luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bulgaria

102 articole
Internațional

Bulgaria votează din nou: Rumen Radev, favorit într-un scrutin care poate schimba echilibrul din UE

Bulgaria votează din nou, duminică, după ani de instabilitate politică, într-un scrutin care ar putea redesena echilibrul de putere din țară. Favorit în sondaje, fostul președinte Rumen Radev promite să răstoarne sistemul, însă victoria sa ridică întrebări serioase despre direcția politică a Bulgariei în privința UE, și capacitatea de a forma un guvern stabil. Alegeri în Bulgaria: Radev conduce detașat Bulgaria intră duminică, 19 aprilie 2026, în al optulea scrutin parlamentar din ultimii cinci ani, semn al unei crize politice devenite aproape structurale. Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei În centrul acestei campanii nu se află doar un partid, ci un om: fostul președinte Rumen Radev, care a demisionat în ianuarie, înainte de finalul mandatului, pentru a reintra în jocul politic cu o formațiune nouă, „Bulgaria Progresistă”. Toate marile institute de sondare îl dau favorit clar, cu un avans consistent în fața GERB, partidul lui Boiko Borisov, însă întrebarea reală nu mai este dacă Radev câștigă, ci dacă va putea transforma victoria într-o majoritate funcțională. Cine este Rumen Radev și de ce contează atât de mult Rumen Radev nu este un outsider clasic. Este un politician cu nouă ani de președinție în spate, fost pilot militar și fost comandant al Forțelor Aeriene, care a cultivat constant imaginea unui om de stat aflat deasupra partidelor, dar în conflict deschis cu establishmentul. Presa bulgară observă că, spre deosebire de alți lideri apăruți rapid pe scena politică, Radev intră în această cursă cu un capital de notorietate deja format: popularitate personală, experiență instituțională și o lungă istorie de confruntări cu partidele care au guvernat țara în succesiuni fragile și alianțe de circumstanță. Noua sa platformă electorală este construită aproape integral în jurul propriei imagini. BNT a remarcat că prioritățile anunțate de „Bulgaria Progresistă” sunt „demontarea modelului oligarhic”, reforma procuraturii, alegerea unui nou procuror general legitim, transparentizarea proprietății media și accelerarea dezvoltării economice.  Radev și-a prezentat proiectul politic drept o tentativă de a rupe legăturile dintre oligarhie, corupție și putere. De ce are priză la electorat Explicația succesului său ține în mare măsură de oboseala publică. După ani de parlamente fragmentate, coaliții improbabile și guverne scurte, o parte a electoratului caută mai degrabă un lider recognoscibil decât o formulă ideologică limpede. Tocmai aici excelează Radev: oferă imaginea unui centru de gravitație într-un sistem perceput ca haotic. Sondajele prezentate de Mediapool, Alpha Research, Trend și Market Links îl plasează în jurul a 31-34% din intențiile de vot, în timp ce GERB rămâne la aproximativ 19-20%, iar PP-DB, alianța reformistă și proeuropeană, la 11-13%. DPS este și el în zona 9-10%, iar alte partide oscilează în jurul pragului parlamentar. Pe scurt, Radev captează două tipuri de nemulțumire: furia față de corupție și deziluzia față de vechile partide. Tocmai această suprapunere îi explică forța electorală, dar și ambiguitatea. Portretul politic: între discurs anticorupție și reflexe suveraniste Presa bulgară îl descrie pe Radev drept un lider cu un mesaj deliberat "elastic".  El încearcă să țină împreună un bazin eterogen: alegători exasperați de corupție, foști votanți socialiști, segmente conservatoare și electorat cu reflexe pro-ruse. Campania sa este construită mai puțin pe claritate doctrinară și mai mult pe opoziția față de „modelul Borissov-Peevski”, adică rețeaua de influență asociată vechilor centre de putere. În ultimele zile de campanie, Radev a promis chiar că nu va face coaliție cu GERB și DPS, dar a lăsat o ușă întredeschisă pentru discuții pe politici comune cu PP-DB, fără a clarifica până unde poate merge această deschidere. Această flexibilitate îi aduce voturi, dar și suspiciuni. Criticii spun că „Bulgaria Progresistă” este mai degrabă un vehicul personal decât un partid doctrinar coerent. Marile controverse: Rusia, Ucraina, euro Aici începe partea cea mai complicată a portretului lui Radev. Dacă susținătorii îl văd drept un patriot pragmatic, adversarii îl consideră politicianul care a normalizat ambiguitatea pro-rusă în centrul politicii bulgare. Controversa majoră ține de pozițiile sale privind Rusia și războiul din Ucraina. Mediapool a relatat chiar vineri, 17 aprilie, că Radev și-a apărat vechea formulă „Crimeea este rusă”, numind-o o „poziție realistă”, deși a insistat că el se consideră pro-bulgar și proeuropean. Acest episod reînvie una dintre cele mai sensibile dispute din cariera sa: refuzul de a adopta o linie fermă anti-Kremlin, chiar și atunci când Bulgaria, stat membru UE și NATO, era așteptată să o facă mai clar. Criticile nu vin doar din partea adversarilor de partid. În 2025, Atlantic Council Bulgaria l-a acuzat deschis că „servește interesul rusesc” prin opoziția față de planul european ReArm Europe și prin retorica sa despre securitatea continentală. Chiar dacă această poziție aparține unei organizații și nu este un fapt juridic, ea arată cât de polarizant a devenit Radev în tabăra euro-atlantică. Al doilea mare nod controversat este euro. Radev s-a opus grăbirii integrării monetare și a fost asociat, încă din 2025, cu ideea unui referendum privind moneda unică. Pentru electoratul anxios în fața inflației, acest mesaj poate fi eficient. Pentru proeuropeni, însă, alimentează temerea că fostul președinte joacă periculos cu sensibilități anti-occidentale într-un moment strategic pentru Bulgaria. Argumentele pro și contra În favoarea lui Radev se invocă trei lucruri. Primul: are autoritate publică reală și este perceput de mulți alegători drept ultima figură politică importantă care nu s-a compromis complet în ciclul interminabil al coalițiilor. Al doilea: a înțeles mai bine decât ceilalți că principalele angoase sociale sunt inflația și corupția. Al treilea: reușește să vorbească pe înțelesul unui electorat care nu mai crede în formule tehnocrate. Împotriva lui se adună însă contraargumente la fel de puternice. Este acuzat că mizează pe ambiguitate strategică, că evită să spună limpede unde se poziționează în raport cu Rusia, că a construit mai degrabă o mișcare personală decât un partid și că, în lipsa unor alianțe naturale, poate duce Bulgaria spre încă o perioadă de blocaj parlamentar. Mai mult, unii comentatori bulgari se întreabă dacă mesajul său anticorupție poate fi credibil pe termen lung în lipsa unei echipe politice solide și omogene. Cine sunt rivalii și ce șanse au Principalul contracandidat rămâne GERB-SDS, formațiunea condusă de Boiko Borisov. Este partidul cu cea mai puternică structură teritorială și cu experiență mare de guvernare, dar vine erodat de uzură și de imaginea unui vechi sistem pe care tocmai Radev îl denunță. În sondaje, GERB este clar pe locul al doilea, la mare distanță de lider. Șansa reală a lui Borisov nu este să câștige scrutinul, ci să fie indispensabil la formarea unei majorități. Pe locul următor se află PP-DB, alianța liberală, reformistă și ferm proeuropeană. Este singura forță care poate revendica serios tema anticorupției fără bagajul geopolitic al lui Radev, dar are o bază electorală mai îngustă și pare incapabilă, de una singură, să concureze pentru primul loc. Șansa alianței este să devină pivot de coaliție, deși diferențele de politică externă față de Radev sunt reale și pot bloca orice colaborare durabilă. DPS, partidul asociat cu influența lui Delyan Peevski, rămâne relevant ca scor, dar profund toxic pentru o parte importantă a electoratului și pentru partidele care și-au construit campania tocmai împotriva „oligarhiei”. Tocmai de aceea, deși are pondere parlamentară, este greu de imaginat ca partener declarat într-o formulă stabilă fără costuri mari de imagine. În fine, partidele mici pot complica decisiv ecuația. P Presa bulgară notează că există formațiuni aflate la limită, iar numărul lor va conta enorm: cu cât intră mai multe în parlament, cu atât devine mai greu de construit o majoritate. Ce e de urmărit după vot Dacă sondajele se confirmă, Rumen Radev va ieși din alegeri ca marele câștigător simbolic al momentului. Dar victoria sa ar putea fi, paradoxal, incompletă. El poate domina scrutinul și totuși să descopere că nu are parteneri naturali, că este prea pro-rus pentru liberalii proeuropeni și prea anticorupție pentru vechile rețele de putere. Miza alegerilor de duminică nu este doar cine iese primul, ci dacă Bulgaria intră într-o nouă etapă politică sau într-un nou cerc de instabilitate.

Alegeri în Bulgaria, Rumen Radev e favorit (sursa: Facebook/Румен Радев)
Bulgaria, rating „BBB+”, perspectivă stabilă (sursa: Facebook/Министерство на туризма)
Economie

Bulgaria, rating BBB+ cu perspectivă stabilă. România, BBB- și previziuni sumbre

Agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings a reconfirmat ratingul suveran pe termen lung al Bulgaria la nivelul „BBB+”, menținând totodată perspectiva stabilă. În același timp România a fost estimată la rating BBB- cu previziuni sumbre. Fundamente economice solide și sprijin european Evaluarea pozitivă a Bulgariei este susținută de poziția fiscală și externă robustă a Bulgariei, precum și de un cadru politic relativ coerent. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România În plus, apartenența la Uniunea Europeană și apropierea de zona euro reprezintă factori esențiali de stabilitate economică. Aceste elemente contribuie la consolidarea profilului de risc al țării și oferă un grad ridicat de predictibilitate pentru investitori. Instabilitatea politică încetinește reformele Cu toate acestea, raportul Fitch atrage atenția asupra efectelor negative generate de instabilitatea politică din ultimii ani. Alegerile repetate și guvernele de coaliție fragile au încetinit ritmul reformelor structurale. Pe fondul actualelor tendințe economice, venitul mediu pe cap de locuitor este estimat să rămână sub nivelul altor state cu ratinguri similare, ceea ce indică o convergență mai lentă. Perspectivă stabilă în ciuda riscurilor interne și externe Menținerea perspectivei stabile reflectă estimarea că incertitudinile politice interne, dar și riscurile geopolitice externe, nu vor afecta semnificativ evoluția economiei Bulgariei și nu vor genera dezechilibre majore. Chiar dacă deficitul de cont curent s-a adâncit, indicatorii externi ai țării continuă să fie considerați un punct forte al profilului de rating. Riscuri pentru rating: datorie, reforme și creștere economică Fitch subliniază o serie de riscuri care ar putea exercita presiune asupra ratingului Bulgariei: - apariția unor dezechilibre macroeconomice - o încetinire a creșterii economice pe fondul instabilității politice - dificultăți în implementarea reformelor - creșterea semnificativă a datoriei guvernamentale raportate la PIB Aceste vulnerabilități ar putea afecta percepția investitorilor și stabilitatea financiară pe termen mediu. Ce ar putea duce la creșterea ratingului Bulgariei O eventuală îmbunătățire a ratingului depinde de consolidarea stabilității politice și de creșterea eficienței instituționale. Acestea ar putea accelera reformele și ar ajuta Bulgaria să reducă decalajul față de economiile cu ratinguri superioare. Printre factorii pozitivi identificați de Fitch se numără o creștere economică mai solidă, reducerea dezechilibrelor macroeconomice și o utilizare mai eficientă a fondurilor europene.

Bulgaria, record istoric de turiști români (sursa: Ministerul Turismului din Bulgaria)
Eveniment

Românii invadează Bulgaria: un milion de nopți în țara vecină în 2025, 50% mai mult decât în 2019

Bulgaria a înregistrat în 2025 un număr record de turiști din România, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. Aproape un milion de înnoptări ale turiștilor români au fost consemnate în unitățile de cazare bulgare, marcând o creștere de 8,5% față de 2024. Este cel mai ridicat nivel atins vreodată și confirmă o tendință ascendentă solidă: +51,2% comparativ cu anul 2019, înaintea pandemiei. Creștere spectaculoasă a numărului de turiști români în Bulgaria Datele oficiale arată că România devine una dintre principalele piețe turistice pentru Bulgaria. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Creșterea constantă din ultimii ani indică nu doar o revenire post-pandemie, ci și o consolidare a preferinței românilor pentru litoralul, stațiunile montane și orașele istorice bulgare. Apropierea geografică, prețurile competitive și diversitatea ofertelor contribuie la această evoluție pozitivă. Ministrul Turismului: marketing strategic și parteneriate internaționale Ministrul Turismului în exercițiu, Miroslav Borsos, a declarat că rezultatele record reflectă eforturile susținute ale autorităților de a poziționa Bulgaria drept destinație preferată în regiune. Potrivit acestuia, strategia de promovare se bazează pe marketing bine targetat și pe parteneriate internaționale solide. Oficialul a subliniat că turiștii români sunt atrași de varietatea experiențelor, de calitatea serviciilor și de autenticitatea destinațiilor oferite. Borsos a dat asigurări că vor fi implementate măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea continuă a ofertei turistice. Bulgaria își promovează oferta la Târgul de Turism al României În concordanță cu obiectivele de promovare, Bulgaria participă la ediția din februarie a Târgul de Turism al României (TTR), unde își prezintă potențialul turistic printr-un stand realizat într-un nou concept vizual. Designul modern pune accent pe combinația dintre tradiție și inovație, reflectând direcția actuală a turismului bulgar. Vizitatorii pot descoperi: turism cultural și urban destinații estivale la Marea Neagră stațiuni montane pentru sezonul de iarnă experiențe ecologice și turism sustenabil Moștenirea culturală, atu strategic al Bulgariei Un element distinctiv al ofertei turistice îl reprezintă patrimoniul cultural. Meșteșugurile tradiționale ocupă un loc important în strategia de promovare. Cimpoiul bulgăresc (gaida) și tradiția interpretării la acest instrument au fost incluse oficial pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO, consolidând imaginea Bulgariei ca destinație autentică și profund ancorată în identitatea sa culturală. Tradiție și modernitate, direcția turismului bulgar Ministrul Miroslav Borsos a subliniat că noul design al standului național la TTR reflectă exact această combinație: tendințe moderne, tradiții bine conservate și identitate națională puternică. Creșterea record a numărului de turiști români confirmă că strategia Bulgariei funcționează, iar țara vecină își consolidează poziția de destinație regională majoră, atractivă pentru vacanțe în orice sezon.

Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro Foto: Facebook Visit Bulgaria
Economie

Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro

Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro:  Institutul pentru Analize şi Evaluări în Turism (IAAT) din țara vecină apreciază că tarifele de cazare ar urma să urce cu aproximativ 10%, în timp ce preţurile în restaurante şi unităţile de alimentaţie cu aproximativ 7%. Citește și: Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci... sună Lia!” Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro Introducerea euro în sectorul turismului bulgar se derulează calm şi fără perturbări, iar numărul vizitatorilor în acest an ar urma să se situeze la aproximativ 14 milioane, a previzionat Rumen Draganov, director în cadrul Institutului pentru Analize şi Evaluări în Turism (IAAT), informează Novinite. Pentru comparație, în România, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, sosirile au însumat 13,01 milioane de persoane, în scădere cu 2,2% față de aceeași perioadă din 2024. Dintre acestea, 81,6% au fost turiști români, iar 18,4% turiști străini.În Bulgaria, conversia la euro progresează lin, în pofida temerilor anterioare, şi până acum nu au apărut dificultăţi semnificative. Inspecţiile efectuate în hoteluri şi în staţiunile montane nu au avut rezultate concrete şi nu au fost aplicate sancţiuni, a adăugat Draganov.Acesta se aşteaptă în următoarele luni la o creştere moderată a preţurilor. Tarifele de cazare ar urma să urce cu aproximativ 10%, în timp ce preţurile în restaurante şi unităţile de alimentaţie cu aproximativ 7%. Per ansamblu, în perioada ianuarie - aprilie, creşterea medie a preţurilor ar urma să se situeze la aproximativ 7%.Aceste ajustări se reflectă de asemenea în veniturile previzionate. Sectorul turismului se aşteaptă să genereze venituri de aproape 170 milioane de euro în perioada ianuarie - aprilie, echivalentul a circa 333 milioane de leva, ceea ce ar reprezenta o creştere de aproximativ 7% comparativ cu perioada similară din 2025.Draganov a subliniat că turismul continuă să fie printre domeniile cu cele mai solide performanţe din economia bulgară, înregistrând o creştere a veniturilor robustă şi sustenabilă.Comentând informaţiile privind preţurile ridicate din staţiunea de ski Bansko, Draganov a descris problema ca fiind mai degrabă una locală şi nu o tendinţă la nivel naţional. El a avertizat că în condiţiile pieţei unice europene, astfel de practici sunt dăunătoare nu doar afacerilor individuale, cât şi reputaţiei întregii destinaţii, şi a subliniat că efectele negative sunt cauzate şi de cazurile izolate.

Președintele Bulgariei și-a anunțat demisia (sursa: Facebook/Румен Радев)
Internațional

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, și-a anunțat demisia. Este posibil să fondeze un partid

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a părăsit luni sediul Președinției, situat pe bulevardul „Dondukov” nr. 2, la aproximativ o oră după ce a anunțat public că își va depune demisia din funcția de șef al statului. Plecarea sa a avut loc sub escorta Serviciului Național de Protecție (NSO), cu care a ieșit din curtea instituției. Deși demisia lui Radev era așteptată de mai mult timp și, încă de sâmbătă, circulau informații potrivit cărora anunțul urma să fie făcut chiar în cursul zilei de luni, în fața Președinției nu s-au adunat cetățeni sau susținători care să-l aștepte. Lipsă de reacții publice la plecarea președintelui În ciuda importanței momentului politic, zona din fața Palatului Prezidențial a rămas lipsită de agitație. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan Nu au fost prezenți curioși sau manifestanți, iar plecarea lui Rumen Radev s-a desfășurat într-un climat calm, fără incidente sau reacții publice vizibile. Consilierii și secretarii au părăsit ulterior Palatul Prezidențial La câteva minute după plecarea președintelui, din clădirea de pe „Dondukov” 2 au început să iasă și secretarii, precum și consilierii prezidențiali care au fost prezenți la discursul oficial. Declarația lui Rumen Radev a avut o durată de aproximativ 12 minute și a fost transmisă public. Demisia va fi depusă la Curtea Constituțională În discursul său, Rumen Radev a confirmat că își va depune oficial demisia marți, la Curtea Constituțională a Bulgariei. Totodată, acesta a precizat că vicepreședinta Iliana Iotova va prelua atribuțiile de șef al statului și va duce la bun sfârșit restul mandatului prezidențial, conform prevederilor constituționale. Fără anunț oficial privind intrarea în politică de partid Deși în ultimele zile au circulat numeroase speculații privind o eventuală candidatură a lui Rumen Radev la alegerile parlamentare sau despre posibilitatea înființării unui nou partid politic, fostul președinte nu a confirmat explicit niciuna dintre aceste ipoteze. În declarația sa publică, el a evitat orice referire directă la viitoarele sale planuri politice.

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro Foto: Facebook Sofix
Eveniment

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro: a înregistrat cea mai bună creștere de pe bursă din lume, la începutul anului 2026, arată Bloomberg. Agenția titra, acum câteva zile: „Intrarea în zona euro face ca acțiunile bulgare să fie cele mai bune din lume la începutul anului 2026”. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Însă preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a declarat vineri că ţara va organiza alegeri anticipate după ce partidele principale au refuzat un mandat de a forma un guvern. Ar fi al optulea scrutin din ultimii patru ani.  Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro Intrarea Bulgariei în zona euro la 1 ianuarie 2026 a declanșat o creștere masivă a pieței bursiere, făcând din acțiunile bulgare cele mai performante din lume la începutul anului 2026. Astfel, indicele SOFIX și volumul tranzacțiilor snt în creștere, pe măsură ce investitorii anticipează o integrare europeană mai profundă, o încredere sporită și posibile îmbunătățiri ale ratingului de credit, arată agențiile de presă.  Reacția pozitivă a pieței reflectă impulsul observat după aderarea la UE în 2007, cu creșteri semnificative ale acțiunilor precum Sirma Group Holding și Sopharma, iar sentimentul pozitiv al investitorilor determinând creșteri substanțiale ale cifrei de afaceri la Bursa de Valori din Bulgaria. Indicele SOFIX a înregistrat o creștere semnificativă (de aproximativ 14-18%) în prima săptămână de tranzacționare în euro, atingând niveluri maxime din ultimii aproape douăzeci de ani. În plus, cifra de afaceri a Bursei de Valori din Bulgaria (BSE) a crescut dramatic, unele rapoarte indicând o creștere de 184% în prima săptămână. În plus, se estimează că inflația se va reduce la 2,9% în 2026, iar PIB-ul ar putea crește la 2,7% potrivit Comisiei Europene, estimare revizuită în creștere față de estimările anterioare, „datorită sinergiilor generate de adoptarea euro”. FMI oferă o prognoză ușor mai optimistă, de 3,1%, în timp ce OCDE anticipează 2,3%.  Șomajul în 2026 este estimat la 3,4%. 

Bulgaria a trecut la euro, în pofida dezinformărilor rusești Foto: Banca Centrală Europeană
Internațional

Bulgaria a trecut la euro, în pofida dezinformărilor rusești - Financial Times

Bulgaria a trecut, de la 1 ianuarie 2026, la moneda euro, în pofida dezinformărilor rusești, titrează Financial Times. Propaganda rusească a fost atât de puternică încât mai mult de jumătate din populație se opune adoptării monedei unice a UE, explică publicația britanică. Citește și: Metrorex a închis fără explicații două stații de metrou. Un tren ar fi deraiat la Laminorului Bulgaria a trecut la euro, în pofida dezinformărilor rusești „Bulgaria a devenit joi al 21-lea membru al zonei euro, finalizând un pas mult așteptat în integrarea sa europeană, în ciuda anilor de instabilitate politică și a campaniei pro-ruse împotriva acestei măsuri. Sofia nu a reușit să formeze un guvern stabil timp de aproape cinci ani. Protestele de amploare din noiembrie au dus la căderea ultimului cabinet și au ridicat perspectiva unei a opta alegeri în tot atâția ani. Acuzațiile de corupție și proastă gestiune, absența unui buget pentru 2026 și instigarea continuă la frică de către forțele pro-ruse au umbrit momentul adoptării euro”, scrie Financial Times.  FT arată că sprijinul pentru euro se situează la aproximativ 40 %, în timp ce opoziția depășește jumătate din populație, potrivit a două sondaje Eurobarometru realizate în 2025: „Organizațiile de monitorizare a dezinformării afirmă că opoziția a fost amplificată de o campanie susținută a forțelor politice pro-ruse și de mesaje coordonate pe rețelele de socializare. Partide precum Revival, de extremă dreapta, împreună cu președintele pro-rus al Bulgariei, Rumen Radev, au solicitat organizarea unui referendum privind euro”. Aderarea la zona euro oferă Bulgariei pentru prima dată un loc în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, acordându-i astfel un cuvânt de spus direct în politica monetară.

Bulgaria se pregătește de adoptarea euro (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

Românii vor plăti în euro pe plajele bulgărești, țara vecină trece la moneda UE pe 1 ianuarie

Cu doar câteva zile înainte ca Bulgaria să adopte moneda euro, la 1 ianuarie 2026, persistă întrebări legate de modul în care vor funcționa plățile. Krasimira Raicheva, director general al VISA Bulgaria, a oferit explicații practice pentru consumatori și comercianți, într-un interviu acordat postului Nova TV. Plata cu cardul, cea mai sigură opțiune în perioada de tranziție Potrivit Krasimirei Raicheva, plata cu cardul rămâne cea mai simplă și mai convenabilă metodă după trecerea la euro. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Deținătorii de carduri vor putea efectua tranzacții exact ca până acum, iar instituțiile de plată sunt complet pregătite pentru schimbare, fără a fi anticipate probleme majore în primele ore ale noului an. Curs fix de conversie și afișarea dublă a prețurilor Conversia monedei se va face la un curs fix de 1,95583 leva pentru un euro, stabilit de autoritățile bulgare. Conform regulilor, prețurile trebuie afișate clar și egal în ambele monede, atât în leva, cât și în euro, ceea ce oferă protecție suplimentară împotriva manipulării cursului de schimb, mai ales în cazul plăților cu cardul. Dificultăți posibile la plățile în numerar Raicheva a atras atenția că plățile în numerar ar putea crea dificultăți minore, în special atunci când clienții plătesc în leva și primesc restul în euro. Pentru micii comercianți, plata cu cardul este considerată o soluție mai simplă, motiv pentru care mulți au instalat deja terminale POS. Sistemul financiar, declarat pregătit pentru euro Directorul VISA Bulgaria a dat asigurări că infrastructura financiară este complet funcțională, terminalele sunt operaționale, iar tranziția ar trebui să decurgă fără probleme. Cu toate acestea, atât comercianții, cât și consumatorii sunt sfătuiți să urmărească atent mesajele transmise de bănci și de terminalele de plată. Ce se va schimba după 1 ianuarie 2026 De la 1 ianuarie 2026, Bulgaria va deveni al 21-lea stat membru al zonei euro. Toate prețurile și salariile vor fi exprimate în euro, iar populația va avea la dispoziție șase luni pentru a schimba numerarul din leva în euro fără comision. În aceeași perioadă de șase luni, etichetele de preț vor afișa ambele monede. Extinderea zonei euro Adoptarea euro de către Bulgaria are loc la trei ani după ultima extindere a zonei euro, din 2023, când Croația a devenit al 20-lea stat membru. După aderarea Bulgariei, doar șase state membre ale Uniunii Europene vor rămâne în afara zonei monedei unice: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România și Danemarca, niciuna dintre acestea neavând, în prezent, planuri imediate de adoptare a euro.

Bulgaria respinge extrădarea lui Igor Greciușkin (sursa: btvnovinite.bg)
Internațional

Afaceristul rus acuzat de explozia uriașă din portul Beirut nu va fi extrădat de Bulgaria

O instanță bulgară a respins miercuri cererea autorităților libaneze de extrădare a omului de afaceri rus Igor Greciușkin, urmărit în legătură cu explozia devastatoare din portul Beirut din 4 august 2020, care a provocat peste 200 de morți și mii de răniți. Bulgaria respinge extrădarea lui Igor Greciușkin Tribunalul a motivat decizia prin absența garanțiilor că Greciușkin nu ar risca o condamnare la moarte în Liban, în cazul în care ar fi judecat și găsit vinovat. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT Instanța bulgară a decis și anularea arestării preventive a lui Greciușkin. Totuși, hotărârea trebuie validată de Curtea de Apel din Sofia înainte ca acesta să poată fi eliberat. Explozia din Beirut, una dintre cele mai grave tragedii urbane Pe 4 august 2020, un depozit din portul Beirut care conținea peste 2.700 de tone de nitrat de amoniu, stocate timp de șase ani fără măsuri de siguranță, a explodat, provocând 218 decese și peste 7.500 de răniți. O parte semnificativă a orașului a fost distrusă complet. Cine este Igor Greciușkin și legăturile cu nava Rhosus Igor Greciușkin, care deține și cetățenie cipriotă și ucraineană, este considerat proprietarul navei Rhosus, aflată sub pavilion moldovenesc, care transportase nitratul de amoniu produs în Georgia. El a fost arestat pe 5 septembrie pe aeroportul din Sofia, venind din Cipru, la aproape cinci ani după emiterea a două mandate de arestare de către un judecător libanez, prin Interpol. Mandatele îl vizau pe Greciușkin și pe căpitanul navei, Boris Prokoșev, și el cetățean rus.

Bulgaria oferă culoar aerian pentru Putin (sursa: Facebook/Georg Georgiev)
Internațional

Bulgaria ar putea permite avionului lui Putin să survoleze teritoriul său pentru întâlnirea cu Trump

Avionul preşedintelui rus Vladimir Putin, care urmează să-l transporte pe liderul de la Kremlin la Budapesta pentru o posibilă întâlnire cu preşedintele american Donald Trump, ar putea primi autorizaţie specială de survol a spaţiului aerian bulgar. Bulgaria ia în calcul o excepţie pentru un zbor „al păcii” Informaţia a fost confirmată de ministrul bulgar de externe, Georg Georgiev, în marja reuniunii miniştrilor de externe ai Uniunii Europene de la Luxemburg. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Potrivit presei bulgare, nu există informații că Moscova ar fi făcut o solicitare oficială în acest sens. „Dacă se depun eforturi pentru a obţine pacea, iar condiţia pentru aceasta este să aibă loc o întâlnire, atunci cel mai logic lucru este ca o astfel de întâlnire să fie facilitată într-un mod realizabil”, a declarat Georgiev, sugerând că Sofia ar putea face o excepţie temporară de la interdicţia impusă zborurilor ruseşti. Aceasta ar fi prima încercare a lui Putin de a vizita capitala unei țări din Uniunea Europeană de la începutul invaziei din februarie 2022. Avionul președintelui rus are interdicție de zbor și deasupra Statelor Unite, dar în vara anului 2025 a primit o autorizație specială pentru a ateriza în Alaska, pentru ca acolo să poată avea loc prima întâlnire dintre Vladimir Putin și Donald Trump de la începutul războiului. Posibile rute de zbor: peste Marea Neagră sau prin Belarus O rută directă între Moscova şi Budapesta ar presupune traversarea Mării Negre, Bulgariei şi Serbiei, însă spaţiul aerian bulgar este închis avioanelor ruseşti de peste doi ani. Alte opţiuni includ rute mai lungi şi mai costisitoare, precum cea prin Belarus şi Polonia sau prin Marea Baltică, Germania şi Republica Cehă. Totuşi, o eventuală autorizare specială din partea Sofiei ar scurta semnificativ traseul şi ar facilita întâlnirea ruso-americană planificată la Budapesta. Trump anunţă pe Truth Social o posibilă întâlnire cu Putin Donald Trump a confirmat, joi, pe platforma Truth Social, că echipele de consilieri de nivel înalt lucrează la organizarea unei întâlniri cu Vladimir Putin. „Preşedintele Putin şi cu mine ne vom întâlni apoi într-un loc convenit, la Budapesta, în Ungaria, pentru a vedea dacă putem pune capăt acestui război 'lipsit de glorie', dintre Rusia şi Ucraina”, a scris Trump, fără a oferi o dată exactă a întrevederii. Budapesta, posibil centru diplomatic între Est şi Vest O eventuală întâlnire Trump–Putin la Budapesta ar transforma capitala ungară într-un nou pol al diplomaţiei internaţionale, în condiţiile în care premierul Viktor Orbán menţine relaţii apropiate cu Moscova, dar şi un dialog constant cu Washingtonul. Această iniţiativă ar putea marca prima interacţiune directă dintre liderii american şi rus de la începutul invaziei Ucrainei, într-un moment în care negocierile de pace par blocate, iar tensiunile geopolitice din regiune ating noi cote.

Românii, criticați pentru vacanțele în Bulgaria (sursa: Facebook/Laurentiu Viorel Gîdei)
Eveniment

Un secretar de stat îi ceartă pe românii care merg în vacanță în Bulgaria: Sunt foarte supărat

Românii, criticați pentru vacanțele în Bulgaria. Laurențiu Gâdei, secretar de stat în Ministerul Economiei, a declarat la Conferința Națională HoReCa de la Brașov că este „foarte supărat” când aude că românii aleg vacanțele în Bulgaria. Românii, criticați pentru vacanțele în Bulgaria Oficialul a subliniat că preferă turismul intern și că dezvoltarea acestuia aduce venituri importante la bugetul de stat. Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea Gâdei a anunțat că, până în 2026, sistemul turistic va fi digitalizat complet, pentru a exista o bază de date actualizată și transparentă. Totodată, a transmis speranța că TVA nu va crește, subliniind că investitorii din HoReCa au nevoie de stabilitate pe termen lung. Strategii noi pentru promovarea României Secretarul de stat a precizat că nu este de acord cu metodele actuale de promovare și a pledat pentru o abordare diferită, care să prezinte România într-o lumină atractivă pe piața internă și internațională. Ministerul Economiei urmează să anunțe termene clare și acțiuni concrete pentru susținerea industriei turistice. HoReCa, motor economic cu potențial major Cătălin Mahu, reprezentant FPIOR, a evidențiat că România are aproximativ 40.000 de restaurante, iar sectorul HoReCa poate deveni un motor economic major prin sprijin guvernamental și promovare eficientă. Potrivit datelor oficiale, industria ospitalității și turismului include peste 35.000 de companii, susține 400.000 de locuri de muncă și contribuie cu peste 5% la PIB.

Compania Meta, investiții majore în Bulgaria (sursa: Facebook/Mark Zuckerberg)
Internațional

Bulgaria ia fața României în bătălia pentru investițiile Meta, companie care va investi la Sofia

Compania Meta, investiții majore în Bulgaria. Compania Meta, care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, și-a exprimat interesul de a investi în Bulgaria după anul 2028, potrivit premierului Rosen Zhelyazkov. Compania Meta, investiții majore în Bulgaria Declarația a fost făcută după o serie de discuții strategice privind dezvoltarea tehnologică a țării. Citește și: Zelenski, despre alegerile din Moldova: „Nu sunt o afacere internă, deoarece R. Moldova este un viitor membru al UE” Informația a apărut în urma unei întâlniri între oficialii bulgari și General Electric, axată pe proiectele de reactoare modulare mici (SMR) și pe necesitatea de a asigura o aprovizionare stabilă cu energie. Premierul a precizat că aceste discuții fac parte dintr-un plan mai amplu care include: crearea unei infrastructuri specializate; posibila înființare a unor fabrici AI; atragerea unor parteneri strategici globali, precum Meta. Declarațiile premierului Rosen Zhelyazkov „Meta ne-a prezentat intențiile privind investițiile în Europa. În 2025 și 2026, compania se va concentra pe alte țări, dar după 2028 este extrem de interesată de Bulgaria, datorită oportunităților regionale pe care le oferă țara”, a afirmat Zhelyazkov. Bulgaria vrea să devină hub tehnologic Premierul a subliniat că posibila intrare a Meta pe piața bulgară se înscrie într-o strategie de transformare a Bulgariei într-un hub pentru tehnologii avansate și inovație. Această viziune se bazează pe două direcții principale: resurse energetice fiabile, necesare pentru dezvoltări industriale și digitale de anvergură; parteneriate internaționale cu companii de top din domeniul tehnologiei.

Românii parchează ilegal pe litoralul bulgăresc (sursa: Pexels/Ogy Kovachev)
Eveniment

Val de amenzi pentru turiști români pe litoralul din Bulgaria pentru parcare ilegală

Românii parchează ilegal pe litoralul bulgăresc. Autoritățile bulgare au aplicat peste 150 de amenzi săptămâna trecută pentru parcare necorespunzătoare de-a lungul coastei de nord a Mării Negre. Dintre acestea, peste 90% au fost date turiștilor români. Românii parchează ilegal pe litoralul bulgăresc Acțiunea a avut loc în cadrul unei operațiuni comune de două zile, desfășurate pe 6 și 7 august, la solicitarea ministrului bulgar al Mediului și Apelor, Manol Genov, potrivit agenției BGNES, citată de Novinite. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document Campania a implicat autorități din Bulgaria și România și a vizat prevenirea încălcărilor care dăunează mediului, în special a cazurilor în care mașinile și rulotele sunt parcate ilegal în zone protejate, contrar legislației bulgare. Yavor Dimitrov, directorul Direcției Bazinului Mării Negre (BBDHR) din Varna, a precizat că peste 90% dintre cei amendați sunt turiști români. Printre cauzele frecvente ale acestor abateri se numără lipsa de informare, necunoașterea legii și barierele lingvistice. Acesta a menționat că indicatoarele amplasate de Ministerul Mediului și Apelor pentru avertizarea vizitatorilor sunt adesea îndepărtate, ceea ce reduce eficiența mesajelor de avertizare. Amenzi usturătoare pentru deteriorarea dunelor de nisip Deteriorarea dunelor de nisip din zonele protejate este considerată faptă penală în Bulgaria și se pedepsește cu până la trei ani de închisoare. Deși până în prezent nu au existat condamnări, amenzile pot ajunge la 2.500 leva (aproximativ 1.278 euro). Controale și la unitățile comerciale de pe plajă Inspectorii BBDHR au verificat și unități locale care comercializează băuturi în apropierea plajelor, constatând cazuri de extracție ilegală a apei și evacuare neautorizată a apelor uzate în Marea Neagră. Ministerul Mediului și Apelor din Bulgaria a anunțat că aceste inspecții vor continua pe tot parcursul verii și, începând de anul viitor, vor fi organizate anual în perioada 1 mai – 30 septembrie, pentru a întări protecția coastei de nord a Mării Negre.

Cutremur de 6,1 grade în Turcia (sursa: milliyet.com.tr)
Internațional

Cutremur mare, de 6,1 grade Richter, resimțit și în Bulgaria. Autoritățile turce evaluează urmările

Cutremur de 6,1 grade în Turcia. Un seism cu magnitudinea de 6,1 grade s-a produs duminică seara în vestul Turciei, potrivit Agenției pentru Gestionarea Dezastrelor și Situațiilor de Urgență (AFAD). Unda de șoc a fost simțită în mai multe provincii ale țării, inclusiv în Istanbul și Izmir, dar și în țări vecine, precum Bulgaria. Cutremur de 6,1 grade în Turcia Cutremurul a avut loc la ora locală 19:53, în provincia Balikesir, situată în apropierea metropolei Istanbul. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Până în prezent, autoritățile nu au raportat victime sau pagube materiale. Autoritățile turce verifică situația Ministrul de Interne, Ali Yerlikaya, a anunțat pe platforma X că echipele de urgență ale AFAD au început inspecțiile în Istanbul și în provinciile vecine. „Până acum nu au fost semnalate victime sau pagube”, a precizat oficialul. Date tehnice despre seism Conform AFAD, cutremurul s-a produs la o adâncime de 11 kilometri. Centrul German de Cercetare în Geoștiințe (GFZ) a estimat magnitudinea la 6,19 și adâncimea la 10 kilometri.

Micii proprietari de fotovoltaice susțin că au salvat România de blackout Grupaj foto: Asociația prosumatorilor
Eveniment

Micii proprietari de fotovoltaice susțin că au salvat România de blackout

Micii proprietari de fotovoltaice susțin că au salvat România de blackout: un comunicat al Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie afirmă că „fără apă pentru hidrocentrale, prosumatorii au salvat pană acum România de la blackout”. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Asociația arată însă că Transelectrica încasează serviciul de transport al energiei, deși energia produsă de prosumatori este consumată local, „fără a fi transportată pe distanțe mari de Transelectrica”.  În comunicat, asociația face o comparație cu Bulgaria, „care vara, la orele prânzului, produce aproape 4.000 MW din parcurile sale fotovoltaice”. „În comparație, România care atinge cu greu 1.500 MW din parcuri fotovoltaice. În plus, Bulgaria dispune dimineața și seara de un excedent de energie nucleară și termică, pe care îl exportă către România”, a arată asociația. Micii proprietari de fotovoltaice susțin că au salvat România de blackout „De ce nu mai avem pene de energie în zilele caniculare? Răspuns: Intr-o Romanie însorită, la orelele prânzului, prosumatorii injectează in rețele energie cât centrala nuclearelectrică de la Cernavoda În ultimii doi ani, întreruperile frecvente de energie din timpul zilei, cauzate de consumul ridicat al aparatelor de aer condiționat și al echipamentelor frigorifice, au dispărut. Este aceasta o consecință a modernizării rețelelor, sau datorită energiei injectate in excedent de prosumatori si consumata instantaneu de vecini? Sau, privit dintr-un alt unghi, cei 210.000 de consumatori casnici și 20.000 de firme care își acoperă consumul de zi cu zi din propriile panouri fotovoltaice – fără a solicita energie din sistem – oare nu au un impact pozitiv asupra rețelelor de alimentare? În timpul săptămânii de lucru, România nu reușește de multe ori să producă suficientă energie pentru a acoperi consumul intern, în special în orele de vârf – dimineața și seara. Pentru a acoperi acest deficit, țara noastră este nevoită să importe energie, în principal din Bulgaria – o țară de trei ori mai mică decât România, dar care vara, la orele prânzului, produce aproape 4.000 MW din parcurile sale fotovoltaice. În comparație, România care atinge cu greu 1.500 MW din parcuri fotovoltaice. În plus, Bulgaria dispune dimineața și seara de un excedent de energie nucleară și termică, pe care îl exportă către România. Nu întrebați cum a reușit Bulgaria să aibă parcuri fotovoltaice cu o producție de peste două ori mai mare decât România… Asociatia Prosumatorilor (A.P.C.E.) invită întreg personalul Ministerului Energiei și, mai ales, pe cel al ANRE să meargă la specializare în țara vecină. În plus, ar fi util ca o parte dintre specialiștii bulgari să vină să lucreze în România, măcar pentru câteva luni – de preferat, permanent. România, vulnerabilă în perioadele secetoase În sezonul de vară, în condiții de secetă, România nu poate asigura prin resurse proprii energia necesară atunci când consumul ajunge la 7.000 MW. Hidroelectrica, considerată „perla coroanei” în sistemul energetic național, poate acoperi într-o zi secetoasă de weekend doar 13% din consumul necesar – adică maximum 800 MW. Statisticile oficiale nu reflectă corect situația, deoarece nu includ energia livrată direct în rețelele locale de cei aproximativ 230.000 de prosumatori existenți în România la mijlocul anului 2025, cu o putere instalată totală de 2.700 MW. Estimam excedentul injectat de câtre prosumatori la orele pranzului a fi in jur de 1300MWh adicâ, exact cât centrala nucleară de la Cernavodă. Prosumatorii – o solutie pentru sistemului energetic Datele reale arată că în 2024, prosumatorii au acoperit 10% din consumul casnic din România, iar în 2025 acest procent va crește probabil la 18%. Energia produsă și injectată în rețelele locale de prosumatori este consumată instantaneu de utilizatorii din zonă, fără a fi transportată pe distanțe mari de Transelectrica. Cu toate acestea, toți consumatorii din România sunt obligați să plătească serviciul de transport al energiei catre Transelectrica chiar și pentru energia produsă și consumată local. Multe țări din Europa au redus tarifele anuale ale transportatorului național care nu a prestat acest serviciu. ANRE din România se face că nu înțelege fenomenul, fiind în joc nu mai puțin de 18 milioane de euro pentru anul 2024, urmând ca în 2025 toți consumatorii să plătească aproximativ 30 de milioane de euro un serviciu ne-prestat si majorat către Transelectrica. Fără această contribuție a prosumatorilor, în perioadele de caniculă și consum ridicat, România nu ar fi putut asigura alimentarea tuturor consumatorilor și firmelor, iar riscul unui blackout ar fi fost major, în condițiile în care importurile ar fi deficitare. Pentru anul 2025, estimăm că energia totala injectată de prosumatori în rețelele naționale va depăși 2 TWh – un adevărat „colac de salvare” energetic în perioadele caniculare dar… si un mare avantaj pentru distribuitori si furnizori. Un sprijin  incorect platit Dincolo de rolul lor vital, prosumatorii se confruntă cu o problemă majoră: energia livrată este plătită de furnizori cu întârzieri de peste doi ani (atunci când este facturată). Această situație le oferă furnizorilor o „linie de credit” gratuită estimată la peste 120 milioane de euro anual – o anomalie care nu există în nicio altă țară europeană și care trebuie eliminată de urgență”, se arată în comunicatul asociației prosumatorilor. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră