marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: cheltuieli

83 articole
Economie

Oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019

Este oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019, arată datele publicate în această dimineață de ministerul de Finanțe. Excedentul este de 845 milioane de lei, respectiv 0,04% din PIB.  Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților În ianuarie 2025, deficitul era deja de 0,58%, iar în ianuarie 2024 de 0,45%.  Oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019 Încasările la TVA au crescut, în ianuarie 2026, cu 23,9%, față de ianuarie 2025. În total, veniturile la buget s-au majorat cu 17,9%, în timp ce cheltuielile au scăzut cu 6%.  “Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 9,02 mld lei, înregistrând o creștere de 31,4% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+59,7%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Totodată, o evoluție pozitivă au fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (13,7%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (6,1%1). Evoluția acestei categorii de venituri este influențată de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator începând cu 1 ianuarie 2025“, explică ministerul de Finanțe. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,54 mld lei, în scădere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019 Foto: Bihoreanul
Consilier al guvernatorului BNR: reducerea cheltuielilor administrației locale, „insuficientă” Foto: Guvernul României
Eveniment

Consilier al guvernatorului BNR: reducerea cheltuielilor administrației locale, „insuficientă”

Un consilier al guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, afirmă, într-un articol pentru site-ul contributors, că reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației locale, este „ cu totul insuficientă”. El mai arată că cinci milioane de persoane vor munci până la 65-70 de ani, iar 200-250 de mii de pensionari speciali vor duce „un trai tihnit, de la o vârstă la care pot să se gândească să devină părinți”.  Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție Consilier al guvernatorului BNR: reducerea cheltuielilor administrației locale, „insuficientă” „În loc să eliberăm resurse pentru mai multă eficiență economică, pentru reducerea ocupării forţei de muncă în administraţie, o parte însemnată a clasei politice pare încremenită în anul 1968, dar cu o tot mai insaţiabilă nevoie de resurse financiare. O prăpădită de reducere cu 10% a costurilor de funcționare a administrației locale, cu totul insuficientă de altminteri, reprezintă singurul obiectiv pe care, poate, îl vom vedea legiferat în 2026, ceea ce va duce la economii cu totul marginale în cheltuirea banului public şi fără vreo modificare de substanţă a caracterului extractiv al filosofiei de funcţionare a sistemului”, a scris Rădulescu.  El mai arată că numărul pensionarilor speciali depășește 200 de mii, iar pensiile speciale se apropie la 1% din PIB. „Dacă nu rezolvăm această situație spinoasă, vom avea o falie dramatică în mijlocul societății, pentru că 5 milioane de persoane vor munci până la 65-70 de ani, iar alții 200-250 de mii, poate și mai mulți în câţiva ani, vor duce un trai tihnit, de la o vârstă la care pot să se gândească să devină părinți. Aici nu mai este vorba doar de instituții extractive, ci și de fracturi sociale greu de surmontat”, a explicat consilierul guvernatorului BNR. 

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată, arată un raport al serviciului german de informații, Bundesnachrichtendienst (BND), citat de Der Spiegel. Potrivit BND, cheltuielile Rusiei pentru Armată sunt mult mai mari decât se credea până acum. Citește și: Nucleara pe care o are Nicușor Dan dacă Grindeanu îi refuză propunerile la SRI și SIE Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată „Potrivit BND, bugetul rus pentru apărare a crescut semnificativ în fiecare an de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Serviciul secret german estimează cheltuielile militare ale Rusiei pentru anul trecut la aproximativ 250 de miliarde de euro. Aceasta ar corespunde unei cote de aproximativ zece la sută din produsul intern brut (PIB) al Rusiei, potrivit BND”, scrie Der Spiegel. PIB-ul României pentru anul 2025 este estimat să se situeze în jurul valorii de 375 - 380 miliarde de euro. Bugetul ministerului Apărării pentru 2025 a fost de circa 8,7 miliarde de euro, aproximativ 2,2% din PIB, de aproape nouă ori mai mic decât cheltuielile Rusiei pentru Armată.  „Cheltuielile militare ale Rusiei în anul 2022, când a început războiul, erau încă de 6% din PIB. În anul următor, această pondere a crescut la 6,7%, iar în 2024 la 8,5%. «Aceste cifre reflectă în mod concret amenințarea crescândă pe care Rusia o reprezintă pentru Europa», a declarat BND. Resursele militare nu ar fi utilizate doar pentru războiul împotriva Ucrainei, ci și pentru consolidarea și extinderea capacităților militare, în special în apropierea flancului estic al NATO”, mai explică, citând documentele serviciului german de informații externe.   BND explică și modul în care Rusia ascunde cheltuielile uriașe pentru Armată: „Moscova nu a alocat Ministerului Apărării proiectele de construcții ale Ministerului Apărării, proiectele IT ale armatei sau prestațiile sociale pentru membrii forțelor armate, ci le-a inclus în alte rubrici bugetare. Conform informațiilor furnizate de BND, interpretarea rusă a cheltuielilor de apărare diferă semnificativ de definiția NATO. În plus, informațiile privind cheltuielile de apărare furnizate de autoritățile oficiale ruse sunt adesea prezentate în mod distorsionat”.       

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico Foto: Facebook ministerul polonez al Apărării
Politică

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, în timp polonezii sunt cei mai deciși din UE să investească în defensiva țării lor, arată un sondaj Politico. Astfel, 54% dintre cetățenii români vor majorarea acestor cheltuieli, în timp ce procentul din rândul polonezilor este de 82%.  Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit acestui sondaj, în medie, 57% dintre cetățenii UE vor să crească cheltuielile pentru apărare.  Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico „Un procent impresionant de 82% dintre polonezi au declarat că consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare, cu mult înaintea Olandei, care ocupă locul al doilea cu 65%. Locuitorii din 23 dintre cele 27 de state membre ale UE au fost chestionați în cadrul sondajului, realizat de firma de consultanță FGS Global în noiembrie și publicat luni de Politico. Procentul ridicat de polonezi care consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare vine în ciuda faptului că Polonia se află deja printre țările cu cele mai mari cheltuieli pentru securitate atât în cadrul UE, cât și al NATO”, arată site-ul televiziunii poloneze TVP.  Șaizeci la sută sau mai mult dintre respondenții din Lituania, Letonia, Suedia și Finlanda au declarat că consideră că țara lor ar trebui să crească cheltuielile pentru apărare. Cu toate acestea, în ciuda faptului că se învecinează cu Ucraina, Ungaria și Slovacia – ambele având lideri simpatizanți ai Rusiei – au înregistrat un sprijin relativ scăzut pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare, cu 51% și, respectiv, 43%. Țări importante precum Franța și Germania au înregistrat scoruri de peste 60%, dar a existat o disparitate clară între nordul și sudul Europei, Spania, Italia și Grecia înregistrând fiecare scoruri sub 50%. Totuși, 62% din portughezi sunt de acord să dea mai mult pentru protecția militară.       

Contracte ApaVital, PR, crize și brand (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

ApaVital, cheltuieli de peste 667.000 de lei pentru imaginea publică: cum sunt justificate fondurile

ApaVital a cheltuit peste 667.000 de lei pentru servicii de comunicare, invocând necesitatea combaterii dezinformării apărute în contextul unor crize precum avariile de la Pașcani sau problemele din instalațiile Spitalului de Copii. Contracte ApaVital, PR, crize și brand La finalul anilor 2024 și 2025, compania de apă a atribuit trei achiziții directe pentru strategii de comunicare și gestionarea situațiilor de criză, care includ inclusiv activități de informare „la firul ierbii” în comunitățile afectate. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Două dintre contracte, în valoare totală de peste 400.000 de lei, au fost semnate cu o întreprindere individuală din Holboca, Gheorghe Vlasie I.I. Al treilea contract, de 260.000 de lei, a fost atribuit firmei bucureștene Amicom Revolution SRL și vizează promovarea brandului ApaVital și creșterea încrederii publice și instituționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nicușor Dan reduce cheltuielile cu zborurile (sursa: Facebook/Diana Lazar)
Eveniment

Cum a reușit Nicușor Dan să economisească 30 de milioane de lei la Cotroceni pe avioane

Președintele Nicușor Dan a declarat marți, înainte de participarea la reuniunea „Coaliția de Voință” de la Paris, că România traversează o perioadă în care stabilitatea este esențială și că nu este momentul pentru „revoluții și destabilizare”. Șeful statului a subliniat că își dorește o schimbare graduală, nu una forțată sau disruptivă. Schimbare graduală, nu revoluție Nicușor Dan a afirmat că România are nevoie de echilibru și continuitate în acest moment. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare „Suntem într-un context internațional dificil și nu e momentul pentru revoluții și destabilizare în România”, a declarat președintele, adăugând că opțiunea sa este pentru „o schimbare graduală în România”. Președintele mizează pe stabilitatea coaliției Întrebat dacă se bazează pe stabilitatea coaliției de guvernare și în acest an, șeful statului a răspuns ferm: „Categoric da”. Declarația sugerează că Palatul Cotroceni vede continuitatea politică drept un element-cheie pentru traversarea perioadei actuale. Nicușor Dan reduce cheltuielile cu zborurile Președintele se află la Paris pentru a participa la reuniunea „Coaliției de Voință”. El a precizat că s-a deplasat în capitala Franței cu o aeronavă Spartan, alegere pe care a legat-o de eforturile de reducere a cheltuielilor Administrației Prezidențiale. Economii la Administrația Prezidențială și planuri pentru viitor Nicușor Dan a explicat că utilizarea aeronavei Spartan este parte din măsurile prin care au fost reduse cheltuielile instituției cu aproximativ 30 de milioane. Șeful statului a adăugat că intenționează să demareze, „la momentul potrivit”, procedurile pentru achiziționarea unei aeronave prezidențiale dedicate, însă a subliniat că „nu e momentul acum”. Președintele a mai menționat că deplasările externe mai lungi, care nu pot fi realizate cu aeronava Spartan, vor fi evaluate de la caz la caz, în funcție de oportunitate și necesitate.  

Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile, nici o mențiune despre concedieri Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile, nici o mențiune despre concedieri

Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile de bază și nu face nici o mențiune despre concedieri într-un comunicat de după reuniunea de azi. În comunicat se vorbește despre o reducere cu 10% a cheltuielilor, probabil a celor de personal, dar este neclar cum și de când.  Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile, nici o mențiune despre concedieri Liderii PSD, PNL, UDMR și USR au mai decis creșterea salariului minim, deși mediul de afaceri s-a opus. Impozitul minim pe cifra de afaceri se reduce de la 1% la 0,5%, deși mai mulți lideri ai coaliției au spus că a avut efecte negative și trebuie complet eliminat. Măsura eliminării ar urma să fie luată în 2027.  Ce a decis, azi, coaliția majoritară: „⁠închiderea Pachetului de reformă a administrației prin decizia de reducere cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale fără a afecta nivelul salariilor de bază. Pentru administrația locală a fost menținută decizia anterioară a Coaliției. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) urmează să definitiveze actul normativ în vedere angajării răspunderii Guvernului” „reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați” „reducerea cu 10% a nivelului subvențiilor încasate de partidele politice” „⁠reducerea la 0,5% a impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2026 și eliminarea acestuia din 2027” „creșterea salariului minim la 4325 de lei începând cu 1 iulie 2026” „măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 urmând să fie incluse în proiecția bugetară de anul viitor” Coaliția nu a comunicat impactul bugetar al acestei măsuri. Comunicatul nu lămurește nici faptul că PSD a încălcat protocolul, susținând și votând o moțiune simplă. 

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor, arată un document privind execuția bugetară, consultat de Mediafax. Documentul mai arată că cheltuielile de personal au crescut cu 6% în primele nouă luni din 2025 față de perioada similară din 2024. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Cheltuielile cu investițiile au ajuns egale cu cele pentru plata dobânzilor Aceste date preliminare privind execuția bugetară arată că cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% în primele nouă luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 40 de miliarde de lei. Cheltuielile cu investițiile - așa numitele cheltuieli de capital - s-au redus cu 6% și au fost tot de 40 miliarde de lei.  Cheltuielile de personal, salariile bugetarilor, au consumat 127 de miliarde de lei, cu 6% mai mult față de perioada similară din 2024.  Pentru bunuri și servicii, statul a cheltuit 71 miliarde de lei (+7%), iar cu pensiile și asistența socială a cheltuit 188 miliarde de lei (+13%).  Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei.

AEP primește, la rectificare, 169 de milioane lei, rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale Foto: Inquam
Politică

AEP primește, la rectificare, 169 de milioane lei, rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale

AEP primește, la rectificare, 169 de milioane lei, pentru rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență „cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2025”. Pe de altă parte, de la bugetul ministerului Sănătății se taie 2,6 miliarde de lei.  Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Ministerul Educației primește un plus de 145 de milioane de lei, mai puțin decât AEP.  AEP primește, la rectificare, 169 milioane lei, rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale În schimb, în nota de fundamentare nu se menționează nimic despre reducerea subvenției pentru partide.  „Autoritatea Electorală Permanentă: +169,0 milioane lei în vederea asigurării fondurilor necesare pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania pentru Președintele României din anul 2025”, este tot ce se menționează în nota de fundamentare.  „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, spunea premierul Ilie Bolojan acum câteva zile, răspunzând la întrebarea „Rectificarea bugetară se va face în aceste zile. Aș vrea să vă întreb cu cât vor fi tăiate aceste subvenții ale partidelor și dacă vă mențineți părerea?”.   

Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările din taxe

Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările din taxe, arată o analiză a datelor pe luna august, publicată de deputatul USR Claudiu Năsui. El arată că, în această lună, deși taxele au crescut, „cheltuielile statului cresc mai mult decât veniturile cu tot cu creșterile de taxe”.  Citește și: Cum a profitat Gâdea de prezența lui Nicușor Dan ca să susțină că Dan Voiculescu este nevinovat Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările „Cheltuielile totale în luna august au fost de 59 miliarde de lei (față de 54 mld. anul trecut). Veniturile totale în luna august au fost de 49 miliarde de lei (față de 44 mld. anul trecut). Cheltuielile statului deci nu doar că nu scad, ci cresc în continuare.   Dacă lăsăm cifrele totale la o parte și ne uităm numai pe venituri/cheltuieli curente (deci fără elemente excepționale), realitatea e și mai sumbră.   Guvernul a luat într-adevăr bani mai mulți prin creșterile de taxe. Cu 3.5 mld. lei mai mult decât anul trecut. Dar pe partea de cheltuieli, a cheltuit cu... 6 mld. lei mai mult decât anul trecut.   În traducere: cheltuielile au crescut cu aproape dublu decât au crescut încasările din creșterile de taxe”, a scris Năsui.   El spune că au avut loc „mici scăderi de cheltuieli”, dar au fost „infime la scara deficitului bugetar”.   „Singurul loc unde guvernul Bolojan a făcut tăieri semnificative este la educație.   În condițiile astea nu poate fi vorba nici de reducere a deficitului, nici de relansare economică.   Antreprenorii și mediul privat au fost mințiți și duc tot greul. Și tot degeaba pentru că cheltuielile cresc mai mult decât creșterile de taxe”, a concluzionat deputatul USR. 

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei Foto: Facebook
Politică

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei, arată notele de fundamentare ale celor șase proiecte de lege pe care Executivul vrea să-și asume răspunderea. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei Însă mai multe din aceste proiecte nu prezintă, în nota de fundamentare, impactul bugetar. De exemplu, in nota de fundamentare la proiectul prin care s-ar reduce numărul de angajați și salariații din ASF, ANCOM și ANRE, la capitolul „Impact financiar asupra bugetului general consolidat” se scrie: „Nu este cazul”. Nu există nici o descriere a costurilor și beneficiilor. Proiectul de lege prin care s-ar tăia pensiile speciale ale magistraților pur și simplu lasă goală rubrica privind impactul financiar.  Însă, la proiectul de lege prin care cresc o serie de taxe și impozite - inclusiv cele pe proprietate și pe mașini - Finanțele estimează că vor colecta suplimentar la buget 3,7 miliarde de lei, bani care se vor duce la bugetele locale.  Măsurile fiscale prevăd creșterea valorii impozabile a locuințelor și terenurilor deținute de persoane fizice, creșterea bazei de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară pentru veniturile din activități independente sau creșterea impozitului pe mașini.  În același timp, proiectul de lege prin care se va reduce personalul autorităților locale estimează tăieri de cheltuieli de personal de circa 2,3 miliarde de lei. 

Banca de stat fără activitate în 2024, cu 25 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți
Politică

Banca de stat fără activitate în 2024, cu 25 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți

Banca de stat fără activitate bancară în 2024, cu 35 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți: Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) nu a fost operaționalizată anul trecut, dar a plătit circa 19 milioane de lei pe salarii.  Abia la 3 ianuarie 2025, BID a fost înregistrată în Registrul Băncilor de Dezvoltare. Citește și: Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025 „Pentru anul 2025, Banca își propune continuarea și finalizarea procesului de operaționalizare”, se arată în raportul pe 2024 al directoratului BID.  Banca de stat fără activitate în 2024, cu 25 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți Ministerul de Finanțe este acționar unic, iar capitalul subscris este de trei miliarde de lei.  Potrivit unui raport pe 2024 al acestei bănci, anul trecut au fost zece angajați cu funcții de conducere și 25,5 cu funcții operaționale, care au costat 19,3 milioane de lei. Doar „indemnizațiile aferente organelor de administrație și de conducere ale Băncii aferente exercițiului financiar încheiat au fost de 9.832.458 RON” se arată în raport.  În anul 2024 Banca nu a avut un sistem informatic pentru a asigura cerințele legale fiscale și contabile, arată un document al băncii.  În 2023, BID a avut zece angajați, toți cu funcții de conducere, care au consumat puțin peste un milion de lei.     

Năsui desființează „tăierile” Guvernului Foto: Facebook
Politică

Năsui desființează „tăierile” Guvernului: „Se taie doar trei fursecuri și șapte ospătari”

Deputatul USR Claudiu Năsui desființează „tăierile” Guvernului: „Se taie doar trei fursecuri și șapte ospătari”, a spus el, la RFI. Năsui a spus că Executivul ar trebui să reducă cheltuielile cu subvenții sau prin programul Saligny, altfel nu se va încadra în ținta de deficit și va recurge la noi creșteri de taxe. Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Năsui desființează „tăierile” Guvernului „Dacă nu se taie serios cheltuielile și doar vorbim despre reducerea cheltuielilor, dar tăiem doar trei fursecuri și șapte ospătari de la Guvern, nu o să se schimbe nimic (...) Fie oprim subvențiile, schemele de afaceri pe banii statului, care sunt și acum în derulare, fie oprim PNDL, Anghel Saligny și lucrurile acestea, unde Guvernul a avut un discurs corect, după mine, dar nu a făcut ce trebuie în practică, fie atacăm toate pensiile speciale, nu 7% din ele, care riscă de fapt nici să nu se întâmple, pentru că e viciată procedura, deci fie facem lucrurile acestea și reușim, fie nu ne încadrăm în ținta de deficit și o să crească în continuare taxele, cu un Guvern care zice că nu are ce face, decât să facă genul acesta de măsuri, când de fapt are ce face, dar nu face ce trebuie”, a afirmat deputatul USR. Năsui a mai afirmat că „deocamdată, singura zonă în care au scăzut cheltuielile este cea a educației, nu cele de care am vorbit în campania electorală și nu cele în care chiar ar trebui să scadă acum cheltuieli”.   

Ministrul Investițiilor clarifică cheltuielile de deplasare (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Ministrul Pîslaru nu cere decontarea cheltuielilor de cazare la Bruxelles, unde și-a cumpărat o casă

Ministrul Investițiilor clarifică cheltuielile de deplasare. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat că pentru vizita sa oficială la Bruxelles, programată în perioada 1-2 septembrie, va solicita să nu-i mai fie decontate cheltuielile cu cazarea. Ministrul Investițiilor clarifică cheltuielile de deplasare Decizia vine după ce în spațiul public au apărut informații privind suma de aproximativ 7.000 de euro decontată pentru deplasările anterioare în capitala belgiană. Citește și: Cel mai mare eșec din PNRR: se taie două miliarde de euro pentru căi ferate și metrou Întrebat despre faptul că deține o locuință în Belgia, conform declarației de avere, Pîslaru a explicat că imobilul nu se află la Bruxelles și că procedura de achiziție s-a încheiat abia pe 5 august. „Cheile şi semnarea actului la notariat au fost făcute pe data de 5 august”, a precizat ministrul. Deplasările anterioare, înainte de achiziția locuinței Pîslaru a subliniat că toate deplasările oficiale la Bruxelles pentru care a solicitat decontarea cazării au avut loc înainte de această dată. „Informațiile potrivit cărora aș fi avut deja unde să stau într-o casă proprietate personală sunt eronate”, a declarat acesta. Întâlniri programate cu oficiali europeni În perioada 1-2 septembrie, Dragoș Pîslaru urmează să se întâlnească cu vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, comisarii Fico și Mânzatu, precum și cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. De asemenea, agenda include negocieri privind fondurile norvegiene pentru România. Fără decontarea cheltuielilor de cazare Pentru a elimina orice suspiciuni, ministrul a cerut ca de la această deplasare să nu mai fie decontate costurile de cazare. „Am decis acest lucru şi deja am anunţat direcţia generală care se ocupă de partea de deplasări, pentru că voi demara referatul pentru vizita de 1-2 septembrie”, a precizat Pîslaru. Întrebat dacă își va plăti din fonduri proprii cazarea, Dragoș Pîslaru nu a oferit un răspuns concret. A subliniat însă că dorește să elimine orice dubii în legătură cu acest subiect.

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe Foto: Facebook
Economie

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe: de la 2,6 miliarde de lei în primul an la 3,55 miliarde de lei în al treilea an. Datele apar în nota de fundamentare la proiectul de lege intitulat foarte vag, “pentru modificarea și completarea unor acte normative“.  Citește și: Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro. Printre ele: metroul, spitale și căi ferate Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe De exemplu, măsura privind majorarea plafonului maxim al bazei de calcul a CASS pentru activităţi independente de la 60 de salarii minime brute pe ţară la 90 nu are nici un calcul privind impactul și nu este explicată.  Cei care închiriază în regim Airbnb sau oferă cazări în locuinţă personală vor fi nevoiţi să aibă case de marcat electronice şi să emită bonuri fiscale, dar, din nou, nu există nici o explicație sau vreo notă a impactului. Proiectul mai dublează impozitarea veniturilor de pe bursă de la 1% la 2% pentru câştigurile din transferul titlurilor de valoare dobândite acum peste 365 de zile, respectiv de la 3% la 4% pentru cele pe termen scurt, sub un an.  În schimb, nota de fundamentare arată că vor fi zero tăieri de cheltuieli. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră