sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cheltuieli

52 articole
Politică

Bolojan va locui la Palatul Cotroceni, nu într-o vilă de protocol

Președintele interimar, Ilie Bolojan, va locui la Palatul Cotroceni, nu într-o vilă de protocol, anunță Administrația Prezidențială, citată de Antena 3. Potrivit acestei instituții, Bolojan va locui în Palatul Cotroceni „pentru eficientizarea activității și pentru limitarea cheltuielilor privind cazarea și transportul zilnice”. Citește și: Șocant: deși clienții Nordis au fost avertizați de avocați să nu dea bani pe promisiuni de vânzare-cumpărare fără înscriere în cartea funciară, cei mai mulți au ignorat sfatul Joi seara, președintele interimar a mai arătat că dorește limitarea cheltuielilor de transport: a plecat la Oradea cu o cursă Tarom. Bolojan va locui la Palatul Cotroceni, nu într-o vilă de protocol În 28 noiembrie 2024, în plină campanie electorală, PNL - a cărui conducere abia fusese preluată de Bolojan - promitea, printre altele, „reducerea cheltuielilor administrative pentru demnitari (nr de cabinete, vile de protocol)”. Tot în noiembrie 2024, Nicolae Ciucă, la acel moment încă președinte al PNL, scria: „Îi propun lui Marcel Ciolacu câteva lucruri şi am şi o întrebare pentru el: RAAPPS să fie restructurată şi reorganizată şi să păstreze doar obligaţiile ce ţin de asigurarea misiunilor diplomatice şi a activităţilor de interes naţional şi să nu mai fie sanatoriu de lux pentru demnitari mici sau mari. Este adevărat că pentru locuinţa pe care o foloseşti acum statul a cheltuit după 2016 suma de 6 milioane de euro în lucrări şi renovări, aşa cum dezvăluie un jurnalist?”. Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul Ciolacu, în 2024, pe petreceri la casele de oaspeți RAAPPS, regia protocolului de stat, și mașinile de protocol ale angajaților Executivului: potrivit datelor de pe site-ul Secretariatului General al Guvernului (SGG), doar pentru aceste activități contribuabilii au plătit peste 130 de milioane de lei, adică circa 26 de milioane de euro.

Bolojan va locui la Palatul Cotroceni, nu într-o vilă de protocol Foto: Administratia Prezidentiala
„Riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului”, spune Elena Lasconi Foto: Facebook
Politică

Riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului

Președinta USR Elena Lasconi a avertizat membrii USR, într-un mesaj intern, că „bugetul de stat e franjuri și riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului în următoarele luni” și, în consecință, se pregătesc creșteri de taxe. Citește și: Călin Georgescu este stăpân peste o armată de zombie, plină de frustrări și ură. Iar vechea clasă politică habar nu are cum să o oprească Vă redăm integral mesajul lui Lasconi: „Riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului” „Dragi colegi, Așa cum ați văzut, discuțiile legate de guvernare merg destul de greu, vechile partide nu renunță așa ușor la vechile lor obiceiuri. Ne-am asumat negocieri pentru construirea unui guvern proeuropean care să ducă Romania înainte, însă asta se poate face doar dacă vedem asumarea curajoasă a viitorilor parteneri de guvernare. Am spus și noi, și ei că la anul nu vor crește taxe - azi am aflat că vor să crească taxe. Am tras semnale de alarmă că bugetul de stat e franjuri și riscăm să nu putem plăti cheltuielile de funcționare ale statului în următoarele luni – nici azi nu avem de la premier și de la ministrul Finanțelor o execuție bugetară clară, o estimare a bugetului pe anul viitor, o detaliere a angajamentelor făcute cu Comisia Europeană. Azi le-am spus clar că nu vom împărți funcții pentru politicieni înainte să agreăm soluții pentru bunăstarea românilor. Suntem deschiși dialogului în continuare, așteptăm sinceritate si transparență din partea celorlalți și continuăm negocierile. Aveți încredere în mine și în echipa alături de care port toate discuțiile zilele astea. Lupta noastră este lupta românilor harnici și corecți pentru care ne-am luptat din prima zi și ne vom lupta în continuare. Stăm uniți și câștigăm. Vă îmbrățișez!”

Uriașele cheltuieli electorale ale lui Geoană (sursa: Facebook/Mircea Geoana)
Eveniment

Uriașele cheltuieli electorale ale lui Geoană

Uriașele cheltuieli electorale ale lui Geoană. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a emis un comunicat de presă privind termenul limită de depunere a rapoartelor detaliate ale veniturilor şi cheltuielilor electorale ale competitorilor electorali la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024. Mircea Geoană a avut cheltuieli electorale uriașe. Uriașele cheltuieli electorale ale lui Geoană AEP a publicat o situație detaliată a veniturilor și cheltuielilor declarate de fiecare competitor electoral. Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Tabelul cuprinde partidele politice și candidații independenți, evidențiind fondurile atrase și utilizate în campania electorală Potrivit informaţiilor cuprinse în Rapoartele detaliate de venituri şi cheltuieli electorale ale competitorilor electorali participanţi la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, situaţia veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate de către aceştia este următoarea: 1. Partidul Social Democrat 66.000.000,00 56.576.410,56 2. Partidul Naţional Liberal 17.652.000,00 17.650.605,51 3. Uniunea Salvaţi România 19.425.165,00 16.537.835,89 4. Alianţa pentru Unirea Românilor 6.725.000,00 6.714.821,32 5. Uniunea Democrată Maghiară din România 1.700.000,00 1.632.019,24 6. Candidat independent Georgescu Călin 0,00 0,00 7. Candidat independent Geoană Mircea-Dan 9.060.335,00 9.059.830,44 8. Candidat independent Diaconescu Cristian 625.000,00 418.244,14 9. Partidul Forţa Dreptei 488.000,00 486.357,66 10. Partidul Naţional Conservator Român 520.000,00 218.139,19 11. Partidul Liga Acţiunii Naţionale 113.000,00 88.990,00 12. Partidul Noua Românie 0,00 0,00 13. Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională 15.005,21 16.668,05 14. Candidat independent Birchall Ana 200.000,00 189.122,43 Controlul finanțării campaniei electorale Potrivit legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, AEP are competența de a verifica respectarea legalității în gestionarea fondurilor electorale. Controlul va începe la 30 de zile de la data desfășurării alegerilor și se va desfășura pe baza documentelor depuse de mandatarii financiari ai competitorilor. Publicarea rezultatelor pe site-ul oficial După finalizarea verificărilor, rezultatele controalelor privind finanțarea campaniei electorale vor fi publicate pe platforma oficială a AEP: www.finantarepartide.ro. Acest proces asigură transparența utilizării resurselor financiare în campania electorală din 2024.

Planul lui Bolojan de reducere a cheltuielor statului Inquam Photos / George Călin
Politică

Planul Bolojan de reducere a cheltuielor

Planul lui Ilie Bolojan de reducere a cheltuielor statului: mai puțini parlamentari, tăierea subvenției pentru partide sau ministere deființate, a anunțat președintele interimar al PNL. El a spus că planul va fi asumat prin grupurile parlamentare care vor activa în Parlament din mandatul următor. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu, sediu de campanie în vila președintelui Partidului LEU. În Consiliul Consultativ al partidului – fostul spion DIE (ex-adjunct SIE după ’89) Gheorghe Dragomir, și generalul Dan Voinea Planul Bolojan de reducere a cheltuielor Ce a propus Bolojan: reducerea numărului de parlamentari la 300, ținând cont și de reprezentare minorităților, reducerea subvenției pentru partidele politice între anii electorali, limitarea cheltuielilor de campanie și în costuri per vot și stabilirea unui plafon în acest sens, reducerea cheltuielilor administrative pentru demnitari, cabinete, vile de protocol ș.a.m.d. reforma administrației centrale prin reducerea numărului de ministere și de agenții comasarea unor servicii de concentrate - Bolojan a dat ca exemplu Ministerul Agriculturii, care ar avea 10-11 servicii în fiecare județ, deși agricultura este privată reducerea numărului de secretari de stat cu cel puțin 50% audit de eficiență pentru fiecare autoritate centrală și pentru companiile de stat cu multe probleme, în primele șase luni ale anului viitor Președintele PNL a mai spus că va exista și o direcție de „debirocratizare, simplificare și dereglementare prin comasare a autorităților de reglementare”.

Justiția obligă Administrația Prezidențială să facă publice cheltuielile Foto: Arhiva Adevarul
Politică

Justiția obligă Administrația Prezidențială facă publice cheltuielile

Justiția obligă Administrația Prezidențială să facă publice cheltuielile cu aeronavele închiriate: deputatul USR Claudiu Năsui a câștigat procesul în care cerea să desecretizeze aceste informații. Citește și: Geoană dirijează aproape toate cheltuielile electorale spre firma prietenilor prietenilor săi din Buzău Năsui a mai deschis procese - pe care le-a câștigat - în care cerea unor instituții, precum ASF, să-și prezinte cheltuielile de personal. Justiția obligă Administrația Prezidențială să facă publice cheltuielile Însă este foarte posibil ca Administrația Prezidențială să facă publice cheltuielile cu avionul prezidențial abia după alegeri, întrucât va trebui să aștepte motivarea sentinței. În paralel, PSD a iniţiat înfiinţarea unei comisii parlamentare pentru anchetarea cheltuielilor statului făcute în interesul personal al preşedintelui Iohannis. Potrivit solicitării PSD, printre obiectivele comisiei de anchetă se numără determinarea sumelor cheltuite pentru: transportul de lux/escalele la Sibiu neevidenţiate în agenda Administraţiei Prezidenţiale; ⁠cazarea în condiţii premium cu ocazia deplasărilor interne şi externe ale preşedintelui Iohannis; ⁠vacanţele de schi; ⁠terenurile de golf de la Vila Lac 3; ⁠modernizările şi alte investiţii realizate Vilei de la Neptun. Comisia de anchetă îşi propune să afle sumele alocate pentru reamenajarea vilei din Bulevardul Aviatorilor 86, cu destinaţia de locuinţă pentru un fost şef de stat, spun reprezentanţii PSD. Comisia va fi formată din 15 membri, urmând să fie condusă de un birou, compus dintr-un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi doi secretari.

Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului (sursa: Facebook/Camera de Comert si Industrie a Romaniei)
Economie

Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului

Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului. La conferința „Concurența în sectoare cheie – 2024”, organizată de Consiliul Concurenței, șeful Camerei de Comerți a susținut că statul are cheltuieli prea mari. Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a avertizat miercuri asupra necesității reducerii cheltuielilor de funcționare ale statului. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat „Statul trebuie să-și scadă cheltuielile de funcționare, altfel mă îngrozesc pentru ce ne așteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină și decontul la un moment dat”, a declarat Daraban, subliniind urgența adoptării unor măsuri financiare sustenabile. "Părerea mea este că pentru aducerea mai multor investitori străini în România care să creeze acele bunuri de larg consum spre satisfacţia consumatorului, trebuie să avem un cadru fiscal predictibil. Şi de ce nu, o nouă fiscalitate atractivă, pentru că nu mai avem alt atuu în mână ca ţară pentru atragerea investiţiilor străine. Noi nu suntem în cazul Ungariei care a avut un alt gen de retrocedare a proprietăţii. Guvernul şi autorităţile locale din Ungaria îşi permit să ofere un teren în zone strategice, căi ferate, autostrăzi unor investitori străini, precum cazul BMW la Debrecen. Noi, din păcate, trebuie să apelăm la latifundari şi nu înţelegem că investitorul în producţie blochează banii în tehnologie, nu ca retailerul care îşi permite să cumpere pământ. Ce ar mai putea rămâne pentru atragerea de investiţii ? O fiscalitate redusă şi predictibilă pe termen lung. Mă îngrozesc pentru ce ne aşteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină şi decontul la un moment dat. Poate şi organismele financiare internaţionale au fost oarecum complice cu ce s-a întâmplat pe piaţa internă. N-au pus presiune pe noi, au zis să nu se bage, să nu afecteze procesul electoral, dar cred că va veni decontul", a spus Daraban, la conferinţa "Concurenţa în sectoare cheie". Necesitatea reducerilor cheltuielilor Președintele CCIR a subliniat necesitatea reducerii cheltuielilor de funcționare ale statului pentru a menține atractivitatea României în fața investitorilor. Potrivit acestuia, un stat eficient din punct de vedere financiar este crucial pentru a stimula noi investiții și pentru a susține o economie competitivă. "Lupta noastră este ca statul să-şi scadă cheltuielile de funcţionare, altfel nu văd ieşirea la liman şi nu văd cum va mai putea atrage investiţii. Efectiv cred că aici este următorul challenge: să punem presiune pe guvernanţi întâi să-şi rezolve problemele dânşilor, problemele funcţionale, ca să se ajungă la un buget confortabil, ca să putem să ieşim pe piaţă, să atragem investiţii de care avem nevoie atât de mult", a explicat oficialul. Cifra de afaceri a companiilor, în scădere Potrivit președintelui Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), cifra de afaceri a companiilor active în România a scăzut ușor în anul fiscal 2023, ajungând la 490 de miliarde de euro, iar profitul brut s-a redus la 51 de miliarde de euro. Aceste date reflectă o ușoară diminuare a performanței economice în comparație cu anii anteriori. "Uitându-ne la datele de anul acesta pentru anul fiscal 2023, vedem un recul deocamdată destul de mic. A scăzut cifra de afaceri a companiilor de la 494 la 490 de miliarde de euro şi profitul brut de la 54,6 miliarde de euro la 51 miliarde de euro. Vorbim despre cei 866.601 care au depus bilanţul la 1 august (...) Noi încercăm întotdeauna să luăm ţinta de pe spatele mediului de business şi să le găsim guvernanţilor alte ţinte, dacă se poate, pentru a-şi rezolva problemele de deficit bugetar. Cred că s-a ajuns la un palier în care nu se mai pot face minuni. Lucrurile sunt într-o dinamică. Până la urmă, mediul de business este un organism viu care se adaptează factorilor externi şi se vede inclusiv numărul de întreprinderi mari şi foarte mari, care a scăzut de la 2.030 la 1.952. O altă chestiune care ne preocupă este celebrul deficit al balanţei comerciale, care anul trecut a fost 28,7 miliarde de euro, dar se pare că anul acesta a revenit la prefixul trei, adică peste 30 de miliarde de euro. Aici am încercat să facem un apel la mediul de business din România să se adapteze nevoilor şi cerinţelor consumatorului român. Am spus întotdeauna că nu există sondaj de opinie mai eficient în rândul consumatorului ca cifra de la import. Şi cred că cifra de la import, de 122 de miliarde de euro de anul trecut, ar trebui oarecum desfăcută în componente şi să fie mai pe înţelesul tuturor", a susţinut Daraban.

Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro Foto: Facebook
Eveniment

Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro

Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro, subvenția de la contribuabili: o uriașă bucată, circa 4,2 milioane de euro, a fost șpagă la presă și „propagandă”, arată un fost parlamentar AUR, Ringo Dămureanu. La începutul activității sale de parlamentar, George Simion se lăuda că nu se va atinge de subvenția de la stat pentru oligopolul partidlor cu reprezentare în Legislativ. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Acum, deputatul Ringo Dămureanu ridică semne de întrebare legate de corectitudinea modului în care președintele AUR a cheltuit uriașa subvenție de la stat: „S-au aruncat pe nimic sume colosale!”, spune fostul membru al AUR. Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro Ce informații oferă Dămureanu: „Pe cheltuieli pe presă și propagandă plus spoturi publicitare, AUR a aruncat 4,2 milioane de euro, în medie peste 220.000 de euro lunar. Cu toate că mereu liderul George Simion spunea că presa îi este ostilă, niciodată nu a recunoscut că o plătește gras”. Dămureanu mai arată că ar fi interesant de aflat „dacă nu cumva chiar George Simion cu Marius Lulea & co. sunt beneficiarii reali ai cheltuirii acestor sume”. „Pe așa-numite investiții în bunuri mobile și imobile, necesare activității de partid, plus cheltuieli pentru funcționarea sediilor, chirii și utilități, liderii AUR au aruncat alte 4,2 milioane euro, cu toate că nu cunoaștem niciun sediu în Țară cumpărat de AUR până în prezent” „Sub titlul ”organizarea de activității cu caracter politic”, Simion, Lulea & co. au mai aruncat încă 3,6 milioane euro, adică încă aproximativ 190.000 euro în medie lunar”. „Pe cheltuieli de personal s-au mai dus alte 1,2 milioane euro, adică 63.000 euro în medie lunar. Este contravaloarea a 85 de angajări, dispuse în afara birourilor parlamentare. În medie, 2 angajați pe județ, de care știe tot ”tripleta” în cazul în care voi în teritoriu n-ați văzut nicio angajare”. „Pe sondaje, Lulea și Simion au mai aruncat alte 400.000 euro, cheltuite, atenție!, doar în perioada octombrie – decembrie 2023, în care nu au avut loc niciun fel de alegeri” Buna administrare a lui Simion a băgat AUR în faliment Potrivit lui Dămureanu, AUR nu doar că a cheltuit toată subvenția de la buget, dar s-au plătit în avans 750.000 de euro. „Așa se face că, în pragul alegerilor parlamentare și prezidențiale, AUR a devenit un Partid falit, cu ZERO lei în conturi. În plus, Partidul condus de Simion și Lulea a pierdut și suma de 11 milioane de lei pentru campania de la europarlamentare, pe care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a decis să nu i-o mai ramburseze, din cauza cheltuielilor nelegale, plus alți 11 milioane de lei confiscați de la AUR de aceeași AEP, în urma neregulilor descoperite”, mai arată deputatul.

Pelerinajul la Sfânta Parascheva, afacere mare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pelerinajul la Sfânta Parascheva, afacere mare

Pelerinajul la Sfânta Parascheva, afacere mare. La slujbele religioase și evenimentele organizate cu ocazia hramului Sfintei Cuvioase Parascheva au participat peste 35.000 de persoane, iar aproximativ 260.000 de credincioși s-au închinat la moaște. Pelerinajul la Sfânta Parascheva, afacere mare Pe lângă cheltuielile de transport, cazare și mâncare pentru pelerinii veniți din alte județe, majoritatea credincioșilor au donat sume variate cu ocazia cinstirii Ocrotitoarei Moldovei. Citește și: Veniturile uriașe ale Elisabetei Lipă, dublu pensionar special și viitor senator PSD: are șase surse de venit de la stat și o situație imobiliară de invidiat Ca în fiecare an, sumele donate prin pomelnice, plata lumânărilor, icoanelor, cărților și altor obiecte de cult, contribuții la cutia milei sau direct la raclă, au reprezentat o sumă considerabilă. Dacă fiecare din cei 260.000 de pelerini a cheltuit măcar 500 de lei (transport, cazare, mâncare, donații), suma ajunge la 130 de milioane de lei, adică peste 26 de milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu ar desecretiza cheltuielile lui Iohannis (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu ar desecretiza cheltuielile lui Iohannis

Ciolacu ar desecretiza cheltuielile lui Iohannis. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, sâmbătă, că şeful statului Klaus Iohannis ar trebui să desecretizeze toate cheltuielile pe care le-a avut în ultimii zece ani, menţionând că oricum acestea se vor afla, "va veni cineva şi le va desecretiza". Ciolacu ar desecretiza cheltuielile lui Iohannis Întrebat de ce nu solicită RAAPPS să desecretizeze toate cheltuielile pe care le-a făcut Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu a răspuns: "Pentru că respect separarea puterilor în stat şi respect faptul că fiecare trebuie să răspundă de ceea ce face". Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasing "Nu vreau să intru cu bocancii într-un stat de drept. Niciodată nu am comentat o decizie a unui magistrat, niciodată nu am comentat o decizie a Curţii Constituţionale. Nu mi-a trecut prin cap vreodată că preşedintele României poate să atace un partid politic, nu mi-a trecut prin cap că preşedintele României vreodată poate să atace un lider politic, indiferent dacă îţi place sau nu. Eu cred că am depăşit acest moment", a afirmat Marcel Ciolacu, la Biroul Electoral Central, după ce şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al României. Premierul despre cheltuielile președintelui El a adăugat că, personal, consideră că Iohannis ar trebui să desecretizeze aceste cheltuieli. "Dacă vreţi o părere personală: domnul preşedinte ar trebui să desecretizeze toate cheltuielile pe care le-a avut în ultimii zece ani, oricum se vor afla, oricum va veni cineva şi le va desecretiza. Oricum întotdeauna aflăm adevărul", a spus Ciolacu. Întrebat dacă va desecretiza aceste cheltuieli, în cazul în care va ajunge şef al statului, liderul PSD a răspuns: "Cred că voi da voie să facă acest lucru cei îndreptăţiţi să îl facă, respectiv Parlamentul, Guvernul". Marcel Ciolacu şi-a depus candidatura, sâmbătă, la funcţia de preşedinte al României, prilej cu care a afirmat că şeful statului ar trebui să dea explicaţii despre programul său, despre deplasări şi să spună transparent care au fost cheltuielile efectuate.

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele șase luni, cheltuielile de personal înghițeau doar 3,9% din PIB. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Rata anuală a inflației era, în iunie, de 5,3%, potrivit Eurostat, deci aceste cheltuieli au crescut mult peste această rată. Nota ministerului de Finanțe, care însoțește datele privind execuția bugetară, nu explică această creștere explozivă. Ele reprezintă 22,9% din toate cheltuielile bugetului și aproape 30% din venituri. Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Guvernul a prezentat la 3 iulie o situație centralizată privind posturile de conducere și de execuție care au fost desființate prin reorganizarea aparatului bugetar cerută prin legea 296/2023 prin care Guvernul Ciolacu a introdus noi taxe și impozite în acest an. Exceptând MAI care are nevoie de avizul CSAT și MApN care este exceptat de la proces, la nivelul instituțiilor centrale, reorganizate, au fost desființate 455 posturi de execuție și 236 posturi de conducere. Potrivit execuției bugetare din primele șase luni ale anului 2024, cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat cu aproape 25%. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023.

Suma ridicol de mică cu care Nicușor Dan a câștigat alegerile Foto: Facebook
Politică

Suma ridicol de mică cu care Nicușor Dan a câștigat alegerile

Suma ridicol de mică cu care Nicușor Dan a câștigat alegerile din București: el a cheltuit 659.796,72 lei, potrivit datelor de pe site-ul Autorității Electorale Permanente. Citește și: Cozi ca pe vremea lui Ceaușescu pentru casele promise de George Simion: sute de cetățeni s-au înghesuit la sediul AUR pentru a se înscrie pe listele de așteptare Un centralizator al tuturor cheltuielilor pentru campania lui Sebastian Burduja nu apare pe site-ul AEP, dar sunt menționate trei contribuții ale acestuia, la 27 mai: 648.980 de lei din “venituri proprii“ și alte două, fiecare de 648.980 de lei, provenind din “împrumuturi contractate de la persoane fizice“. Nicușor Dan a câștigat alegerile din București obținând peste 47% din voturi, fiind urmat de Gabriela Firea (22,18%), Cristian Popescu Piedone (15, 48%) și Sebastian Burduja (7,77%). Suma ridicol de mică cu care Nicușor Dan a câștigat alegerile De altfel, potrivit datelor de pe site-ul AEP, PNL București a strâns circa 2,5 milioane de lei doar din donații de la persoane fizice. De exemplu, viceprimarul Stelian Bujduveanu a donat circa 220.000 de lei. Și Gabriela Firea a donat 600.000 de lei pentru campania locală, din împrumuturi. Sindicalistul PSD Marian Artimon a donat și el 75.000 de lei din veniturile proprii. Un centralizator al cheltuielilor PSD strict pentru campania pentru alegerea primarului Capitalei nu poate fi găsit. Nicușor Dan a donat, potrivit datelor AEP, doar 40.000 de lei pentru propria campanie. Suma de 140.000 de lei a provenit din donații, iar 480.000 de lei din împrumuturi. Pentru “propaganda online“ a cheltuit cea mai mare sumă, 198.000 de lei. Alți 196.000 de lei s-au dus pe sondaje și 185.000 de lei pentru “propaganda în presă“.

Suma cheltuită de PSD-PNL pentru alegerile în Parlamentul European
Politică

Suma cheltuită PSD-PNL alegerile în Parlamentul European

Suma astronomică cheltuită de PSD-PNL pentru alegerile în Parlamentul European a devenit publică, prin afișarea, pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP), a rapoartelor de venituri și cheltuieli „ca urmare a campaniei electorale desfășurate cu ocazia alegerilor membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024”. Citește și: Dosarul deputaților pesediști șpăgari din Arad, blocat de aproape cinci ani în camera preliminară. Acum, Tribunalul Arad l-a restituit din nou DNA, contestând “descrierea infracțiunilor“ Nicușor Dan a fost ales cheltuind doar 7% din ceea ce a consumat alianța PSD-PNL. Suma cheltuită de PSD-PNL pentru alegerile în Parlamentul European Astfel, potrivit AEP, alianța PSD-PNL a cheltuit, doar pentru a alege 19 europarlamentari, 97,56 milioane de lei. Pentru comparație, campania electorală a lui Nicușor Dan ales primar general al Capitalei, a costat doar 660.000 de lei, adică circa 7% din cheltuielile PSD-PNL. Independentul Nicolae Ștefănuță a fost ales europarlamentar după ce a cheltuit numai 238.237 de lei. La Ploiești, un alt independent provenit din USR, Mihai Polițeanu, a câștigat cheltuind doar 161.000 de lei, din care donații de 120.000 de lei, împrumuturi de 31.000 de lei și 10.000 de lei din venituri proprii. În ceea ce privește campania PSD-PNL la europarlamentare, doar cheltuielile cu propaganda în presă au fost de 29 de milioane de lei, în timp ce pentru propaganda online s-au mai alocat 29,3 milioane de lei. Nicușor Dan a cheltuit 185.000 de lei pentru aparițiile în presa scrisă, precum și la radio și TV.

Cei mai bine plătiți salariați ai statului, în instituția condusă de un fost turnător Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Eveniment

Cei mai bine plătiți salariați statului, în instituția fost turnător

Cei mai bine plătiți salariați ai statului român lucrează în instituția condusă de un fost turnător al Securității, Mugur Isărescu: Banca Națională a României are peste 2.000 de angajați - în creștere cu 12% în ultimii zece ani - și au, în medie, 2.500 de euro, net. Citește și: EXCLUSIV 117 milioane EUR pentru tratamentul balnear al pensionarilor. 33 de milioane EUR ajung la firma CNSLR Frăția, administrată de un sindicalist care câștigă peste 21.000 EUR lunar Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, fost turnător al Securității sub pseudonimul “Manole“, a primit de la statul român, în anul fiscal 2023, circa 1,43 milioane de lei, a arătat DeFapt.ro. El este finanțat de statul român ca guvernator al BNR, membru al Academiei Române și pensionar. Cei mai bine plătiți salariați ai statului, în instituția condusă de un fost turnător Valoarea exactă a salariilor angajaților BNR a fost secretizată în BNR, la fel ca și în altă instituție de stat cu salarii astronomice, ASF. Însă rapoartele anuale ale BNR arată ce buget se cheltuie pentru salarii și câți angajați are insitutuția. Astfel, în 2023, la BNR au lucrat 2.079 angajați, iar cheltuielile salariale au fost de 496 milioane de lei. Un calcul simplist arată că, în medie, s-au cheltuit circa 24.000 de lei, lunar, brut, pe fiecare angajat, deci salariul mediu, net, lunar, a fost de circa 2.500 de euro. Doar direcția de comunicare are nu mai puțin de cinci “servicii“, unul fiind de comunicare online, iar altul de multimedia. BNR nmu precizează câte persoane lucrează la această direcție. Există chiar și un “Birou de intervenții rapide“ în cadrul BNR, la direcția de protecție a valorilor. n La 31 decembrie 2013 numărul salariaţilor din Banca Naţională a României era de 1 867 persoane. În acel an, cheltuielile de personal era de circa 241 milioane de lei, adică jumătate din aceste cheltuieli în 2023. O investigație din 2017 arăta că actualul guvernator BNR spiona diplomați străini, în special americani și britanici, sub conducerea ofițerilor Unității Militare 0195. Potrivit articolului, nici colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de „notele“ lui „Manole.” În 2020, CNSAS preciza că Mugur Isărescu a turnat la Securitate două persoane care se plângeau de nivelul de trai. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că îl susţine pe Mugur Isărescu, în vârstă de 74 de ani și aflat de peste trei decenii la cârma Băncii Naționale, pentru un nou mandat deoarece „România are nevoie de stabilitate monetară”. “În acest moment, eu îmi doresc stabilitate monetară şi domnul Isărescu pe plan internaţional e un om recunoscut. Vorbesc din funcţia de prim-ministru. Trebuie un partener la BNR|, a spus Ciolacu.

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara. Comisia Europeană a pregătit draftul unei recomandări pe care Consiliul European o va face României în legătură cu deficitul bugetar imens, dar care critică și întârzierile în absorbția fondurilor europene. Citește și: Nicușor Dan anunță că vrea ca în 2024 să modernizeze 70 de kilometri de conductă de termoficare, față de 50 km în 2023 Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie În documentul prezentat de Antena 3 se cere României să înceapă din 2024 reducerea deficitului bugetar la doar 3%, printr-o politică fiscală strânsă. Însă, în legătură cu anul 2025, Comisia Europeană scrie clar că Guvernul trebuie să reducă cheltuielile, nu să majoreze taxele. „In 2025, in line with the requirements of the reformed Stability and Growth Pact, limit the growth in net expenditure to a rate consistent with reducing the general government deficit towards the 3% Treaty reference value and keeping the general government debt at a prudent level over the medium term/ În 2025, în conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere reformat, să limiteze creșterea cheltuielilor nete la un ritm care să permită reducerea deficitului public general către valoarea de referință de 3 % din tratat și menținerea datoriei publice generale la un nivel prudent pe termen mediu”, se arată în document. În document se mai cere guvernului Ciolacu să accelereze implementarea programelor de coeziune și a PNRR, inclusiv capitolul RePowerEU, „asigurând finalizarea reformelor și investițiilor în august 2026, prin garantarea unei guvernări efective și întărirea capacității administrative”. Dezastrul absorbției fondurilor UE, inclusiv PNRR În primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din PNRR din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document.

Derapajul financiar al Guvernului, fără precedent Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Derapajul financiar al Guvernului, fără precedent

Derapajul financiar al Guvernului, în primele patru luni din 2024, este fără precedent din 2008 până acum, arată un grafic din Ziarul Financiar. Citește și: Cum au reușit să scape medicii care transformaseră Spitalul de Arși în fabrică de pus silicoane Derapajul financiar al Guvernului, fără precedent Nici în anii crizie economice, nici în perioada pandemiei, nu s-a înregistrat un deficit atât de mare, de 3,24% din PIB, respectiv 57 de miliarde de lei. Grafic: Ziarul Financiar Ziarul Financiar arată cheltuielile cu asistența socială, aproape 84 de miliarde de lei, au reprezentat 35% din toate cheltuielile Guvernului. Însă, în septembrie, urmează o nouă majorare substanțială a pensiilor, iar Ziarul Financiar se întreabă dacă aceasta va fi posibilă. „Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele patru luni ale anului 2024, au fost în sumă de 1,93 mld lei, precum și de suma de 9,33 mld lei (0,53% din PIB) reprezentând plata în avans a pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legile speciale, aferente lunii mai, din bugetul asigurărilor sociale de stat (8,31 mld lei), repectiv și din bugetul de stat (1,02 mld lei) conform HG nr.422/2024”, se arată într-o notă a ministerului de Finanțe. Cheltuielile Guvernului în primele patru luni Analiștii financiari cred că majorarea pensiilor ar trebui oprită „Nu, bugetul nu suportă, răspund analiştii financiari consultaţi de ZF. Dar se va face, pentru că legea deja este votată şi este, practic, o decizie electorală. În România sunt peste cinci milioane de pensionari”, scrie această publicație. Guvernul a cheltuit, în primele patru luni, zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor, cu aproape 21% mai mult decât în perioada similară din 2023. Prin bugetul de stat pentru 2024, aprobat de Parlament, salariile bugetarilor ar trebui să crească în acest an cu 10%, oricum mult peste inflația anuală, estimată la circa 5%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră