miercuri 02 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cfr

27 articole
Eveniment

Ceferiștii amenință cu declanșarea grevei generale

Ceferiștii amenință cu declanșarea grevei generale. Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR) a anunțat sâmbătă că ceferiștii solicită repunerea în circulație, începând cu 1 februarie 2025, a trenurilor de călători anulate de CFR Călători la începutul acestui an. În cazul în care cererea nu este respectată, aceștia amenință cu oprirea activității printr-o grevă spontană. Ceferiștii amenință cu declanșarea grevei generale Pe 24 ianuarie 2025, ceferiștii, alături de militari în rezervă, polițiști, mineri, siderurgiști și alte categorii profesionale, au protestat timp de trei ore în Piața Victoriei. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Protestatarii și-au exprimat nemulțumirea față de legislația în domeniul pensiilor și salarizării, dar și față de recentele măsuri de austeritate adoptate de Guvern. Ceferiștii contestă planurile de concedieri colective nejustificate și reducerea activității feroviare, în contextul anulării unor trenuri de călători din Mersul Trenurilor pentru 2025. Aceștia solicită nu doar repunerea trenurilor în circulație, ci și aplicarea prevederilor Legii nr. 360/2023, care obligă unitățile feroviare de stat să plătească contribuții suplimentare pentru condițiile speciale de muncă. FSTFR avertizează că, în absența unor soluții concrete din partea Guvernului, ceferiștii sunt pregătiți să oprească activitatea în mod spontan. Respectarea legii Potrivit FSTFR, articolul 28 din Legea nr. 360/2023 prevede că, începând cu 1 septembrie 2024, unitățile feroviare de stat trebuie să achite contribuții suplimentare pentru angajații care lucrează în condiții speciale. Federația subliniază că neaplicarea acestei prevederi, alături de anularea trenurilor, adâncește nemulțumirile și riscă să provoace greva generală. Impactul grevei O grevă generală în sectorul feroviar ar avea consecințe majore asupra transportului public și economiei naționale. FSTFR avertizează că acțiunile Guvernului și ale CFR Călători pun în pericol atât siguranța locurilor de muncă ale ceferiștilor, cât și funcționarea eficientă a transportului feroviar de călători. Ordonanța austerității Protestatarii au criticat și „ordonanța austerității”, care afectează mai multe categorii profesionale, inclusiv ceferiști, militari și polițiști. Aceștia consideră că măsurile adoptate subminează atât drepturile salariale, cât și stabilitatea sistemului de pensii. Soluțiile cerute de ceferiști În comunicatul de presă, ceferiștii solicită: Repunerea în circulație a trenurilor de călători anulate, începând cu 1 februarie 2025. Respectarea Legii nr. 360/2023 privind plata contribuțiilor suplimentare pentru condițiile speciale de muncă. Revizuirea legislației privind pensiile și salarizarea, în special în sectorul de apărare, siguranță și ordine publică.

Ceferiștii amenință cu declanșarea grevei generale (sursa: fstf.ro)
Legendarul manager Preoteasa și-a luat apartamente în Dubai Foto: Club Feroviar
Eveniment

Legendarul manager Preoteasa și-a luat apartamente în Dubai

Legendarul manager „Titi” Traian Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile de stat din structura CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai. În ultima declarație de avere depusă în iunie 2024 de Preoteasa, acum director la CFR Călători, acesta declară un apartament de 71 mp, în Dubai, achiziționat în 2023. Citește și: Ce promitea Bolojan la 27 noiembrie 2024 și ce s-a ales din angajamentele sale: „Să mai aud gluma cu desființarea pensiilor speciale în 30 de zile” Legendarul manager Preoteasa și-a luat apartamente în Dubai Însă Club Feroviar prezintă documente din care reiese că, în ianuarie 2024, directorul CFR Călători a mai cumpărat un apartament în Dubai, de 140 mp, în valoare de 1,18 milioane de euro. Titi Preoteasa face afaceri imobiliare în Dubai Apartamentul va fi cumpărat în rate care variază între 25.000 și 100.000 de euro, deși salariul lui Preoteasa, net, a fost, în 2023, de 248.000 lei, anual, plus încă 34.000 de lei din CA-ul Metrorex. În medie, Preoteasa câștigă doar 5.600 de euro pe lună. Însă el obține venituri din chirii de 3.500 euro/lună, net, în medie. Traian Preoteasa a fost adus în 2021 la conducerea CFR Călători, în mandatul lui Sorin Grindeanu. Compania ar avea pierderi, în 2024, de 460 de milioane de lei - deși este puternic subvenționată de stat. Primul mandat de director al CFR Călători a fost primit de Traian Preoteasa în 2001, când ministru al Transporturilor era pesedistul Miron Mitrea. Pe parcursul anilor, el a mai fost director la CFR Marfă și la CFR SA. În plus, el a fost plimbat prin mai multe consilii de administrație ale companiilor de stat, de la Tarom la Metrorex. De la 1 ianuarie 2025, biletele sau abonamentele cu reducere nu mai pot fi achiziționate online până la aprobarea unor norme de aplicare și actualizarea aplicațiilor digitale. Studenții vor putea cumpăra pentru moment biletele doar de la casele de bilete ale stațiilor de tren sau agențiile de voiaj CFR.

Întârzieri uriașe ale trenurilor, la prima ninsoare banală Foto: Facebook
Eveniment

Întârzieri uriașe ale trenurilor, la prima ninsoare banală

S-au înregistrat întârzieri uriașe ale trenurilor, în această imineață, la prima ninsoare banală din nord-estul României. Un tren care trebuia să ajungă la București, venind de la Satu Mare, are la ora redactării acestei știri o întârziere de șapte ore. Întârzieri uriașe ale trenurilor, la prima ninsoare banală CFR a comunicat că „traficul feroviar este adaptat la condiţiile meteo nefavorabile înregistrate pe raza județelor aflate sub cod galben și portocaliu de vânt puternic, ploi şi ninsori viscolite, probleme în circulație fiind înregistrate pe raza Sucursalei Regionale CF Iași”. Citește și: Ciolacu are șanse teoretice în turul II doar dacă se confruntă cu Simion. Ciucă, Lasconi, Geoană îl bat la un scor zdrobitor În Suceava, un copac a căzut peste linia de cale ferată și a fost întrerupt curentul prin firele de contact. „Pentru menținerea continuității transportului feroviar de călători, SRCF Iași va asigura pentru trenurile care tranziteaza zona, transbordare cu mijloace auto pe distanța Vatra Dornei – Salva”, arată CFR SA. „Pe raza SRCF Brașov, pe distanța Dârste – Timișu de Sus, în contextul condițiilor meteo nefavorabile, s-au produs căderi de copaci pe firul de contact, iar în prezent, circulația trenurilor se realizează cu tracțiune Diesel pe firul 2 și cu tracțiune electrică pe firul 1”, mai arată această companie. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, nu a avut până acum nici o reacție la această situație.

Șpagă uriașă pentru a angaja un acar Foto: Captură YouTube
Eveniment

Șpagă uriașă pentru a angaja un acar

Ce șpagă uriașă se dă pentru a angaja un acar, la CFR: 11.500 de lei a primit un şef Divizie Trafic în cadrul CFR S.A. pentru a aranjaun concurs de angajare. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Potrivit informațiilor de pe site-ul CFR, un acar are salariu de bază circa 5.800 de lei, dar poate beneficia de: spor pentru condiții vătămătoare, spor pentru condiții periculoase, spor de noapte, spor pentru ore suplimentare, spor pentru muncă în zilele de repaus săptămânal și spor pentru muncă în zilele de sărbătoare legală. Șpagă uriașă pentru a angaja un acar DNA a cerut, ieri, arestarea preventivă a lui Şoldan Georghe, şef Divizie Trafic în cadrul CFR S.A. – Sucursala Regională CF Constanța, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată şi care a fost reţinut pentru 24 de ore. „Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat, ca stare de fapt prezumtivă, că în perioada mai-septembrie 2024, adică la datele de 24 mai 2024, 20 iunie 2024, 06 august 2024 şi 11 septembrie 2024, în exercitarea atribuţiilor de serviciu legate de organizarea unui concurs pentru ocuparea unui post de acar la Sucursala Regională CF Constanța, inculpatul ar fi primit de la o martoră denunţătoare suma totală de 11.500 de lei, cu scopul de a-i facilita câştigarea concursului de angajare, prin remiterea întrebărilor şi răspunsurilor de la testul scris”, a arătat parchetul anticorupție, citat de Replica Online.

Cel mai scump tren de hârtie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cel mai scump tren de hârtie

Înființarea trenului metropolitan la Iași va face obiectul unui studiu de fezabilitate. Practic, este cel mai scump tren de hârtie din lume. Cel mai scump tren de hârtie Plenul Consiliului Județean a dat undă verde încheierii unui parteneriat în acest sens cu CFR. Citește și: EXCLUSIV Claudiu Florică din afacerea penală „Microsoft”, indispensabil pentru statul român: STS dă un contract uriaș unei companii crescute de denunțătorul din dosarul DNA Documentația va fi întocmită prin intermediul Asociației Metropolitane de Transport Public Iași (AMTPI) și va avea ca obiectiv "extinderea transportului terestru prin dezvoltarea serviciilor de tren urban și metropolitan". Planul AMTPI este să atragă fonduri europene pentru operaționalizarea trenului metropolitan la Iași, prin intermediul Programului Transport 2021-2027. Continuarea, în Ziarul de Iași.

CFR Călători, pierderi de un miliard (sursa: Facebook/CFR Călători)
Economie

CFR Călători, pierderi de un miliard

CFR Călători, pierderi de un miliard. Operatorul de stat de transport feroviar de călători estimează pentru anul 2024 pierderi de 1,026 miliarde de lei, cu 464% mai mari decât cele raportate la 31 decembrie 2023. Au crescut cheltuielile salariale Pierderile sunt determinate în principal de scăderea cu aproape 30% a compensaţiei acordate de la bugetul de stat şi de creşterea cheltuielilor salariale la aproape 1,8 miliarde de lei ca urmare a aplicării Legii privind statutul feroviarului. Citește și: Salariile uriașe din compania de stat care, deocamdată, n-a construit nici un kilometru de autostradă. Directorul companiei va avea 10.000 de euro pe lună Potrivit proiectului de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 al societăţii "CFR Călători", veniturile totale în valoare de 2,753 miliarde de lei sunt programate în scădere faţă de cele realizate în 2023 cu 6,68%, respectiv cu suma de 196,876 milioane de lei. În structură, veniturile din exploatare în valoare de 2,752 miliarde de lei deţin o pondere 99,98%, iar veniturile financiare în valoare de 500.000 de lei au o pondere de 0,02% în veniturile totale. Veniturile din exploatare sunt programate în scădere cu 6,68% faţă de cele realizate la 31.12.2023, respectiv cu suma de 196,994 milioane de lei. Tarife majorate cu 8% Cifra de afaceri, în valoare de 1,472 miliarde de lei, este programată în creştere cu 22,28%, respectiv cu 268,170 milioane de lei faţă de cea realizată la finele anului trecut şi reprezintă 53,48% din totalul veniturilor de exploatare. Veniturile din serviciile prestate, respectiv veniturile din transportul feroviar public de călători, vor creşte cu 22,06% în anul 2024, cu suma de 267,883 milioane de lei, ca urmare a creşterii volumului de activitate, a majorării de tarife cu 8% începând cu luna noiembrie 2023, precum şi a majorării, în anul 2023, a gratuităţilor acordate studenţilor la călătoria pe calea ferată, conform Legii nr. 199/2023. CFR Călători, pierderi de un miliard "Compensaţia alocată Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători CFR Călători - SA prin Legea bugetului de stat pentru anul 2024 nr. 421/2023, pentru transportul feroviar public de călători, respectiv Actul Adiţional nr. 4/28.02.2024 la CSP 2022-2032 este în valoare de 1.110.724,31 mii lei, la care se adaugă suma de 2 mii lei (care reprezintă compensaţie pe activităţi, conform Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni), rezultând o compensaţie totală în valoare de 1.110.726,31 mii lei, cu o pondere de 40,36% în totalul veniturilor din exploatare. Valoarea compensaţiei pentru transportul feroviar de călători de 1.110.724,31 mii lei este în scădere faţă de nivelul preliminat/realizat în anul 2023 cu 29,66% şi acoperă doar 47% din compensaţia totală necesară, fapt ce a determinat programarea unui buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 dezechilibrat cu o pierdere în valoare de 1.026.000 mii lei, în creştere cu 464,02% faţă de cea preliminată/realizată la data de 31.12.2023", se arată în proiect. Cifre îngrozitoare Indicatorul "Alte venituri din exploatare" în valoare de 169,498 milioane de lei este programat în anul 2024 în creştere cu 2,41%, respectiv cu suma de 3,987 milioane de lei faţă de realizatul anului 2023 şi are o pondere de 6,16% în totalul veniturilor din exploatare. Tot în cadrul acestei categorii, veniturile din subvenţii pentru investiţii, în valoare de 155 milioane de lei, sunt programate în scădere cu 0,55%, respectiv cu suma de 850.400 lei faţă de cele preliminate/realizate în anul 2023. Veniturile financiare pe anul 2024, în valoare de 500.000 de lei, sunt programate în creştere cu 30,68% faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023, conform documentului. La rândul lor, cheltuielile totale în valoare de 3,779 miliarde de lei sunt fundamentate "în funcţie de activităţile concrete din programele de achiziţii de bunuri şi servicii, pentru desfăşurarea activităţii, fundamentate pe baza posibilităţilor reale de plată a acestora, în limita surselor legale, a recalculării cheltuielilor de natură salarială şi a cheltuielilor de mandat. Practic, acestea sunt programate în creştere cu 20,67%, respectiv cu suma de 647,217 milioane de lei, faţă de cheltuielile totale realizate la data de 31 decembrie 2023. În structura cheltuielilor totale, cheltuielile din exploatare, de 3,745 miliarde de lei, deţin o pondere 99,10%, iar cheltuielile financiare, în valoare de 34 milioane de lei, deţin o pondere de 0,90%. Potrivit proiectului de BVC pe 2024, cheltuielile de exploatare sunt estimate în creştere cu 20,88%, respectiv cu suma de 646,699 milioane de lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023. În total cheltuieli din exploatare, cheltuielile cu bunuri şi servicii, în valoare de 965,624 milioane de lei, deţin o pondere de 25,79%, indicatorul "cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" în valoare de 16 milioane de lei deţine o pondere de 0,43%, indicatorul "cheltuielile cu personalul" în valoare de 1,8 miliarde de lei deţine o pondere de 48,06%, iar indicatorul "alte cheltuieli de exploatare", în valoare de 963 milioane de lei, deţine o pondere de 25,72%. Cheltuielile cu bunuri şi servicii, în valoare de 965,624 milioane de lei, sunt programate în anul 2024 în creştere cu 7,07%, respectiv cu suma de 63,731 milioane de lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023. Din această categorie, cheltuielile cu personalul, în valoare de 1,799 miliarde de lei, sunt estimate în anul 2024 în creştere cu peste 374 milioane de lei faţă cele aprobate anul trecut în bugetul de venituri şi cheltuieli. Conform sursei citate, creşterea cheltuielilor de natură salarială în anul 2024 se datorează majorării cheltuielilor cu salariile faţă de 2023 prin HG nr. 1115/2023 ca urmare a acordării unor creşteri salariale în anul 2023, conform Legii nr. 195/2020 privind statutul feroviarului, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană), determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform OG nr. 26/2013 şi a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2024 - Legea nr. 421/2023, ajunge la 12.987,31 lei, în creştere cu 35,64% faţă de cel realizat în anul 2023. Numărul de personal programat la finele anului 2024 este de 11.054 persoane, în scădere cu 960 faţă de numărul aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 şi în creştere cu 210 persoane faţă de cel preliminat/realizat la finele anului 2023. În ceea ce priveşte cheltuielile aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete stabilite conform OUG privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, acestea sunt programate la valoarea de 1,5 milioane de lei. Astfel, indemnizaţia directorului general şi cea a directorului financiar, numiţi prin contract de mandat şi acte adiţionale prin selecţie, începând cu data de 23.10.2023, este în sumă totală de 889.000 lei, indemnizaţia totală a membrilor Consiliului de Administraţie, numiţi prin contract de mandat prin selecţie pe o durată de 4 ani, începând cu 13.02.2023, este de 540.000 de lei, iar cheltuielile aferente AGA şi cenzorilor sunt programate la 71.000 de lei. "Rezultatul brut programat pentru anul 2024 este negativ-pierdere, în valoare de 1.026.000 mii lei. Cauzele estimării unei pierderi în anul 2024, în valoare de 1.026.000 mii lei, mai mare decât cea preliminată/realizată la data de 31.12.2023 cu 464,02%, respectiv cu suma de 844.092,37 mii lei, sunt următoarele: diminuarea veniturilor din compensaţii pentru transportul feroviar de călători conform prevederilor legale, în anul 2024, cu 29,66%, respectiv cu suma de 468.351,39 mii lei, faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023. Valoarea compensaţiei pentru transportul feroviar de călători, alocată în anul 2024, în valoare de 1.110.724,31 mii lei, acoperă doar 47% din compensaţia totală necesară prestării acestui serviciu de către Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători 'CFR Călători' - SA; creşterea cheltuielilor de personal cu 35,85%, respectiv cu suma de 474.974,88 mii lei, în special urmarea aplicării creşterilor salariale conform prevederilor Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, cu modificările şi completările ulterioare; creşterea cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 7,07%, respectiv cu suma de 63.730,99 mii lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023 pe fondul creşterii preţurilor unitare şi aplicării prevederilor legale în vigoare", subliniază documentul. Sursele necesare finanţării investiţiilor pentru anul 2024, de 665 milioane de lei, sunt programate în creştere cu 423,53%, respectiv cu suma de 537,978 milioane de lei faţă de cele realizate la data de 31.12.2023. Sursele de investiţii pentru anul 2024 vor fi asigurate din surse proprii, amortizare şi din alte surse, respectiv proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR, se mai spune în proiect.

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR Foto: Inquam/Raluca Al-Haddad
Economie

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR

Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR, deși compania continuă să aibă pierderi uriașe: potrivit proiectului de buget pe 2024, salariul mediu sare de la circa 8.400 de lei la peste 11.400 lei pe lună. În consecință, și cheltuielile cu cei circa 25.000 de angajați ajung de la 2,5 miliarde de lei la peste 3,4 miliarde de lei. Citește și: Suma ridicolă pe care a câștigat-o Mihai Neamțu, candidat Parlamentul European, în 2023. În ce multinaționale și-a investit patriotul AUR banii Grindeanu crește cu aproape 40% salariile la CFR Pentru acest an, CFR a prevăzut pierderi de 600 de milioane de lei, ca în 2023. Însă în proiect se arată că și pentru 2025 și 2026 sunt prevăzute pierderi, ele ajungând la 800 de milioane de lei. Directoratul companiei are alocată suma de un milion de lei, iar consiliul de administrație - 1,6 milioane de lei. „Câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 și a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2024 – legea nr. 421/2023, în valoare de 11.462,51 lei/salariat, este programat în anul 2024 în creștere cu 36,38% față de cel preliminat/realizat în anul 2023”, se arată în nota de fundamentare a bugetului CFR. „România nu poate suporta un sistem bugetar ca cel în care suntem acum. Nu va duce la dezvoltare un astfel de sistem bugetar. Te duceai într-un minister, erau şapte agenţii pentru avizare. După reorganizare, există un singur serviciu de avizare. (..) Nu poţi să faci reformă fără digitalizare, îm continuare este o reticenţă în privinţa digitalizării”, susținea premierul Ciolacu, la 3 aprilie.

Hackeri ruși au atacat sistemele CFR (sursa: Facebook/CFR Călători)
Eveniment

Hackeri ruși au atacat sistemele CFR

Hackeri ruși au atacat sistemele CFR. Rusia a făcut "mii" de încercări pentru a se infiltra în reţele feroviare europene, într-o campanie destinată să destabilizeze Uniunea Europeană şi să saboteze o infrastructură vitală, a declarat ministrul ceh al Transporturilor, Martin Kupka pentru Financial Times. Ținta, sistemele de semnalizare Potrivit lui Kupka, campania de hacking, demarată de la debutul invaziei în Ucraina, în luna februarie 2022, a inclus atacuri asupra sistemelor de semnalizare şi reţelelor operatorului feroviar naţional din Cehia, Ceské dráhy. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Atacurile anterioare au întrerupt funcţionarea sistemului de eliberare de bilete şi au provocat îngrijorări cu privire la posibilitatea apariţiei unor grave accidente ca urmare a interferenţelor asupra sistemului de semnalizare. "Cu siguranţă este un punct dificil dar sunt foarte mulţumit pentru că am putut proteja toate sistemele de un atac care să aibă succes", a spus Kupka. Hackeri ruși au atacat sistemele CFR Încercările Rusiei de a destabiliza infrastructura energetică din Europa sunt bine documentate însă s-a discutat mai puţin despre amestecul în reţelele de transport. În luna martie 2023, Agenţia Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică a lansat un avertisment cu privire la ameninţările ruseşti la adresa transporturilor, raportând atacuri cibernetice majore ale "unor grupuri de hackeri pro-ruşi" asupra companiilor feroviare din Letonia, Lituania, România şi Estonia. La rândul său, Agenţia pentru securitate cibernetică din Cehia, NUKIB, a avertizat şi ea asupra înmulţirii atacurilor cibernetice în ultimii ani, în special în domeniile energie şi transporturi. Operatorul feroviar ceh Ceské dráhy a informat şi el că a constatat "un număr în creştere de atacuri cibernetice asupra infrastructurii digitale" şi a precizat că îşi întăreşte în mod constant securitatea cibernetică. Linia de mare viteză Berlin - Praga - Viena Kupka a mai spus că Cehia, care analizează construcţia unei linii de tren de mare viteză care ar lega Berlinul, Praga şi Viena în patru ore, a introdus limite cu privire la capacitatea operatorilor străini de a participe la procedurile de licitaţie. "Nu este vorba de o interdicţie, dar am prefera companii europene. Pentru componentele digitale şi de asemenea pentru sistemele de semnalizare, cu siguranţă cerem o limită (pentru operatorii străini care furnizează anumite componente) pentru că este vorba de o infrastructură vitală", a spus ministrul ceh al Transporturilor. Prezent la Bruxelles, Martin Kupka a spus că a făcut lobby pentru ca UE să aloce o parte mai mare din bugetul comun pentru proiecte majore de infrastructură, în condiţiile în care reţeaua feroviară învechită a blocului comunitar are probleme în a face faţă cererii crescute. 43 de miliarde de euro "Este vorba de supraîncărcarea operatorilor convenţionali", în special pentru traficul feroviar de marfă, a spus Kupka, avertizând că ar putea afecta funcţionarea pieţei unice europene. Linia Berlin-Praga-Viena este prima dintr-o serie de proiecte de tren de mare viteză care ar urma să lege Europa Centrală cu Ucraina, Republica Moldova şi Balcanii de Vest. Autorităţile de la Praga au estimat că porţiunea din Cehia a acestui proiect ar urma să coste 1.000 de miliarde de coroane (43 de miliarde de dolari). Transportul feroviar reprezintă majoritatea proiectelor în bugetul de 25,8 miliarde de euro alocat pentru transporturi de Facilitatea de Conectare a Europei (CEF).

Sinecuristul lui Grindeanu: absolvent de geografie, șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării Foto: Facebook
Politică

Absolvent geografie, șef aeroporturi, căi ferate porturile

Sinecuristul lui Grindeanu: absolvent al de facultății de geografie, plasat de ministrul PSD șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Răzvan Robert Dobre a absolvit în 2004 Facultatea de Geografie a Universității București, lucrează în ministerul Transporturilor din 2014 și a fost pus de ministrul PSD Sorin Grindeanu în fruntea a trei consilii de administrație care controlează companii strategice din Transporturi. În plus, Dobre este simplu membru în alte două consilii de administrație ale unor companii controlate de ministerul Transporturilor. Citește și: Cum și-au bătut joc liderii sindicali de stațiunile înhățate de la stat: ultimul hotel din stațiunea Voineasa se va închide Nu este clar ce anume l-ar califica pe Dobre, profesional, să conducă o asemenea diversitate de companii cu activități atât de diferite. Razvan Dobre Foto: Club feroviar Absolvent de geografie, șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării Potrivit declarației de avere din 2023, în anul fiscal 2022, Robert Răzvan Dobre a beneficat de nu mai puțin de șase surse de venit de la stat: director general la Transporturi, 108.132 lei/ an conferențiar la Universitatea București, 63.608 lei/ an 34.830 lei/ an președinte al consiliului de administrație al „SNTFC CFR Calatori SA Archives” 35.534 de lei/ an - președinte CA Administrația Porturilor Dunării, Galați 67.534 de lei, președinte CA Aeroporturi Otopeni 1.715 lei, membru CA Rofersped, o companie controlată de CFR Marfă În plus, potrivit declarației de interese, Dobre este și membru în AGA la aeroportul din Timișoara. În consecință, în anul fiscal 2022, Dobre a câștigat, în medie, lunar, circa 25.000 de lei, de la statul român. Citește și: Spionii ruși expulzați din Vest au ajuns în mizerie: i se plâng lui Putin de condițiile grele pe care le oferă patria nerecunoscătoare. Soțiile lor, trimise să livreze pizza În aprilie 2022, Puterea scria cum și-a plasat Dobre un protejat în CA-ul Aerporturilor București: „Surprinzător, președintele Consiliului de Administrație de la CNAB este Răzvan Robert Dobre, un profesor de geografie abonat la sinecuri administrative din «ograda» acestui minister. Numai că, tot prin decizia lui Sorin Grindeanu, în bordul administrativ de la CNAB a aterizat un alt absolvent de geografie în persoana lui Laurențiu Andrei Ilie. Întâmplător sau nu, acesta l-a avut ca îndrumător la obținerea licenței de geografia turismului tocmai pe… Răzvan Dobre, actualul președinte interimar al CA de CNAB. Așadar, cele două aeroporturi bucureștene sunt pilotate administrativ de absolvenți de… geografie”.

Șofer inconștient spulberă bariera de trecere a căii ferate Foto: captură video
Eveniment

Șofer inconștient spulberă bariera trecere a căii ferate

CFR Infrastructură a publicat imagini cu un șofer inconștient care spulberă bariera de trecere a căii ferate, ignorând semnalele acustice și luminoase care anunțau sosirea trenului. Citește și: Tatăl tânărului șofer drogat ucigaș, rechin imobiliar care a amenințat-o cu moartea pentru un teren, spune Monica Tatoiu, care susține că a avut un proces cu Pascu senior Compania a sesizat poliția. Șofer inconștient spulberă bariera de trecere a căii ferate „Şofer inconştient - spulberă bariera de la Brazi, înainte de trecerea trenului RE 10065!. Conducătorul autoturismului din imagini ignoră nu doar semnalele acustice şi luminoase, dar şi barierele care sunt în curs de coborâre, manevră inconştientă care a provocat, pe de o parte, nefuncţionarea corespunzătoare a barierelor de la trecerea la nivel, situată la km 49+900, iar pe de altă parte prelungirea timpilor de circulaţie ai trenului RE 10065, care a redus viteza de circulaţie pentru tranzitarea pasajului, în condiţii de siguranţă. Menţionăm faptul că această trecere la nivel este situată pe linia de cale ferată Brazi - Crivina, unde viteza maximă de circulaţie a trenurilor este de 140 km/h", se arată într-o postare pe pagina de Facebook a CFR Infrastructură. Conform imaginilor video, semnalele erau aprinse şi barierele erau în curs de coborâre în momentul în care şoferul a forţat trecerea, rupând unul dintre braţele barierei. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” "Imaginile au fost transmise şi reprezentanţilor Poliţiei pentru identificarea conducătorului care a ignorat semnalizarea la trecerea la nivel şi a talonat bariera, un real pericol public, din punctul nostru de vedere, pentru siguranţa traficului rutier şi feroviar. CFR SA va sprijini în continuare acţiunile Poliţiei Rutiere în vederea identificării conducătorilor auto care încalcă în mod voit regulile de circulaţie prevăzute de Codul Rutier, prin monitorizarea traficului la trecerile la nivel şi transmiterea tuturor imaginilor surprinse pe camerele de luat vederi, astfel încât împreună să contribuim la reducerea numărului de accidente/incidente rutiere la trecerile la nivel cu calea ferată", mai transmite sursa citată.

Haosul continuă pe căile ferate, ministrul Grindeanu - absent Foto: Facebook
Eveniment

Haosul continuă pe căile ferate, Grindeanu - absent

Haosul continuă pe căile ferate, după mai multe zile de întârzieri uriașe, dar ministrul Transporturilor, SorinGrindeanu este complet absent și nu s-a deranjat să aibă vreo reacție. Trenurile care urmau să ajungă, azi, în Gara de Nord, au sute de minute întârziere. Principalul motiv al întârzierilor pare a fi furtuna care a doborât copaci peste linia ferată. Însă și zilele trecute, când nu au fost furtuni, ci vreme caniculară, s-au înregistrat întârzieri uriașe. Haosul continuă pe căile ferate, ministrul Grindeanu - absent Cea mai mare întârziere, de peste 700 de minute, o avea la ora 16.00 un tren care vine de Arad şi urma să plece spre Constanţa. Acest tren era operat de Astra Trans Călători. Foto: News.ro Un alt tren vine de la Budapesta şi trebuia să ajungă la Bucureşti la ora 8.00, avea peste 400 de minute întârziere, arată news.ro. Un tren de la Craiova avea 330 de inute întârziere, iar un altul de la Deva, peste 300 de minute întârziere. "Au stat nouă ore în câmp și au așteptat să se întâmple ceva. Pur și simplu au stat, ca să vină cineva să ia un copac de pe șine. Este revoltător. Fiul meu doarme acum, în tren pentru că are nevoie de odihnă. Performanță se face mergând cu trenul în pas de pitic. Norocul nostru este că acest concurs este mâine. Copilul a primit o sticlă de apă de la niște oameni care stăteau în cușeta respectivă, care au abandonat trenul. Noi am aflat undeva în jurul orei 10.00 Aș întreba și eu pe cineva din minister: dacă ar avea un copil în tren oare cum ar proceda în cazul acesta? Dacă cineva din guvern ar avea un copil în tren, cum ar proceda în cazul ăsta?", a spus Vasile Blidar, tatăl unui copil de 15 ani care urma să participe la un concurs de atletism din Constanța. Mizerie, căldură sufocantă, trenuri defecte Însă ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, nu a avut nici o reacție la aceste întârzieri, așa cum nu a avut nici cu alte ocazii. „Sute de minute întârziere, popasuri în mijlocul câmpului și vagoane fără aer condiționat. Prin asta trec nenumărați călători. Toate aceste probleme se adaugă la cele deja... „tradiţionale”, pe care le întâlnim pe tot parcursul anului”, arăta un reportaj Pro TV din această dimineață. „De la startul valului de caniculă, apar din ce în ce mai des semnalări de trenuri stricate din cauza căldurii, vagoane în care nu funcţionează aerul condiţionat, dar şi alte probleme, cum ar fi mizeria din garnituri. În tot acest context, CFR Călători vine cu un sfat uluitor pentru cei care cumpără bilet în perioada caniculară: să aibă la ei apă şi medicamente”, scria DCNews, acum câteva zile. „Compania Națională de Căi Ferate CFR SA adresează scuzele aferente tuturor călătorilor și îi asigură ca toate interventiile desfășurate în cursul nopții au fost necesare pentru continuarea călătoriei în condiții de siguranță”, se arată într-un comunicat al companiei. Citește și: BREAKING Declarație extrem de gravă a premierului Viktor Orban: Noi n-am declarat că Ardealul și Ținutul Secuiesc ar fi teritorii românești (transcriere G4Media/Transtelex)

Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei (sursa: CFR Infrastructură)
Economie

Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei

Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei. Administratorul infrastructurii feroviare, CFR SA, estimează o pierdere de 955,436 milioane pentru anul în curs, mai mare cu peste 909% faţă de cea înregistrată în 2022, potrivit instrumentului de motivare care însoţeşte proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR" SA, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI). Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei "Rezultatul brut programat pentru anul 2023 este negativ - pierdere, în valoare de 955.436,44 mii lei. Estimarea unei pierderi în anul 2023 în valoare de 955.436,44 mii lei, mai mare decât cea realizată la data de 31.12.2022 cu 909,67%, respectiv cu suma de 860.807,54 mii lei sunt următoarele: diminuarea veniturilor din transferuri pentru întreţinerea infrastructurii feroviare cu 14,12%, respectiv cu suma de 265.689,30 mii lei faţă de cele realizate la data de 31.12.2022; creşterea cheltuielilor de personal cu 32,49%, respectiv cu suma de 656.782,46 mii lei, în special urmarea aplicării creşterilor salariale conform prevederilor Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar începând cu data de 01.07.2023; creşterea cheltuielilor cu stocurile (energie, apă şi combustibil) cu 24,06%, respectiv cu suma de 82.724,83 mii lei faţă de cele realizate la data de 31.12.2022 pe fondul creşterii preţurilor unitare şi aplicării prevederilor legale în vigoare; creşterea cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi cu 19,22%, respectiv cu suma de 54.837 mii lei", se spune în documentul lansat vineri în consultare publică. La toate acestea se adaugă faptul că CFR SA gestionează infrastructura feroviară publică având o legislaţie specifică şi dedicată, cu venituri plafonate prin reglementări legale şi cu cheltuieli fixe de administrare şi funcţionare. Taxa de cale ferată CFR SA şi-a proiectat pentru 2023 veniturile totale în valoare de 5,29 miliarde de lei, în creştere faţă de cele realizate în anul 2022 cu 4,12%, respectiv cu suma de 209,547 milioane lei. În structură, veniturile din exploatare, de 5,155 miliarde de lei, deţin o pondere 97,44%, iar veniturile financiare, în valoare de 135,212 milioane de lei, au o pondere de 2,56% în veniturile totale. Veniturile din exploatare au fost programate în creştere cu 4,16% faţă de cele realizate la data de 31.12.2022, respectiv cu suma de 205,648 milioane de lei. Cifra de afaceri, în valoare de 1,155 miliarde lei, a fost programată în creştere cu 10,38% (+108,621 milioane lei) faţă de cea realizată la data de 31.12.2022 şi reprezintă 22,40% din totalul veniturilor de exploatare. "Venitul din taxa de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI) este principalul venit obţinut de companie în urma punerii infrastructurii feroviare, în mod nediscriminatoriu, la dispoziţia tuturor operatorilor de transport feroviar de marfă şi călători, în baza contractelor de acces. Programarea acestui element de venit s-a realizat în baza solicitărilor de trasee ale operatorilor de transport feroviar de călători şi al volumului estimat al traficului feroviar, care urmează să fie realizat de operatorii de transport feroviar de marfă în anul 2023. Valoarea programată pentru anul 2023 este de 965.300 mii lei, mai mare cu 11,82% decât cea realizată la data de 31.12.2022, şi reprezintă 18,73% din totalul veniturilor de exploatare", se arată în instrumentul de motivare. Statul bagă bani, dar nu e suficient Veniturile din subvenţii şi transferuri de exploatare, aferente cifrei de afaceri nete, în valoare de 1,616 miliarde lei, reprezintă contribuţia bugetului statului la finanţarea cheltuielilor pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia infrastructurii feroviare publice aflată în proprietatea statului şi în administrarea companiei. Veniturile din transferurile pentru întreţinerea şi funcţionarea/exploatarea infrastructurii feroviare publice în anul 2023 au fost programate în scădere cu 14,12%, respectiv cu suma de 265,689 milioane lei, faţă de cele realizate la finele anului trecut, au o pondere de 31,36% în totalul veniturilor de exploatare şi se utilizează cu prioritate pentru plata obligaţiilor către bugetul general consolidat, asigurarea cheltuielilor stabilite de lege aferente activităţii de întreţinere şi funcţionare a infrastructurii feroviare publice şi asigurarea cheltuielilor stabilite prin contractele de prestări servicii. "Alocaţiile bugetare prevăzute pentru Compania Naţionala de Căi Ferate 'CFR' SA în Legea bugetului de stat pe anul 2023, nr. 368/19.12.2022, nu acoperă integral achitarea obligaţiilor companiei către bugetul general consolidat, a salariilor necesare activităţii de întreţinere şi exploatare din ramura linii şi instalaţii. Pentru achitarea integrală a obligaţiilor de plată către bugetul general consolidat a drepturilor salariale aferente personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiilor de întreţinere şi reparaţie linii, instalaţii, utilaje, acoperirea influenţei aplicării Legii nr. 195/07.09.2020 privind Statutul personalului feroviar începând cu data de 1 iulie 2023 este necesară suplimentarea, în cursul anului 2023, a sumei de 1.616.261 mii lei, care a fost alocată prin Legea nr. 368/2022 - Legea bugetului de stat pe anul 2023, cu suma de 373.343,00 mii lei, astfel: 598 mii lei pentru achitarea obligaţiilor la bugetul general consolidat al statului; 745 mii lei pentru achitarea salariilor aferente personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiilor de întreţinere şi reparaţie linii, instalaţii, utilaje", potrivit documentului. Compania a preluat 2.239 de angajați Cheltuielile cu personalul au fost programate în creştere cu 28,30%, respectiv cu suma de 590,716 milioane lei, faţă de valoarea aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2022. Cheltuielile de natură salarială, în valoare de 2,589 miliarde lei, au fost estimate în creştere cu 28,63%, respectiv cu suma de 576,193 milioane lei faţă de suma aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat al anului 2022. Creşterea cheltuielilor de natură salarială are la bază, printre altele, preluarea de către CFR SA a unui număr de 2.239 salariaţi de la societatea afiliată Electrificare CFR SA. "Valoarea cheltuielilor de natură salarială realizate în anul 2022, în sumă de 1.952.619,02 mii lei, nu depăşeste valoarea cheltuielilor de natură salarială aprobată prin bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat al anului 2022, prin HG nr. 1278/2022, în valoare de 2.012.761,10 mii lei", se mai spune în document. Sursele necesare finanţării investiţiilor pentru anul 2023, în valoare de 3,434 miliarde lei, au fost programate în creştere cu 51,05%, respectiv cu suma de 1,161 miliarde lei, faţă de cele realizate la data de 31.12.2022. Creanțe la CFR Marfă și CFR Călători Sursele de investiţii pentru anul 2023 vor fi asigurate din: surse proprii (960.610 lei), alocaţii de la buget pentru investiţii (162 milioane lei), buget de stat şi fonduri externe nerambursabile (133,355 milioane lei), din care: proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, respectiv programe din fondul de coeziune (1,378 miliarde lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, respectiv în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (1,470 miliarde lei), proiecte aprobate în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (148,643 milioane lei). Totodată, CFR SA estimează că plăţile restante, care sunt în valoare de 310 milioane lei, aproape că se vor dubla şi vor fi în creştere cu suma de 293,66 milioane lei faţă e cele realizate la data de 31.12.2022. Motivele care stau la baza acestei estimări sunt: neîncasarea creanţelor restante de la CFR Marfă şi CFR Călători până la finalul anului 2023; alocarea insuficientă de la bugetul statului a sumelor necesare întreţinerii şi exploatării infrastructurii feroviare publice în raport cu necesarul de finanţare; rezultatul brut negativ (pierdere) al companiei; indicele de creştere a veniturilor totale, programate pentru anul 2023, faţă de cele realizate la data de 31.12.2022 este de 4,12%, iar indicele de creştere a cheltuielilor totale programate pentru anul 2023, faţă de cele realizate la data de 31.12.2022 este de 20,72%. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea "La data de 31.12.2022, compania a înregistrat creanţe restante în valoare de 1.473.345,43 mii lei, din care: CFR Marfă SA (69,57%) suma de 1.024.943,84 mii lei şi CFR Călători (7,42%) suma de 109.384,07 mii lei. În anul 2023, SNTFM 'CFR Marfă' SA continuă procedura concordatului preventiv, procedură omologată de Tribunalul Bucureşti în 12 martie 2020, fapt ce a determinat la imposibilitatea estimării valorii creanţelor care se vor încasa de la această societate", se menţionează în instrumentul de motivare.

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani (sursa: Facebook/Mircea Geoană)
Justiție

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani. Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv vineri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la șapte ani şi patru luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, într-un dosar legat de atribuirea unui contract de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată. Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani La instanţa de fond, Vlădescu primise opt ani şi șase luni închisoare, însă un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a constatat vineri că pentru infracţiunea de trafic de influenţă faptele s-au prescris, el rămânând cu șapte ani şi patru luni pentru luare de mită. În acelaşi dosar, Mircea Ionuţ Costea (cumnatul lui Mircea Geoană) a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită. Pe de altă parte, judecătorii au anulat condamnarea de patru ani şi trei luni închisoare cu executare promită de fostul deputat Cristian Boureanu pentru trafic de influenţă, ca urmare a prescrierii faptelor. De condamnări au scăpat şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor), care avea cinci ani şi șase luni închisoare pentru luare de mită, şi Mihaela Mititelu (o apropiată de conducerea Companiei Naţionale CFR), care primise la fond patru ani pentru complicitate la trafic de influenţă, tot ca urmare a prescrierii faptelor. Confiscare: nouă milioane de euro, zece milioane de lei Pe latură civilă, magistraţii au dispus confiscarea specială a sumelor: 3.990.248 lei, 2.177.000 euro şi 65.000 euro de la Sebastian Vlădescu; 3.121.328 lei şi 1.919.900 euro de la Mircea Ionuţ Costea; 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro de la Mihaela Mititelu; 1.114.000 euro de la Constantin Dascălu; 2.111.799 euro de la Cristian Boureanu; 214.874 euro, virată în contul deschis pe numele SC Topanel Production Panels SA la ANABI. Trimis în judecată în 2019 Pe 15 noiembrie 2019, Sebastian Vlădescu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi trafic de influenţă, într-un dosar de corupţie privind reabilitarea unor tronsoane de cale ferată. În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată fostul deputat Cristian Boureanu, acuzat de trafic de influenţă; Mircea Ionuţ Costea (fost angajat la Ministerul Finanţelor şi fost director al Eximbank) - trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) - luare de mită. Într-un dosar separat, a fost trimis în judecată omul de afaceri Josef Hornegger (reprezentantul consorţiului de firme austriece Swietelsky - Wiebe - Takenaka), care a recunoscut că a dat mită mai multor oficiali români, printre care se afla şi Sebastian Vlădescu. Josef Hornegger a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu DNA, el fiind condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare şi obligat să plătească suma de 1,1 milioane euro. "Comisioane" de 20 de milioane de euro Potrivit DNA, dosarul are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005 - 2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro de către o companie străină, cu titlu de comisioane, unor oficiali români în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate. Astfel, în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuţ Costea şi cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR, respectiv Mihaela Mititelu, să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimbul acestor sume, oficialii români au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi. Circuite financiare fictive de ascuns șpaga "O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006 - 2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii. Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia. În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administratorul unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro. A doua etapă - în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de Finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu", arată DNA. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate. Șpăgari mai mici, încă cercetați Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe cinci niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor. În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora. Conform DNA, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu a primit 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu a primit 2.111.799 euro. Totodată, directorului companiei străine, Josef Hornegger, i-a revenit suma de 1.100.000 euro. Citește și: Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat: 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical, latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament Potrivit DNA, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizare a circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei. Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din şapte jurisdicţii (Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria).

Soră de miss Buzău, funcții grele (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Soră de miss Buzău, funcții grele

Soră de miss Buzău, funcții grele. Cristina Elena Arghir, fosta cumnată a primarului Robert Negoiță, a fost plasată de ministrul Economiei, Florin Spătaru, în Consiliul de Administrației al Loteriei Române. Vicepremierul și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, i-a oferit și el un loc călduț în Consiliul de Administrație al companiei Rofersped SA, firma de expediții al falimentarei CFR Marfă. Soră de miss Buzău, funcții grele Anterior, Arghir beneficiase de o numire asemănătoare la SIF Oltenia. În plus, aceasta a rămas și la conducerea companiei Internet și Tehnologie S3, firma administrației locale Sector 3, de unde încasează în jur 5.000 de euro lunar. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sorina Docuz, fostă Miss Buzău, s-a căsătorit cu primarul Robert Negoiță în anul 2013. Pe atunci el avea 41 de ani, iar ea, 22 de ani. Petrecerea a avut loc la hotelul Rin Grand Hotel. Nu se știe dacă la eveniment a participat și deputatul de Buzău Marcel Ciolacu, actualul lider al PSD. Însă, la începutul anului 2016, primarul Robert Negoiță a divorțat la notar de Sorina Docuz. Cristina Elena Arghir, sora Sorinei Docuz, a lucrat din 2008 până în 2010 la Vodafone, acolo unde gestiona „contul în relația cu clienții”. Apoi s-a angajat la firma fraților Negoiță, Ring Media Group, companie care edita ziarul Ring. Aici a lucrat ca specialist în marketing până în octombrie 2017. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV Fostul cumnat, primarul Robert Negoiță, la un an după divorțul de sora ei, a decis să o numească în septembrie 2017 în funcția de administrator provizoriu la Internet și Tehnologie S3, una din societățile înființate de Primăria Sector 3. Continuarea, aici.

Grindeanu nu demisionează: "Emoție de moment" (sursa: Facebook/Ministerul Transporturilor și Infrastructurii România)
Eveniment

Grindeanu nu demisionează: Emoție de moment

Grindeanu nu demisionează: "Emoție de moment". Locomotiva care a cauzat accidentul de sâmbătă seară a ieşit din revizie tehnică din depoul Ploieşti în dimineaţa acelei zile, a declarat, luni, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, menţionând că nu se poate pronunţa în ceea ce priveşte accidentul, înaintea rezultatelor anchetei care se află în derulare. Cu revizia proaspăt făcută El a subliniat, în cadrul unei conferinţe de presă (VIDEO), că de 30 de ani nu s-a investit în domeniul feroviar, iar de 20 de ani nu s-a cumpărat nicio garnitură de tren nou în România. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Aşa cum ştiţi, în acest moment, e în desfăşurare o anchetă care are diverse componente. Ar părea cel puţin ciudat din partea mea să mă pronunţ înaintea rezultatelor acestei anchete, dar pot să vă spun un lucru, cred eu, în premieră: locomotiva care a cauzat accidentul de sâmbătă seară, în 25 martie, a ieşit din revizie tehnică din depoul Ploieşti, în dimineaţa acelei zile. Am actele sau raportul din acest punct de vedere. În dimineaţa acelei zile, această locomotivă a ieşit din revizie tehnică, programată din timp - de la depoul Ploieşti a făcut o cursă de la Ploieşti la Galaţi dar, în 25 dimineaţa, a ieşit din depoul Ploieşti, după revizie tehnică. Toate aspectele legate de anchetă, toate, inclusiv aceasta, ceea ce v-am spus mai devreme - mi se pare o informaţie extrem de importantă - sigur va fi luată în calcul de către anchetatori. Toate aceste rapoarte, fie că vorbim de Teleorman, fie că vorbim de Galaţi, vor fi publice şi vor fi prezentate", a menţionat ministrul Transporturilor. Grindeanu nu demisionează: "Emoție de moment" Potrivit acestuia, o demisie nu va rezolva problema, poate să acopere "o emoţie de moment, dar nu e soluţia care să ducă la rezolvarea problemei de fond", în condiţiile în care sistemul feroviar este subfinanţat de zeci de ani. "Un om poate să-şi dea demisia, că vorbim de director general la CFR Călători, că vorbim de miniştri. Nimeni nu este de neînlocuit şi nimeni nu e perfect. Lucrurile acestea, în schimb, nu rezolvă problema. De 30 de ani există subfinanţarea acestui sistem feroviar şi nu doar subfinanţare, şi alte lucruri. În 30 de ani aceste lucruri nu se rezolvă printr-o demisie. Se acoperă, poate aşa, să zicem, o emoţie de moment, dar nu e soluţia care să ducă la rezolvarea problemei de fond. Va fi acoperită probabil sau poate fi acoperită această tragedie prin demisia directorului general sau a unui ministru - şi mediatic poate să fie acoperită. Dar rezolvă problema? Nu cred că rezolvă problema. De aceea am început prin a spune ce facem să îndreptăm lucrurile dacă 30 de ani a fost subfinanţat acest domeniu, cel feroviar, dacă de 20 de ani nu s-a cumpărat nicio garnitură de tren nou în România, una de 20 de ani", a mai spus ministrul. "Acest sistem a fost subfinanţat" Totodată, Sorin Grindeanu a subliniat că rolul unui ministru al Transporturilor este să se asigure că se fac investiţii în infrastructura feroviară. "De zeci de ani, de zeci de ani - și subliniez acest lucru - acest sistem a fost subfinanţat. Şi nu doar subfinanţat - şi asta este o realitate pe care n-avem cum să o negăm. De asemenea, rolul unui ministru al Transporturilor este să se asigure că se fac investiţii în infrastructura feroviară. Iar astăzi, cu permisiunea dvs., printre alte puncte, vă voi prezenta câteva din aceste investiţii sau începuturi pe acest domeniu feroviar, demarate în 2022 şi bineînţeles, continuate. Dar, totodată, înainte de a intra în detalii, trebuie subliniat încă o dată faptul că sunt foarte multe lucruri de făcut în domeniul feroviar, că acei zeci de ani de subfinanţare ne-au adus într-o situaţie nu tocmai fericită - şi că tot ceea ce înseamnă programul operaţional de transporturi sau PNRR înseamnă de fapt o reformă din temelii a acestui sistem feroviar", a adăugat el. Șefa de tren a murit la spital La data de 25 martie 2023, în jurul orei 19.19, la Gara CFR Galaţi, a avut loc un accident feroviar, după ce s-ar fi defectat sistemul de frânare al unei locomotive care a lovit un vagon de călători al trenului care se forma pentru ruta Galaţi - Buzău. În urma impactului, conductorul trenului implicat, o femeie în vârstă de 53 ani şi cu o vechime în conducerea trenurilor de călători de peste 15 ani, a decedat la spital, iar alte trei persoane au fost rănite. Totodată au fost avariate locomotiva şi vagonul. Citește și: Fost director în CFR, după accidentul de la Galați: în orice clipă, vagoanele CFR Călători pot sări de pe linie și lovi un marfar cu benzină. “Trenurile CFR Călători sunt un real pericol“ Cauzele care au generat accidentul produs sâmbătă seara în Gara Galaţi, la cuplarea locomotivei la garnitură, vor fi stabilite de echipa de cercetare aflată la faţa locului, a informat CFR Călători.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră