duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: caciu

42 articole
Eveniment

Penalul Solomon și ministrul Câciu se înscriu în PSD

Penalul Antonie Solomon, fost primar al Craiovei, și ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu, cel sponsorizat de firme chinezești ca să înjure parteneriatul cu SUA, se înscriu în PSD, filiala condusă de Olguța Vasilescu, anunță Gazeta de Sud. De altfel, Solomon, care a mai trecut prin opt partide, a confirmat această mișcare politică. Adrian Câciu va deveni subordonatul politic al Olguței Vasilescu Penalul Solomon și ministrul Câciu se înscriu în PSD „Anunţul aderării celor doi la PSD va fi făcut în această seară, în cadrul unei coferinţe de presă care va fi susţinută de preşedintele PSD Dolj, Claudiu Manda. Antonie Solomon a confirmat pentru Gazeta de Sud că va deveni membru PSD. „« Acum vreau eu să ajut PSD-ul, fiindcă în 2004 el m-a ajutat pe mine să devin primarul Craiovei. Acum am această obligaţie morală. Voi susţine în continuare actualul primar. Dacă va candida, eu o să îi ţin isonul», ne-a transmis Antonie Solomon, fostul primar al Craiovei”, scrie Gazeta de Sud. În anul 2013, Solomon a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare și trei ani de interzicere a unor drepturi, pentru luare de mită. ÎCCJ l-a trimis după gratii în timp ce era deputat. A fost eliberat condiționat în decembrie 2014. Olguţa Vasilescu a fost membră PRM pînă în 2004, cînd a trecut la PSD, Antonie Solomon devenind în acel an pentru prima oară primar din partea PSD. Însă, în timpul mandatului, Solomon a trecut la PDL, reuşind să cîştige un nou mandat de primar cu acest partid în 2008. În 2004, Vasilescu l-a acuzat pe Solomon că ar fi dat mită consilierilor locali, în 2004, ca să-l aleagă viceprimar. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW „Păcat de ea cum arată. O să o dau în judecată pentru că minte ca o ordinară. Nu are nicio înregistrare. Nu este nimic adevărat din ce a spus. Eu nu am dat mită la niciun consilier local să mă voteze ca viceprimar”, a fost replica lui Solomon.

Penalul Solomon și ministrul Câciu se înscriu în PSD Foto: Facebook
Impozitul pe bacșiș a adus statului încasări ridicole Foto: Facebook
Eveniment

Impozitul pe bacșiș a adus statului încasări ridicole

Eșec deplin al unei idei promovate de ex-ministrul de Finanțe Adrian Câciu: impozitul pe bacșiș a adus statului încasări ridicole, arată o analiză publicată de Profit. Impozitul pe bacșiș a adus statului încasări ridicole Astfel, potrivit acestui site, încasările la buget din impozitul pe bacșiș au fost de “aproape“ șase milioane de lei, după primele cinci luni ale anului. Guvernul a estimat că va încasa, în acest an, 97 de milioane de lei. “Mai mult de jumătate din sumă, 3,2 milioane de lei, reprezintă impozit reținut și virat de barurile și restaurantele din București, în timp ce la polul opus, în județul Vaslui s-a plătit în toată această perioadă impozit totalizând 2.583 de lei, adică o medie de numai 517 lei pe lună“, arată Profit. Alte județe cu încasări ceva mai mari din acest impozit sunt: Cluj - 431.029 lei, Ilfov - 317.253 lei, Constanța - 311.138 lei și Brașov - 251.694 lei. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea În 2022, ministrul Câciu susținea acest impozit, afirmând că este o solicitare a Horeca: “Există o astfel de solicitare din partea Horeca. Acolo este o formă de fiscalizat. Dacă industria este de acord, chiar industria o cere, suntem într-o altfel de abordare. Nu facem o analiză ca să nu distorsionăm mediul. Aici mediul de afaceri ne cere o măsură. Analiza poate fi făcută mai rapid decât să stăm până la 1 iulie, de exemplu".

Doi penali în viitorul Guvern: unul dintre ei, Marian Neacșu, aici alături de Mihai Tudose Foto: Facebook
Eveniment

Doi penali în viitorul Guvern

Cum arată, concret, „Patriotismul economic” promovat de viitorul premier Marcel Ciolacu: doi penali se vor afla în viitorul Guvern, Marian Neacșu, deja condamnat, și Radu Oprea, trimis în judecată pentru evaziune. Doi penali în viitorul Guvern, plus Câciu, care a luat bani ca să laude Huawei Fostul secretar general al Guvernului, Marian Neacșu, a fost promovat din funcția de secretar general al Guvernului în cea de vicepremier, în pofida trecutului său controversat. În 2016, Marian Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Specialist în furaje și fost vicepreședinte la arbitrul pieței energiei, acesta și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Între timp, Neacșu a fost reabilitat. Marian Neacșu Neacșu e expert contabil și are mai multe specializări în nutriția animalelor, potrivit CV-ului oficial. El a intrat în politică în anii 90 ca membru în Partidul Agrar, iar în 2001 a intrat în PDSR Ialomița (precursorul PSD). A urcat până la poziția de secretar general al PSD în 2015, promovat de Liviu Dragnea. Senatorul PSD de Prahova Radu Oprea, care a fost ministru și în guvernul Dăncilă, va fi ministrul al Economiei. În ianuarie 2023, acesta a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru „săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală sub forma autoratului şi spălare a banilor sub forma complicităţii” – potrivit presei locale, care citează Agerpres. „Procurorii susţin că Radu Oprea şi Mihail Ştefănescu au dispus şi dirijat transferul de sume de bani, ştiind că provin din evaziune fiscală, din conturile firmelor pe care le administrau în conturile unora de tip „fantomă”, cu care doar au simulat operaţiuni comerciale. Prejudiciul adus bugetului de stat se ridică la aproximativ 224.000 lei”, scria Rador, în 2016 Radu Oprea Foto: Facebook În viitorul Guvern, la Investiții și Proiecte Europene, va fi transferat fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu. Câciu a atacat, pe bani, parteneriatul cu SUA Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a primit în trecut zeci de mii de lei pentru articole în care a promovat compania Huawei și a criticat SUA. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. În articol, el mai afirma: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea «Tătucului». L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Câciu a fost membru al CSAT. Rămân în viitorul Guvern: Marius Budăi - Muncă, Gabriela Firea - Familie, Grindeanu - Transporturi și Rafila - Sănătate.

Atacuri în serie dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe Foto: Facebook
Eveniment

Atacuri dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe

Atacuri în serie dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe: „Această nebunie istorică, făcută fără consultarea nimănui este 100% creația domnului Câciu!”, a scris, pe Facebook, liberalul Tănase Stamule, decanul FABIZ, facultatea de business cu predare în limbi străine din cadrul ASE. Atacuri în serie dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe „Încercarea celor de la PSD de a arunca în brațele ANAF gaura din buget este cel puțin penibilă. Nici Heiuș și nici Mișa nu au făcut bugetul. Această nebunie istorică, făcută fără consultarea nimănui este 100% creația domnului Câciu!”, a scris Stamule. Într-o altă postare, el a explicat de ce veniturile la buget au fost supraestimate. „Ministrul de Finanțe, ignorând total avertismentele ANAF, Consiliului Fiscal, etc a inclus in veniturile pe 2023 TVA și accize pentru combustibili, gaze și curent la nivelul 2022. Toate veniturile extraordinare cauzate de criza energetică din 2022 și care nu se vor mai repeta, au fost incluse și în bugetul din 2023. Așteptarea bugetara este ca OMV să platească taxe pentru un preț de 10 lei la motorină, cand la pompă e 6,5 lei sau ca Romgaz și Hidroelectrica să platească TVA la prețul de anul trecut, deși prețurile au fost plafonate. Toți se uită la direcția de mari contribuabili din ANAF și spun ca nu s-a încasat acolo. Realitatea este că nu vom încasa niciodată acei bani din motive obiective. De ce a făcut Ministrul de Finanțe asta? Ca să fericească pe toată lumea care a cerut bani la buget! Este prima dată în istoria României când bugetul național este construit pe așa o mare minciună. Doar pe zona de venituri supraestimate, gaura bugetară prognozată astăzi este de 25 de miliarde de lei pentru 2023”, a arătat decanul FABIZ. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Și prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu arată că, deși Adrian Câciu a introdus noi taxe, deficitul a ajuns la 27 de miliarde de lei. Motreanu: un ministru de Finanțe incompetent „Demisia lui Lucian Heiuș a fost un gest de onoare pentru a salva un ministru al Finanțelor incompetent, ținut în funcție doar de decizia politică a PSD. Cu toate acestea, PSD, prin trompetele sale false, a atacat imediat! Asta spune totul despre "parteneriatul" cu PSD ! La fiecare gest onest al premierului Nicolae Ciucă ei răspund cu un atac pe la spate! PSD numește asta strategie, românii viclenie și perfidie ! Știu că pe cei de la PSD nu îi pot convinge să renunțe la minciuni. Nu le răspund lor, mă adresez românilor care merită să știe adevărul. Încasările ANAF au crescut față de anul trecut, sub conducerea lui Lucian Heiuș, dar Adrian Câciu a ”reușit” să mărească deficitul bugetar la 27 de miliarde de lei, deși a introdus noi taxe”, a afirmat Motreanu, pe Facebook.

Heiuș îi explică lui Câciu cum se calculează încasările la buget Foto: Facebook
Politică

Heiuș îi explică lui Câciu calculează încasările la buget

Fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș (PSD), îi explică lui Adrian Câciu, ministrul PSD de Finanțe, cum se calculează încasările la buget. Heiuș, care a demisionat luni seara de la conducerea ANAF, reacționează la datele prezentate de Câciu, privind încasările ANAF. Heiuș îi explică lui Câciu cum se calculează încasările la buget „Îi atrag respectuos atenția domnului ministru Adrian Câciu, că în declarația dumnealui s-a strecurat o eroare. Programul de încasări este net 156,9 miliarde lei, iar declaratul de care spune dânsul este declaratul brut 159,3 miliarde lei (din acesta se scad rambursările de TVA, pilonul 2 de pensii, fondul de tranziție energetică, contribuții de sănătate, etc, în total 16,7 miliarde lei) și mai rămân net declarate 142,6 miliarde lei. ANAF a încasat 148 miliarde lei cu 5.5 miliarde mai mult față de totalul declarat net”, a scris Heiuș pe Facebook. Azi, ministrul de finanțe, Adrain Câciu, a spus că sumele încasate de ANAF sunt cu 8,9 miliarde lei mai mici față de program și cu 11,3 miliarde lei mai mici față de ce s-a declarat. Câciu a afirmat că, pentru primele 5 luni ale anului 2023, contribuabilii au declarat impozite şi taxe în valoare de 159,3 miliarde lei, în contextul în care programarea bugetară estima încasări de doar 156,9 miliarde lei. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri „Așadar, contribuabilii români au declarat că au de plată cu 2,4 miliarde lei mai mult decât am estimat în programare. Sumele încasate efectiv de ANAF au fost însă cu 8,9 miliarde lei mai mici față de program și cu 11,3 miliarde lei mai mici față de ce s-a declarat”, a susținut ministrul de Finanțe.

Datoria statului a depășit 50% din PIB Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Datoria statului a depășit 50% din PIB

Datoria statului a sărit, pentru prima oară, de 700 miliarde de lei și a depășit 50% din PIB, scrie Profit. Aceste date sunt publice și apar în așa numitul raport privind „Datoria administratiei publice conform metodologiei UE*) (datoria guvernamentala)”, publicat de ministerul de Finanțe. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De altfel, cheltuielile cu dobânzile au fost, în 2022, de 2% din PIB, iar în primele trei luni din 2023 crescuseră cu 58,3% față de perioada similară a anului trecut și deja consumaseră 0,6% din PIB. Datoria statului a depășit 50% din PIB „Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,36 mld lei ca urmare a prefinanțării în primele 3 luni a necesarului brut de finanțare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 3 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiționale interne și externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 43,0% din necesarul brut de finanțare pentru anul 2023”, explică ministerul de Finanțe. „În februarie, datoria a ajuns la 706,5 miliarde lei (50,1% din PIB), față de 695 miliarde lei (49,2% din PIB), în ianuarie, și 667,3 miliarde lei (47,2% din PIB), în decembrie. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că depășirea pragului de 50% în ceea ce privește îndatorarea presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public”, scrie Profit. Citește și: Dependența de gazele rusești este istorie: în Europa, depozitele de gaze sunt pline în proporție de 62%. România – 50%. Prețurile au scăzut cu 150% față de august 2022 Potrivit datelor ministerului de Finanțe, datoria publică era de doar 34,5% în 2018, 35,1% - 2019 și a sărit la 46,9% în 2020, în perioada pandemiei.

Susţinem achiziţia de maşini electrice prin Rabla Plus, spune ministrul Tanczos Barna
Mediu

Susţinem achiziţia de maşini electrice prin Rabla Plus

Susţinem achiziţia de maşini electrice prin Rabla Plus, a declarat ministrul Mediului, Tanczos Barna. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a precizat că s-a deplasat la şedinţa de Guvern de joi cu una dintre maşinile finaliste ale concursului Best Electric Car România 2023. Susţinem achiziţia de maşini electrice prin Rabla Plus „Viitorul aparţine transportului verde, astfel că susţinem achiziţia de maşini electrice prin Rabla Plus, iar anul acesta vom lansa un program şi pentru microbuze electrice şi încurajăm transportul în comun, mersul pe bicicletă sau pe jos, nu doar în Vinerea Verde”, a adăugat ministrul UDMR, citat de news.ro. „Astăzi ne-am întors cu Cseke Attila şi Adrian Câciu de la şedinţa de Guvern cu una dintre maşinile finaliste ale concursului Best Electric Car România 2023. Apropo, nu doar astăzi, dar în fiecare zi mă deplasez doar cu maşină electrică în Bucureşti”, a scris Tanczos Barna, pe Facebook. El a mai spus că „viitorul aparţine transportului verde, astfel că susţinem achiziţia de maşini electrice prin Rabla Plus, iar anul acesta vom lansa un program şi pentru microbuze electrice şi încurajăm transportul în comun, mersul pe bicicletă sau pe jos, nu doar în Vinerea Verde”. Citește și: ANALIZĂ Mii de primari ar rămâne șomeri dacă s-ar desființa comunele sub 5.000 de locuitori. Majoritatea zdrobitoare, de la PSD și PNL „Guvernul, UDMR are ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii de încărcare pentru maşini electrice: asta facem la Ministerul Dezvoltării şi la MMAP”, a completat ministrul Mediului.

România are cea mai precară situație financiară din UE Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

România are cea mai precară situație financiară din UE

România are cea mai precară situație financiară din UE, scrie publicația Profit, arătând că, din 100 de euro cheltuiți de la buget, 15,6 euro sunt luați pe datorie. Doar în perioada pandemiei România s-a împrumutat mai mult. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De altfel, execuția bugetară arată că, în 2022, guvernul a cheltuit cu plata dobânzilor peste 29 de miliarde de lei, adică 2% din PIB. În primele două luni din 2023, cheltuielile cu dobânzile crescuseră cu 60% față de perioada similară din 2022. România are cea mai precară situație financiară din UE Datele publicate de Profit arată că: În 2015, cu un deficit ESA de 0,5%, România împrumuta doar 1,5 euro din 100 de euro cheltuiți de către stat În 2016, deficitul bugetar a sărit la 2,5% (ESA), iar România împrumuta 7,3 euro din 100 cheltuiți, fiind pe poziția a doua, după Spania, cu împrumuturi de 10,1 euro la fiecare 100 În UE, România este urmată acum de Malta (14,2 euro împrumutați la 100 cheltuiți de la buget), Italia, Ungaria și Polonia. „Referitor la costurile de finanţare a datoriei publice şi la dobânzile la care se împrumută România. În prezent, România se împrumută la dobânzi de circa 6,7%, similar sau sub Ungaria, care are 6,8% - sau similar sau apropiat de Polonia care are 6,4%”, ssuținea ministrul de Finanțe Adrian Câciu, la 27 aprilie. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR „Domnul Câciu a preluat mandatul în noiembrie 2021 moştenind un deficit bugetar de 4,7% din PIB, iar în ultimă lună a anului respectiv a mai adăugat încă 2% şi a dus deficitul la 6,7% din PIB. (...) Anul trecut v-aţi împrumutat de 150 miliarde lei, aţi plătit 30 miliarde lei pe dobânzi, (...), iar anul acesta ajungeţi la 40 miliarde lei pe dobânzi. Domnule Câciu, nu puteţi să daţi vina pe ANAF şi pe colectare. Legea bugetului dumneavoastră aţi făcut-o şi cheltuielile din buget dumneavoastră le-aţi aprobat. Cifrele pe care s-a construit bugetul sunt cifrele dumneavoastră, nu cifrele ANAF", arăta, în 12 aprilie, deputatul PNL Dan Vîlceanu, fost ministru de Finanțe.

Niciodată România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții, spune primarul Ioan Popa Foto: Facebook
Politică

Niciodată România nu a avut atâția secretari de stat

„Niciodată în istoria recentă, România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții”, a scris primarul PNL din Reșița, Ioan Popa, pe grupul de whatsapp al edililor-șefi de municipii, AMR. El este singurul care, în cadrul discuțiilor pe acest grup nu și-a manifestat revolta față de intenția Executivului de a tăia drastic cheltuielile. „Dragi colegi, umblă catastrofa asta, inaplicabilă din punctul meu de vedere. Guvernul vrea să blocheze cheltuielile de personal la nivelul anului 2022+5%. Este o catastrofă. De exemplu, noi am angajat 60 de polițiști locali anul acesta. Este absurd. (…) Blochează bugetul la bunuri și servicii (…) Acum, ce facem, vom scădea salariile?”, a scris, vineri, printre alții, primarul PNL al Sectorului 6, Ciprian Ciucu, pe grupul de comunicare al asociației primarilor de municipii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Niciodată România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții” „Trebuie să fim onești și să înțelegem că ne-am cam încântat cu toții, și nu vorbesc aici despre dialogurile anterioare, ci despre administrațiile publice, fie ele locale sau (mai ales) centrale. Niciodată în istoria recentă, România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții”, a scris Popa, care, înainte de a fi primar, a fost antreprenor. Citește și: România are peste 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți ca-n 2010 – Europa Liberă. Unele ministere au ajuns la șapte posturi de ministru-adjunct Din discuțiile aflate în posesia DeFapt.ro, reiese că, vineri seara, primarul PSD al Craiovei, Olguța Vasilescu, l-a sunat pe ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, care i-ar fi promis că va cere modificări ale proiectului de ordonanță de urgență care prevederi tăieri drastice de cheltuieli în administrația publică. „Domnul ministru spune că se poate duce în coaliție cu câteva rectificări care miu se par de bun simț, dată fiind situația”, a scris Vasilescu. „Salariile din administrația publică rămân anul acesta așa cum sunt. Oricum, nu cred că le mai creștea nimeni în afară de ce se cuvenea primarilor, viceprimarilor, consilierilor locali prin lege”, a mai explicat primarul Craiovei. Citește și: EXCLUSIV Revoltă a primarilor de municipii, în frunte cu Emil Boc și Ciprian Ciucu, împotriva proiectului ordonanței guvernamentale care va tăia cheltuielile în administrație În plus, singurele interdiciții la achiziții ar urma să rămână la mașini și mobilier. Emil Boc, primarul PNL al Clujului, a susținut că este neconstituțional să interzici, prin OUG, cumulul pensii-salariu, dar, la final a afirmat că „sună foarte bine” propunerile Olguței Vasilescu. Fără mașini noi, în 2023 Ce prevede proiectul de ordonanță privind reducerile de cheltuieli în administrație: cheltuielile de personal să nu depășească nivelul din 2022 exclusiv sumele aferente majorate cu 5%. cheltuielile cu bunurile și serviciile efectuate în anul 2023 să nu depășească prevederile bugetare aferente anului 2022. se interzice achiziționarea de autoturisme și mobilier, beneficiarii dreptului la pensie nu o pot cumula cu salariul la stat, excepție fiind Sănătatea și Educația spor de doctor se acordă doar dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar nu se mai organizează cursuri de formare profesională. În plus, funcționarii statului nu vor putea face parte din mai mult de două CA-uri.

Câciu anunță tăieri de cheltuieli Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Câciu anunță tăieri de cheltuieli

Ministrul de finanțe, Adrian Câciu, anunță tăieri de cheltuieli în valoare de 20 de miliarde de lei, l bugetul de stat. Acum o lună, el declara: „Finanțele publice stau mai bine decât stăteau în februarie sau martie anul trecut (...) România are mult mai mulți bani decât se crede (...) Reducerea de deficit se va face pe seama absorbției”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Câciu anunță tăieri de cheltuieli „Pe fondul constatărilor şi a unei reducere a încasărilor la veniturile statului, este evident şi cred că asta nu are de ce să deranjeze pe nimeni, că şi statul român trebuie să facă facă o ajustare de cheltuieli bugetare, mai ales în zona cheltuielilor neesenţiale.Având în vedere decizia de ieri, colegii de la Finanţe vor face o analiză pentru ajustarea cu 20 de miliarde pe bugetul general consolidat al statului”, a afirmat, azi, ministrul de Finanțe. Însă el nu a anunțat foarte clar ce măsuri vor urma. „Vă asigur că atunci când măsurile vor prinde concreteţe vor fi puse la dispoziţie. Toate măsurile sunt sunt posibile, trebuie să ajustăm cheltuielile bugetare”, a arătat el. Însă, potrivit unor surse politice, coaliția majoritară a decis să taie cheltuieli de 20 de miliarde prin: înghețarea angajărilor și a creșterilor salariale reducerea indemnizației membrilor consiliilor de administrație, precum și reducerea număruluide membri în CA-urile companiilor de stat limite lunare pentru cheltuielile ordonatorilor principali În plus, coaliția ar vrea reducerea numărului de secretari de stat. Acest guvern ar avea peste 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți decât în 2010, arăta Europa Liberă România, în martie. Ministerul Mediului, alături de Ministerul Transporturilor și cel al Fondurilor Europene ar fi cele mai bogate ministere în materie de secretari de stat, cu câte șapte. Citește și: FARISEISM Ciolacu anunță: „Reducem drastic risipa”! Doar Grindeanu are șapte secretari de stat la Transporturi, încă doi la cabinetul de vicepremier și doi consilieri de stat

Ministrul Câciu minte în legătură cu prevederile despre pensiile speciale din PNRR
Eveniment

Ministrul Câciu minte

Ministrul PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, minte când afirmă că „PNRR-ul spune că trebuie să reducem ponderea cheltuielilor în PIB cu aceste pensii de serviciu”. Potrivit legii răspunderii ministeriale, „prezentarea, cu rea-credinţă, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului” constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 12 ani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministrul Câciu minte „Reforma va fi făcută aşa cum este prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Bani România are, problema este dacă este oportun să ducă mai mulţi bani sau mai puţini bani. PNRR-ul ne spune că trebuie să reducem ponderea cheltuielilor în PIB cu aceste pensii de serviciu. Asta vom face", a declarat Câciu, la Senat, potrivit Agerpres. Ce scrie, în realitate, în Jalonul 215 din PNRR: „Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate. Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii. Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții. Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare”. Acest jalon trebuia îndeplinit din trimestrul IV al anului trecut. Citește și: Panică în Australia: țara ar putea intra în război cu China comunistă în trei ani și nu este pregătită – deschidere în principalele cotidiene, după discuții cu experții Câciu arată spre Budăi Întrebat de ce nu a fost încă închis acest jalon din PNRR, Câciu a afirmat că, între timp, a apărut raportul Băncii Mondiale, cu o serie de diferenţe faţă de cel iniţial, pe baza căruia a fost scris proiectul, urmând ca în perioada următoare să fie prezentate soluţii pentru atingerea jalonului privind pensiile speciale. "Eu am toată deschiderea să particip cu toţi colegii mei, în grupuri de lucru sau oricând sunt chemat, să vin cu soluţii şi să vin cu ceea ce înseamnă sustenabilitatea fiscal-bugetară a acestei ţări. Între timp, a apărut acest raport final, care raport final al Băncii Mondiale are o serie de diferenţe faţă de raportul iniţial, pe baza căruia a fost scris proiectul de lege. Evident, ne vom uita pe el, sunt toate ministerele de resort acolo implicate să vină cu soluţii şi să ne atingem jalonul din PNRR (...) Să-i întrebaţi pe domnul ministru al Muncii şi miniştrii de resort, eu vin ca suport. Până la urmă, nu am nicio pensie de serviciu la mine în sector, la Ministerul de Finanţe nu avem pensii de serviciu", a punctat ministrul Finanţelor.

Iohannis arată spre PSD cand vorbeste despre faptul că OMV nu vrea să plătească taxa de solidaritate Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Iohannis arată spre PSD

Președintele Klaus Iohannis arată spre PSD pentru faptul că OMV nu plătește taxa de solidaritate. „În baza Ordonanței 186 și a Regulamentului European, făcând toate calculele, am concluzionat că avem o cifră de afaceri în sectoarele respective sub 75%, astfel că nu datorăm această taxă”, a spus, la 2 februarie, Alina Popa, Director Financiar și Membru al Directoratului OMV Petrom. Iohannis arată spre PSD „Dacă va plăti sau nu, o să vă spună cu siguranţă cei care au făcut normativul, adică Ministerul Finanţelor. Am fost puţin surprins când m-am informat după aprobare cum s-a discutat această chestiune şi am aflat că, de exemplu, Ministerul Energiei nu a fost cooptat în discuţie. Chestiunea s-a discutat la nivel de Finanţe, ceea ce este în principiu în regulă, pentru că vorbim de o taxă sau de un impozit”, a spus Iohannis, la Bruxelles. Ministerul de Finanțe este condus de Adrian Câciu, fost consilier al președintelui PSD Marcel Ciolacu, în timp ce ministerul Energiei este controlat de liberalul Virgil Popescu. De mai multe zile, PSD și PNL se acuză reciproc pentru faptul că OMV declară că, legal, nu trebuie să plătească taxa de solidaritate. „Solicitarea mea a fost una singură: ca acest act să fie legal şi clar, adică să nu încalce nicio directivă şi nicio lege în vigoare în România şi să fie atât de clar încât să nu apară discuţii dacă este sau nu este. Rezultatul îl vedem cu toţii la televizor: toată ziua, bună ziua se discută dacă este sau nu este. Cred că cei care au lucrat pe document trebuie să vină să îl clarifice. Nu-i nimic pierdut", a mai spus şeful statului, înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului European. El a subliniat că "aruncarea vinei dintr-o curte politică în altă curte politică nu rezolvă problema" în această chestiune. Citește și: Wall Street Journal: Macron n-a vrut, inițial, să-l primească pe Zelenski, la Paris, dar s-a grăbit să-i aranjeze un dineu când a văzut succesul vizitei de la Londra Despre „rotativă”: „Voi lua decizia care mi se va părea cea mai bună” Tot în cadrul declarațiilor făcute la Bruxelles, Iohannis a evitat să spună dacă va respecta înțelegerea PNL-PSD și, în mai, va numi un premier social-democrat. „Atunci când coaliţia va decide să facă o schimbare de guvern, se vor prezenta toate părţile interesate, îmi vor prezenta punctele de vedere şi în conformitate cu Constituţia voi lua atunci decizia care mi se va părea cea mai bună pentru România”, a spus Klaus Iohannis, citat de news.ro. El l-a criticat, ușor, și pe Marcel Ciolacu, după ce acesta i-a contestat realizările: „Câteodată unii politicieni merg la televizor şi îi ia gura pe dinainte ca să zic aşa, dar nu cred că cineva a uitat sau nu a înţeles că această coaliţie a apărut dintre nevoie. Ţara trebuie să fie guvernabilă şi ţara trebuie să aibă un guvern stabili în aceste vremuri tulburi şi atunci trebuie să avem puterea interioară să trecem cu mai mult sau mai puţină lejeritate peste anumite declaraţii mărunte şi să vedem care este în realitate interesul României”

Rareş Bogdan: Ministrul Finanţelor trebuie să dea explicaţii Foto: Facebook
Politică

Ministrul Finanţelor trebuie să dea explicaţii

Prim-vicepreședintele PNL Rareş Bogdan spune că ministrul Finanţelor, Adrain Câciu, trebuie să dea explicaţii de ce OMV nu plăteşte taxa de solidaritate. De mai multe zile, PSD acuză PNL, prin ministrul Energiei, că a permis această situație, în timp ce liberalii arată spre ministrul de Finanțe. Liderul liberal a arătat că Regulamentul european a fost transpus în cinci state, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Slovacia, iar echipa sa lucrează şi deocamdată au studiat doar 14 state, mai au de studiat 13 state. Ministrul Finanţelor trebuie să dea explicaţii ”Din cele 14 state studiate, în 5, Ministerele de Finanţe ale ţărilor respective, nu au introdus coduri CAEN în transpunerea Ordonanţei. Deci, chestiunea cu obligativitatea de a fi trecute coduri CAEN pe transpunerea regulamentului este falsă şi aici trebuie să dea explicaţii Ministerul Finanţelor Publice, domnul ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, pentru a ne spune exact de ce este această situaţie creată la Ministerul de Finanţe, cu privire la transpunerea regulamentului respectiv în ordonanţa adoptată de Guvern pe data de 20 decembrie”, a spus eurodeputatul PNL, citat de news.ro. El a arătat că ”OMV sau alte corporaţii pur şi simplu sfidează şi prin management şi scot profiturile în afara graniţelor de ani şi ani de zile şi nimeni nu face nimic acum pe o taxă unde ar trebui să mai plătească către statul român peste un miliard şi refuză să plătească spunând că noi deja am plătit foarte mult statului român”. ”O să aştept luni, la şedinţa de coaliţie sau când va fi prima şedinţă de coaliţie, această problemă va fi pusă pe masă, pentru că pe de o parte s-a încercat o dezinformare cu privire la implicare a altor ministere în transpunerea acestui regulament, trebuiau lucrurile clarificate, că de această chestiune s-a ocupat Ministerul Finanţelor”, a spus Rareş Bogdan. „Câciu să iasă într-o conferinţă de presă” El a continuat: „Din punctul meu de vedere, cel mai bun lucru pe care l-ar putea face Adrian Câciu ar fi să iasă într-o conferinţă de presă şi să răspundă întrebărilor jurnaliştilor. (...) Reprezentanţii statului român să nu se poarte cu mănuşi şi diferenţiat, pentru că unii sunt de la Viena şi alţii de la Rădăuţi. Nu mă interesează că sunt din Săpânţa sau din Mangalia sau că sunt din Londra, New York sau din Tokyo, pentru mine, când acţionezi pe teritoriul statului român, respecţi statul român şi plăteşti taxe şi impozite conform legislaţiei. Nu încerci să fentezi legislaţia”. Despre atacurile la ministrul Energiei, de la PNL, Rareş Bogdan a arătat că ”putem să găsim o mulţime de lucruri care au funcţionat sau nu pe anumite Ministere, inclusiv pe Ministerul Energiei, dar de data aceasta, Ministerul Energiei nu a avut niciun tol în transpunerea acestui regulament”. ”Putem să găsim chestiuni cu care să criticăm Ministerul Energiei, dar în această chestiune a fost o singură entitate implicată şi entitatea implicată în transpunerea acestui regulament pe piaţa din România a fost Ministerul Finanţelor. Nu are ce să răspundă un vicepremier, un ministru al Transporturilor sau al Internelor, un ministru al Energiei sau al Economiei pe un subiect pe care trebuie să răspundă deschis, cât se poate de convingător, cât se poate de transparent (...) ministrul Finanţelor Publice”, a mai spus Rareş Bogdan. Citește și: O jurnalistă turcă sugerează, în Washington Post, că dezastrul din Turcia își are rădăcinile în corupție: „Nu cutremurele ucid, ci clădirile de beton, construite de oameni”

Impactul bugetar pentru pensiile militare şi speciale, 12 miliarde de lei, spune ministrul Adrian Caciu Foto: Facebook
Eveniment

Impactul bugetar pensiile speciale, 12 miliarde lei

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, spune că impactul bugetar pentru pensiile militare şi cele speciale este de 12 miliarde de lei. El a arătat că doar pensiile pentru militari au un impact de 11 miliarde de lei asupra bugetului. Câciu a făcut aceste declarații la Prima TV. La un PIB estimat la 1.552 miliarde de lei în anul 2023, ar însemna că aceste pensii reprezintă circa 0,8% din PIB. Impactul bugetar pentru pensiile militare şi speciale, 12 miliarde de lei „Impactul bugetar pentru pensiile speciale în 2022 este de 12 miliarde de lei. (…) Sintagma este, mă rog, pur politică sau pură de comunicare. Marea parte, de fapt, sunt pensiile militare, care nu au legătură cu pensiile speciale. Când am spus 12 miliarde, includ pensiile militare. Dacă dau pensiile militare jos şi alea încă o dată, nu au legătură cu pensii speciale, sunt nişte pensii care sunt stabilite şi prin tratate internaţionale şi sunt stabilite de Alexandru Ioan Cuza, pentru cine nu ştie, cred că au fost primele pensii din România înainte de sistemul de pensii pe model Bismark. Dacă le dau la o parte rămâne un miliard lei. Acolo trebuie vină această reformă cu care vine domnul ministru Budăi şi sunt convins că în zilele, săptămânile următoare lucrurile vor fi clarificate din perspectiva aceasta”, a declarat ministrul de Finanțe, citat de news.ro. El a fost întrebat dacă i se pare corect ca o persoană să iasă la pensie la 50 de ani sau să primească o pensie mai mare decât salariul. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) „Eu nu o să mă pronunț” “Nu mi se pare corect. Să stabilim pentru toată lumea acelaşi lucru. Mi se pare corect dacă suntem cetăţeni egali într-o ţară, să avem aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii”, a precizat ministrul Finanţelor. Însă el a refuzat să propună o soluție: „Eu nu o să mă pronunţ asupra acestui domeniu. Ştiu că s-a tot încercat şi sunt o serie de decizii ale Curţii Constituţionale şi până la urmă este o chestiune de decizie politică, dar ceea ce ştiu este că avem o reformă a pensiilor speciale. Din ce am înţeles de la domnul ministru al Muncii este gata proiectul, trebuie să îl punem în dezbatere publică, iar acolo se va urmări…. Nici în PNRR nu se cere tăierea pensiilor speciale, ci o reformă, o reducere a cheltuielilor cu pensiile speciale, alte condiţii de pensionare”.

Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017 Foto: Poliția română
Politică

Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017

Punctul de amendă rămâne înghețat la nivelul din 2017, deși România este pe primul loc în UE la decese în accidente rutiere, arată Asociația Pro Infrastructură. Punctul de amendă ar trebui să fie 10% din salariul minim brut pe economie, iar acesta a crescut constant, urmând să ajungă la 3.000 de lei pe lună în 2023. Menținerea valorii de 145 de lei pentru punctul de amendă, la nivelul din 2017, a fost anunțată de ministerul de Finanțe. Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017 „Bizoneală ieftină în continuare în Țara lui Papură Vodă! Miercuri, Finanțele au anunțat că punctul de amendă rămâne înghețat și în 2023 la 145 de lei, încremenit în timp de la începutul lui 2017 chiar dacă, teoretic, el este 10% din salariul minim brut pe economie. La salariul minim brut actual, ar trebui să fie 255 lei, iar dacă acesta ar sări la 3000 lei de la 1 ianuarie 2023, punctul de amendă ar trebui să fie 300 lei. Să ne mai mirăm că vreo 2000 de oameni mor anual pe drumurile noastre? Că suntem primii în Europa la acest capitol? Infrastructura rutieră proastă și șoferii inconștienți ne vor ține în top și în 2023. Politicienii fără scrupule și conștiință, dar cu girofar albastru și mari iubitori de voturi, cu larga participare a Poliției Române care ridică din umeri, ascund în continuare coasa după fiecare curbă mai periculoasă. În van URLĂM de ani de zile să se ia măsuri nepopulare, dar necesare: creșterea amenzilor, pușcărie pentru faptele grave (precum intrarea intenționată pe contrasens pe drumurile cu parapet median), radare fixe și, bineînțeles, creșterea nivelului de siguranță a infrastructurii rutiere (de la 2+1 alternativ pe DN2 și până la separarea sensurilor pe bretelele bidirecționale în nodurile de autostradă). Degeaba. Soluțiile de bun simț, logice, simple și eficiente pe care le cerem obsesiv de ani de zile stau la sertar și sunt tergiversate din motive stupide. Iar pe drum tronează nesimțirea, ilogica, bizoneala și moartea. Somn ușor, România!”, a scris, pe Facebook, această asociație. „Punctul de amendă rămâne la fel ca în 2022, 1.45 de lei”, a precizat Adrian Câciu, la Digi24. În plus, amenzile de circulație luate în România pot fi reduse cu 50% dacă sunt plătite într-un interval de 15 zile. România, pe primul loc în UE Cu 92 de decese la un milion de locuitori, în 2021, România este pe primul loc în UE la capitolul morți în accidente rutiere, arată datele publicate recent de Comisia Europeană. În România, numărul deceselor din accidente rutiere a crescut cu 7% în 2021 față de 2020. În perioada 1 ianuarie – 30 august 2022, în toată țara, au fost înregistrate 2.878 de accidente, soldate cu decesul a 1.029 de persoane și rănirea gravă a altor 2.258. Citește și: Sondaj comandat de Academia Română în Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim. Popularitatea lui Putin, uriașă, peste Zelenski. Aderarea la NATO – nepopulară Comparativ cu aceeași perioadă din anul 2021, au fost înregistrate cu 253 mai puține accidente (-8%), cu 88 mai puține persoane decedate (-7,9%) și cu 185 mai puține persoane rănite grav (-7,6%) .

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră