vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: caciu

50 articole
Politică

România are cea mai precară situație financiară din UE

România are cea mai precară situație financiară din UE, scrie publicația Profit, arătând că, din 100 de euro cheltuiți de la buget, 15,6 euro sunt luați pe datorie. Doar în perioada pandemiei România s-a împrumutat mai mult. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De altfel, execuția bugetară arată că, în 2022, guvernul a cheltuit cu plata dobânzilor peste 29 de miliarde de lei, adică 2% din PIB. În primele două luni din 2023, cheltuielile cu dobânzile crescuseră cu 60% față de perioada similară din 2022. România are cea mai precară situație financiară din UE Datele publicate de Profit arată că: În 2015, cu un deficit ESA de 0,5%, România împrumuta doar 1,5 euro din 100 de euro cheltuiți de către stat În 2016, deficitul bugetar a sărit la 2,5% (ESA), iar România împrumuta 7,3 euro din 100 cheltuiți, fiind pe poziția a doua, după Spania, cu împrumuturi de 10,1 euro la fiecare 100 În UE, România este urmată acum de Malta (14,2 euro împrumutați la 100 cheltuiți de la buget), Italia, Ungaria și Polonia. „Referitor la costurile de finanţare a datoriei publice şi la dobânzile la care se împrumută România. În prezent, România se împrumută la dobânzi de circa 6,7%, similar sau sub Ungaria, care are 6,8% - sau similar sau apropiat de Polonia care are 6,4%”, ssuținea ministrul de Finanțe Adrian Câciu, la 27 aprilie. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR „Domnul Câciu a preluat mandatul în noiembrie 2021 moştenind un deficit bugetar de 4,7% din PIB, iar în ultimă lună a anului respectiv a mai adăugat încă 2% şi a dus deficitul la 6,7% din PIB. (...) Anul trecut v-aţi împrumutat de 150 miliarde lei, aţi plătit 30 miliarde lei pe dobânzi, (...), iar anul acesta ajungeţi la 40 miliarde lei pe dobânzi. Domnule Câciu, nu puteţi să daţi vina pe ANAF şi pe colectare. Legea bugetului dumneavoastră aţi făcut-o şi cheltuielile din buget dumneavoastră le-aţi aprobat. Cifrele pe care s-a construit bugetul sunt cifrele dumneavoastră, nu cifrele ANAF", arăta, în 12 aprilie, deputatul PNL Dan Vîlceanu, fost ministru de Finanțe.

România are cea mai precară situație financiară din UE Foto: Inquam/ Octav Ganea
Niciodată România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții, spune primarul Ioan Popa Foto: Facebook
Politică

Niciodată România nu a avut atâția secretari de stat

„Niciodată în istoria recentă, România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții”, a scris primarul PNL din Reșița, Ioan Popa, pe grupul de whatsapp al edililor-șefi de municipii, AMR. El este singurul care, în cadrul discuțiilor pe acest grup nu și-a manifestat revolta față de intenția Executivului de a tăia drastic cheltuielile. „Dragi colegi, umblă catastrofa asta, inaplicabilă din punctul meu de vedere. Guvernul vrea să blocheze cheltuielile de personal la nivelul anului 2022+5%. Este o catastrofă. De exemplu, noi am angajat 60 de polițiști locali anul acesta. Este absurd. (…) Blochează bugetul la bunuri și servicii (…) Acum, ce facem, vom scădea salariile?”, a scris, vineri, printre alții, primarul PNL al Sectorului 6, Ciprian Ciucu, pe grupul de comunicare al asociației primarilor de municipii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Niciodată România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții” „Trebuie să fim onești și să înțelegem că ne-am cam încântat cu toții, și nu vorbesc aici despre dialogurile anterioare, ci despre administrațiile publice, fie ele locale sau (mai ales) centrale. Niciodată în istoria recentă, România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții”, a scris Popa, care, înainte de a fi primar, a fost antreprenor. Citește și: România are peste 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți ca-n 2010 – Europa Liberă. Unele ministere au ajuns la șapte posturi de ministru-adjunct Din discuțiile aflate în posesia DeFapt.ro, reiese că, vineri seara, primarul PSD al Craiovei, Olguța Vasilescu, l-a sunat pe ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, care i-ar fi promis că va cere modificări ale proiectului de ordonanță de urgență care prevederi tăieri drastice de cheltuieli în administrația publică. „Domnul ministru spune că se poate duce în coaliție cu câteva rectificări care miu se par de bun simț, dată fiind situația”, a scris Vasilescu. „Salariile din administrația publică rămân anul acesta așa cum sunt. Oricum, nu cred că le mai creștea nimeni în afară de ce se cuvenea primarilor, viceprimarilor, consilierilor locali prin lege”, a mai explicat primarul Craiovei. Citește și: EXCLUSIV Revoltă a primarilor de municipii, în frunte cu Emil Boc și Ciprian Ciucu, împotriva proiectului ordonanței guvernamentale care va tăia cheltuielile în administrație În plus, singurele interdiciții la achiziții ar urma să rămână la mașini și mobilier. Emil Boc, primarul PNL al Clujului, a susținut că este neconstituțional să interzici, prin OUG, cumulul pensii-salariu, dar, la final a afirmat că „sună foarte bine” propunerile Olguței Vasilescu. Fără mașini noi, în 2023 Ce prevede proiectul de ordonanță privind reducerile de cheltuieli în administrație: cheltuielile de personal să nu depășească nivelul din 2022 exclusiv sumele aferente majorate cu 5%. cheltuielile cu bunurile și serviciile efectuate în anul 2023 să nu depășească prevederile bugetare aferente anului 2022. se interzice achiziționarea de autoturisme și mobilier, beneficiarii dreptului la pensie nu o pot cumula cu salariul la stat, excepție fiind Sănătatea și Educația spor de doctor se acordă doar dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar nu se mai organizează cursuri de formare profesională. În plus, funcționarii statului nu vor putea face parte din mai mult de două CA-uri.

Câciu anunță tăieri de cheltuieli Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Câciu anunță tăieri de cheltuieli

Ministrul de finanțe, Adrian Câciu, anunță tăieri de cheltuieli în valoare de 20 de miliarde de lei, l bugetul de stat. Acum o lună, el declara: „Finanțele publice stau mai bine decât stăteau în februarie sau martie anul trecut (...) România are mult mai mulți bani decât se crede (...) Reducerea de deficit se va face pe seama absorbției”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Câciu anunță tăieri de cheltuieli „Pe fondul constatărilor şi a unei reducere a încasărilor la veniturile statului, este evident şi cred că asta nu are de ce să deranjeze pe nimeni, că şi statul român trebuie să facă facă o ajustare de cheltuieli bugetare, mai ales în zona cheltuielilor neesenţiale.Având în vedere decizia de ieri, colegii de la Finanţe vor face o analiză pentru ajustarea cu 20 de miliarde pe bugetul general consolidat al statului”, a afirmat, azi, ministrul de Finanțe. Însă el nu a anunțat foarte clar ce măsuri vor urma. „Vă asigur că atunci când măsurile vor prinde concreteţe vor fi puse la dispoziţie. Toate măsurile sunt sunt posibile, trebuie să ajustăm cheltuielile bugetare”, a arătat el. Însă, potrivit unor surse politice, coaliția majoritară a decis să taie cheltuieli de 20 de miliarde prin: înghețarea angajărilor și a creșterilor salariale reducerea indemnizației membrilor consiliilor de administrație, precum și reducerea număruluide membri în CA-urile companiilor de stat limite lunare pentru cheltuielile ordonatorilor principali În plus, coaliția ar vrea reducerea numărului de secretari de stat. Acest guvern ar avea peste 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți decât în 2010, arăta Europa Liberă România, în martie. Ministerul Mediului, alături de Ministerul Transporturilor și cel al Fondurilor Europene ar fi cele mai bogate ministere în materie de secretari de stat, cu câte șapte. Citește și: FARISEISM Ciolacu anunță: „Reducem drastic risipa”! Doar Grindeanu are șapte secretari de stat la Transporturi, încă doi la cabinetul de vicepremier și doi consilieri de stat

Ministrul Câciu minte în legătură cu prevederile despre pensiile speciale din PNRR
Eveniment

Ministrul Câciu minte

Ministrul PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, minte când afirmă că „PNRR-ul spune că trebuie să reducem ponderea cheltuielilor în PIB cu aceste pensii de serviciu”. Potrivit legii răspunderii ministeriale, „prezentarea, cu rea-credinţă, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului” constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 12 ani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministrul Câciu minte „Reforma va fi făcută aşa cum este prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Bani România are, problema este dacă este oportun să ducă mai mulţi bani sau mai puţini bani. PNRR-ul ne spune că trebuie să reducem ponderea cheltuielilor în PIB cu aceste pensii de serviciu. Asta vom face", a declarat Câciu, la Senat, potrivit Agerpres. Ce scrie, în realitate, în Jalonul 215 din PNRR: „Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate. Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii. Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții. Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare”. Acest jalon trebuia îndeplinit din trimestrul IV al anului trecut. Citește și: Panică în Australia: țara ar putea intra în război cu China comunistă în trei ani și nu este pregătită – deschidere în principalele cotidiene, după discuții cu experții Câciu arată spre Budăi Întrebat de ce nu a fost încă închis acest jalon din PNRR, Câciu a afirmat că, între timp, a apărut raportul Băncii Mondiale, cu o serie de diferenţe faţă de cel iniţial, pe baza căruia a fost scris proiectul, urmând ca în perioada următoare să fie prezentate soluţii pentru atingerea jalonului privind pensiile speciale. "Eu am toată deschiderea să particip cu toţi colegii mei, în grupuri de lucru sau oricând sunt chemat, să vin cu soluţii şi să vin cu ceea ce înseamnă sustenabilitatea fiscal-bugetară a acestei ţări. Între timp, a apărut acest raport final, care raport final al Băncii Mondiale are o serie de diferenţe faţă de raportul iniţial, pe baza căruia a fost scris proiectul de lege. Evident, ne vom uita pe el, sunt toate ministerele de resort acolo implicate să vină cu soluţii şi să ne atingem jalonul din PNRR (...) Să-i întrebaţi pe domnul ministru al Muncii şi miniştrii de resort, eu vin ca suport. Până la urmă, nu am nicio pensie de serviciu la mine în sector, la Ministerul de Finanţe nu avem pensii de serviciu", a punctat ministrul Finanţelor.

Iohannis arată spre PSD cand vorbeste despre faptul că OMV nu vrea să plătească taxa de solidaritate Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Iohannis arată spre PSD

Președintele Klaus Iohannis arată spre PSD pentru faptul că OMV nu plătește taxa de solidaritate. „În baza Ordonanței 186 și a Regulamentului European, făcând toate calculele, am concluzionat că avem o cifră de afaceri în sectoarele respective sub 75%, astfel că nu datorăm această taxă”, a spus, la 2 februarie, Alina Popa, Director Financiar și Membru al Directoratului OMV Petrom. Iohannis arată spre PSD „Dacă va plăti sau nu, o să vă spună cu siguranţă cei care au făcut normativul, adică Ministerul Finanţelor. Am fost puţin surprins când m-am informat după aprobare cum s-a discutat această chestiune şi am aflat că, de exemplu, Ministerul Energiei nu a fost cooptat în discuţie. Chestiunea s-a discutat la nivel de Finanţe, ceea ce este în principiu în regulă, pentru că vorbim de o taxă sau de un impozit”, a spus Iohannis, la Bruxelles. Ministerul de Finanțe este condus de Adrian Câciu, fost consilier al președintelui PSD Marcel Ciolacu, în timp ce ministerul Energiei este controlat de liberalul Virgil Popescu. De mai multe zile, PSD și PNL se acuză reciproc pentru faptul că OMV declară că, legal, nu trebuie să plătească taxa de solidaritate. „Solicitarea mea a fost una singură: ca acest act să fie legal şi clar, adică să nu încalce nicio directivă şi nicio lege în vigoare în România şi să fie atât de clar încât să nu apară discuţii dacă este sau nu este. Rezultatul îl vedem cu toţii la televizor: toată ziua, bună ziua se discută dacă este sau nu este. Cred că cei care au lucrat pe document trebuie să vină să îl clarifice. Nu-i nimic pierdut", a mai spus şeful statului, înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului European. El a subliniat că "aruncarea vinei dintr-o curte politică în altă curte politică nu rezolvă problema" în această chestiune. Citește și: Wall Street Journal: Macron n-a vrut, inițial, să-l primească pe Zelenski, la Paris, dar s-a grăbit să-i aranjeze un dineu când a văzut succesul vizitei de la Londra Despre „rotativă”: „Voi lua decizia care mi se va părea cea mai bună” Tot în cadrul declarațiilor făcute la Bruxelles, Iohannis a evitat să spună dacă va respecta înțelegerea PNL-PSD și, în mai, va numi un premier social-democrat. „Atunci când coaliţia va decide să facă o schimbare de guvern, se vor prezenta toate părţile interesate, îmi vor prezenta punctele de vedere şi în conformitate cu Constituţia voi lua atunci decizia care mi se va părea cea mai bună pentru România”, a spus Klaus Iohannis, citat de news.ro. El l-a criticat, ușor, și pe Marcel Ciolacu, după ce acesta i-a contestat realizările: „Câteodată unii politicieni merg la televizor şi îi ia gura pe dinainte ca să zic aşa, dar nu cred că cineva a uitat sau nu a înţeles că această coaliţie a apărut dintre nevoie. Ţara trebuie să fie guvernabilă şi ţara trebuie să aibă un guvern stabili în aceste vremuri tulburi şi atunci trebuie să avem puterea interioară să trecem cu mai mult sau mai puţină lejeritate peste anumite declaraţii mărunte şi să vedem care este în realitate interesul României”

Rareş Bogdan: Ministrul Finanţelor trebuie să dea explicaţii Foto: Facebook
Politică

Ministrul Finanţelor trebuie să dea explicaţii

Prim-vicepreședintele PNL Rareş Bogdan spune că ministrul Finanţelor, Adrain Câciu, trebuie să dea explicaţii de ce OMV nu plăteşte taxa de solidaritate. De mai multe zile, PSD acuză PNL, prin ministrul Energiei, că a permis această situație, în timp ce liberalii arată spre ministrul de Finanțe. Liderul liberal a arătat că Regulamentul european a fost transpus în cinci state, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Slovacia, iar echipa sa lucrează şi deocamdată au studiat doar 14 state, mai au de studiat 13 state. Ministrul Finanţelor trebuie să dea explicaţii ”Din cele 14 state studiate, în 5, Ministerele de Finanţe ale ţărilor respective, nu au introdus coduri CAEN în transpunerea Ordonanţei. Deci, chestiunea cu obligativitatea de a fi trecute coduri CAEN pe transpunerea regulamentului este falsă şi aici trebuie să dea explicaţii Ministerul Finanţelor Publice, domnul ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, pentru a ne spune exact de ce este această situaţie creată la Ministerul de Finanţe, cu privire la transpunerea regulamentului respectiv în ordonanţa adoptată de Guvern pe data de 20 decembrie”, a spus eurodeputatul PNL, citat de news.ro. El a arătat că ”OMV sau alte corporaţii pur şi simplu sfidează şi prin management şi scot profiturile în afara graniţelor de ani şi ani de zile şi nimeni nu face nimic acum pe o taxă unde ar trebui să mai plătească către statul român peste un miliard şi refuză să plătească spunând că noi deja am plătit foarte mult statului român”. ”O să aştept luni, la şedinţa de coaliţie sau când va fi prima şedinţă de coaliţie, această problemă va fi pusă pe masă, pentru că pe de o parte s-a încercat o dezinformare cu privire la implicare a altor ministere în transpunerea acestui regulament, trebuiau lucrurile clarificate, că de această chestiune s-a ocupat Ministerul Finanţelor”, a spus Rareş Bogdan. „Câciu să iasă într-o conferinţă de presă” El a continuat: „Din punctul meu de vedere, cel mai bun lucru pe care l-ar putea face Adrian Câciu ar fi să iasă într-o conferinţă de presă şi să răspundă întrebărilor jurnaliştilor. (...) Reprezentanţii statului român să nu se poarte cu mănuşi şi diferenţiat, pentru că unii sunt de la Viena şi alţii de la Rădăuţi. Nu mă interesează că sunt din Săpânţa sau din Mangalia sau că sunt din Londra, New York sau din Tokyo, pentru mine, când acţionezi pe teritoriul statului român, respecţi statul român şi plăteşti taxe şi impozite conform legislaţiei. Nu încerci să fentezi legislaţia”. Despre atacurile la ministrul Energiei, de la PNL, Rareş Bogdan a arătat că ”putem să găsim o mulţime de lucruri care au funcţionat sau nu pe anumite Ministere, inclusiv pe Ministerul Energiei, dar de data aceasta, Ministerul Energiei nu a avut niciun tol în transpunerea acestui regulament”. ”Putem să găsim chestiuni cu care să criticăm Ministerul Energiei, dar în această chestiune a fost o singură entitate implicată şi entitatea implicată în transpunerea acestui regulament pe piaţa din România a fost Ministerul Finanţelor. Nu are ce să răspundă un vicepremier, un ministru al Transporturilor sau al Internelor, un ministru al Energiei sau al Economiei pe un subiect pe care trebuie să răspundă deschis, cât se poate de convingător, cât se poate de transparent (...) ministrul Finanţelor Publice”, a mai spus Rareş Bogdan. Citește și: O jurnalistă turcă sugerează, în Washington Post, că dezastrul din Turcia își are rădăcinile în corupție: „Nu cutremurele ucid, ci clădirile de beton, construite de oameni”

Impactul bugetar pentru pensiile militare şi speciale, 12 miliarde de lei, spune ministrul Adrian Caciu Foto: Facebook
Eveniment

Impactul bugetar pensiile speciale, 12 miliarde lei

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, spune că impactul bugetar pentru pensiile militare şi cele speciale este de 12 miliarde de lei. El a arătat că doar pensiile pentru militari au un impact de 11 miliarde de lei asupra bugetului. Câciu a făcut aceste declarații la Prima TV. La un PIB estimat la 1.552 miliarde de lei în anul 2023, ar însemna că aceste pensii reprezintă circa 0,8% din PIB. Impactul bugetar pentru pensiile militare şi speciale, 12 miliarde de lei „Impactul bugetar pentru pensiile speciale în 2022 este de 12 miliarde de lei. (…) Sintagma este, mă rog, pur politică sau pură de comunicare. Marea parte, de fapt, sunt pensiile militare, care nu au legătură cu pensiile speciale. Când am spus 12 miliarde, includ pensiile militare. Dacă dau pensiile militare jos şi alea încă o dată, nu au legătură cu pensii speciale, sunt nişte pensii care sunt stabilite şi prin tratate internaţionale şi sunt stabilite de Alexandru Ioan Cuza, pentru cine nu ştie, cred că au fost primele pensii din România înainte de sistemul de pensii pe model Bismark. Dacă le dau la o parte rămâne un miliard lei. Acolo trebuie vină această reformă cu care vine domnul ministru Budăi şi sunt convins că în zilele, săptămânile următoare lucrurile vor fi clarificate din perspectiva aceasta”, a declarat ministrul de Finanțe, citat de news.ro. El a fost întrebat dacă i se pare corect ca o persoană să iasă la pensie la 50 de ani sau să primească o pensie mai mare decât salariul. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) „Eu nu o să mă pronunț” “Nu mi se pare corect. Să stabilim pentru toată lumea acelaşi lucru. Mi se pare corect dacă suntem cetăţeni egali într-o ţară, să avem aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii”, a precizat ministrul Finanţelor. Însă el a refuzat să propună o soluție: „Eu nu o să mă pronunţ asupra acestui domeniu. Ştiu că s-a tot încercat şi sunt o serie de decizii ale Curţii Constituţionale şi până la urmă este o chestiune de decizie politică, dar ceea ce ştiu este că avem o reformă a pensiilor speciale. Din ce am înţeles de la domnul ministru al Muncii este gata proiectul, trebuie să îl punem în dezbatere publică, iar acolo se va urmări…. Nici în PNRR nu se cere tăierea pensiilor speciale, ci o reformă, o reducere a cheltuielilor cu pensiile speciale, alte condiţii de pensionare”.

Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017 Foto: Poliția română
Politică

Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017

Punctul de amendă rămâne înghețat la nivelul din 2017, deși România este pe primul loc în UE la decese în accidente rutiere, arată Asociația Pro Infrastructură. Punctul de amendă ar trebui să fie 10% din salariul minim brut pe economie, iar acesta a crescut constant, urmând să ajungă la 3.000 de lei pe lună în 2023. Menținerea valorii de 145 de lei pentru punctul de amendă, la nivelul din 2017, a fost anunțată de ministerul de Finanțe. Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017 „Bizoneală ieftină în continuare în Țara lui Papură Vodă! Miercuri, Finanțele au anunțat că punctul de amendă rămâne înghețat și în 2023 la 145 de lei, încremenit în timp de la începutul lui 2017 chiar dacă, teoretic, el este 10% din salariul minim brut pe economie. La salariul minim brut actual, ar trebui să fie 255 lei, iar dacă acesta ar sări la 3000 lei de la 1 ianuarie 2023, punctul de amendă ar trebui să fie 300 lei. Să ne mai mirăm că vreo 2000 de oameni mor anual pe drumurile noastre? Că suntem primii în Europa la acest capitol? Infrastructura rutieră proastă și șoferii inconștienți ne vor ține în top și în 2023. Politicienii fără scrupule și conștiință, dar cu girofar albastru și mari iubitori de voturi, cu larga participare a Poliției Române care ridică din umeri, ascund în continuare coasa după fiecare curbă mai periculoasă. În van URLĂM de ani de zile să se ia măsuri nepopulare, dar necesare: creșterea amenzilor, pușcărie pentru faptele grave (precum intrarea intenționată pe contrasens pe drumurile cu parapet median), radare fixe și, bineînțeles, creșterea nivelului de siguranță a infrastructurii rutiere (de la 2+1 alternativ pe DN2 și până la separarea sensurilor pe bretelele bidirecționale în nodurile de autostradă). Degeaba. Soluțiile de bun simț, logice, simple și eficiente pe care le cerem obsesiv de ani de zile stau la sertar și sunt tergiversate din motive stupide. Iar pe drum tronează nesimțirea, ilogica, bizoneala și moartea. Somn ușor, România!”, a scris, pe Facebook, această asociație. „Punctul de amendă rămâne la fel ca în 2022, 1.45 de lei”, a precizat Adrian Câciu, la Digi24. În plus, amenzile de circulație luate în România pot fi reduse cu 50% dacă sunt plătite într-un interval de 15 zile. România, pe primul loc în UE Cu 92 de decese la un milion de locuitori, în 2021, România este pe primul loc în UE la capitolul morți în accidente rutiere, arată datele publicate recent de Comisia Europeană. În România, numărul deceselor din accidente rutiere a crescut cu 7% în 2021 față de 2020. În perioada 1 ianuarie – 30 august 2022, în toată țara, au fost înregistrate 2.878 de accidente, soldate cu decesul a 1.029 de persoane și rănirea gravă a altor 2.258. Citește și: Sondaj comandat de Academia Română în Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim. Popularitatea lui Putin, uriașă, peste Zelenski. Aderarea la NATO – nepopulară Comparativ cu aceeași perioadă din anul 2021, au fost înregistrate cu 253 mai puține accidente (-8%), cu 88 mai puține persoane decedate (-7,9%) și cu 185 mai puține persoane rănite grav (-7,6%) .

Câciu și Grindeanu, direct responsabili de situația de la Blue Air Foto: Guvernul Romaniei
Politică

Câciu și Grindeanu, responsabili situația Blue Air

Miniștrii PSD Adrian Câciu și Sorin Grindeanu sunt direct responsabili de situația de la Blue Air: potrivit unei ordonanțe din 2020, ministerele de Finanțe și al Transporturilor ar trebui să aibă reprezentanți în consiliul de administrație al companiei. Acești reprezentanți ar avea drept de veto. Însă, în prezent, nu se știe care este componența CA-ului Blue Air și dacă Finanțele și Transporturile și-au nominalizat oameni în acea structură. Azi, într-o intervenție la Antena 3, ministrul Grindeanu n-a spus nimic despre o posibilă prezență a statului în CA-ul Blue Air. Câciu și Grindeanu, direct responsabili de situația de la Blue Air Articolul 12 din ordonanța de urgență 139/ 2020, emisă de guvernul Orban, arată că: „1) Până la rambursarea integrală a împrumutului garantat de stat și a plății dobânzilor, comisioanelor sau primelor aferente, în cazul Blue Air: (...) c) Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor vor numi câte un reprezentant al statului în consiliul de administrație al Blue Air, cu drept de veto”. Mai mult, ministerul Transporturilor era obligat să verifice situația companiei, până la returnarea împrumutului de 300 de milioane de lei garantat de statul român. Citește și: Surpriză: în timp ce Rusia se apără cu greu în Herson, armata ucraineană a declanșat un atac în regiunea Harkov OUG 139/2020, la articolul 12, punctul 3, prevede că: „Verificarea condițiilor prevăzute la alin. (1) revine Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și reprezentanților statului în consiliul de administrație al Blue Air, care în cazul în care identifică devieri de la condițiile respective sunt obligați să notifice formal consiliului de administrație al Blue Air, iar în cazul în care aceste deficiențe nu sunt remediate în termen de 10 zile, solicită rezilierea garanției. În această situație, Ministerul Finanțelor Publice plătește obligațiile către banca/băncile finanțatoare și preia integral garanțiile constituite”. Această ordonanță a avut drept scop garantarea de către stat a unui împrumut de 300 de milioane de lei luat de Blue Air pentru salvarea companiei, afectată de restricțiile din perioad pandemiei. Creditul a fost acordat tot de o companie de stat, EximBank. Înainte de a acorda împrumutul, EximBank a realizat o evaluare a situației Blue Air și, potrivit unui document citat de Profit, „există o incertitudine semnificativă cu privire la capacitatea societății de a își continua activitatea și un risc ridicat de a nu își onora obligațiile financiare”.

Ministrul Câciu anunță acum sfâșitul pieței libere Foto: captură video
Eveniment

Ministrul Câciu anunță sfâșitul pieței libere

După ce a luat bani ca să facă propagandă Huawei și să critice SUA, ministrul de Finanțe Adrian Câciu (PSD) anunță acum sfâșitul pieței libere: „Și Europa își va da seama”! Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a primit în trecut zeci de mii de lei pentru articole în care a promovat compania Huawei și a criticat SUA. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. În articol, el mai afirma: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea “Tătucului”. L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Câciu este membru al CSAT. Ministrul Câciu anunță sfâșitul pieței libere Acum, ministrul de Finanțe anunță sfârșitul piețelor libere. Într-un interviu pentru Marius Tucă Show, el a vorbit despre piața energiei, dar formularea sa pare că se referă la orice formă de piață liberă. Citește și: Un deputat PSD cere desființarea DNA pentru că și-a permis să-l ancheteze pe fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu „Atât România cât și Europa cu siguranță își vor da seama rapid că lucrurile nu mai pot sta în zona aceasta de piață liberă. E o zonă imperfectă și care depășește niște limite ale prețurilor (…) Anul trecut Comisia Europeană a recomandat pentru statele membre pe piața energiei scăderea de taxe. Cvasitotalitatea statelor au mers pe scăderi de taxe și s-a întâmplat ceva logic, au avut încasări mai mici, au crescut deficitele, au crescut datoriile, iar prețul plătit nu a scăzut pentru că tu de fapt ai o boală, ai un puroi aici și tu vrei să acționezi la cap. Nu, boala este prețul. Tu n-ai facut nimic legat de prețul-bază care a continuat să crească”, a susținut Câciu.

Câciu: peste 10 milioane de oameni depind de bugetul de stat Foto: Facebook
Politică

10 milioane oameni depind de bugetul de stat

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, susține că, în anul 2022, peste 10 milioane de oameni depind de bugetul de stat. „Riscăm să devenim un popor de asistaţi social. În 2008, numărul persoanelor asistate de stat, sub diferite forme, a ajuns la 11 milioane dintr-o populaţie totală de 22 de milioane. Înseamnă că nu aveam priorităţi în alocarea banilor publici, originea risipei se află într-un comportament politic de natură populistă şi în lipsa de transparenţă a modului de stabilire a priorităţilor bugetare", spunea, în iunie 2009, fostul președinte Traian Băsecu. Câciu: peste 10 milioane de oameni depind de bugetul de stat Acum, România are cam același număr de asistați social, dar având în vedere că populația a scăzut, procentul acestora este mult mai mare. „Am dat în economie în primul trimestru 25 de miliarde lei bani direct, am dat la companii 10 mld lei și am dat pachetul social, despre care unii au spus că nu e în regulă să dai că e asistență socială, dar 10,5 milioane de oameni depind de bugetul de stat, 60% din populație. Atâta timp cât ai atâta dependență, trebuie să le asiguri totuși o oarecare putere de cumpărare”, a afirmat, marți seara, ministrul de Finanțe Adrian Câciu, la Marius Tucă Show, citat de Stiri pe surse. Însă INS susține că rata sărăciei relative a fost în anul 2020 de 23,4%. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 4,5 milioane de persoane. Citește și: Ciolacu se preface că nu știe: prețul final la consumatori este deja plafonat. Liderul PSD a cerut un „act normativ referitor la preţurile din energie” În anul 2020, din totalul persoanelor ocupate, cele aflate sub pragul de sărăcie au reprezentat 14,9%, cu 14,7 puncte procentuale mai puţin decât în cazul persoanelor care nu au desfăşurat nicio activitate economico-socială.

Adrian Câciu: 90% dintre antreprenorii din România sunt babuini Foto: Facebook
Politică

90% dintre antreprenorii din România sunt babuini

Adrian Câciu, mesaj înainte de ajunge ministru de Finanțe, acum circa un an: 90% din antreprenorii din România sunt babuini. El și-a cerut scuze, azi, pentru expresia folosită. 90% dintre antreprenorii din România sunt babuini „Totul se recuperează, totul este în cerc, problema este că dezechilibrul este la modul în care sunt plătiți angajații în privat pentru că noi avem doar 10% antreprenori și restul babuini antreprenori”, a scris Câciu, într-un răspuns la un comentariu de pe Facebook. Mesajul a început să devină viral, azi, pe rețelele sociale. În consecință, Câciu și-a cerut, azi, scuze. „Un dialog purtat cu mult timp în urmă pe rețelele sociale, pe vremea când eram un simplu analist economic, este scos din context și folosit azi ca și cum aceasta ar fi poziția mea ca demnitar public. Adevărul este simplu: ca ministru de finanțe, îi susțin pe toți antreprenorii care își achită corect taxele sî își plătesc cinstit angajații. Tocmai de aceea, ministerul pe care îl reprezint are în derulare 6 programe de sprijin pentru firmele românești, totalizând circa 4 miliarde de euro. Pentru toți ceilalți, care aleg soluția evaziunii fiscale, am toleranță zero. Nu pot să nu recunosc, însă un fapt: ca analist economic, am folosit deseori termeni de care, astăzi, îmi pare sincer rău. Îmi cer scuze pentru toate vorbele grele din trecut și sper ca faptele mele, respectiv sprijinul pentru mediul antreprenorial românesc, să fie mai importante decât orice declarație contondentă, indiferent cât de veche ar fi”, a susținut, azi, demnitarul PSD. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Biografia lui Câciu arată că acesta a fost bugetar din 2001. El a fost administrator al unei firme, Intermad Impex, între 1998 și 2001.

Ministrul de Finanțe a încasat bani de la McCann, probabil pentru propagandă pentru Huawei Foto: Facebook
Politică

Ministrul de Finanțe bani McCann Huawei

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, membru CSAT, a încasat și-n 2021 bani de la McCann, pentru „drepturi de autor”, arată ultiuma sa declarație de avere, depusă în iunie 2022. În 2020, a fost plătit prin intermediul McCann pentru a face propagandă pentru Huawei și a critica SUA. Potrivit declarației din 2022, el a primit 45.000 de lei de la McCann. McCann este agenția de Relații publice care s-a ocupat de promovarea Huawei în România, potrivit PaginadeMedia.ro. L-am contactat pe Adrian Câciu, dar acesta nu a răspuns până la ora publicării acestui articol. Ministrul de Finanțe a încasat bani de la McCann, probabil pentru propagandă pentru Huawei În ianuarie, presa a rătat că și-n anul fiscal 2020, Câciu a încasat 25.700 de lei de la McCann, iar acești bani au fost pentru a publica articole în favoarea companiei Huawei și pentru a critica un acord cu SUA privind rețelele 5G. În consecință, este posibil ca banii primiți în 2021 să fie continuarea plăților pentru propaganda făcută în 2020 pentru această controversată companie chinezească. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. El mai afirma, în acest articol: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea “Tătucului”. L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Însă Câciu a scris și alte articole în acest sens, nu doar cel publicat de Ziarul Financiar, sau a dat interviuri în care-și susținea poziția. Singurul material marcat ca fiind publicitar a apărut în Financial Intelligence. Acordul criticat - transpus ulterior într-o lege - a fost semnat în august 2019 între ambasadorii Hans Klemm și George Maior. Câciu a recunoscut, pentru postul B1Tv, că a primit bani pentru aceste articole. „Colaborarea mea cu schemele de promovare este publică, am declarația de avere. Nu cred că am făcut advertorial pentru o anumită companie, ci pentru un anumit principiu. Nici anul acesta nu am reușit să avem licitație 5G. Nu contează cine ar câștiga, ci ideea de bază este pierderea de competitivitate”, a spus Adrian Câciu. Citește și: Putin, „generos” în timp ce ține degetul pe butonul nuclear: Nu avem nimic împotrivă ca Ucraina să adere la UE și nici să exporte cereale. Vom folosi arme nucleare dacă va fi necesar În 2021, actualul ministru de Finanțe a fost consilier al primarului din Buzău și al PSD. De la PSD, el a primit puțin sub 80.000 de lei, iar de la primăria Buzău circa 44.000 de lei.

Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu Foto: Facebook
Politică

Cîțu atacă pe Ciolacu și Câciu

Președintele Senatului, Florin Cîțu (PNL), îi atacă pe președintele PSD, Marcel Ciolacu, și pe ministrul de Finanțe, Adrian Câciu (PSD): nu aşa se face politică fiscală, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale. Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu "Am auzit iarăşi o chestie foarte interesantă, că se impozitează tot ce este peste salariul preşedintelui României. Foarte interesant că domnul preşedinte Marcel Ciolacu are salariul sub preşedintele României, deci nu vrea să-şi impoziteze propriul salariu, aşa mă uit la aceste discuţii. Nu aşa se face politica fiscală, nu aruncăm câteva chestii în spaţiul public - sunteţi de acord cu 6.000, cu 3.000, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale, nu aşa se face, a făcut şi Dragnea aşa, a făcut şi Ponta şi au distrus economia. Au venit liberalii în 2019, am eliminat toate acele tâmpenii şi am pus economia pe făgaş normal, cu venituri de la buget mai mari, ca procent din PIB, nu doar venituri de la buget mai mari", a precizat Cîţu la Palatul Parlamentului, întrebat dacă ar fi de acord cu o deducere sub pragul de 6.000 de lei. BNR și Finanțele trebuie să spună cum vor reduce inflația El a reiterat că este îngrijorat de faptul că nu există o strategie prin care să fie redusă inflaţia sub 10% anul acesta. "V-am spus acum o săptămână că asta mă îngrijorează, nu văd încă o strategie care să atace frontal criza care ne paşte. Nu o spun eu, o spun experţii, cei din afară, şi americanii şi europenii, că urmează o criză. Care este planul nostru de a ataca, pe termen mediu şi lung, criza, care este planul nostru pentru a reduce inflaţia sub 10% anul acesta, aici trebuie să vină Ministerul Finanţelor, Banca Naţională şi să ne spună: ce fac pentru a reduce inflaţia în 2022 sub 10%. E inadmisibil, din punctul meu de vedere, să stăm să ne uităm cum ne spune Banca Naţională şi ne spun Finanţele că asta e, ridică din umeri, inflaţia o să fie mare până în 2023", a susţinut Cîţu. Despre impozitarea progresivă a pensiilor speciale, Cîţu a spus că PNL nu va accepta nimic din ce va "omorî" spiritul liberal. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole PNRR prevede eliminarea pensiilor speciale "Nu ştiu ce propuneri vor veni în partid şi le vom discuta, cred, vor fi într-un BEx, un BPN, un congres, o întâlnire unde vor fi toţi şi va fi discutat, vom vedea ce propuneri sunt. În PNRR există o reformă a pensiilor şi acolo scrie negru pe alb că, după ce se va face această reformă care este inlusă în PNRR, pensiile în România vor fi bazate pe contributivitate, nu are sens să discutăm despre altceva (...). Facem PNRR, luăm 30 de miliarde de euro la dobândă zero, şi 15 milliarde de fapt sunt bani gratişi, nerambursabili, euro, încă 15 miliarde la dobândă zero, facem acele reforme şi mergem mai departe. Nu înţeleg aceste discuţii, în afara acestui acord. În PNRR avem o reformă a pensiilor care trec pe contributivitate, şi clar elimini pensiile speciale, şi un sistem sustenabil de pensii. Avem o reformă a salarizării, în care salariile din sistemul public sunt legate de performanţă, o reformă a administraţiei publice, care creează un stat digitalizat suplu, facem aceste lucruri, luăm 30 de miliarde, mergem mai departe, simplu", a concluzionat Cîţu.

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă „pe educaţie şi sănatate” Foto: Facebook
Politică

Taxa solidaritate „pe educaţie sănatate”

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă pe educaţie şi sănatate, scrie news.ro citând surse din acest partid. De altfel, azi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a spus că taxa de solidaritate se doreşte mai degrabă o contribuţie pentru sistemul de educaţie şi de sănătate, două domenii unde e nevoie de investiţii masive. Taxa de solidaritate să se cheme „pe educaţie şi sănatate” Întrebat despre taxa de solidaritate, ministrul de Finanţe a afirmat că ”nu crede că a fost vorba de o taxă de solidaritate, ci de o anumită contribuţie pentru ceea ce înseamnă sistemul de educaţie, sistemul de sănătate”. ”Toţi ştim că avem nevoie de investiţii masive în aceste domenii şi dezbaterea în cadrul coaliţiei urmează să se finalizeze, v-am spus, sper ca săptămâna aceasta”, a afirmat el. Despre banii pentru aplicarea acestor măsuri, ministrul de Finanţe a afirmat că ”această ajustare are loc pe două paliere”. ”Ca să închidem această dezbatere sau o redeschidem când Coaliţia va anunţa. Unu, înseamnă consolidare fiscală prin ajustarea unor facilităţi sau ajustare, astfel încât sarcina fiscală să fie aşezată echitabil, doi - digitalizare masivă şi un efort din partea instituţiilor statului să-şi rezolve problemele de colectare, probleme recurente de 30 de ani”, a explicat ministrul. Potrivit news.ro, Partidul Social Democrat vrea ca taxa de solidaritate să se numească taxă pe educaţie şi sănatate. Prin această taxă, ar urma să fie fie impozitare marile companii cu un procent între 0,5% şi 1%, iar banii să se ducă într-un fond special care să finanţeze proiecte din domeniile sănătăţii şi educaţiei, unde este nevoie de reforme. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Coaliţia urmează să stabilească modificările la Codul Fiscal în perioada următoare, iar măsurile să intre în vigoare începând cu anul 2023.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră