Știri și articole despre Cheltuieli

Programul SAFE va avea un impact semnificativ asupra creșterii PIB, estimează BNR

“La nivel cumulat, impactul SAFE asupra creșterii economice este cuprins între 0,7 și 2,6 puncte procentuale în perioada 2026-2030“, arată un document al BNR. Citește și: Rata oficială a inflației se va reduce masiv în următoarele luni, anunță Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Bolojan Potrivit estimării Băncii Naționale, impactul asupra creșterii PIB va fi mai mic dacă România va importa masiv, iar economia locală va fi “mobilizată limitat“, “în timp ce valorile superioare ale intervalelor presupun o antrenare substanțială a factorilor de producție domestici“. Impactul depinde de capacitatea de a mobiliza industria locală “Scenariul este unul pur ilustrativ și implică absorbția integrală a resurselor disponibile (circa 16,7 miliarde euro în perioada 2026-2030)“, se arată în document. “Pe fundalul unor conflicte geopolitice persistente și al incidenței unor noi focare, majorarea cheltuielilor pentru apărare a căpătat un caracter stringent, confirmat la nivel internațional atât de acțiuni ale NATO, cât și ale Uniunii Europene. Programul SAFE oferă perspective solide pentru accelerarea investițiilor în industria de apărare. Evidențele empirice obținute în baza informațiilor disponibile la momentul realizării acestei casete indică posibilitatea unui aport cumulat de peste 2 puncte procentuale asupra creșterii economice din România în perioada 2026-2030, în măsura în care împrumuturile SAFE vor viza proiecte ce implică mobilizări substanțiale ale capacităților de producție locale, iar implementarea acestora nu va suferi trenări“, se arată în document. Însă BNR avertizează că există riscul absorbției incomplete a fondurilor din SAFE. “În ansamblu, SAFE constituie o bază solidă pentru dezvoltarea capabilitățilorde apărare, iar România are oportunitatea de a revitaliza industria națională. Spre exemplu, în cazul sistemelor terestre, 80 la sută din mașinile de luptă pentru infanterie ar putea fi construite în fabrica de la Petrești. Șantierul naval din Mangalia ar putea servi drept pilon al înzestrării forțelor navale. Totodată, există posibilitatea ca producția componentelor complexe să fie externalizată, cu realizarea în țară doar a etapelor finale de asamblare“, mai explică studiul Băncii Naționale. România va primi, prin SAFE, circa 16,7 miliarde de euro. Din această sumă, circa 4,2 miliarde euro sunt pentru finalizarea tronsoanelor Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret ale Autostrăzii Moldovei. În ansamblu, cuantumul proiectelor finanțate prin SAFE este presupus a avea următorul profil: 1,5 miliarde euro în 2026, 2,3 miliarde euro în 2027, 3,3 miliarde euro în 2028, 4,3 miliarde euro în 2029 și 5,3 miliarde euro în 2030.

Politică

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut puternic în primele cinci luni din 2026

Guvernul Bolojan a cheltuit cu salariile bugetarilor, în primele cinci luni din 2024, cu 4,1% mai puțin decât în perioada similară din 2025. În termeni nominali, scăderea a fost de 1,9 miliarde de lei. Citește și: FOTO EXCLUSIV Cuscrul lui Călin Georgescu, la braț cu colonelul Albăceanu din gruparea procurorilor arestați din Constanța Cresc puternic cheltuielile cu dobânzile Datele privind execuția bugetară, prezentate azi oficial de ministerul de Finanțe mai arată o reducere de 7,7% a subvențiilor și de 0,7% a asistenței sociale. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 26,81 mld lei, cu 3,95 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 1,3% din PIB. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,12 mld lei, în creștere cu 9,7% (an/an). Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 4,16 mld lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 40,57 mld lei la 44,73 mld lei, din care 71,46% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. Deficitul bugetar al României a ajuns la 1,75% din PIB după primele cinci luni din 2026, potrivit declarației ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare pentru Profit.Presa economică arată că, după apariția acestei informații, costurile la care se împrumută statul român scad abrupt, iar Bursa de Valori este în drum spre cea mai bună şedinţă din 2026.

Economie

Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse

Deficitul bugetar la trei luni este cel mai mic din 2019 până acum, arată datele ministerului de Finanțe: el este de 1,03%, față de 2,28% în 2025, 2,06% în 2024 și 1,42% în 2023. Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE Veniturile totale ale statului, în primele trei luni din 2026, au crescut cu 12,3%, în timp ce cheltuielile au scăzut cu 2,8%. Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum Datele publicate ieri de ministerul de Finanțe mai arată că cheltuielile cu bugetarii, așa numitele cheltuieli de personal, au fost reduse cu 3%, față de perioada similară din 2025. S-au redus cu 11% și cheltuielile cu subvențiile și cu 48,6% așa numitele cheltuieli de capital. Însă nota care însoțește raportul privind execuția bugetară arată că a crescut puternic componenta de fonduri europene în structura investițiilor statului - 16,2 miliarde lei la trei luni - față de cea finanțată de fonduri naționale, de 5,4 miliarde de lei. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,37 mld lei, cu 0,88 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7% din PIB. Încasările nete din TVA au înregistrat 33,63 mld lei, în creștere cu 17,7% (an/an). Dinamica a fost influențată de acelerarea încasărilor brute din TVA (20,3% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (10,71 mld. lei în T1 2026, comparativ cu 8,29 mld lei în T1 2025).

Economie

Oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019

Este oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019, arată datele publicate în această dimineață de ministerul de Finanțe. Excedentul este de 845 milioane de lei, respectiv 0,04% din PIB. Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților În ianuarie 2025, deficitul era deja de 0,58%, iar în ianuarie 2024 de 0,45%. Oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019 Încasările la TVA au crescut, în ianuarie 2026, cu 23,9%, față de ianuarie 2025. În total, veniturile la buget s-au majorat cu 17,9%, în timp ce cheltuielile au scăzut cu 6%. “Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 9,02 mld lei, înregistrând o creștere de 31,4% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+59,7%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Totodată, o evoluție pozitivă au fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (13,7%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (6,1%1). Evoluția acestei categorii de venituri este influențată de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator începând cu 1 ianuarie 2025“, explică ministerul de Finanțe. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,54 mld lei, în scădere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Eveniment

Consilier al guvernatorului BNR: reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației locale, „cu totul insuficientă”

Un consilier al guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, afirmă, într-un articol pentru site-ul contributors, că reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației locale, este „ cu totul insuficientă”. El mai arată că cinci milioane de persoane vor munci până la 65-70 de ani, iar 200-250 de mii de pensionari speciali vor duce „un trai tihnit, de la o vârstă la care pot să se gândească să devină părinți”. Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție Consilier al guvernatorului BNR: reducerea cheltuielilor administrației locale, „insuficientă” „În loc să eliberăm resurse pentru mai multă eficiență economică, pentru reducerea ocupării forţei de muncă în administraţie, o parte însemnată a clasei politice pare încremenită în anul 1968, dar cu o tot mai insaţiabilă nevoie de resurse financiare. O prăpădită de reducere cu 10% a costurilor de funcționare a administrației locale, cu totul insuficientă de altminteri, reprezintă singurul obiectiv pe care, poate, îl vom vedea legiferat în 2026, ceea ce va duce la economii cu totul marginale în cheltuirea banului public şi fără vreo modificare de substanţă a caracterului extractiv al filosofiei de funcţionare a sistemului”, a scris Rădulescu. El mai arată că numărul pensionarilor speciali depășește 200 de mii, iar pensiile speciale se apropie la 1% din PIB. „Dacă nu rezolvăm această situație spinoasă, vom avea o falie dramatică în mijlocul societății, pentru că 5 milioane de persoane vor munci până la 65-70 de ani, iar alții 200-250 de mii, poate și mai mulți în câţiva ani, vor duce un trai tihnit, de la o vârstă la care pot să se gândească să devină părinți. Aici nu mai este vorba doar de instituții extractive, ci și de fracturi sociale greu de surmontat”, a explicat consilierul guvernatorului BNR.

Eveniment

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată, arată un raport al serviciului german de informații, Bundesnachrichtendienst (BND), citat de Der Spiegel. Potrivit BND, cheltuielile Rusiei pentru Armată sunt mult mai mari decât se credea până acum. Citește și: Nucleara pe care o are Nicușor Dan dacă Grindeanu îi refuză propunerile la SRI și SIE Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată „Potrivit BND, bugetul rus pentru apărare a crescut semnificativ în fiecare an de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Serviciul secret german estimează cheltuielile militare ale Rusiei pentru anul trecut la aproximativ 250 de miliarde de euro. Aceasta ar corespunde unei cote de aproximativ zece la sută din produsul intern brut (PIB) al Rusiei, potrivit BND”, scrie Der Spiegel. PIB-ul României pentru anul 2025 este estimat să se situeze în jurul valorii de 375 - 380 miliarde de euro. Bugetul ministerului Apărării pentru 2025 a fost de circa 8,7 miliarde de euro, aproximativ 2,2% din PIB, de aproape nouă ori mai mic decât cheltuielile Rusiei pentru Armată. „Cheltuielile militare ale Rusiei în anul 2022, când a început războiul, erau încă de 6% din PIB. În anul următor, această pondere a crescut la 6,7%, iar în 2024 la 8,5%. «Aceste cifre reflectă în mod concret amenințarea crescândă pe care Rusia o reprezintă pentru Europa», a declarat BND. Resursele militare nu ar fi utilizate doar pentru războiul împotriva Ucrainei, ci și pentru consolidarea și extinderea capacităților militare, în special în apropierea flancului estic al NATO”, mai explică, citând documentele serviciului german de informații externe. BND explică și modul în care Rusia ascunde cheltuielile uriașe pentru Armată: „Moscova nu a alocat Ministerului Apărării proiectele de construcții ale Ministerului Apărării, proiectele IT ale armatei sau prestațiile sociale pentru membrii forțelor armate, ci le-a inclus în alte rubrici bugetare. Conform informațiilor furnizate de BND, interpretarea rusă a cheltuielilor de apărare diferă semnificativ de definiția NATO. În plus, informațiile privind cheltuielile de apărare furnizate de autoritățile oficiale ruse sunt adesea prezentate în mod distorsionat”.

Politică

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, în timp polonezii sunt cei mai deciși din UE să investească în defensiva țării lor, arată un sondaj Politico. Astfel, 54% dintre cetățenii români vor majorarea acestor cheltuieli, în timp ce procentul din rândul polonezilor este de 82%. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit acestui sondaj, în medie, 57% dintre cetățenii UE vor să crească cheltuielile pentru apărare. Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico „Un procent impresionant de 82% dintre polonezi au declarat că consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare, cu mult înaintea Olandei, care ocupă locul al doilea cu 65%. Locuitorii din 23 dintre cele 27 de state membre ale UE au fost chestionați în cadrul sondajului, realizat de firma de consultanță FGS Global în noiembrie și publicat luni de Politico. Procentul ridicat de polonezi care consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare vine în ciuda faptului că Polonia se află deja printre țările cu cele mai mari cheltuieli pentru securitate atât în cadrul UE, cât și al NATO”, arată site-ul televiziunii poloneze TVP. Șaizeci la sută sau mai mult dintre respondenții din Lituania, Letonia, Suedia și Finlanda au declarat că consideră că țara lor ar trebui să crească cheltuielile pentru apărare. Cu toate acestea, în ciuda faptului că se învecinează cu Ucraina, Ungaria și Slovacia – ambele având lideri simpatizanți ai Rusiei – au înregistrat un sprijin relativ scăzut pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare, cu 51% și, respectiv, 43%. Țări importante precum Franța și Germania au înregistrat scoruri de peste 60%, dar a existat o disparitate clară între nordul și sudul Europei, Spania, Italia și Grecia înregistrând fiecare scoruri sub 50%. Totuși, 62% din portughezi sunt de acord să dea mai mult pentru protecția militară.

Eveniment

Sute de mii de lei pentru imaginea publică: cum justifică ApaVital cheltuieli de peste 667.000 de lei pentru servicii de comunicare

ApaVital a cheltuit peste 667.000 de lei pentru servicii de comunicare, invocând necesitatea combaterii dezinformării apărute în contextul unor crize precum avariile de la Pașcani sau problemele din instalațiile Spitalului de Copii. Contracte ApaVital, PR, crize și brand La finalul anilor 2024 și 2025, compania de apă a atribuit trei achiziții directe pentru strategii de comunicare și gestionarea situațiilor de criză, care includ inclusiv activități de informare „la firul ierbii” în comunitățile afectate. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Două dintre contracte, în valoare totală de peste 400.000 de lei, au fost semnate cu o întreprindere individuală din Holboca, Gheorghe Vlasie I.I. Al treilea contract, de 260.000 de lei, a fost atribuit firmei bucureștene Amicom Revolution SRL și vizează promovarea brandului ApaVital și creșterea încrederii publice și instituționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Eveniment

Cum a reușit Nicușor Dan să economisească 30 de milioane de lei la Cotroceni pe avioane

Președintele Nicușor Dan a declarat marți, înainte de participarea la reuniunea „Coaliția de Voință” de la Paris, că România traversează o perioadă în care stabilitatea este esențială și că nu este momentul pentru „revoluții și destabilizare”. Șeful statului a subliniat că își dorește o schimbare graduală, nu una forțată sau disruptivă. Schimbare graduală, nu revoluție Nicușor Dan a afirmat că România are nevoie de echilibru și continuitate în acest moment. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare „Suntem într-un context internațional dificil și nu e momentul pentru revoluții și destabilizare în România”, a declarat președintele, adăugând că opțiunea sa este pentru „o schimbare graduală în România”. Președintele mizează pe stabilitatea coaliției Întrebat dacă se bazează pe stabilitatea coaliției de guvernare și în acest an, șeful statului a răspuns ferm: „Categoric da”. Declarația sugerează că Palatul Cotroceni vede continuitatea politică drept un element-cheie pentru traversarea perioadei actuale. Nicușor Dan reduce cheltuielile cu zborurile Președintele se află la Paris pentru a participa la reuniunea „Coaliției de Voință”. El a precizat că s-a deplasat în capitala Franței cu o aeronavă Spartan, alegere pe care a legat-o de eforturile de reducere a cheltuielilor Administrației Prezidențiale. Economii la Administrația Prezidențială și planuri pentru viitor Nicușor Dan a explicat că utilizarea aeronavei Spartan este parte din măsurile prin care au fost reduse cheltuielile instituției cu aproximativ 30 de milioane. Șeful statului a adăugat că intenționează să demareze, „la momentul potrivit”, procedurile pentru achiziționarea unei aeronave prezidențiale dedicate, însă a subliniat că „nu e momentul acum”. Președintele a mai menționat că deplasările externe mai lungi, care nu pot fi realizate cu aeronava Spartan, vor fi evaluate de la caz la caz, în funcție de oportunitate și necesitate.

Politică

Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile de bază, nici o mențiune despre concedieri. Angajament de reducere cu 10% a „cheltuielilor”

Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile de bază și nu face nici o mențiune despre concedieri într-un comunicat de după reuniunea de azi. În comunicat se vorbește despre o reducere cu 10% a cheltuielilor, probabil a celor de personal, dar este neclar cum și de când. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile, nici o mențiune despre concedieri Liderii PSD, PNL, UDMR și USR au mai decis creșterea salariului minim, deși mediul de afaceri s-a opus. Impozitul minim pe cifra de afaceri se reduce de la 1% la 0,5%, deși mai mulți lideri ai coaliției au spus că a avut efecte negative și trebuie complet eliminat. Măsura eliminării ar urma să fie luată în 2027. Ce a decis, azi, coaliția majoritară: „⁠închiderea Pachetului de reformă a administrației prin decizia de reducere cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale fără a afecta nivelul salariilor de bază. Pentru administrația locală a fost menținută decizia anterioară a Coaliției. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) urmează să definitiveze actul normativ în vedere angajării răspunderii Guvernului” „reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați” „reducerea cu 10% a nivelului subvențiilor încasate de partidele politice” „⁠reducerea la 0,5% a impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2026 și eliminarea acestuia din 2027” „creșterea salariului minim la 4325 de lei începând cu 1 iulie 2026” „măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 urmând să fie incluse în proiecția bugetară de anul viitor” Coaliția nu a comunicat impactul bugetar al acestei măsuri. Comunicatul nu lămurește nici faptul că PSD a încălcat protocolul, susținând și votând o moțiune simplă.

Economie

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor - surse

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor, arată un document privind execuția bugetară, consultat de Mediafax. Documentul mai arată că cheltuielile de personal au crescut cu 6% în primele nouă luni din 2025 față de perioada similară din 2024. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Cheltuielile cu investițiile au ajuns egale cu cele pentru plata dobânzilor Aceste date preliminare privind execuția bugetară arată că cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% în primele nouă luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 40 de miliarde de lei. Cheltuielile cu investițiile - așa numitele cheltuieli de capital - s-au redus cu 6% și au fost tot de 40 miliarde de lei. Cheltuielile de personal, salariile bugetarilor, au consumat 127 de miliarde de lei, cu 6% mai mult față de perioada similară din 2024. Pentru bunuri și servicii, statul a cheltuit 71 miliarde de lei (+7%), iar cu pensiile și asistența socială a cheltuit 188 miliarde de lei (+13%). Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei.

Politică

AEP primește, la rectificare, 169 de milioane lei, rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale. Nimic despre reducerea subvenției pentru partide

AEP primește, la rectificare, 169 de milioane lei, pentru rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență „cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2025”. Pe de altă parte, de la bugetul ministerului Sănătății se taie 2,6 miliarde de lei. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Ministerul Educației primește un plus de 145 de milioane de lei, mai puțin decât AEP. AEP primește, la rectificare, 169 milioane lei, rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale În schimb, în nota de fundamentare nu se menționează nimic despre reducerea subvenției pentru partide. „Autoritatea Electorală Permanentă: +169,0 milioane lei în vederea asigurării fondurilor necesare pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania pentru Președintele României din anul 2025”, este tot ce se menționează în nota de fundamentare. „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, spunea premierul Ilie Bolojan acum câteva zile, răspunzând la întrebarea „Rectificarea bugetară se va face în aceste zile. Aș vrea să vă întreb cu cât vor fi tăiate aceste subvenții ale partidelor și dacă vă mențineți părerea?”.

Eveniment

Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările din taxe - analiză Claudiu Năsui

Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările din taxe, arată o analiză a datelor pe luna august, publicată de deputatul USR Claudiu Năsui. El arată că, în această lună, deși taxele au crescut, „cheltuielile statului cresc mai mult decât veniturile cu tot cu creșterile de taxe”. Citește și: Cum a profitat Gâdea de prezența lui Nicușor Dan ca să susțină că Dan Voiculescu este nevinovat Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările „Cheltuielile totale în luna august au fost de 59 miliarde de lei (față de 54 mld. anul trecut). Veniturile totale în luna august au fost de 49 miliarde de lei (față de 44 mld. anul trecut). Cheltuielile statului deci nu doar că nu scad, ci cresc în continuare. Dacă lăsăm cifrele totale la o parte și ne uităm numai pe venituri/cheltuieli curente (deci fără elemente excepționale), realitatea e și mai sumbră. Guvernul a luat într-adevăr bani mai mulți prin creșterile de taxe. Cu 3.5 mld. lei mai mult decât anul trecut. Dar pe partea de cheltuieli, a cheltuit cu... 6 mld. lei mai mult decât anul trecut. În traducere: cheltuielile au crescut cu aproape dublu decât au crescut încasările din creșterile de taxe”, a scris Năsui. El spune că au avut loc „mici scăderi de cheltuieli”, dar au fost „infime la scara deficitului bugetar”. „Singurul loc unde guvernul Bolojan a făcut tăieri semnificative este la educație. În condițiile astea nu poate fi vorba nici de reducere a deficitului, nici de relansare economică. Antreprenorii și mediul privat au fost mințiți și duc tot greul. Și tot degeaba pentru că cheltuielile cresc mai mult decât creșterile de taxe”, a concluzionat deputatul USR.

Politică

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei, arată notele de fundamentare ale celor șase proiecte de lege pe care Executivul vrea să-și asume răspunderea. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei Însă mai multe din aceste proiecte nu prezintă, în nota de fundamentare, impactul bugetar. De exemplu, in nota de fundamentare la proiectul prin care s-ar reduce numărul de angajați și salariații din ASF, ANCOM și ANRE, la capitolul „Impact financiar asupra bugetului general consolidat” se scrie: „Nu este cazul”. Nu există nici o descriere a costurilor și beneficiilor. Proiectul de lege prin care s-ar tăia pensiile speciale ale magistraților pur și simplu lasă goală rubrica privind impactul financiar. Însă, la proiectul de lege prin care cresc o serie de taxe și impozite - inclusiv cele pe proprietate și pe mașini - Finanțele estimează că vor colecta suplimentar la buget 3,7 miliarde de lei, bani care se vor duce la bugetele locale. Măsurile fiscale prevăd creșterea valorii impozabile a locuințelor și terenurilor deținute de persoane fizice, creșterea bazei de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară pentru veniturile din activități independente sau creșterea impozitului pe mașini. În același timp, proiectul de lege prin care se va reduce personalul autorităților locale estimează tăieri de cheltuieli de personal de circa 2,3 miliarde de lei.

Politică

Banca de stat fără activitate bancară în 2024, cu 25 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți

Banca de stat fără activitate bancară în 2024, cu 35 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți: Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) nu a fost operaționalizată anul trecut, dar a plătit circa 19 milioane de lei pe salarii. Abia la 3 ianuarie 2025, BID a fost înregistrată în Registrul Băncilor de Dezvoltare. Citește și: Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025 „Pentru anul 2025, Banca își propune continuarea și finalizarea procesului de operaționalizare”, se arată în raportul pe 2024 al directoratului BID. Banca de stat fără activitate în 2024, cu 25 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți Ministerul de Finanțe este acționar unic, iar capitalul subscris este de trei miliarde de lei. Potrivit unui raport pe 2024 al acestei bănci, anul trecut au fost zece angajați cu funcții de conducere și 25,5 cu funcții operaționale, care au costat 19,3 milioane de lei. Doar „indemnizațiile aferente organelor de administrație și de conducere ale Băncii aferente exercițiului financiar încheiat au fost de 9.832.458 RON” se arată în raport. În anul 2024 Banca nu a avut un sistem informatic pentru a asigura cerințele legale fiscale și contabile, arată un document al băncii. În 2023, BID a avut zece angajați, toți cu funcții de conducere, care au consumat puțin peste un milion de lei.

cheltuieli

Programul SAFE va avea un impact semnificativ asupra creșterii PIB, estimează BNR

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut puternic în primele cinci luni din 2026

Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse

Oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019

Consilier al guvernatorului BNR: reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației locale, „cu totul insuficientă”

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico

Sute de mii de lei pentru imaginea publică: cum justifică ApaVital cheltuieli de peste 667.000 de lei pentru servicii de comunicare

Cum a reușit Nicușor Dan să economisească 30 de milioane de lei la Cotroceni pe avioane

Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile de bază, nici o mențiune despre concedieri. Angajament de reducere cu 10% a „cheltuielilor”

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor - surse

AEP primește, la rectificare, 169 de milioane lei, rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale. Nimic despre reducerea subvenției pentru partide

Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările din taxe - analiză Claudiu Năsui

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei

Banca de stat fără activitate bancară în 2024, cu 25 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți

Ultima oră

Încep sferturile Cupei Mondiale de Fotbal: care sunt cele mai probabile semifinaliste

Guvernul scoate din Fondul de rezervă o sumă uriașă pentru a acoperi parțial costurile acțiunii anti-Pașca, din Bihor

Românii de azi locuiesc unde munceau cei de ieri: proiect imobiliar de nouă milioane de euro, vândut

Un polițist s-a operat de cancer într-un spital privat, Poliția refuză să-i deconteze 75.000 de lei

Probabil cel mai delirant summit NATO, la Ankara: Trump se ceartă cu toată lumea, dar anunță un acord „cool” cu Ucraina

Judecătorii dau statul în judecată pentru că n-au făcut nimic, deci au pierdut bani

Tribunalul București suspendă hotărârile Congresului extraordinar al PNL. Decizia este executorie

Sondaj ARP: PNL crește masiv și depășește PSD. Încrederea în Grindeanu, mult sub partidul său

VIDEO Bolojan m-a chemat în PNL acum 10-11 ani, pe mine și pe alți oameni de afaceri (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Ex-ministrul PSD Florin Manole a dat BTT-ul pe mâna unui polițist-pensionar și a unui administrator de taxiuri

Val de achiziții străine la Iași: companii locale ajung în portofoliul unor grupuri internaționale

Supermarket Penny, amendat cu 50.000 de lei: sancțiunea aplicată pentru o reducere greșit afișată

Permisul auto, tot mai greu de obținut: doar unul din patru candidați trece examenul din prima

Justiția lui Savonea, nouă lovitură pentru Bolojan și PNL, cei care au tăiat pensiile magistraților. Toate hotărârile Congresului din 21 iunie, suspendate

Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici