vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cfr

35 articole
Eveniment

Hackeri ruși au atacat sistemele CFR

Hackeri ruși au atacat sistemele CFR. Rusia a făcut "mii" de încercări pentru a se infiltra în reţele feroviare europene, într-o campanie destinată să destabilizeze Uniunea Europeană şi să saboteze o infrastructură vitală, a declarat ministrul ceh al Transporturilor, Martin Kupka pentru Financial Times. Ținta, sistemele de semnalizare Potrivit lui Kupka, campania de hacking, demarată de la debutul invaziei în Ucraina, în luna februarie 2022, a inclus atacuri asupra sistemelor de semnalizare şi reţelelor operatorului feroviar naţional din Cehia, Ceské dráhy. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Atacurile anterioare au întrerupt funcţionarea sistemului de eliberare de bilete şi au provocat îngrijorări cu privire la posibilitatea apariţiei unor grave accidente ca urmare a interferenţelor asupra sistemului de semnalizare. "Cu siguranţă este un punct dificil dar sunt foarte mulţumit pentru că am putut proteja toate sistemele de un atac care să aibă succes", a spus Kupka. Hackeri ruși au atacat sistemele CFR Încercările Rusiei de a destabiliza infrastructura energetică din Europa sunt bine documentate însă s-a discutat mai puţin despre amestecul în reţelele de transport. În luna martie 2023, Agenţia Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică a lansat un avertisment cu privire la ameninţările ruseşti la adresa transporturilor, raportând atacuri cibernetice majore ale "unor grupuri de hackeri pro-ruşi" asupra companiilor feroviare din Letonia, Lituania, România şi Estonia. La rândul său, Agenţia pentru securitate cibernetică din Cehia, NUKIB, a avertizat şi ea asupra înmulţirii atacurilor cibernetice în ultimii ani, în special în domeniile energie şi transporturi. Operatorul feroviar ceh Ceské dráhy a informat şi el că a constatat "un număr în creştere de atacuri cibernetice asupra infrastructurii digitale" şi a precizat că îşi întăreşte în mod constant securitatea cibernetică. Linia de mare viteză Berlin - Praga - Viena Kupka a mai spus că Cehia, care analizează construcţia unei linii de tren de mare viteză care ar lega Berlinul, Praga şi Viena în patru ore, a introdus limite cu privire la capacitatea operatorilor străini de a participe la procedurile de licitaţie. "Nu este vorba de o interdicţie, dar am prefera companii europene. Pentru componentele digitale şi de asemenea pentru sistemele de semnalizare, cu siguranţă cerem o limită (pentru operatorii străini care furnizează anumite componente) pentru că este vorba de o infrastructură vitală", a spus ministrul ceh al Transporturilor. Prezent la Bruxelles, Martin Kupka a spus că a făcut lobby pentru ca UE să aloce o parte mai mare din bugetul comun pentru proiecte majore de infrastructură, în condiţiile în care reţeaua feroviară învechită a blocului comunitar are probleme în a face faţă cererii crescute. 43 de miliarde de euro "Este vorba de supraîncărcarea operatorilor convenţionali", în special pentru traficul feroviar de marfă, a spus Kupka, avertizând că ar putea afecta funcţionarea pieţei unice europene. Linia Berlin-Praga-Viena este prima dintr-o serie de proiecte de tren de mare viteză care ar urma să lege Europa Centrală cu Ucraina, Republica Moldova şi Balcanii de Vest. Autorităţile de la Praga au estimat că porţiunea din Cehia a acestui proiect ar urma să coste 1.000 de miliarde de coroane (43 de miliarde de dolari). Transportul feroviar reprezintă majoritatea proiectelor în bugetul de 25,8 miliarde de euro alocat pentru transporturi de Facilitatea de Conectare a Europei (CEF).

Hackeri ruși au atacat sistemele CFR (sursa: Facebook/CFR Călători)
Sinecuristul lui Grindeanu: absolvent de geografie, șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării Foto: Facebook
Politică

Absolvent geografie, șef aeroporturi, căi ferate porturile

Sinecuristul lui Grindeanu: absolvent al de facultății de geografie, plasat de ministrul PSD șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Răzvan Robert Dobre a absolvit în 2004 Facultatea de Geografie a Universității București, lucrează în ministerul Transporturilor din 2014 și a fost pus de ministrul PSD Sorin Grindeanu în fruntea a trei consilii de administrație care controlează companii strategice din Transporturi. În plus, Dobre este simplu membru în alte două consilii de administrație ale unor companii controlate de ministerul Transporturilor. Citește și: Cum și-au bătut joc liderii sindicali de stațiunile înhățate de la stat: ultimul hotel din stațiunea Voineasa se va închide Nu este clar ce anume l-ar califica pe Dobre, profesional, să conducă o asemenea diversitate de companii cu activități atât de diferite. Razvan Dobre Foto: Club feroviar Absolvent de geografie, șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării Potrivit declarației de avere din 2023, în anul fiscal 2022, Robert Răzvan Dobre a beneficat de nu mai puțin de șase surse de venit de la stat: director general la Transporturi, 108.132 lei/ an conferențiar la Universitatea București, 63.608 lei/ an 34.830 lei/ an președinte al consiliului de administrație al „SNTFC CFR Calatori SA Archives” 35.534 de lei/ an - președinte CA Administrația Porturilor Dunării, Galați 67.534 de lei, președinte CA Aeroporturi Otopeni 1.715 lei, membru CA Rofersped, o companie controlată de CFR Marfă În plus, potrivit declarației de interese, Dobre este și membru în AGA la aeroportul din Timișoara. În consecință, în anul fiscal 2022, Dobre a câștigat, în medie, lunar, circa 25.000 de lei, de la statul român. Citește și: Spionii ruși expulzați din Vest au ajuns în mizerie: i se plâng lui Putin de condițiile grele pe care le oferă patria nerecunoscătoare. Soțiile lor, trimise să livreze pizza În aprilie 2022, Puterea scria cum și-a plasat Dobre un protejat în CA-ul Aerporturilor București: „Surprinzător, președintele Consiliului de Administrație de la CNAB este Răzvan Robert Dobre, un profesor de geografie abonat la sinecuri administrative din «ograda» acestui minister. Numai că, tot prin decizia lui Sorin Grindeanu, în bordul administrativ de la CNAB a aterizat un alt absolvent de geografie în persoana lui Laurențiu Andrei Ilie. Întâmplător sau nu, acesta l-a avut ca îndrumător la obținerea licenței de geografia turismului tocmai pe… Răzvan Dobre, actualul președinte interimar al CA de CNAB. Așadar, cele două aeroporturi bucureștene sunt pilotate administrativ de absolvenți de… geografie”.

Șofer inconștient spulberă bariera de trecere a căii ferate Foto: captură video
Eveniment

Șofer inconștient spulberă bariera trecere a căii ferate

CFR Infrastructură a publicat imagini cu un șofer inconștient care spulberă bariera de trecere a căii ferate, ignorând semnalele acustice și luminoase care anunțau sosirea trenului. Citește și: Tatăl tânărului șofer drogat ucigaș, rechin imobiliar care a amenințat-o cu moartea pentru un teren, spune Monica Tatoiu, care susține că a avut un proces cu Pascu senior Compania a sesizat poliția. Șofer inconștient spulberă bariera de trecere a căii ferate „Şofer inconştient - spulberă bariera de la Brazi, înainte de trecerea trenului RE 10065!. Conducătorul autoturismului din imagini ignoră nu doar semnalele acustice şi luminoase, dar şi barierele care sunt în curs de coborâre, manevră inconştientă care a provocat, pe de o parte, nefuncţionarea corespunzătoare a barierelor de la trecerea la nivel, situată la km 49+900, iar pe de altă parte prelungirea timpilor de circulaţie ai trenului RE 10065, care a redus viteza de circulaţie pentru tranzitarea pasajului, în condiţii de siguranţă. Menţionăm faptul că această trecere la nivel este situată pe linia de cale ferată Brazi - Crivina, unde viteza maximă de circulaţie a trenurilor este de 140 km/h", se arată într-o postare pe pagina de Facebook a CFR Infrastructură. Conform imaginilor video, semnalele erau aprinse şi barierele erau în curs de coborâre în momentul în care şoferul a forţat trecerea, rupând unul dintre braţele barierei. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” "Imaginile au fost transmise şi reprezentanţilor Poliţiei pentru identificarea conducătorului care a ignorat semnalizarea la trecerea la nivel şi a talonat bariera, un real pericol public, din punctul nostru de vedere, pentru siguranţa traficului rutier şi feroviar. CFR SA va sprijini în continuare acţiunile Poliţiei Rutiere în vederea identificării conducătorilor auto care încalcă în mod voit regulile de circulaţie prevăzute de Codul Rutier, prin monitorizarea traficului la trecerile la nivel şi transmiterea tuturor imaginilor surprinse pe camerele de luat vederi, astfel încât împreună să contribuim la reducerea numărului de accidente/incidente rutiere la trecerile la nivel cu calea ferată", mai transmite sursa citată.

Haosul continuă pe căile ferate, ministrul Grindeanu - absent Foto: Facebook
Eveniment

Haosul continuă pe căile ferate, Grindeanu - absent

Haosul continuă pe căile ferate, după mai multe zile de întârzieri uriașe, dar ministrul Transporturilor, SorinGrindeanu este complet absent și nu s-a deranjat să aibă vreo reacție. Trenurile care urmau să ajungă, azi, în Gara de Nord, au sute de minute întârziere. Principalul motiv al întârzierilor pare a fi furtuna care a doborât copaci peste linia ferată. Însă și zilele trecute, când nu au fost furtuni, ci vreme caniculară, s-au înregistrat întârzieri uriașe. Haosul continuă pe căile ferate, ministrul Grindeanu - absent Cea mai mare întârziere, de peste 700 de minute, o avea la ora 16.00 un tren care vine de Arad şi urma să plece spre Constanţa. Acest tren era operat de Astra Trans Călători. Foto: News.ro Un alt tren vine de la Budapesta şi trebuia să ajungă la Bucureşti la ora 8.00, avea peste 400 de minute întârziere, arată news.ro. Un tren de la Craiova avea 330 de inute întârziere, iar un altul de la Deva, peste 300 de minute întârziere. "Au stat nouă ore în câmp și au așteptat să se întâmple ceva. Pur și simplu au stat, ca să vină cineva să ia un copac de pe șine. Este revoltător. Fiul meu doarme acum, în tren pentru că are nevoie de odihnă. Performanță se face mergând cu trenul în pas de pitic. Norocul nostru este că acest concurs este mâine. Copilul a primit o sticlă de apă de la niște oameni care stăteau în cușeta respectivă, care au abandonat trenul. Noi am aflat undeva în jurul orei 10.00 Aș întreba și eu pe cineva din minister: dacă ar avea un copil în tren oare cum ar proceda în cazul acesta? Dacă cineva din guvern ar avea un copil în tren, cum ar proceda în cazul ăsta?", a spus Vasile Blidar, tatăl unui copil de 15 ani care urma să participe la un concurs de atletism din Constanța. Mizerie, căldură sufocantă, trenuri defecte Însă ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, nu a avut nici o reacție la aceste întârzieri, așa cum nu a avut nici cu alte ocazii. „Sute de minute întârziere, popasuri în mijlocul câmpului și vagoane fără aer condiționat. Prin asta trec nenumărați călători. Toate aceste probleme se adaugă la cele deja... „tradiţionale”, pe care le întâlnim pe tot parcursul anului”, arăta un reportaj Pro TV din această dimineață. „De la startul valului de caniculă, apar din ce în ce mai des semnalări de trenuri stricate din cauza căldurii, vagoane în care nu funcţionează aerul condiţionat, dar şi alte probleme, cum ar fi mizeria din garnituri. În tot acest context, CFR Călători vine cu un sfat uluitor pentru cei care cumpără bilet în perioada caniculară: să aibă la ei apă şi medicamente”, scria DCNews, acum câteva zile. „Compania Națională de Căi Ferate CFR SA adresează scuzele aferente tuturor călătorilor și îi asigură ca toate interventiile desfășurate în cursul nopții au fost necesare pentru continuarea călătoriei în condiții de siguranță”, se arată într-un comunicat al companiei. Citește și: BREAKING Declarație extrem de gravă a premierului Viktor Orban: Noi n-am declarat că Ardealul și Ținutul Secuiesc ar fi teritorii românești (transcriere G4Media/Transtelex)

Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei (sursa: CFR Infrastructură)
Economie

Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei

Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei. Administratorul infrastructurii feroviare, CFR SA, estimează o pierdere de 955,436 milioane pentru anul în curs, mai mare cu peste 909% faţă de cea înregistrată în 2022, potrivit instrumentului de motivare care însoţeşte proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR" SA, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI). Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei "Rezultatul brut programat pentru anul 2023 este negativ - pierdere, în valoare de 955.436,44 mii lei. Estimarea unei pierderi în anul 2023 în valoare de 955.436,44 mii lei, mai mare decât cea realizată la data de 31.12.2022 cu 909,67%, respectiv cu suma de 860.807,54 mii lei sunt următoarele: diminuarea veniturilor din transferuri pentru întreţinerea infrastructurii feroviare cu 14,12%, respectiv cu suma de 265.689,30 mii lei faţă de cele realizate la data de 31.12.2022; creşterea cheltuielilor de personal cu 32,49%, respectiv cu suma de 656.782,46 mii lei, în special urmarea aplicării creşterilor salariale conform prevederilor Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar începând cu data de 01.07.2023; creşterea cheltuielilor cu stocurile (energie, apă şi combustibil) cu 24,06%, respectiv cu suma de 82.724,83 mii lei faţă de cele realizate la data de 31.12.2022 pe fondul creşterii preţurilor unitare şi aplicării prevederilor legale în vigoare; creşterea cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi cu 19,22%, respectiv cu suma de 54.837 mii lei", se spune în documentul lansat vineri în consultare publică. La toate acestea se adaugă faptul că CFR SA gestionează infrastructura feroviară publică având o legislaţie specifică şi dedicată, cu venituri plafonate prin reglementări legale şi cu cheltuieli fixe de administrare şi funcţionare. Taxa de cale ferată CFR SA şi-a proiectat pentru 2023 veniturile totale în valoare de 5,29 miliarde de lei, în creştere faţă de cele realizate în anul 2022 cu 4,12%, respectiv cu suma de 209,547 milioane lei. În structură, veniturile din exploatare, de 5,155 miliarde de lei, deţin o pondere 97,44%, iar veniturile financiare, în valoare de 135,212 milioane de lei, au o pondere de 2,56% în veniturile totale. Veniturile din exploatare au fost programate în creştere cu 4,16% faţă de cele realizate la data de 31.12.2022, respectiv cu suma de 205,648 milioane de lei. Cifra de afaceri, în valoare de 1,155 miliarde lei, a fost programată în creştere cu 10,38% (+108,621 milioane lei) faţă de cea realizată la data de 31.12.2022 şi reprezintă 22,40% din totalul veniturilor de exploatare. "Venitul din taxa de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI) este principalul venit obţinut de companie în urma punerii infrastructurii feroviare, în mod nediscriminatoriu, la dispoziţia tuturor operatorilor de transport feroviar de marfă şi călători, în baza contractelor de acces. Programarea acestui element de venit s-a realizat în baza solicitărilor de trasee ale operatorilor de transport feroviar de călători şi al volumului estimat al traficului feroviar, care urmează să fie realizat de operatorii de transport feroviar de marfă în anul 2023. Valoarea programată pentru anul 2023 este de 965.300 mii lei, mai mare cu 11,82% decât cea realizată la data de 31.12.2022, şi reprezintă 18,73% din totalul veniturilor de exploatare", se arată în instrumentul de motivare. Statul bagă bani, dar nu e suficient Veniturile din subvenţii şi transferuri de exploatare, aferente cifrei de afaceri nete, în valoare de 1,616 miliarde lei, reprezintă contribuţia bugetului statului la finanţarea cheltuielilor pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia infrastructurii feroviare publice aflată în proprietatea statului şi în administrarea companiei. Veniturile din transferurile pentru întreţinerea şi funcţionarea/exploatarea infrastructurii feroviare publice în anul 2023 au fost programate în scădere cu 14,12%, respectiv cu suma de 265,689 milioane lei, faţă de cele realizate la finele anului trecut, au o pondere de 31,36% în totalul veniturilor de exploatare şi se utilizează cu prioritate pentru plata obligaţiilor către bugetul general consolidat, asigurarea cheltuielilor stabilite de lege aferente activităţii de întreţinere şi funcţionare a infrastructurii feroviare publice şi asigurarea cheltuielilor stabilite prin contractele de prestări servicii. "Alocaţiile bugetare prevăzute pentru Compania Naţionala de Căi Ferate 'CFR' SA în Legea bugetului de stat pe anul 2023, nr. 368/19.12.2022, nu acoperă integral achitarea obligaţiilor companiei către bugetul general consolidat, a salariilor necesare activităţii de întreţinere şi exploatare din ramura linii şi instalaţii. Pentru achitarea integrală a obligaţiilor de plată către bugetul general consolidat a drepturilor salariale aferente personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiilor de întreţinere şi reparaţie linii, instalaţii, utilaje, acoperirea influenţei aplicării Legii nr. 195/07.09.2020 privind Statutul personalului feroviar începând cu data de 1 iulie 2023 este necesară suplimentarea, în cursul anului 2023, a sumei de 1.616.261 mii lei, care a fost alocată prin Legea nr. 368/2022 - Legea bugetului de stat pe anul 2023, cu suma de 373.343,00 mii lei, astfel: 598 mii lei pentru achitarea obligaţiilor la bugetul general consolidat al statului; 745 mii lei pentru achitarea salariilor aferente personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiilor de întreţinere şi reparaţie linii, instalaţii, utilaje", potrivit documentului. Compania a preluat 2.239 de angajați Cheltuielile cu personalul au fost programate în creştere cu 28,30%, respectiv cu suma de 590,716 milioane lei, faţă de valoarea aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2022. Cheltuielile de natură salarială, în valoare de 2,589 miliarde lei, au fost estimate în creştere cu 28,63%, respectiv cu suma de 576,193 milioane lei faţă de suma aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat al anului 2022. Creşterea cheltuielilor de natură salarială are la bază, printre altele, preluarea de către CFR SA a unui număr de 2.239 salariaţi de la societatea afiliată Electrificare CFR SA. "Valoarea cheltuielilor de natură salarială realizate în anul 2022, în sumă de 1.952.619,02 mii lei, nu depăşeste valoarea cheltuielilor de natură salarială aprobată prin bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat al anului 2022, prin HG nr. 1278/2022, în valoare de 2.012.761,10 mii lei", se mai spune în document. Sursele necesare finanţării investiţiilor pentru anul 2023, în valoare de 3,434 miliarde lei, au fost programate în creştere cu 51,05%, respectiv cu suma de 1,161 miliarde lei, faţă de cele realizate la data de 31.12.2022. Creanțe la CFR Marfă și CFR Călători Sursele de investiţii pentru anul 2023 vor fi asigurate din: surse proprii (960.610 lei), alocaţii de la buget pentru investiţii (162 milioane lei), buget de stat şi fonduri externe nerambursabile (133,355 milioane lei), din care: proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, respectiv programe din fondul de coeziune (1,378 miliarde lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, respectiv în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (1,470 miliarde lei), proiecte aprobate în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (148,643 milioane lei). Totodată, CFR SA estimează că plăţile restante, care sunt în valoare de 310 milioane lei, aproape că se vor dubla şi vor fi în creştere cu suma de 293,66 milioane lei faţă e cele realizate la data de 31.12.2022. Motivele care stau la baza acestei estimări sunt: neîncasarea creanţelor restante de la CFR Marfă şi CFR Călători până la finalul anului 2023; alocarea insuficientă de la bugetul statului a sumelor necesare întreţinerii şi exploatării infrastructurii feroviare publice în raport cu necesarul de finanţare; rezultatul brut negativ (pierdere) al companiei; indicele de creştere a veniturilor totale, programate pentru anul 2023, faţă de cele realizate la data de 31.12.2022 este de 4,12%, iar indicele de creştere a cheltuielilor totale programate pentru anul 2023, faţă de cele realizate la data de 31.12.2022 este de 20,72%. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea "La data de 31.12.2022, compania a înregistrat creanţe restante în valoare de 1.473.345,43 mii lei, din care: CFR Marfă SA (69,57%) suma de 1.024.943,84 mii lei şi CFR Călători (7,42%) suma de 109.384,07 mii lei. În anul 2023, SNTFM 'CFR Marfă' SA continuă procedura concordatului preventiv, procedură omologată de Tribunalul Bucureşti în 12 martie 2020, fapt ce a determinat la imposibilitatea estimării valorii creanţelor care se vor încasa de la această societate", se menţionează în instrumentul de motivare.

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani (sursa: Facebook/Mircea Geoană)
Justiție

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani. Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv vineri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la șapte ani şi patru luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, într-un dosar legat de atribuirea unui contract de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată. Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani La instanţa de fond, Vlădescu primise opt ani şi șase luni închisoare, însă un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a constatat vineri că pentru infracţiunea de trafic de influenţă faptele s-au prescris, el rămânând cu șapte ani şi patru luni pentru luare de mită. În acelaşi dosar, Mircea Ionuţ Costea (cumnatul lui Mircea Geoană) a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită. Pe de altă parte, judecătorii au anulat condamnarea de patru ani şi trei luni închisoare cu executare promită de fostul deputat Cristian Boureanu pentru trafic de influenţă, ca urmare a prescrierii faptelor. De condamnări au scăpat şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor), care avea cinci ani şi șase luni închisoare pentru luare de mită, şi Mihaela Mititelu (o apropiată de conducerea Companiei Naţionale CFR), care primise la fond patru ani pentru complicitate la trafic de influenţă, tot ca urmare a prescrierii faptelor. Confiscare: nouă milioane de euro, zece milioane de lei Pe latură civilă, magistraţii au dispus confiscarea specială a sumelor: 3.990.248 lei, 2.177.000 euro şi 65.000 euro de la Sebastian Vlădescu; 3.121.328 lei şi 1.919.900 euro de la Mircea Ionuţ Costea; 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro de la Mihaela Mititelu; 1.114.000 euro de la Constantin Dascălu; 2.111.799 euro de la Cristian Boureanu; 214.874 euro, virată în contul deschis pe numele SC Topanel Production Panels SA la ANABI. Trimis în judecată în 2019 Pe 15 noiembrie 2019, Sebastian Vlădescu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi trafic de influenţă, într-un dosar de corupţie privind reabilitarea unor tronsoane de cale ferată. În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată fostul deputat Cristian Boureanu, acuzat de trafic de influenţă; Mircea Ionuţ Costea (fost angajat la Ministerul Finanţelor şi fost director al Eximbank) - trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) - luare de mită. Într-un dosar separat, a fost trimis în judecată omul de afaceri Josef Hornegger (reprezentantul consorţiului de firme austriece Swietelsky - Wiebe - Takenaka), care a recunoscut că a dat mită mai multor oficiali români, printre care se afla şi Sebastian Vlădescu. Josef Hornegger a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu DNA, el fiind condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare şi obligat să plătească suma de 1,1 milioane euro. "Comisioane" de 20 de milioane de euro Potrivit DNA, dosarul are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005 - 2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro de către o companie străină, cu titlu de comisioane, unor oficiali români în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate. Astfel, în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuţ Costea şi cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR, respectiv Mihaela Mititelu, să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimbul acestor sume, oficialii români au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi. Circuite financiare fictive de ascuns șpaga "O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006 - 2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii. Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia. În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administratorul unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro. A doua etapă - în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de Finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu", arată DNA. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate. Șpăgari mai mici, încă cercetați Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe cinci niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor. În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora. Conform DNA, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu a primit 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu a primit 2.111.799 euro. Totodată, directorului companiei străine, Josef Hornegger, i-a revenit suma de 1.100.000 euro. Citește și: Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat: 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical, latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament Potrivit DNA, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizare a circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei. Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din şapte jurisdicţii (Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria).

Soră de miss Buzău, funcții grele (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Soră de miss Buzău, funcții grele

Soră de miss Buzău, funcții grele. Cristina Elena Arghir, fosta cumnată a primarului Robert Negoiță, a fost plasată de ministrul Economiei, Florin Spătaru, în Consiliul de Administrației al Loteriei Române. Vicepremierul și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, i-a oferit și el un loc călduț în Consiliul de Administrație al companiei Rofersped SA, firma de expediții al falimentarei CFR Marfă. Soră de miss Buzău, funcții grele Anterior, Arghir beneficiase de o numire asemănătoare la SIF Oltenia. În plus, aceasta a rămas și la conducerea companiei Internet și Tehnologie S3, firma administrației locale Sector 3, de unde încasează în jur 5.000 de euro lunar. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sorina Docuz, fostă Miss Buzău, s-a căsătorit cu primarul Robert Negoiță în anul 2013. Pe atunci el avea 41 de ani, iar ea, 22 de ani. Petrecerea a avut loc la hotelul Rin Grand Hotel. Nu se știe dacă la eveniment a participat și deputatul de Buzău Marcel Ciolacu, actualul lider al PSD. Însă, la începutul anului 2016, primarul Robert Negoiță a divorțat la notar de Sorina Docuz. Cristina Elena Arghir, sora Sorinei Docuz, a lucrat din 2008 până în 2010 la Vodafone, acolo unde gestiona „contul în relația cu clienții”. Apoi s-a angajat la firma fraților Negoiță, Ring Media Group, companie care edita ziarul Ring. Aici a lucrat ca specialist în marketing până în octombrie 2017. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV Fostul cumnat, primarul Robert Negoiță, la un an după divorțul de sora ei, a decis să o numească în septembrie 2017 în funcția de administrator provizoriu la Internet și Tehnologie S3, una din societățile înființate de Primăria Sector 3. Continuarea, aici.

Grindeanu nu demisionează: "Emoție de moment" (sursa: Facebook/Ministerul Transporturilor și Infrastructurii România)
Eveniment

Grindeanu nu demisionează: Emoție de moment

Grindeanu nu demisionează: "Emoție de moment". Locomotiva care a cauzat accidentul de sâmbătă seară a ieşit din revizie tehnică din depoul Ploieşti în dimineaţa acelei zile, a declarat, luni, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, menţionând că nu se poate pronunţa în ceea ce priveşte accidentul, înaintea rezultatelor anchetei care se află în derulare. Cu revizia proaspăt făcută El a subliniat, în cadrul unei conferinţe de presă (VIDEO), că de 30 de ani nu s-a investit în domeniul feroviar, iar de 20 de ani nu s-a cumpărat nicio garnitură de tren nou în România. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Aşa cum ştiţi, în acest moment, e în desfăşurare o anchetă care are diverse componente. Ar părea cel puţin ciudat din partea mea să mă pronunţ înaintea rezultatelor acestei anchete, dar pot să vă spun un lucru, cred eu, în premieră: locomotiva care a cauzat accidentul de sâmbătă seară, în 25 martie, a ieşit din revizie tehnică din depoul Ploieşti, în dimineaţa acelei zile. Am actele sau raportul din acest punct de vedere. În dimineaţa acelei zile, această locomotivă a ieşit din revizie tehnică, programată din timp - de la depoul Ploieşti a făcut o cursă de la Ploieşti la Galaţi dar, în 25 dimineaţa, a ieşit din depoul Ploieşti, după revizie tehnică. Toate aspectele legate de anchetă, toate, inclusiv aceasta, ceea ce v-am spus mai devreme - mi se pare o informaţie extrem de importantă - sigur va fi luată în calcul de către anchetatori. Toate aceste rapoarte, fie că vorbim de Teleorman, fie că vorbim de Galaţi, vor fi publice şi vor fi prezentate", a menţionat ministrul Transporturilor. Grindeanu nu demisionează: "Emoție de moment" Potrivit acestuia, o demisie nu va rezolva problema, poate să acopere "o emoţie de moment, dar nu e soluţia care să ducă la rezolvarea problemei de fond", în condiţiile în care sistemul feroviar este subfinanţat de zeci de ani. "Un om poate să-şi dea demisia, că vorbim de director general la CFR Călători, că vorbim de miniştri. Nimeni nu este de neînlocuit şi nimeni nu e perfect. Lucrurile acestea, în schimb, nu rezolvă problema. De 30 de ani există subfinanţarea acestui sistem feroviar şi nu doar subfinanţare, şi alte lucruri. În 30 de ani aceste lucruri nu se rezolvă printr-o demisie. Se acoperă, poate aşa, să zicem, o emoţie de moment, dar nu e soluţia care să ducă la rezolvarea problemei de fond. Va fi acoperită probabil sau poate fi acoperită această tragedie prin demisia directorului general sau a unui ministru - şi mediatic poate să fie acoperită. Dar rezolvă problema? Nu cred că rezolvă problema. De aceea am început prin a spune ce facem să îndreptăm lucrurile dacă 30 de ani a fost subfinanţat acest domeniu, cel feroviar, dacă de 20 de ani nu s-a cumpărat nicio garnitură de tren nou în România, una de 20 de ani", a mai spus ministrul. "Acest sistem a fost subfinanţat" Totodată, Sorin Grindeanu a subliniat că rolul unui ministru al Transporturilor este să se asigure că se fac investiţii în infrastructura feroviară. "De zeci de ani, de zeci de ani - și subliniez acest lucru - acest sistem a fost subfinanţat. Şi nu doar subfinanţat - şi asta este o realitate pe care n-avem cum să o negăm. De asemenea, rolul unui ministru al Transporturilor este să se asigure că se fac investiţii în infrastructura feroviară. Iar astăzi, cu permisiunea dvs., printre alte puncte, vă voi prezenta câteva din aceste investiţii sau începuturi pe acest domeniu feroviar, demarate în 2022 şi bineînţeles, continuate. Dar, totodată, înainte de a intra în detalii, trebuie subliniat încă o dată faptul că sunt foarte multe lucruri de făcut în domeniul feroviar, că acei zeci de ani de subfinanţare ne-au adus într-o situaţie nu tocmai fericită - şi că tot ceea ce înseamnă programul operaţional de transporturi sau PNRR înseamnă de fapt o reformă din temelii a acestui sistem feroviar", a adăugat el. Șefa de tren a murit la spital La data de 25 martie 2023, în jurul orei 19.19, la Gara CFR Galaţi, a avut loc un accident feroviar, după ce s-ar fi defectat sistemul de frânare al unei locomotive care a lovit un vagon de călători al trenului care se forma pentru ruta Galaţi - Buzău. În urma impactului, conductorul trenului implicat, o femeie în vârstă de 53 ani şi cu o vechime în conducerea trenurilor de călători de peste 15 ani, a decedat la spital, iar alte trei persoane au fost rănite. Totodată au fost avariate locomotiva şi vagonul. Citește și: Fost director în CFR, după accidentul de la Galați: în orice clipă, vagoanele CFR Călători pot sări de pe linie și lovi un marfar cu benzină. “Trenurile CFR Călători sunt un real pericol“ Cauzele care au generat accidentul produs sâmbătă seara în Gara Galaţi, la cuplarea locomotivei la garnitură, vor fi stabilite de echipa de cercetare aflată la faţa locului, a informat CFR Călători.

Cele mai moderne instalații de siguranță feroviară sunt proiectate în anii 60 Foto: Inquam Photos/ Ovidiu Iordachi
Eveniment

Cele mai moderne instalații de siguranță feroviară

“Cele mai moderne instalații de siguranță feroviară sunt proiectate în anii '60, când președintele țării era ceferist“, arată o analiză a Asociației Pro Infrastructura. Asociația mai arată că este nevoie de un “pact transpartinic| pentru refacerea situației de pe căile ferate. Cele mai moderne instalații de siguranță feroviară sunt proiectate în anii '60 Asociația Pro Infrastructura arată că: Cu puține excepții, locomotivele CFR au peste 40 de ani, fiind proiectate în anii '50. Nu e de mirare că iau foc, rămân fără frâne sau accelerează necontrolat. De zeci de ani operatorii cârpesc material rulant de la o zi la alta, neavând bani și legislație pentru unul nou. Din lipsă de material rulant s-a ajuns ca trenul de la Galați (și multe alte garnituri Regio) să fie format din locomotivă și un singur vagon. Reconstrucția magistralelor costă foarte mult pe kilometru și durează peste dublul termenului contractual. Un exemplu: scoaterea unor copaci din circuitul forestier durează și 5 ani pe feroviar și doar 3-6 luni la autostrăzi. Antreprenorii știu că politicienilor nu le pasă, așa că nu se grăbesc niciodată pe calea ferată. Cele mai moderne instalații de siguranță feroviară sunt proiectate în anii '60, când președintele țării era ceferist, iar cele mai vechi datează dinaintea Primului Război Mondial! În afara investițiilor majore de reconstrucție au fost digitalizate foarte puține stații cu fonduri nerambursabile. Cele mai multe accidente (de exemplu cele recente de la Fetești, Roșiori și Galați) au loc în stații. S-a ajuns ca mecanicii pensionați reveniți la lucru să stea continuu zeci de ore pe locomotivă. Pact transpartinic pentru investiții Ce propune această asociație, sub forma unui pact transpartinic: Este nevoie de un pact transpartinic care să prevadă înlocuirea locomotivelor mai vechi de 30 de ani. Un pact transpartinic ar trebui să prevadă generalizarea programului Quick Wins pe toată rețeaua, reducerea la zero în termen de 5-7 ani a numărului de kilometri scadenți la reparație capitală și eliminarea centralizărilor mecanice sau electromecanice în următorii 5 ani. De asemenea, reconstrucțiile să nu țină mai mult de 4-5 ani, cu sancțiuni clare pentru antreprenorii și funcționarii care nu-și fac treaba. “Dacă politicienii vor să doarmă liniștiți, e timpul să finanțeze aparate de cale (macazuri) și instalații de siguranță digitale (centralizări electronice)“. Asociația mai cere, la finalul unui mesaj pe Facebook, readucerea meseriei de ceferist la demnitatea pe care o merită. Citește și: FOTO Aici poate avea loc următorul accident grav pe calea ferată din România: șinele trec peste un pod dărăpănat care stă în proptele de lemn. CFR știe, dar susține că nu e nici o problemă

Pod feroviar dărăpănat, în proptele putrezite (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pod feroviar dărăpănat, în proptele putrezite

Pod feroviar dărăpănat, în proptele putrezite. În oraşul Târgu Ocna din judeţul Bacău, un pod CFR care se află într-o stare vizibilă de degradare este susţinut de luni de zile cu ajutorul unor proptele din lemn. Pod feroviar dărăpănat, în proptele putrezite Podul se află pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate Galaţi – Secţia L 5 Târgu Ocna şi este tranzitat zilnic de zeci de trenuri. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cei care locuiesc în proximitatea podului şi văd zilnic cum acesta se degradează sub ochii lor susţin că au făcut mai multe sesizări către CFR în ideea că vor preveni o tragedie. Citește și: Fost director în CFR, după accidentul de la Galați: în orice clipă, vagoanele CFR Călători pot sări de pe linie și lovi un marfar cu benzină. “Trenurile CFR Călători sunt un real pericol“ Însă nimeni nu a intervenit până acum. Mai mult, CFR i-a asigurat de fiecare dată că totul este în regulă, potrivit Ziarului de Iași.

Vagoanele CFR Călători pot sări de pe linie și lovi un marfar cu benzină Foto: CFR Marfa/ Mihai Nicolae
Eveniment

Vagoanele CFR pot sări linie lovi un marfar cu benzină

Un fost director regional în CFR, Dumitru Anchidin, a scris, după accidentul de la Galați, că “în orice clipă“, vagoanele CFR Călători pot sări de pe linie și lovi un marfar cu benzină. Anchidin a acuzat actuala conducere a CFR Călători de faptul că mecanicii sunt epuizați fizic și psihic, iar materialul rulant are “reparația expirată“. Azi, directorul CFR Călători, Traian Preoteasa, a declarat că nu își asumă “subfinanțarea cronică a sistemului feroviar din ultimii 30 de ani“. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Vagoanele CFR Călători pot sări de pe linie și lovi un marfar cu benzină “La acest moment, trenurile CFR Călători sunt un real pericol pentru siguranţa călătorilor, din cauza personalului de locomotivă epuizat şi a mentenanţei extrem de proaste a materialului rulant care se afla în serviciu cu reparaţia expirată, la care prelungirea RP se face din pix, stare a lucrurilor tratată cu indeferentă şi nepricepere de actualul director general Preoteasa Traian. Lipsa personalului de locomotivă şi lipsa preocupării actualului manager a dus în prezent la acumularea unui număr uriaş de ore suplimentare la funcţia de mecanic (nicidecum o reducere a fondului de salarii, cum justifică Preoteasa, care, dimpotrivă, a dus la creşterea fondului de salariu prin plata la dublu a orelor suplimentare), iar astăzi se dovedeşte că acest personal este epuizat fizic şi psihic. Dovadă sunt aceste evenimente care se succed deja la intervale de timp uluitor de scurte“, i-a scris Anchidin ministrului Sorin Grindeanu, într-o scrisoare prezentată de Club Feroviar. La 28 februarie, Club Feroviar a arătat că “termenele de reparații la vagoane de călători, prelungite cu șase luni“. Citește și: Locomotiva care a lovit un vagon la Galați ar fi avut 75 km/h în momentul impactului. Mecanicul susține că mașinăria a accelerat brusc. Șefa de tren a murit Acum, fostul director în CFR apreciază că: “În orice clipă este posibil ca locomotivele sau vagoanele CFR Călători să sară de pe linie şi să acroşeze din sens opus un alt tren de călători sau un tren de marfă de 3000T, încărcat cu benzină.În orice moment, locomotivele sau vagoanele CFR Călători pot lua foc, situaţie care poate genera imense dezastre umane şi materiale. Cazurile cu locomotive de la CFR Călători care iau foc sunt deja obişnuite, iar distanţa până la un dezastru este infimă“.

Alt accident de tren în România (sursa: Digi24)
Eveniment

Alt accident de tren în România

Alt accident de tren în România. Cauzele care au generat accidentul produs sâmbătă seara în Gara Galaţi, la cuplarea locomotivei la garnitură, vor fi stabilite de echipa de cercetare aflată la faţa locului, informează CFR Călători. Alt accident de tren în România Anterior, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a solicitat companiei feroviare să comunice rapid informaţiile relevante opiniei publice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Urmează o anchetă privind acest accident feroviar. I-am cerut directorului general al CFR Călători să prezinte urgent explicaţii şi să vină cu soluţii pentru ca astfel de situaţii să nu se mai repete", a declarat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, într-un comunicat al ministerului transmis sâmbătă seara. Potrivit CFR Călători, în staţia Galaţi, la cuplarea locomotivei la garnitură pentru formarea trenului Regio 7576 în relaţia Galaţi - Mărăşeşti a fost tamponat primul vagon. Citește și: Forțele ruse, măcelărite și demoralizate la Bahmut, ofensiva este aproape oprită. Ucraina pregătește o contraofensivă Din primele informaţii, în urma impactului, au fost rănite patru persoane: mecanicul, conductorul, şeful de tren şi un călător. Au fost solicitate serviciul de Ambulanţă, răniţii fiind preluaţi de echipajele medicale pentru acordarea de îngrijiri de specialitate. Totodată, au fost avariate locomotiva şi vagonul. Potrivit Digi24, locomotiva avea 30 de kilometri pe oră în momentul impactului.

Mecanicii conduc trenul sub influența alcooluluim scire Asociatia Pro Infrastructură
Eveniment

Mecanicii conduc trenul sub influența alcoolului

Asociația Pro Infrastructură explică ce condiții au favorizat ciocnirea a două trenuri, în Teleorman, unda dintre cauze fiind: „Mecanicii au condiții de odihnă proaste și conduc trenul sub influența alcoolului”. Însă asociația indică și numeroase probleme în infrastructura căilor ferate. Pro Infrastructură arată că șeful CFR a mințit în legătură cu incidentul de la Roșiori și doar pentru acest motiv trebuia demis. Foto: Facebook Asociatia Pro Infrastructura Mecanicii conduc trenul sub influența alcoolului „Pe lângă starea proastă a infrastructurii, există un lung pomelnic de probleme legate de mecanicii de locomotivă (...) Mecanicii au condiții de odihnă proaste și conduc trenul sub influența alcoolului. Exemple: accidentul de la Fetești din 2021 cu plecare de la locul faptei "chipurile" ca să bea o bere (...) Merișor-Bănița în 2017 (http://bit.ly/3LxFeGB) și distrugerea viaductului Cârcea în 2018 (http://bit.ly/3Tks4hS). Timpii de odihnă nu se respectă (Fetești 2021, Merișor-Bănița 2017), iar asta înseamnă zeci de ore pe locomotivă. Foile de drum ale mecanicilor sunt scrise pe hârtie și astfel nu pot fi verificate de la distanță”, arată, pe Facebook, această asociație. În ceea ce privește problemele de infrastructură, Pro Infrastructură explică de ce sistemele automate nu funcționează. Citește și: Grindeanu dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj – analiză Club Feroviar. „Un grup infracțional care pune în pericol securitatea românilor”, spune un ceferist Sistemul german de oprire automată al CFR datează din 1960 „Spre deosebire de Grecia, CFR are un sistem de autostop funcțional chiar și pe liniile aflate în proces de modernizare. Asta e bine pentru că reconstrucția unui tronson poate dura și un deceniu (ca în Grecia). Din păcate, sistemul german de oprire automată al CFR datează din 1960 și îi lipsesc funcții la care ne-am aștepta în secolul 21. I-am văzut limitele (și) la accidentul de la Roșiori: poate fi dezactivat de mecanici la orice viteză, iar dacă trenul din față este aproape de semnal, frânarea indusă de autostop poate fi tardivă. Nefiind digital, sistemul din cale nu transmite coduri de diagnostic în cazul unei defecțiuni. La fel ca Grecia, la insistențele Comisiei Europene, CFR se chinuie să implementeze un sistem contemporan de oprire automată și control continuu al vitezei numit ETCS (European Train Control System), componenta principală din ERTMS (European Rail Traffic Management System). ETCS este digital și wireless, cu semnalizare pe display-ul mecanicului (nu pe stâlpi laterali exteriori) și controlează frânarea lină, din timp. Poate fi dezactivat dar în cazuri excepționale și la viteze mici. A fost contractat pe 1150 kilometri începând cu anii 2010, din care ~500 km au calea ferată recepționată dar, la fel ca în Grecia, ETCS/ERTMS nu este funcțional nicăieri în România, nefiind văzut ca o prioritate. Operatorii feroviari nu au primit niciun termen limită până la care să-și doteze locomotivele cu ETCS”, explică asociația. Grindeanu își protejează clienții din fruntea CFR „Transportul feroviar este cenușăreasa politicienilor, de unde și tăcerea ministrului Grindeanu care s-a mulțumit doar să-i ceară public (prin consilierul de imagine, firește) șefului CFR Călători să iasă la declarații, să mai dreagă busuiocul și să influențeze un pic ancheta. CFR Călători a comunicat în mod IRESPONSABIL că trenul de marfă lovit era deja deraiat la momentul impactului. Chiar și numai din cauza asta, dar și pentru carențele în pregătirea mecanicilor evidențiate la Roșiori, directorul CFR Călători TREBUIE DEMIS!”, mai scrie Pro Infrastructură. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj, arăta o analiză recentă din Club Feroviar. Recent, Grindeanu a fost audiat ca martor, la DNA, după ce doi dintre clienții săi politici, plasați în conducerea CFR, au fost puși sub acuzare de către procurorii anticorupție. Dar PSD încearcă să convingă PNL ca, după ce Marcel Ciolacu preia conducerea Guvernului, Grindeanu să rămână ministru al Transporturilor.

Trenul s-a blocat în firele electrice Foto: Facebook
Eveniment

Trenul s-a blocat în firele electrice

Moment istoric: s-a redeschis o nouă legătură feroviară Rămânia Ucraina, d la Câmpulung pe Tisa la Sighetul Marmației, care a stat închisă timp de 15 ani. Dar partea română s-a făcut de râs: trenul a rămas blocat în firele electrice și de comunicații. Un angajat al CFR a fost nevoit să ridice firele cu o prăjină, pentru a redeschide circulația, arată imaginile publicate de fotograful Sorin Hotea. Club Feroviar a precizat că a fost vorba de un tren „de probă” și și-a exprimat speranța că problema va fi rezolvată în timp. De altfel, tot Club Feroviar relata, la 22 februarie, despre bariere ridicate cu mâna după o modernizare a căii ferate de 1,3 miliarde lei. „Pentru a determina semaforul la o trecere la nivel să treacă pe liber automobiliștii au trebuit să împingă manual în sus o barieră care uitase să se ridice. Nu este vorba de vreo barieră la o trecere uitată de lume, ci de una situată pe un Coridor european feroviar modernizat”, a arătat această publicație. Ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit către Defapt.ro. Durează un minut, online Trenul s-a blocat în firele electrice Un fost secretar de stat de la Transporturi, Horațiu Cosma, a comentat pe Facebook: „Păcală Grindeanu lovește din nou: ucrainenii au deschis ieri încă o cale ferată la granița cu România, însă trenul lor s-a blocat la noi în cablurile de electricitate. Anul trecut, vecinii noștri au reconstruit în plin război o linie de cale ferată de 20km în doar 2 luni, dar au mai așteptat încă 4 luni după România să curețe bălăriile de pe partea noastră ca să o poată inaugura. Între timp, ucrainenii n-au stat cu mâinile în sân și au mai reparat o linie ce intră în România, în județul Maramureș, aproape de Sighetu Marmației. Ca și în 2022, tot ei au pus la bătaie și trenul. Și, ca în 2022, pe noi tot nepregătiți ne-au prins. La o trecere la nivel, trenul s-a blocat în cablurile de electricitate aeriene aflate prea jos. A reușit să treacă doar după ce un angajat feroviar le-a ridicat cu un băț. O scenă demnă de Caragiale”. Poți citi și: În timp ce-n România șeful CFR este urmărit penal, în Ucraina, directorul Căilor Ferate anunță că, la 15 ianuarie, 97% din trenuri au plecat la timp, iar 96% au ajuns la timp

Grindeanu dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj Foto: PSD
Eveniment

Grindeanu dirijează banii CFR clientela Timișoara Cluj

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj, arată o analiză Club Feroviar. Recent, Grindeanu a fost audiat ca martor, la DNA, după ce doi dintre clienții săi politici, plasați în conducerea CFR, au fost puși sub acuzare de către procurorii anticorupție. Dar PSD încearcă să convingă PNL ca, după ce Marcel Ciolacu preia conducerea Guvernului, Grindeanu să rămână ministru al Transporturilor. Citește și: Încă un demnitar PSD ajunge la DNA: Grindeanu audiat în dosarul directorului CFR, clientul său politic și activist PSD. DNA n-a precizat în ce calitate l-a audiat pe Grindeanu Grindeanu dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj Clubul Feroviar arată că „Regionala Timișoara, responsabilă de zona din care provine ministrul Sorin Grindeanu, va primi din bugetul pe 2023 suma de 53,6 milioane lei, adică peste jumătate din totalul de 102,54 milioane lei alocați investițiilor regionalelor”. „Regionala Cluj, condusă informal de directorul cercetat penal Petru Ceșa, are și ea un sfert din suma totală și dublu față de alte șase regionale”, mai scrie Club Feroviar. „Este (n.red.) o dovadă că acest grup infracțional (Grindeanu – Simu – Ceșa) care a fost citat la DNA zilele trecute continuă să dirijeze resursele de investiții ale CFR SA spre grupurile de interese necurate din zonele controlate de ei (…) Aproximativ 75% din banii de investiții de la stat se duc spre cele doua regionale controlate de cei doi «suspecți DNA», în timp ce doar un sfert se duc spre celelalte șase regionale, punând în pericol siguranța circulației pe calea ferată pe aceste regionale care gestionează trei sferturi din rețeaua feroviară din România”, a spus un „responsabil din domeniul feroviar”, citat de Club Feroviar. Această publicație a scris, în ultimele zile, despre mai multe contracte dubioase la CFR Timișoara și a susținut că DNA ar verifica achizițiile din această companie. La 17 ianuarie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost audiat în dosarul directorului CFR Ion Alexandru Simu, clientul său politic și activist PSD. Acesta din urmă și directorul general adjunct tehnic al companiei, Petru Ceșa, sunt urmăriți penal pentru instigare la abuz în serviciu, respectiv abuz în serviciu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră