sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: caciu

42 articole
Politică

Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii

Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii: peste 100 de milioane de euro pe an, spune fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu. El a sugerat că o parte din aceste chirii sunt plătite incorect, fiindcă statul deține suficiente imobile. Citește și: Călin Georgescu îl plagiază pe Stalin și face lobby pentru Moscova: canalul Marea Neagră – Marea Caspică, un proiect grandoman susținut de Rusia Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii „În patru luni de zile, Guvernul ar putea – şi nu dau eu teme Guvernului, dar discutăm principial – să identifice o serie de clădiri ale statului în care toate ministerele şi agenţiile, acelea care vor rămâne în urma reorganizării, să se mute. Nu mai plăteşti cheltuieli cu chiria. Sunt foarte multe instituţii care sunt în chirie în tot felul de imobile, asta este situaţia, a fost mai simplu decât să renovezi o clădire mai veche. (...) Din ce ştiu s-a făcut ceva de genul (o centralizare privind imobilele – n.r.) şi e peste suta de milioane de euro nivelul anual al chiriilor plătite de stat. Vorbim de tot, de la clinici medicale până la sedii de instituţii, agenţii, sucursale şi tot”, a declarat Câciu, la o emisiune la Digi 24. El a arătat că ministerul pe care l-a condus până în decembrie 2024 plătea o chirie de circa 200.000 de euro pe lună. „În 2024, am demarat procedura de achiziție a unui sediu care să fie decontat din fonduri europene sau de identificare, împreună cu SGG, a unui imobil al statului care poate fi, tot pe bani europeni, reabilitat și să deservească acest minister”, a susținut fostul șef al MIPE. Potrivit lui Câciu, suma era decontată dinfonduri europene, dar banii putea fi utilizați într-un alt proiect. Fostul demnitar s-a plâns că atunci când a vrut să renunțe la sediul ocupat acum de MIPE a simțit că „are ţintă pe spate”.

Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii Foto: Economica.net
Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune Foto: Guvernul României
Politică

Rafila și Câciu nu cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune

Miniștrii PSD Alexandru Rafila și Adrian Câciu nu au fost capabili să cheltuie nici un euro din aproape patru miliarde de euro oferiți în cadrul fondurilor de coeziune alocate Sănătății, arată datele ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, publicate la 13 decembrie. Programul a fost introdus în 2021, iar această componentă a fost aprobată în noiembire 2022. Mai rău, până la data de 13 decembrie 2024 nici măcar nu a fost depusă vreo cerere de plată pentru Programul Sănătate finanțat din Fondurile de Coeziune. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Rata de absorbție a tuturor fondurilor de coeziune este de doar 1,4%, deși suntem la mijlocul exercițiului bugetar 2021-2027. Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune Comisia Europeană a aprobat Programul Sănătate depus de România în noiembrie 2022. Suma totală alocată acestui program este de 3,96 miliarde de euro. România a primit automat, fără să facă nimic, prefinanțarea de 185 de milioane de euro, dar plățile către beneficiari au fost de doar 30 de milioane de euro. Programul are șapte priorități, printre ele fiind construirea unor noi spitale - inclusiv spitalele regionale de urgență de la Iași, Cluj, Craiova - și digitalizarea sistemului. Programul Sănătate nu este singurul care are rata de absorbție zero. „Incluziune și demnitate socială” - nici un euro absorbit din 4,2 miliarde euro; Tranziție Justă - zero absorbiți din 2,5 miliarde de euro. Planul de Tranziție Justă se adresează județelor Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș: „Toate investițiile PTJ vor contribui la tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon (2050) și la atingerea țintelor de mediu aferente”. „Deşi ne aflăm la jumătatea exerciţiului, singurii bani pe care i-a încasat ţara noastră sunt reprezentaţi de prefinanţare: adică acele sume modice pe care România le primeşte automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva (...) Blocajul absorbţiei este strict o problemă de voinţă politică, nu de capacitate instituţională”, arăta europarlamentarul Siegfried Muresan, la 25 septembrie.

Câciu neagă majorarea TVA în 2025 (sursa: Facebook/Adrian Câciu)
Economie

Câciu neagă majorarea TVA în 2025

Câciu neagă majorarea TVA în 2025. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat că nu deține informații despre o posibilă creștere a TVA-ului la 19% în 2025 pentru produsele și serviciile care beneficiază în prezent de cote reduse, cu excepția medicamentelor și alimentelor. Câciu neagă majorarea TVA în 2025 Într-o intervenție la Digi 24, Câciu a subliniat că o astfel de măsură nu a fost discutată. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Întrebat dacă majorarea TVA ar fi necesară pentru reducerea deficitului, Câciu a afirmat că există alte soluții mai eficiente, precum combaterea evaziunii fiscale și reducerea cheltuielilor nenecesare ale bugetului de stat. El a subliniat că România are la dispoziție șapte ani pentru a atinge acest obiectiv, evitând astfel împovărarea economiei prin taxe suplimentare pe termen scurt. Investițiile pe termen lung, esențiale pentru dezvoltare Câciu a accentuat importanța realizării investițiilor necesare pentru dezvoltarea României pe termen lung. În locul unor măsuri temporare care ar „petici” bugetul, el a evidențiat că soluțiile durabile sunt esențiale pentru prosperitatea țării. Ministrul a reiterat că nu a avut discuții despre majorarea TVA și că este în contact permanent cu zona economică a Partidului Social Democrat, sugerând că orice decizie de acest fel ar fi discutată înainte de a fi făcută publică.

Metroul din Cluj, scos de la finanțare PNRR Foto: captură video
Economie

Metroul din Cluj, scos de la finanțare

Eșec major al PNRR: metroul din Cluj va fi scos de la finanțare prin acest program și se vor pierde bani pentru că Guvernul nu renunță la politizarea companiilor. Aceste probleme au fost enunțate, în termeni prin care a încercat să acopere acest dezastru, de către ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu (PSD). Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Câciu a arătat că un alt motiv pentru care se vor tăia bani din PNRR este că Executivul nu a trecut la reducerea pragului la microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 88.500 de euro. Oricum, plata parțială a tranșei trei din PNRR ar putea fi aprobată oficial abia în noiembrie. Metroul din Cluj, scos de la finanțare „Probabil că săptămâna aceasta ar trebui să vină scrisoarea prin care suntem înştiinţaţi că vom avea o plată parţială, în mod oficial. Vom avea timp să răspundem o lună de zile şi decizia finală va fi luată probabil la finalul lunii noiembrie şi plata parţială. Am anunţat că vom avea o plată parţială în această cerere de plată 3. Sunt trei reforme care nu sunt îndeplinite din perspectiva Comisiei. Una are un impact economic major, cea cu microîntreprinderile. Celelalte două sunt reforme pe care România chiar trebuie să le facă şi privesc guvernanţa corporativă. Un jalon care este la companiile din energie: 15 companii din energie care au o problemă din perspectiva numirii pe mandat a celor care construiesc Consiliile de Administraţie, Consiliile de Supraveghere. Un alt jalon, care deja a intrat în reluare, cel referitor la numirile de la AMEPIP (Agenţia de Monitorizare a Companiilor Publice, n.r.). Pentru metroul de la Cluj se va găsi o finanţare. S-a găsit, de fapt, o finanţare în Programul de Transport. Va fi finanţat şi din obligaţiuni verzi emise statul român, în sensul transportului verde. Metroul de la Cluj va fi scos din PNNR ca investiţie, iar contravaloarea celor 300 de milioane de euro va fi mutată pe altă investiţie care este deja în execuţie şi produce cheltuieli", a afirmat Câciu. România a depus în decembrie 2023 cererea de plată pentru tranșa trei din PNRR.

Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu Foto: Facebook
Eveniment

Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu

Un document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu: zero absorbție din fondurile de coeziune oferite de bugetul UE 2021-2027 la 31 august, sunt planficați să fie atrași 2,5 miliarde euro în 2024. Documentul arată ce fonduri europene a atras România de la primirea în UE, pe diferite categorii de programe. Citește și: Nicușor Dan taie avântul lui Băluță: „Planșeul Unirii nu este pericol public”. Surse: edilul PSD vrea avansul la lucrări, în campanie „Guvenul Ciolacu a deblocat absorbtia de fonduri europene 2021-2027 și a demarat, cu o viteza de peste 10 ori mai mare decât în trecut contractarea și implementarea proiectelor din fonduri structurale și de coeziune din exercițiul financiar 2021-2027”, susținea ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, ieri, într-o postare pe Facebook. Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu Astfel, din așa numitele „Fonduri structurale si de coeziune (FSC)”, oferite în „Cadrul Financiar Multianual CFM) 2021-2027”, Finanțele au consemnat zero rambursări și=n perioada 2021-2023, și în 2024, pnă la 31 august. Din aceste programe au fost încasate doar avansurile de 1,4 miliarde d eeuro, din totalul de 30,9 miliarde de lei. Un alt eșec major este la Fondurile pentru Dezvoltare Rurală și pescuit unde, din nou, s-au încasat doar avansuri, dar rambursările sunt zero. Finanțele speră că în acest an vor încasa 510 milioande euro, din totalul de 5,2 miliarde de euro. Documentul Finanțelor confirmă că Guvernul estima că va primi, în 2024, 3,65 de miliarde de euro din PNRR, dar a încasat numai 288 de milioane de euro - un rest de plată din tranșa II. Câciu se lăuda, ieri, cu „de la zero plăți făcute la peste 1,4 miliarde euro deja plătite doar pe programele din Coeziune”, dar se poate onserva că acesta este avansul, primit automat de statele care beneficiază de aceste programe.

Austeritatea guvernamentală, la coș: Câciu face angajări Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Austeritatea guvernamentală, la coș

Austeritatea guvernamentală este aruncată la coș: ministerul lui Adrian Câciu (PSD), al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), angajează încă 70 de bugetari excelent plătiți. Ei ar urma să gestioneze proiectele din cadrul PNRR, ceea ce înseamnă că pe lângă obișnuitele sporuri ale angajaților unui minister, precum cel pentru condiții vătămătoare de muncă, vor avea un plus de 50% la salariu pentru că, teoretic, contribuie la absorbția fondurilor europene. Citește și: Medic eminent a vrut să se întoarcă din Franța în România. Ministerul lui Rafila l-a refuzat: dosar respins, nimeni nu răspundea la telefon sau email, portarul nu l-a lăsat să intre în instituție În consecință, numărul angajaților MIPE sare de la 2.166 la 2.236. Austeritatea guvernamentală, la coș Anual, contribuabilii vor plăti în plus circa 2,3 milioane de euro doar pentru acești 70 de angajați noi, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern prin care se aprobă reorganizarea MIPE. “Având în vedere obiectivele asumate de Romania în fața Comisiei Europene și de faptul ca Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are calitatea de instituție publică centrală responsabilă cu implementarea PNRR, dar și pentru obținerea unui grad de absorbție cât mai mare a fondurilor europene, se impune suplimentarea numărului de posturi pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene“, se arată în nota de fundamentare a proiectului. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 21%, față de programarea de 11%. “Chel­tuiala bugetului cu salariile bugetarilor va sări de 150 miliarde de lei în 2024, chiar dacă, până la finalul anului, nu ar mai fi majorări de salarii în sectorul public. Spre comparaţie, acum 10 ani, în 2015, guvernul a cheltuit cu salariile bugetarilor 52 miliarde de lei“, arăta, azi, Ziarul Financiar. Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR În primăvară, Guvernul a recunoscut oficial eșecul PNRR: în primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document.

Imaginea dezastrului PNRR: Câciu trebuia să cheltuie 81 de milioane de lei, a absorbit zero
Eveniment

Imaginea dezastrului PNRR

Imaginea dezastrului PNRR: ministerul lui Adrian Câciu, al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), trebuia să cheltuie, în primul trimestru, 81 de milioane de lei din fonduri nerambursabile din acest program, dar a absorbit zero lei. Informația apare într-un fișier privind execuția bugetară la finalul lunii martie, postat pe site-ul ministerului. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Mâine, salariații ministerului vor protesta cerând salarii mai mari, deși ei au deja venituri consistente și beneficiază de multiple sporuri, inclusiv cel care le recompensează eșecul în atragerea fondurilor europene. Imaginea dezastrului PNRR Potrivit datelor de pe site-ul MIPE, programul din primul trimestru al anului 2024 prevedea cheltuieli de 81,9 milioane de lei din fonduri PNRR neramburasbile, însă execuția consatată că nu s-a cheltuit nimic. Nici alte proiecte europene nu stau mai bine. În primul trimestru era planificată absorbția a 1,51 miliarde lei din „proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare”. S-a reușit atragerea a doar 1,02 miliarde de lei, până la 31 martie. Acum, Blocul Național Sindical (BNS) solicită nu doar salarii mai mari pentru angajații MIPE, dar sugerează și ca aceștia să beneficieze de pensii speciale: „Reglementarea privind acordarea unui statut special personalului de specialitate care gestionează fonduri europene nerambursabile și desfășoară activități cu caracter complex și special în cadrul MIPE”, este una din solicitările BNS. La nivel național s-a absorbit doar 9,3% din cât se estimase, prin PNRR „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată într-un document al ministerului de Finanțe privind execuția bugetară din primul trimestru. Citește și: VIDEO Momentul șocant al împușcării premierului slovac Fico: acesta este proiectat pe spate de la forța împușcăturilor, în timp ce garda sa este concentrată pe atacator

Statistica reconfirmă picajul economiei Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Statistica reconfirmă picajul economiei

Statistica reconfirmă picajul economiei, deși ministrul Câciu nu credea: PIB-ul s-a redus cu 0,5% în trimestrul IV față de trimestrul III. „Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul IV prezentate de Institutul Naţional de Statistică sunt rezultate foarte corecte din perspectiva realităţii. O să vedem asta în ajustări, pentru că acolo avem doar un PIB semnal. Din calculele mele nu am avut o creştere însemnată în trimestrul IV dar nu am avut nici scădere”, spunea ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu (PSD), la 7 martie. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Statistica reconfirmă picajul economiei „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 420720,4 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023 şi în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV 2022”, a precizat, azi, INS. În 2023, raportat la 2022, PIB-ul a crescut cu 2,1%. Pe tot anul 2023, industria a înregistrat o contribuție negativă la creșterea PIB, de 0,5%. Tot azi, INS a arătat că „în perioada 1.I-29.II 2024, exporturile au scăzut cu 0,1%, iar importurile au scăzut cu 1,2%, comparativ cu perioada 1.I-28.II 2023. Însă, azi, INS a revizuit în creștere volumul impozitelor nete pe produs, care s-au majorat cu 3,8% din PIB. „Volumul impozitelor nete pe produs a crescut cu 0,8 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 103,0% la 103,8%”, se arată în comunicatul statisticii. În plus, s-au mai produs modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în anul 2023, între cele două estimări: „consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,3% la +0,6%, ca urmare a creşterii volumului său cu 4,0 puncte procentuale de la 102,9% la 106,9%”. În plus, cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice a crescut cu 5%, față de estimarea de 2,2%, în 2023, raportat la 2024.

Atac al ministrului Câciu către Burduja: proiecte din Energie cu finanțare PNRR sunt întârziate Foto: Facebook
Politică

Atac al ministrului Câciu către Burduja

Atac neobișnuit al ministrului PSD Câciu către colegul liberal de la Energie, Burduja: „Sunt multe investiţii în energie întârziate”, a afirmat demnitarul care coordonează Fondurile Europene. Câciu a vorbit la Energy Forum Ediţia a XI-a: „Tranziţia către o Românie verde, provocările momentului". Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA Atac al ministrului Câciu către Burduja „Până în august 2026, toate proiectele din PNRR trebuie să fie încheiate. Sunt multe investiţii în energie întârziate. Sumele sunt exorbitante dacă discutăm de valoarea pe care o avem la dispoziţie, dar sunt doar nişte sume pe hârtie de care România beneficiază sau ar putea beneficia dacă ele nu se transformă în proiecte care şi-au atins obiectivul. Toţi actorii din acest angajament trebuie să stea la masă şi să găsească soluţiile mai pragmatice, pentru că avem investiţii într-adevăr frumoase, benefice pentru România, dacă s-ar realiza, dar întârziate. Şi trebuie să fim foarte sinceri cu chestiunea asta. Dacă nu suntem sinceri, ne vom păcăli şi în 2026 vom constata că nu am realizat ce ne-am propus. Vom mai pierde sume puse la dispoziţie gratuit. Nu avem timp să stăm şi să spunem că e totul perfect", a subliniat Adrian Câciu. Sumele uriașe de care dispune România „Avem o alocare de aproape 5 miliarde de euro din PNRR, avem Fondurile din politica de coeziune 2021-2027, încă 3 miliarde de euro, avem Fondul de modernizare, 16 miliarde de euro. Banii din perspectiva surselor de finanţare există. Mai mult decât atât, din 2026 va mai veni o alocare de 5 miliarde de euro pe Fondul social pentru climă, care începe să fie implementat din 2026 până în 2030 de către România, iar alocarea pentru România este de 5 miliarde euro - 6 miliarde de euro, în funcţie de priorităţile pe care le definim în acea programare”, a mai arătat demnitarul PSD.

Guvernul mai înființează niște sinecuri plătite excepțional Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Guvernul mai înființează niște sinecuri plătite excepțional

În timp ce predică austeritatea, Guvernul mai înființează două sinecuri plătite execepțional: numărul membrilor Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) a Eximbank crește de la 15 la 17. Citește și: Un judecător de la Târgu Mureș are sute de dosare pe care nu le-a închis, unele au zăcut peste doi ani. Câștiga 20.000 de lei pe lună, iar CSM nu i-a făcut, practic, nimic Cei doi noi membri ai CIFGA vor fi desemnați de ministerul de Finanțe. Nota de fundamentare a hotărârii de guvern adoptate azi lasă goală rubrica privind impactul bugetar. În schimb se afirmă că „modificările aduse conferă întărirea capacității instituționale privind administrarea eficientă și prudentă a datoriei publice, fiind în măsură să crească atât operativitatea în luarea deciziilor cât și gestionarea eficientă și prudentă a riscurilor asociate portofoliului de datorie publică”. Guvernul mai înființează niște sinecuri plătite excepțional În 2022, Defapt.ro a solicitat ministrului de Finanțe Adrian Câciu (PSD) să comunice lista cu toate persoanele pe care le-a numit în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, data la care au fost numite și pe ce perioadă. Însă Câciu nu a vrut să facă publică lista cu persoanele desemnate în Consiliile de Administrație ale companiilor și institutelor de stat pe motiv că „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale”. Din declarațiile de avere se poate constata că Marian Neacșu, specialistul în furaje pus de președintele PSD, Marcel Ciolacu, vicepremier al noului Executiv a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Însă Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară, el fiind un economist care a lucrat la un IAS și s-a specializat în furajare. Neacșu nu a precizat ce a prestat pentru această bancă de stat. Probabil că el a făcut parte din Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) de la EximBank. Reprezentantul Finanțelor în CIFGA al Eximbank era controversatul secretar de stat Daniela Pescaru, cea care dorea să desființeze Pilonul II de pensii administrate privat. În 2022, ea a încasast de la CIFGA Eximbank 257.916 lei net.

Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8% Foto: Facebook
Eveniment

Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8

Execuția bugetară pentru primele nouă luni ale anului demontează minciuna tăierilor de cheltuieli: salariile bugetarilor - „cheltuielile salariale” - au crescut cu 10,8%, comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut. În plus, documentul publicat azi de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile din componenta nerambursabilă a PNRR sunt de doar 984 de milioane de lei, adică circa 200 de milioane de euro - suma alocată fiind de 14,24 miliarde euro. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns, la final de septembrie, la astronomica sumă de 25 de miliarde de lei, o majorare de 12,5% față de primele nouă luni din anul trecut. Această cheltuială reprezintă 1,5% din PIB. Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site „Reducerea cheltuielilor statului este principiul de bază de la care am plecat. Nu poți să ceri doar sectorului privat să facă eforturi, trebuie ca și statul să dea un exemplu. Astfel, reducem masiv funcțiile de conducere din aparatul bugetar. Tăiem posturi vacante, comasăm și descentralizăm instituții ca să reducem birocrația și limităm cheltuielile statului inclusiv prin plafonarea sporurilor”, spunea, la 20 septembrie, premierul Marcel Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Performanța lui Adrian Câciu: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult pe banii statului, de la guvernarea Tăriceanu până azi Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8% În termeni nominali, cheltuielile salariale sunt, după primele nouă luni ale anului, de 96 de miliarde de lei, cu 9,3 miliarde de lei în plus față de perioada similară din 2022. Nota de fundamentare nu oferă nici o explicație a acestei majorări substanțiale. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Potrivit datelor ministerului de Finanțe, au crescut cu 9,4% și cheltuielile cu bunuri și servicii, deși guvernul se lăuda încă din primăvară că le va reduce. „Am adoptat o serie de măsuri în vederea unei chibzuiri a banului public. Pe scurt, stabilirea de limite lunare de cheltuieli de către Guvern și derogarea de la aceste limite doar prin Memorandum aprobat tot de către Guvern, reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii, cu excepția cheltuielilor din domeniul sănătății și educației, interzicerea achiziționării, preluării în leasing sau a închirierii de autoturisme, mobilier și aparatură, birotică, de către autoritățile și instituțiile publice”, declara, în mai, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

Câciu, ministrul care s-a împrumutat cel mai mult Foto: Facebook
Politică

Câciu, ministrul care s-a împrumutat cel mai mult

Performanța lui Adrian Câciu, demnitarul PSD care a fost plătit ca să susțină poziția companiei Huawei: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult, de la guvernarea Tăriceanu până azi, arată datele analizate de DeFapt.ro. Din iunie 2023, când Marcel Boloș a preluat ministerul de Finanțe, datoria guvernamentală a scăzut și-n termeni nominali, cu circa 6,5 miliarde de lei, și ca procent din PIB, de la 50,1% la 49,7%. România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arată datele Eurostat publicate azi. Astfel, potrivit Eurostat, deficitul bugetar al României a fost, în trimestrul II din 2023 de 6,3% din PIB. Citește și: România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE – Eurostat. Datele arată că alte țări din UE au reușit, în doi ani, să-și reducă substanțial deficitul Câciu, ministrul care s-a împrumutat cel mai mult Potrivit datelor consultate de DeFapt.ro, la 23 decembrie 2020, când guvernul Ciucă și-a preluat mandatul de la cabinetul Cîțu, datoria guvernamentală era de 557,9 de miliarde de lei. În cabinetul Ciucă, ministerul de Finanțe a fost condus de ministrul PSD Adrian Câciu. La 15 iunie 2023, când Ciolacu a devenit premier, datoria guvernamentală sărise la 731,3 miliarde de lei. În mandatul lui Câciu la Finanțe, crereșterea datoriei guvernamentale a fost de 173,4 miliarde de lei. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală era de 47,1% din PIB, când a fost schimbat guvernul Cîțu, și a ajuns la 50,1% din PIB la „rotativa” Ciucă-Ciolacu, o majorare de trei procente. Nici un alt ministru de Finanțe nu s-a împrumutat așa de mult ca Adrian Câciu. În perioada celor două guvernări Orban - care au trecut prin pandemie și toate statele UE s-au împrumutat masiv, crescând deficitul - împrumuturile au fost de circa 130 de miliarde de lei. Guvernul Cîțu s-a împrumutat cu 57 de miliarde de lei, iar ca procent din PIB datoria guvernamentală s-a majorat cu doar 0,1% din PIB. Nici guvernul Boc, care a activat în plină criză economică nu s-a împrumutat atât de mult ca-n perioada în care Câciu se afla la Finanțe. Citește și: VIDEO Scene halucinante într-un supermarket din Suceava: clienții se calcă în picioare pentru cașcaval la preț redus În plus, datele analizate de DeFapt.ro arată că, în mandatul lui Câciu s-a consemnat un record și la plata dobânzilor și comisioanelor, care au ajuns la echivalentul a 8,5 miliarde de euro. Pentru comparație, guvernările Orba și Cîțu au plătit, împreună, dobânzi și comisioane de mai puțin de șase miliarde de euro.

Câciu recunoaște că România este cu un an în urmă Foto: Facebook
Eveniment

Câciu recunoaște că România este cu un an în urmă

Ministrul Inverstițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu recunoaște că, după doi ani de la aprobarea PNRR, România este cu un an în urmă. Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României la 27 septembrie. Însă demnitarul PSD nu vrea să spună cine este vinovat de această situație. Citește și: EXCLUSIV MApN pune la bătaie aproape un miliard de euro pentru 1.059 de blindate 4×4. Favoriții, americanii de la Oshkosh, nu au primit acceptul Congresului SUA să transfere tehnologie în România și nu vor participa Adrian Câciu mai anunță că două jaloane de care depindea a doua cerere de plată nu au fost îndeplinite nici acum. Comisia Europeană a anunțat, la 27 iunie, într-un comunicat oficial, că aprobă plata parțială a fondurilor aferente Cererii 2 de plată din PNRR. Plata va fi făcută pentru 49 de jaloane și ținte, două jaloane fiind considerate neîndeplinite, ceea ce însemnă suspendarea a circa 53 de milioane de euro. Atât funcționarii din ministere, cât și cei din administrația locală, primesc sporuri de până în 50% pentru că pregătesc programe europene. „Promovăm hărnicia pentru cei care se ocupă de infrastructură”, a spus Marcel Boloș, pe atunci ministrul fondurilor europene. Câciu recunoaște că România este cu un an în urmă „Avem o întârziere cam de un an de zile (în îndeplinirea PNRR, n.r.) și asta se datorează unor chestiuni care vin din îndeplinirea jaloanelor și țintelor din cererile de plată”, a declarat ministrul fondurilor europene”, a afirmat Câciu, într-o emisiune la postul B1 TV. Întrebat dacă este exclusiv vina României, oficialul a confirmat: „Da, dar nu e guvernamentală sau parlamentară. Este o situație, hai să spunem că nu e vina cuiva anume, dar este o situație reală. Nu o lăsăm așa, dar întârzie. Fiecare lună pierdută înseamnă o lună întârziere, dacă vreți, a depunerii unei cereri de plată”. „Și modul în care te obișnuiești ca țară, că acest mecanism de redresare și reziliență are alt tipic decât fondurile de coeziune, să faci lucrurile în timp, să livrezi la timp, cum a fost cererea de plată 2, au fost două jaloane de la Energie la care noi puteam să spunem că suspendăm acele jaloane și puteam să luăm banii puțin mai repede la cererea de plată 2, dar tot am crezut că le facem, nu s-au făcut. La un moment dat, când a venit guvernul Ciolacu, am luat decizia că nu mai stăm, vorbim cu Comisia Europeană, îi cerem să facă evaluarea și acele două jaloane să le dea deoparte și o să luăm plată parțială”, a explicat Adrian Câciu. Citește și: Salarii uriașe, plus chirii imense pentru „locuințele de serviciu” ale angajaților, la ministerul înființat pentru Firea, pe care Ciolacu nu vrea să-l desființeze „A fost și teama aceasta, care va fi reacția populară că o să avem plată parțială. Păi, bine, luăm 2,7 miliarde și suspendăm 53 de milioane – totuși, pragmatic vorbind, 2,7 miliarde intră în România. Evident, asta nu înseamnă că cele două jaloane nu trebuie făcute”, a mai spus ministrul Adrian Câciu.

Guvernul Ciolacu, tot mai favorabil Chinei comuniste Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu, tot mai favorabil Chinei comuniste

Guvernul Ciolacu este tot mai favorabil Chinei comuniste, deși pretinde că este atașat valorilor euro-atlantice. Citește și: Salarii uriașe și mii de angajați la spitalul unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri, așteptând un medic. Spitalul Județean Botoșani, condus de un lăcătuș mecanic din PSD Recent, acest Executiv a permis unei controversate companii chinezești, Lenovo, să participe la licitațiile penrtu realizarea infrastructurii 5G și l-a plasat pe fostul premier PSD Victor Ponta, cunoscut pentru relația sa afectivă cu Beijingul, unde s-a căsătorit cu Daciana Sârbu, în funcția de consilier onorific al premierului Ciolacu pentru afaceri economice internaționale. Guvernul Ciolacu, tot mai favorabil Chinei comuniste Care sunt faptele care arată că guvernul Ciolacu devine tot mai favorabil Chinei comuniste, într-o perioadă în care statele vestice consideră acest stat drept cea mai mare amenințare: Compania chineză Lenovo sa primit pe 19 iulie avizul Guvernului de a participa la dezvoltarea rețelei 5G din România. Această permisiune vine în condițiile în care România are din 2021 o lege special creată pentru a ține la distanță companiile chineze, din cauza suspiciunilor majore privind implicarea statului comunist chinez în activități de spionaj tehnologic. Noul ministru al Muncii, Simona Bucura Oprescu, a cerut ca Institutul Confucius să deschidă o filială la Pitești. Mai multe state vestice închid sau sunt pe cale să închidă aceste institute, suspectate că ar fi implicate în activități de spionaj în favoarea Beijingului. „Vă mulțumim pentru Drumul Mătăsii și pentru faptul că în acest program atât de important pe care dumneavoastră îl promovați, România în formatul 16+1 reprezintă în fapt poarta de intrare a Chinei în Uniunea Europeană”, mai spunea ea într-un discurs ținut în 2022 în fața ambasadorului Beijingului. Victor Ponta semnat, în calitate de premier, nu mai puțin de zece memorandumuri cu China comunistă și a vrut să ofere companiilor din acest stat comunist controlul asupra energiei nucleare și a unor comunicații strategice ale statului român. Adrian Câciu, ministru al Fondurilor Europene și fost ministru de Finanțe (poziție care i-a permis să fie membru în CSAT) a primit bani ca să apere interesele Chinei comuniste. În trei articole apărute în trei publicații în 2020, actualul ministru PSD de Finanțe, Adrian Câciu, pe atunci analist financiar, lua apărarea companiei chineze Huawei în fața unui proiect de lege care ar fi dus la excluderea acesteia din licitația pentru rețeaua 5G din România. În unul din aceste articole, el a atacat dur relația României cu SUA, comparând-o cu cea cu URSS-ul. Premierul Marcel Ciolacu nu a dat până acum nici o explicație pentru numirea lui Victor Ponta în funcția de consilier onorific.

România, acord cu SUA privind selectarea furnizorilor pentru 5G Foto: CSAT
Eveniment

România, acord SUA privind selectarea furnizorilor 5G

Afacerea Lenovo: România are un acord cu SUA privind „selectarea riguroasă” a furnizorilor pentru rețele 5G. Compania, cu sediul la Hong Kong, a primit luna trecută avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), necesar pentru vânzarea produselor sale în rețelele 5G din România. Premierul Marcel Ciolacu a semnat decizia de autorizare. Înainte de a fi demnitar, ministrul Câciu a luat bani, indirect, de la Huawei, ca să critice dur acordul cu SUA. Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, acum în fruntea MIPE, a încasat în 2021 bani de la McCann, pentru „drepturi de autor”, arată ultima sa declarație de avere, depusă în iunie 2022. În 2020, a fost plătit prin intermediul McCann pentru a face propagandă pentru Huawei și a critica SUA. În calitate de ministru de Finanțe, Câciu a făcut parte din CSAT. În 2021, Câciu a încasat 45.000 de lei de la McCann - agenția de Relații publice care s-a ocupat de promovarea Huawei în România - iar în 2021 a încasat 25.700 lei. Lenovo a evitat sancțiunile SUA Până acum, Lenovo nu a fost supusă vreunor sancțiuni de către guvernul SUA, deși statul chinez este printre acționarii companiei. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale „Există o entitate chineză care a scăpat în mare parte din atenția factorilor de decizie, în ciuda prezenței sale în multe sisteme informatice americane și a legăturii sale cu una dintre organizațiile chineze care tocmai a ajuns pe Lista entităților (N.red: companiilor sancționate). Această companie este Lenovo (...) Lenovo este o creație a Academiei Chineze de Științe (CAS) - instituția de cercetare științifică a guvernului chinez, bijuteria coroanei. De la înființarea sa în 1984, în cadrul CAS, Lenovo a devenit lider mondial în vânzarea de computere personale, iar în prezent controlează aproximativ 15% din piața de PC-uri din Statele Unite”, scria revista Forbes, în decembrie 2022. România, acord cu SUA privind selectarea furnizorilor pentru 5G CSAT susține că nu există „elemente de natură a genera riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării, în perspectiva obținerii de către entitățile menționate a avizului conform privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G.” În august 2019, președintele Iohannis s-a întâlnit cu președintele Trump și, în declarația comună de după discuții, se menționa: „Căutăm să evităm riscurile de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G”. Ulterior, România și SUA au semnat un memorandum privind rețelele 5G, memorandum în care se vorbește despre selectarea riguroasă a furnizorilor de echipamente pentru rețelele 5G. „Astfel, evaluarea riguroasă a furnizorilor ar trebui să includă următoarele elemente: - Dacă furnizorul este, în lipsa pârghiilor juridice, sub controlul Guvernului unui alt stat - Dacă furnizorul are o structură a acționariatului transparentă - Dacă furnizorul are o istorie de comportament corporatist etic și este supus unui regim juridic care impune practici corporatiste transparente”. Câciu spune că SUA este noul URSS În septembrie 2020, actualul ministru PSD Adrian Câciu - pe atunci consilier al președintelui PSD Marcel Ciolacu - scria în Ziarul Financiar un articol în care critica dur memorandumul 5G cu SUA. „Tehnologia chineză este deosebit de avansată pe când cea furnizată de SUA este estimată a fi utilizabilă în următorii doi ani (...) La noi ni se spune tot timpul despre cât de toxică e China, anulăm proiecte şi contract cu forme chineze, iar Europa, este dependentă de investiţile chineze, care depăşesc 20% din PIB UE. În Statele Unite este la fel, prezenta Chinei este evidentă şi chiar se pare benefică economiei americane (...) Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea “Tătucului”. L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american. În epoca globalizării accelerate nu există această mentalitate”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră