportul către Rusia devine imposibil de realizat". Rubla a înregistrat o volatilitate uriașă atât față de dolarul american, cât și față de yuanul chinezesc, de când Rusia a lansat ceea ce numește "operațiune specială" în Ucraina, pe 24 februarie. Conflictul a declanșat o prăbușire de peste 40% a valorii rublei în raport cu yuanul, deși moneda rusă și-a revenit cu aproximativ 70% de la minimul din 9 martie.

China a început să cumpere companiile ruseşti Foto: Kremlin.ru
Eveniment

China a început să cumpere companiile ruseşti

China a început să cumpere companiile ruseşti bucată cu bucată şi să umple golul lăsat de multinaţionalele vestice, relatează Ziarul Financiar. Peste 400 de multinaționale din statele democratice au părăsit Rusia. China a început să cumpere companiile ruseşti Trimisul special al Chinei în Rusia i-a îndemnat pe oamenii de afaceri chinezi aflaţi în Moscova să profite de oportunităţile economice create de criză, o strategie care ar putea ajuta la atenuarea impactului sancţiunilor internaţionale impuse Rusiei, scrie Bloomberg. Ambasadorul Zhang Hanhui le-a transmis oamenilor de afaceri chinezi să nu piardă vremea şi să „umple golul“ apărut pe piaţa locală, se arată pe contul oficial de WeChat al Russia Confucius Culture Promotion Association. Deşi nu există nicio referire la sancţiuni sau la respectarea acestora, Zhang a descris situaţia drept o oportunitate. „Actuala situaţie internaţională este complexă. Marile companii au în faţă provocări majore sau chiar perturbări legate de plăţi şi lanţuri de aprovizionare. Acesta este un moment în care companiile private, mici şi mijlocii, pot juca un rol“, potrivit lui Hanhui. Preşedintele american Joe Biden l-a avertizat pe omologul său chinez Xi Jinping într-o convorbire de săptămâna trecută cu privire la posibile „implicaţii şi consecinţe“ în cazul în care Beijing-ul ar alege să susţină invazia preşedintelui rus Vladimir Putin din Ucraina. Sute de companii occidentale au plecat Numărul marilor companii care au plecat din Rusia a depășit 400, arată lista gestionată de Școala de Management a Universității Yale. Însă 34 au rămas, arată aceeași listă, actualizată la 17 martie. Printre ele, companii mari precum Reebok, Oriflame sau Bacardi. Societe Generale a restrâns accesul Rusiei la piețele de capital, menționează lista Yale. Însă, grupul intenționează să-și păstreze filiala din Rusia, a anunțat miercuri directorul general Frédéric Oudéa. Rosbank a avut în 2021 un profit de 115 milioane euro la o cifră de afaceri de 643 milioane euro, respectiv 2% și 2,5% în ansamblul grupului. Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare

132 de persoane au murit în avionul prăbușit (sursa: cnbc.com)
Internațional

132 de persoane au murit în avionul prăbușit

132 de persoane au murit în avionul prăbușit. Niciun supravieţuitor nu a fost găsit în prăbuşirea avionului companiei China Eastern Airlines cu 132 de persoane la bord în sudul Chinei, a informat marţi presa de stat chineză, citată de agenţia DPA, citat de Agerpres. 132 de persoane au murit în avionul prăbușit Epava avionului a fost găsită, dar nimeni nu a fost găsit în viaţă, a anunţat canalul CCTV la aproximativ 18 ore după prăbuşire. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare Câteva sute de pompieri şi salvatori sunt implicaţi în eforturile de căutare. Boeingul 737, vechi de şapte ani, a căzut brusc luni de la o înălţime de peste 8.000 de metri, a raportat controlul traficului aerian. La bord se aflau 123 de pasageri şi 9 membri ai echipajului, toţi cetăţeni chinezi. Acesta este cel mai grav accident de aviaţie produs în China în aproape 12 ani. Zborul numărul MU5735 s-a prăbuşit lângă Wuzhou, în provincia din sudul Chinei Guangxi. Aparatul era în drum de la Kunming, în provincia Yunnan, spre Guangzhou în provincia Guangdong. Producătorul american de avioane Boeing a declarat că experţi tehnici sunt pregătiţi să asiste la investigaţia cauzei accidentului, condusă de autorităţile aviaţiei civile chineze.

China, între Occident și Rusia (sursa: cnn.com)
Internațional

China, între Occident și Rusia

China, între Occident și Rusia. Un eventual ajutor pe care China l-ar oferi Rusiei l-ar putea forța pe președintele chinez Xi Jinping să aleagă între relația comercială profitabilă de lungă durată cu Occidentul și parteneriatul strategic cu Moscova, notează Hotnews. China, între Occident și Rusia Din punct de vedere al comerțului, este clar, după convorbirea e aproape două ore a lui Biden cu Xi de vineri, după care Casa Albă a confirmat că sancțiunile împotriva Chinei reprezintă o opțiune, că Beijingul are o de făcut o alegere cu o miză extrem de mare. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina În pofida legăturilor comerciale în creștere cu Asia de Sud-Est și a unei economii care a devenit tot mai puțin dependentă de comerț în ultimul deceniu, interesele economice ale Chinei rămân puternic orientate către democrațiile occidentale, arată datele comerciale analizate de Reuters. Potrivit analiștilor, a fi de partea aliatului politic Rusia ar avea puțin sens economic pentru China, deoarece Statele Unite și Uniunea Europeană consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile chineze. "În ceea ce privește chestiunea pur economică, dacă China ar trebui să facă o alegere - Rusia versus toți ceilalți - vreau să spun că pentru China este clar ce trebuie să facă, deoarece este atât de integrată cu toate aceste economii occidentale", a declarat Chad Bown, cercetător senior la think tank-ul Peterson Institute for International Economics, cu sediul la Washington, care urmărește îndeaproape comerțul cu China. Lovirea Beijingului cu tipul de sancțiuni economice de amploare care au fost impuse Rusiei ar avea consecințe potențial grave pentru Statele Unite și la nivel global, având în vedere că China este a doua cea mai mare economie a lumii și cel mai mare exportator. Peste 33% din exporturile Chinei merg în țările G7 Țările bogate din G7, care formează nucleul unei alianțe anti-Rusia în urma invaziei din Ucraina de luna trecută, consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile Chinei. Aceasta reprezintă o scădere față de aproape jumătate din exporturile Chinei în urmă cu aproape două decenii, dar o cotă relativ constantă din 2014, când Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea. Datele comerciale ale Chinei din ianuarie-februarie 2022 au arătat că exporturile către Uniunea Europeană au crescut cel mai mult, cu 24%. Importurile rusești din China sunt precum cele ale multor alte țări, în fruntea listei de bunuri aflându-se electronicele și bunurile de consum, inclusiv telefoane mobile, computere, îmbrăcăminte, jucării și încălțăminte. China a exportat de 10 ori mai multe telefoane mobile decât în Rusia, ca valoare, numai în Statele Unite, cu 32,4 miliarde de dolari în 2020, pe baza datelor UN Comtrade. Importurile Chinei din Rusia sunt dominate de petrol. Cu 27 de miliarde de dolari în 2020, petrolul brut și alte produse petroliere eclipsează toate celelalte importuri din Rusia, acestea fiind în principal mărfuri, inclusiv cupru, cherestea de conifere, gaze naturale lichefiate, cărbune, metale și minereuri.

China spune că nu va ajuta Rusia cu arme (sursa: newsus.cgtn.com)
Internațional

China spune că nu va ajuta Rusia cu arme

China spune că nu va ajuta Rusia cu arme. Ambasadorul Chinei în SUA, Qin Gang, a declarat că ţara sa nu va trimite „arme şi muniţie” nici Rusiei, nici Ucrainei, pe fondul zvonurilor privind un presupus sprijin al Beijingului faţă de invazia rusă, transmite EFE, citat de Agerpres. China spune că nu va ajuta Rusia cu arme „Există multă dezinformare cu privire la sprijinul militar al Chinei pentru Rusia. Dezminţim. Ceea ce trimite China sunt medicamente şi saci de dormit. Nu trimitem nici arme şi nici muniţii niciuneia dintre părţi”, a dat asigurări diplomatul chinez într-un interviu acordat duminică postului CBS. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina Totodată, Qin Gang a subliniat că ţara sa „este împotriva războiului” şi că va face „tot ceea ce este nevoie pentru a detensiona această criză”, cu toate că a refuzat să condamne invazia, notează EFE. Ambasadorul Qin Gang a calificat conversaţia dintre cei doi lideri drept „sinceră, profundă şi constructivă”, şi în timpul căreia Xi „a spus foarte clar” că Beijingul „mizează pe pace şi se opune războiului”. Întrebat care este motivul pentru care China nu condamnă deschis invazia, Qin Gang a calificat drept „naivă” convingerea că „condamnările rezolvă problema” şi a pledat pentru „diplomaţie”. Cooperare comercială și economică normală între China și Rusia Solicitat să răspundă dacă China oferă susţinere financiară Rusiei în invazia acestei ţări împotriva Ucrainei, Qin Gang s-a limitat să spună că ambele ţări menţin "o cooperare comercială, economică, financiară şi energetică normală". Totodată, diplomatul chinez a apreciat că „relaţia de încredere” dintre Rusia şi China pune Beijingul într-o „poziţie unică pentru a putea media” în soluţionarea conflictului. „China este parte a soluţiei, nu parte a problemei”, a insistat el. Îngrijorare la Casa Albă Administrația Biden este în continuare îngrijorată de faptul că China ia în considerare să răspundă cererii Rusiei de a o ajuta cu echipament militar, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, într-o conferință de presă, relatează The Guardian. „Avem această îngrijorare. Președintele a detaliat care ar fi implicațiile și consecințele dacă China oferă sprijin material Rusiei în timp ce aceasta conduce atacuri brutale împotriva orașelor și civililor ucraineni. Și asta este ceva ce vom urmări și lumea va urmări”, a spus Psaki.

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează (sursa: Sputnik)
Internațional

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează. Este vorba despre ajutor economic şi militar pentru a continua războiul în Ucraina şi a ocoli sancţiunile occidentale, potrivit New York Times (NYT). Washingtonul a avertizat Beijingul să nu acorde asistenţă Moscovei, notează AFP. Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează Potrivit NYT, care citează responsabili sub protecţia anonimatului, Rusia a cerut Chinei să îi furnizeze echipament militar pentru război şi ajutor economic în efortul de a depăşi sancţiunile internaţionale. Aceşti responsabili nu au precizat natura exactă a ajutorului solicitat, nici dacă China a răspuns. "Nu am auzit niciodată vorbindu-se despre asta", a reacţionat un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington pentru mai multe media. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații Aceste informaţii de presă au fost difuzate în timp ce consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Jake Sullivan, urmează să se întâlnească luni la Roma cu Yang Jiechi, cel mai înalt responsabil al Partidului Comunist din China pentru diplomaţie. Cei doi responsabili şi echipele lor vor "discuta despre eforturile în curs vizând să gestioneze competiţia dintre cele două ţări şi vor discuta despre impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra securităţii regionale şi globale", a indicat Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, într-un comunicat. SUA, mesaj clar: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia "Supraveghem îndeaproape măsura în care China furnizează, într-un fel sau altul, asistenţă materială sau economică Rusiei", a declarat Jake Sullivan duminică la CNN, adăugând că "este un subiect de preocupare pentru noi". "Am făcut cunoscut Beijingului că nu vom rămâne pasivi şi nu vom lăsa nicio ţară să compenseze pierderile Rusiei cauzate de sancţiunile economice", impuse de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie, a insistat el. "Absolut, vor fi consecinţe în cazul unor acţiuni importante vizând să ocolească sancţiunile", a avertizat Jake Sullivan. De la începutul invaziei de la 24 februarie, regimul comunist chinez, acordând prioritate prieteniei cu Moscova, s-a abţinut să îl îndemne pe preşedintele rus Vladimir Putin să-şi retragă trupele din Ucraina. Dacă va ajuta Rusia, "China s-ar expune la sancţiuni substanţiale şi ar deveni un paria. Refuzul ar menţine deschisă posibilitatea cooperării" cu Occidentul, a estimat pe Twitter diplomatul american Richard Haass, preşedintele think-tankului Council on Foreign Relations.

Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate Foto: Banca Centrală a Rusiei
Internațional

Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate

Ministrul rus de Finanţe recunoaște dezastrul generat de sancțiunile internaționale: jumătate din rezervele valutare şi de aur ale Rusiei sunt îngheţate. Rusia speră să crească vânzările spre China. Rusia a anunţat, duminică, că se bazează pe ajutorul oferit de China pentru a face faţă consecinţelor economice generate de sancţiunile occidentale, care se pare că ar fi îngheţat aproape jumătate din rezervele Rusiei de aur şi valută străină, conform declaraţiilor ministrului rus de Finanţe, Anton Siluanov. De asemenea, oficialul rus a precizat că Rusia va consolida cooperarea în ceea ce priveşte schimburile comerciale cu China, conform Reuters. Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate ”Avem o parte din rezervele noastre de aur şi de schimb valutar în moneda chineză, în yuani. Şi vedem ce presiune exercită ţările occidentale asupra Chinei pentru a limita schimburile comerciale reciproce cu China. Desigur, există presiune pentru a limita accesul la aceste rezerve”, a afirmat ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov. ”Dar cred că parteneriatul nostru cu China ne va permite în continuare să menţinem cooperarea pe care am realizat-o şi nu numai să o menţinem, ci şi să o creştem într-un mediu în care pieţele occidentale se închid”, a subliniat el, citat de news.ro. Statele occidentale au impus sancţiuni fără precedent asupra sistemului financiar şi corporativ al Rusiei ca urmare a invaziei în Ucraina, pe 24 februarie, acţiune pe care statul rus o numeşte ”operaţiune militară specială”. Afirmaţiile lui Siluanov oferite într-un interviu televizat constituie cea mai clară declaraţie de până acum a Moscovei că va căuta ajutor din partea Chinei pentru a amortiza impactul sancţiunilor. Cele două ţări şi-au consolidat cooperarea în ultima vreme, deoarece ambele au fost supuse unei presiuni puternice din partea Occidentului din cauza acţiunilor de încălcare a drepturilor omului şi a altor chestiuni. Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele chinez, Xi Jinping, s-au întâlnit la Beijing pe 4 februarie şi au anunţat un parteneriat strategic, despre care au spus că are rolul de a contracara influenţa Statelor Unite. Cei doi lideri au descris parteneriatul drept o prietenie fără limite. 300 miliarde dolari, blocați Sancţiunile asupra rezervelor ruseşti reprezintă una cele mai drastice măsuri aplicate economiei Rusiei. În urmă cu o lună, Siluanov a spus că Rusia va putea rezista sancţiunilor impuse datorită rezervelor abundente şi chiar se gândeşte să ofere euroobligaţiuni investitorilor străini odată ce volatilitatea pieţei se va diminua. Oficialul rus a precizat, duminică, că sancţiunile au îngheţat aproximativ 300 de miliarde de dolari din cele 640 de miliarde de dolari pe care Rusia le avea în rezervele sale de aur şi valută. Siluanov a mai afirmat că Rusia îşi va îndeplini obligaţiunile de stat şi va plăti ruble titularilor de creanţe până când rezervele de stat vor fi dezgheţate. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp

Gafă majoră a diplomației ruse Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Gafă majoră a diplomației ruse

Gafă majoră a diplomației ruse, spre enervarea Beijingului: a trecut statul Taiwan pe lista țărilor definite drept „neprietenoase”. O listă a statelor despre care executivul de la Moscova apreciază că ar fi comis „acțiuni neprietenoase” împotriva „Rusiei, a companiilor și cetățenilor ruși” a fost publicată luni pe site-ul guvernului rus. Gafă majoră a diplomației ruse Țările, organizațiile internaționale și teritoriile considerate „neprietenoase” includ: „Australia, Albania, Andorra, Regatul Unit, inclusiv Jersey, Anguilla, Insulele Virgine Britanice, Gibraltar, statele membre ale Uniunii Europene, Islanda, Canada, Liechtenstein, Micronezia, Monaco, Noua Zeelandă, Norvegia, Republica Coreea, San Marino, Macedonia de Nord, Singapore, SUA, Taiwan, Ucraina, Muntenegru, Elveția, Japonia.” Rusia consideră că Taiwanul face parte din China comunistă. Decizia guvernului de a întocmi această listă a fost provocată de un decret din 5 martie al președintelui Vladimir Putin privitor la ”procedura provizorie de îndeplinire a obligațiilor față de anumiți creditori străini”. Potrivit decretului prezidențial, statul, cetățenii ruși și companiile ruse care au datorii în valută față de creditorii străini din lista țărilor neprietenoase le vor putea plăti în ruble. În plus, toate tranzacțiile firmelor rusești cu cetățeni și companii din statele incluse în listă vor fi aprobate de comisia guvernamentală pentru controlul investițiilor străine. Citește și: Ca să scape de întrebările privind relația cu Rusia, George Simion publică prima poză cu iubita sa Cei mai mulți dintre creditorii străini au anunțat deja că nu vor primi plățile în ruble, iar analiștii străini dezbat dacă această decizie a Rusiei nu însemnaă de fapt o intrare de facto în incapacitate de plată (default).

China recunoaște suveranitatea și integritatea Ucrainei (sursa: fmprc.gov.c)
Internațional

China recunoaște suveranitatea și integritatea Ucrainei

China recunoaște suveranitatea și integritatea Ucrainei. Poziția Chinei de a respecta suveranitatea și integritatea teritorială a națiunilor, respectarea scopului și principiilor ONU a fost consecventă și clară; poziția se aplică și situației din Ucraina, au transmis oficialii de la Beijing. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă a purtătorului de cuvânt al Externelor chineze, Wang Wenbin. China recunoaște suveranitatea și integritatea Ucrainei Cererile legitime ale Rusiei cu privire la securitate ar trebui recunoscute și abordate în mod corespunzător, având în vedere expansiunea continuă a NATO către est. Preocupările rezonabile de securitate ale tuturor națiunilor ar trebui respectate, a mai arătat Wang Wenbin. Externele de la Beijing susțin că țara lor "salută cele mai curând dialoguri directe și negocieri între Rusia și Ucraina" și "încurajează toate eforturile diplomatice benefice pentru rezolvarea crizei". Citește și: Ucraina va primi apărare aeriană de la NATO. Alianța desfășoară, în premieră, forța de reacție rapidă pentru apărare colectivă "The sovereignty and territorial integrity of all countries should be respected and upheld. The purposes and principles of the UN Charter should also be jointly upheld. This a principle China always follows and a basic norm governing international relations that all countries should adhere to. At the same time, we recognize that the Ukraine issue has a complex and special historical context and understand Russia’s legitimate concerns on security issues. China maintains that all should discard the Cold War mentality and eventually put in place a balanced, effective and sustainable European security mechanism through dialogue and negotiation.", mai menționează transcriptul conferinței de presă.

Cenzura în China comunistă: nu se vor difuza mesaje pro-Occidentale sau critice la adresa Rusiei Foto: Kremlin.ru
Internațional

Cenzura în China comunistă

Cum funcționează cenzura în China comunistă: nu se vor difuza mesaje pro-Occidentale sau critice la adresa Rusiei, arată un mesaj care pare să fi fost publicat din greșeală. China spune că va avea nevoie de susținerea Rusiei când va „rezolva” problema Taiwanului. Cenzura în China comunistă Horizon News, parte a grupului media Beijing News, deținut de Partidul Comunist Chinez, a divulgat, aparent din greșeală, directivele sale interne privind modul în care se va scrie despre invazia Ucrainei de către Rusia. Mesajul a apărut într-o postare pe rețeaua Weibo, marți, 22 februarie, arătând că rețeaua va publica doar conținut favorabil Kremlinului. În mesaj se arăta că orice conținut nefavorabil Rusiei sau pro-occidental trebuie cenzurat, conform unui articol Business Insider. Directiva oferea și instrucțiuni privind restrângerea sferei dezbaterii pe site: toate comentariile utilizatorilor trebuie verificate cu atenție și postate treptat. Mesajul a fost șters în scurt timp. Citește și: Propagandiștii lui Putin în România vântură teza recuperării Bucovinei de Nord. Lista „patrioților” preocupați de românii din Ucraina Un editor de la agenția de știri Xinhua a postat ulterior pe Weibo un mesaj în care susținea că China trebuie să sprijine Rusia din punct de vedere emoțional și moral. El arăta că „China va avea nevoie și de înțelegerea și sprijinul Rusiei atunci când se va lupta cu America pentru a „rezolva problema Taiwanului odată pentru totdeauna”. Xinhua este agenția de știri oficială a Beijingului.

China, laser spre avion militar australian, acuză premierul australian (sursa: Facebook/Scott Morrison)
Internațional

China, laser spre avion militar australian

China, laser spre avion militar australian. Prim-ministrul australian Scott Morrison a declarat că China a comis un "act de intimidare". Guvernul de la Canberra a acuzat o navă chineză că a îndreptat un laser spre un avion militar australian, relatează duminică AFP. China, laser spre avion militar australian Două nave ale marinei chineze se deplasau joi în largul coastei de nord australiene când una dintre ele a îndreptat un laser spre un avion de supraveghere australian, ceea ce "putea pune în pericol vieţi", a afirmat Ministerul australian al Apărării. "Nu pot să consider acest lucru drept altceva decât un act de intimidare", a spus prim-ministrul Scott Morrison, calificând această acţiune drept "nejustificată şi neprovocată". Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Ministrul apărării Peter Dutton a denunţat la rândul lui "un act foarte agresiv". "Cred că guvernul chinez speră că nimeni nu vorbeşte despre aceste acte de intimidare agresive", a declarat el duminică pe canalul de televiziune Sky News. Potrivit Ministerului Apărării, navele se îndreptau spre est în Marea Arafura, situată la nord de oraşul de coastă australian Darwin şi la care au ieşire şi Indonezia şi Papua- Noua Guinee. Eveniment similar în Marea Chinei de Sud Autorităţile chineze nu au reacţionat până acum la acuzaţiile australiene. Canberra a mai acuzat China în 2019 că a vizat aparate de zbor ale armatei australiene cu lasere de tip militar. Era vorba despre elicoptere ale Forţelor aeriene, vizate de lasere în Marea Chinei de Sud, unde tensiunile sunt mari de ani de zile. China revendică cvasitotalitatea acestei mări prin care tranzitează în fiecare an miliarde de dolari în schimburi comerciale. Zona, bogată în resurse naturale, este de asemenea revendicată de Brunei, Malaezia, Filipine, Taiwan şi Vietnam.

Valentin Ionescu
Opinii

Scrisoare către ministrul Culturii: Scăpați-ne de "ceramica de Horezu" din Bulgaria și China!

Domnule ministru, Fiind in concediu, zilele trecute am fost în Olari, fostul sat cu același nume din localitatea Horezu. Unde, după cum știți, este un mic centru de creație pentru ceramica de Horezu inclusă de UNESCO în patrimoniul cultural imaterial. M-am oprit la atelierul dl. Mihai Biscu, unul dintre cei patru artizani/meșteri în ceramică rămași în viață și zn activitate. Mă așteptam să fie o concentrare (un cluster) de ateliere în ceramică în satul Olari, dar din păcate lucrurile nu stau așa. După cum menționam mai sus nu mai există decât patru artizani în Olari – Horezu care au preluat și conservat tradiția din generație în generație. Restul celor ce vând chiar în Olari sunt "antreprenori", în sensul că au echipe de muncitori de la vechea cooperativă de ceramică din Horezu, care reproduc modele mai vechi de ceramică Horezu. Comerțul prevalează în fața creației și omoară ceramica de Horezu care a apărut în urmă cu peste 300 de ani pe aceste meleaguri. De aceea, vă rețin atenția cu detalierea unei stări de fapt dezastruoase a artei în ceramica din Horezu, pe care Ministerul Culturii ar trebui să o ia în considerare, și totodata îmi permit să formulez câteva sugestii care cred că ar contribui la redresarea acestei arte populare. Orașul Horezu, mai cu seamă pe strada principală ce traversează această localitate, este sufocat de comercianți ce vând ceramică fabricată în China ce reproduce ceramica de Horezu. De asemenea, comercianții vând ceramică din Bulgaria care imită parțial modele tradiționale din ceramica Horezu: culori, desene (de exemplu: spicul de grâu). Din păcate, lipsa de cultură, dar și precaritatea informării publicului cumpărător (consumator de "artă populară"), mai cu seamă din România, încurajează și întrețin comerțul cu falsuri fabricate în China și Bulgaria și care distrug o parte din cultura noastră națională și ruinează artizanii. Unele produse din ceramică din China pot fi considerate produse contrafăcute, cum ar fi de exemplu vase care reproduc "cocoșul de Hurezi" pe care Primăria Horezu l-a înregistrat la OSIM. Alte vase din ceramică fabricate în China, dar care reflectă creația în arta ceramică a generațiilor anterioare nouă sau a artizanilor olari în viață din Horezu, sunt replici/falsuri, dar legal nu pot fi considerate produse contrafăcute, dacă produsele din ceramică originale de Horezu nu sunt protejate legal. Din acest punct pornește analiza legală, respectiv ce se poate face pentru a elimina din piață produsele din China și copierea parțială a ceramicii de Horezu de către produsele bulgărești. "Cocosul de Hurezi", deși este înregistrat la OSIM, este reprodus de ceramica fabricată în China. În acest caz, avem de a face cu produse contrafăcute, pentru care nu există nici o intervenție din partea autorităților române locale sau centrale. În cazul altor produse din ceramică de Horezu în care se reproduc din generație în generație modele și culori de către artizanii locali, fără vreo contribuție creativă a acestora, ar trebui făcută o protecție legală de Ministerul Culturii, atât la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (art. 7 lit. g din Legea nr. 8/1996, coroborat cu alin. 2 al art. 3), cât și la OSIM (Legea nr. 84/1998), ca mărci naționale și mărci ale Uniunii Europene. În cazul in care artizanii din Olari produc ceramica Horezu cu elemente distinctive, în sensul că adaugă unui model/desen mai vechi modele/desene/simboluri noi, rezultat al propriei creații, atunci acești artizani pot înregistra obiectele de ceramică la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor și OSIM. Apreciez că este nevoie ca Ministerul Culturii să acorde sprijin/asistență juridică artizanilor din Olari, Horezu, întrucât aceștia nu au informațiile necesare pentru a-și proteja lucrările. Pe de altă parte, am constatat că nu există o asociație/ o breaslă a artizanilor care să susțină drepturile acestora și protecția artei populare în ceramică. De altfel, am menționat deja că nu mai sunt decât patru artizani, dintre care numai doi mai sunt activi, din cât am înțeles la fața locului. De asemenea, comerțul cu falsuri din China și Bulgaria ar trebui eliminat, atât prin informarea publicului (comercianții să fie obligați să afișeze originea fabricării produselor din ceramică), cât și prin confiscarea mărfii și amenzi. Aceste acțiuni sunt necesare o dată cu protecția legală a ceramicii de Horezu. Întrucât în Olari, Horezu, nu au rămas decât patru artizani, există riscul ca tradiția să se piardă. Sunt țări care au traversat această experiență, mai cu seamă în vestul Europei. Deși aceste țări fac în prezent efortul de a reînvia tradițiile artei populare, o bună parte din acestea sunt iremediabil pierdute. Prin urmare, este nevoie de un plan național de relansare a artei populare de tradiție. Un asemenea plan trebuie dublat de un alt plan, care prin marketing promovat pe piața națională și internațională să susțină vânzarea ceramicii de Horezu. În acest mod se asigură un venit artizanilor din Horezu și transmiterea acestei tradiții generațiilor viitoare. Valentin Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră