miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

bulgaria

109 articole
Economie

Bulgaria devine lider mondial în domeniul stocării energiei în baterii, arată o analiză a Ember

Bulgaria a devenit una dintre principalele pieţe mondiale pentru stocarea energiei în baterii, capacitatea adăugată în 2025 fiind, teoretic, suficientă pentru a transfera 77% din noua producţie zilnică de energie solară a ţării către intervalele orare fără lumină solară, arată agenția bulgară de știri BTA.  Citește și: Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM Acest lucru plasează Bulgaria pe primul loc în rândul pieţelor analizate, devansând la mică distanţă Chile (76%) şi Australia (60%), conform unei noi analize publicate miercuri de Ember, un think-tank specializat în domeniul energiei. Bateriile acoperă 10% din consumul de noapte a Bulgariei Capacitatea de stocare în baterii a crescut într-un ritm deosebit de rapid în Bulgaria. Ţara a adăugat aproximativ 3 gigawaţi-oră (GWh) de capacitate nouă de stocare în 2025, după ce, cu doar un an înainte, nu dispunea practic de nicio astfel de capacitate. Până în mai 2026, capacitatea instalată s-a dublat, la 8,6 GWh. Potrivit Ember, această creştere a fost susţinută de finanţări guvernamentale şi de proceduri simplificate de autorizare, fiind preconizată o extindere continuă până în 2030.Datele indică faptul că dezvoltarea tehnologiei bateriilor schimbă deja rolul energiei solare în sistemul energiei electrice din Bulgaria. În prima jumătate din 2023, energia solară nu a avut nicio contribuţie la acoperirea cererii de electricitate seara. Trei ani mai târziu, combinaţia dintre energia solară şi baterii a acoperit, în medie, aproape un sfert, sau 24%, din cererea de energie electrică a ţării între 19:00 - 21:00.Între orele 19:00 şi 07:00, energia solară stocată şi livrată ulterior prin intermediul bateriilor a reprezentat, în medie, aproximativ 10% din consumul de electricitate. Potrivit Ember, Bulgaria a înregistrat cea mai semnificativă transformare în rândul principalelor pieţe analizate, o parte substanţială din creşterea puternică a producţiei de energie solară ajungând acum la consumatori şi în afara orelor cu lumină naturală.Comparativ, în California, energia solară şi bateriile au acoperit peste un sfert din cererea de energie electrică între orele 19:00 - 21:00 în prima jumătate a anului, în creştere de la 6,8% în perioada similară din 2023. În Chile, bateriile permit deja energiei solare să acopere peste 10% din cerere în timpul serii şi până spre miezul nopţii.În acest context, UE, per ansamblu, rămâne în urma pieţelor de top. Anul trecut, a fost adăugată în blocul comunitar o capacitate de stocare în baterii de 27 GWh, suficientă teoretic pentru a transfera către alte intervale orare doar 16% din noua producţie zilnică de energie solară. Această cifră a fost sub media globală de 18%. Cu toate acestea, scenariile elaborate de operatorii europeni de transport al energiei electrice estimează că, între 2025 şi 2030, capacitatea instalată de stocare în baterii din UE va fi de patru ori mai mare.Ember a subliniat faptul că cifra de 77% pentru Bulgaria reprezintă potenţialul teoretic al noilor baterii în raport cu creşterea producţiei de energie solară şi nu ponderea efectiv măsurată a energiei electrice transferate în timp. Nu toate bateriile sunt utilizate exclusiv pentru stocarea energiei solare, iar modul lor de utilizare depinde, de asemenea, de regulile pieţei de energie electrică.Pentru calculele referitoare la Bulgaria, analiştii au utilizat date orare furnizate de Reţeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Energie Electrică (ENTSO-E). Datele privind producţia de energie solară includ procesele de încărcare şi descărcare a bateriilor amplasate în incinta centralelor solare. Întrucât activitatea bateriilor independente nu este raportată ca o categorie distinctă, Ember o estimează pe baza diferenţei dintre consumul orar raportat şi suma dintre producţie şi importurile nete, luând totodată în calcul impactul centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompare.Raportul plasează evoluţia Bulgariei în contextul expansiunii rapide la nivel mondial a energiei solare. Centralele solare au generat puţin peste 10% din energia electrică produsă la nivel global în prima jumătate a anului 2026, un nou record şi o cifră aproape dublă faţă de ponderea de 5,6% înregistrată în prima jumătate a anului 2023. Producţia de energie solară a crescut de la 769 de terawaţi-oră (TWh) la 1.564 TWh în această perioadă de trei ani, în timp ce producţia totală de energie electrică la nivel mondial a crescut cu 12%.Conform analizei, principala provocare o reprezintă concentrarea puternică a producţiei de energie solară în intervalul orelor de zi. Într-o zi obişnuită din prima jumătate a anului 2026, centralele solare au acoperit peste 25% din cererea globală de energie electrică între orele 11:00 şi 14:00, însă contribuţia lor a scăzut aproape la zero în intervalul 20:00 - 05:00. Prin urmare, combustibilii fosili continuă să joace un rol semnificativ după apusul soarelui, chiar şi pe pieţele cu o pondere ridicată a energiei solare.Scăderea rapidă a costurilor bateriilor începe să schimbe această situaţie. Costul mediu global de instalare a sistemelor de stocare în baterii a scăzut cu 95%, de la 2.634 dolari pe kilowatt-oră în 2010 la 140 dolari în 2025. Se estimează că noile capacităţi de stocare în baterii la nivel mondial vor atinge 459 GWh în 2026, cu 50% mai mult decât cei 307 GWh adăugaţi în 2025. Teoretic, această nouă capacitate ar putea permite transferul a 34% din noua producţie zilnică de energie solară către intervalele orare fără lumină solară, comparativ cu 18% în 2025 şi doar 4% în 2021."Energia solară ieftină produsă în timpul zilei a devenit principala forţă care remodelează reţelele electrice din întreaga lume, înregistrând o creştere mai rapidă decât orice altă sursă de electricitate. Bateriile au devenit acum suficient de ieftine şi de performante pentru a deschide calea către următoarea etapă de dezvoltare a energiei solare", a declarat Kostantsa Rangelova, analist specializat pe pieţele globale de electricitate în cadrul organizaţiei Ember şi autoare a raportului.

Bulgaria devine lider mondial în domeniul stocării energiei în baterii, arată o analiză a Ember
România nu mai are nici o universitate în Top 1000, ARWU, Shanghai Ranking. Bulgaria și Ungaria au
Eveniment

România nu mai are nici o universitate în Top 1000, ARWU, Shanghai Ranking. Bulgaria și Ungaria au

Nici o universitate din România nu apare în clasamentul Shanghai Ranking 2026 (Academic Ranking of World Universities - ARWU), publicat azi. Bulgaria are o universitate, Sofia University "St. Kliment Ohridski", pe pozițiile 901-1000, Ungaria are nu mai puțin de patru, din care două - Eotvos Lorand și Szeged - pe locurile 501-600, iar Polonia are șapte, din care una, Universitatea din Varșovia, pe pozițiile 401-500.  Citește și: Ea - judecătoare la 27 de ani, el - fiu de comisar-șef și afacerist incert. Nunta se anunță bogată Estonia și Lituania, foarte bine plasate Universitatea Tartu, din Estonia, este pe pozițille 501-600, în creștere în ultimii trei ani. Universitatea din Vilnius, locurile 401-500, a crescut din 2022, când era pe locurile 701-800.  Israelul are două universități în Top 100.  Universitatea Harvard rămâne pe primul loc în lume, urmată de Universitatea Stanford și de Institutul de Tehnologie din Massachusetts. Universitatea din Cambridge ocupă locul al patrulea, în timp ce Universitatea din California, Berkeley, completează topul mondial al primelor cinci. Universitatea Princeton urcă pe locul al șaselea, devansând Universitatea din Oxford, care se află pe locul al șaptelea. Universitatea Columbia ocupă locul al optulea, Universitatea din Chicago pe locul al nouălea, iar Institutul de Tehnologie din California pe locul al zecelea. Universitățile din Statele Unite continuă să domine primele locuri, ocupând opt dintre primele 10 locuri la nivel mondial și 14 dintre primele 20. Regatul Unit are două universități în top 10 — Cambridge și Oxford — și trei în top 20, University College London ocupând locul 17. Europa continentală este condusă de Universitatea Paris-Saclay, pe locul 13, urmată de ETH Zurich, pe locul 19. Universitatea Tehnică din München, clasată pe locul 45, este instituția germană cu cea mai bună clasare. Universitatea din Copenhaga conduce clasamentul danez, pe locul 34, în timp ce Institutul Karolinska urcă nouă locuri, ajungând pe locul 41 (la egalitate), și devine universitatea suedeză cu cea mai bună clasare. Topul mondial al celor mai bune 100 de universități din 2026 include universități din 18 țări și regiuni. Statele Unite ale Americii au 37 de instituții în clasament, în timp ce China continentală are 16, iar Regatul Unit opt.  ARWU utilizează șase indicatori obiectivi pentru a evalua instituțiile: Absolvenți și membri ai personalului care au câștigat Premiul Nobel și Medalia Fields (10% și 20%) Numărul de cercetători cu un număr ridicat de citări, selectați de Clarivate (20%) Articole publicate în revistele „Nature” și „Science” (20%) Articole indexate în principalele indexuri de citare din domeniul științelor exacte și al științelor sociale (20%) Performanța academică per capita a universității (10%) EduPedu scrie, azi, că România lipsește pentru al patrulea an consecutiv din top 1.000 mondial.

Carburanții în Bulgaria, și cu doi lei pe litru mai ieftini decât în România. Și Ungaria are prețuri mai mici
Economie

Carburanții în Bulgaria, și cu doi lei pe litru mai ieftini decât în România. Și Ungaria are prețuri mai mici

La jumătatea lunii august 2026, diferențele dintre prețurile carburanților din România și cele din statele vecine sau apropiate sunt importante, mai ales în cazul Bulgariei. Datele disponibile pentru 10-12 august arată că România are în prezent unul dintre cele mai ridicate prețuri la motorină dintre cele patru țări analizate, în timp ce Bulgaria rămâne cea mai ieftină atât la benzină, cât și la motorină. Grecia este, în schimb, cea mai scumpă la benzină. Bulgaria, minimum un leu pe litru mai ieftin decât România Pentru o comparație cât mai omogenă, cele mai utile sunt mediile naționale exprimate în euro pe litru. Citește și: Clienta Olguței Vasilescu, care a îngropat Electrocentrale Craiova, a rămas „administrator special” - date AMEPIP Fuelo indica, pentru 11 august, aproximativ 1,54 euro/litru pentru benzina de 95 și 1,78 euro/litru pentru motorină în Bulgaria, 1,77 euro și 1,97 euro în România, 2,01 euro și 2,05 euro în Grecia, respectiv 1,61 euro și 1,75 euro în Ungaria. Alte baze de date europene dau valori foarte apropiate: Cargopedia indica pe 10 august pentru Bulgaria 1,516 euro/litru la Euro 95 și 1,709 euro la motorină, confirmând poziția Bulgariei la capătul ieftin al clasamentului regional. Bon de benzină de la Rompetrol Bulgaria, august 2026 (sursa: defapt.ro) Diferența la un plin, peste zece euro Diferențele sunt și mai evidente dacă raportăm prețurile la un rezervor de 50 de litri. La benzina de 95, alimentarea ar costa aproximativ 77 de euro în Bulgaria, 80,5 euro în Ungaria, 88,5 euro în România și peste 100 de euro în Grecia. Între Bulgaria și Grecia apare astfel o diferență de aproximativ 23-24 de euro la un singur plin. Față de România, avantajul Bulgariei este de circa 11-12 euro pentru 50 de litri de benzină. Motorina, cea mai scumpă în România În cazul motorinei standard, situația este puțin diferită. Ungaria și Bulgaria sunt relativ apropiate, la aproximativ 1,75-1,78 euro/litru, în timp ce România ajunge aproape de 2 euro/litru, iar Grecia trece ușor de această valoare. Pentru un rezervor de 50 de litri, diferența dintre Bulgaria și România se apropie, astfel, de 10 euro. În România, o altă sursă care urmărește direct prețurile din benzinării indica la începutul lui august valori de peste 10 lei/litru pentru motorină, iar Fuelo raporta la 11 august circa 10,61 lei/litru pentru motorina standard. Pentru motorina premium, aceeași bază de date indica aproximativ 10,78 lei/litru, ceea ce arată că diferența față de motorina obișnuită este relativ redusă în actualul context de prețuri ridicate. Doar motorina premium e scumpă în Bulgaria Comparația benzinei de 98 și a motorinei premium este ceva mai dificilă, pentru că aceste produse nu sunt raportate în mod uniform către Comisia Europeană, spre deosebire de Euro 95 și motorina standard. Prețurile depind mai mult de marcă, aditivare și de rețeaua de benzinării. Datele Fuelo și ale altor baze europene permit însă stabilirea unor niveluri orientative. În Bulgaria, benzina de 98 se situează în jur de 1,75-1,80 euro/litru, iar motorina premium în jur de 1,99 euro/litru. Preț uriaș la benzina 98 în Grecia În Grecia, benzina premium de 98 este sensibil mai scumpă decât cea de 95. Datele recente indică aproximativ 2,24 euro/litru pentru benzina de 98, față de circa 1,98-2,01 euro pentru cea de 95. În unele rețele și mai ales pe insule, prețurile pot fi și mai ridicate. Pentru motorina premium nu există o medie oficială națională perfect comparabilă, însă diferența față de motorina obișnuită este în general de ordinul câtorva până la peste zece eurocenți pe litru, în funcție de companie și regiune. Și în Ungaria e mai ieftin să alimentezi În Ungaria, benzina de 95 și motorina standard sunt actualmente mai ieftine decât în România. Prețurile medii raportate în jurul datei de 11 august erau de aproximativ 615 forinți/litru pentru benzină și 666 forinți pentru motorină, valorile în euro situându-se în jurul a 1,61 și, respectiv, 1,75 euro. Benzina de 98 și motorina premium sunt mai scumpe decât sortimentele standard, dar avantajul față de România rămâne în general vizibil. De ce au carburanții prețuri mici în Bulgaria Principala explicație pentru prețurile mai mici din Bulgaria este fiscalitatea. Carburanții sunt produse puternic taxate, iar diferențele dintre accizele naționale se transmit aproape direct în prețurile de la pompă. Uniunea Europeană impune o acciză minimă de aproximativ 0,359 euro/litru pentru benzina fără plumb și de 0,330 euro/litru pentru motorină. Bulgaria aplică taxe foarte apropiate de aceste minime: aproximativ 0,363 euro/litru pentru benzină și 0,330 euro pentru motorină. Cu alte cuvinte, statul bulgar a ales să păstreze accizarea carburanților practic la limita inferioară permisă de regulile europene. Românul plătește peste trei lei acciză la un litru de benzină România este mult peste acest nivel. De la 1 ianuarie 2026, acciza pentru benzina fără plumb a fost stabilită la 3.059,80 lei/1.000 de litri, iar cea pentru motorină, la 2.804,29 lei/1.000 de litri. În primăvară, în contextul exploziei prețurilor energetice, guvernul a decis o reducere temporară cu 30 de bani pe litru a accizei pentru motorina standard, de la 2.804,29 la 2.504,29 lei/1.000 litri. Totuși, nivelul fiscalității rămâne mai ridicat decât cel bulgar. Există și diferența de TVA: Bulgaria aplică o cotă standard de 20%, în timp ce România are o cotă de 21%, Grecia - de 24%, iar Ungaria - de 27%. Cum TVA se aplică la prețul în care este deja inclusă acciza, o diferență aparent mică de câteva puncte procentuale este amplificată la pompă. În Bulgaria, potrivit unei defalcări actuale a prețului benzinei, dintr-un preț de circa 1,533 euro/litru, aproximativ 0,619 euro reprezintă taxe, respectiv aproape 40% din preț. Acciza reprezintă 0,363 euro, iar TVA - aproximativ 0,256 euro. Grecia, cea mai mare acciză din UE la carburanți Grecia se află la extrema opusă. Acciza la benzină este de aproximativ 0,70 euro/litru, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, la care se adaugă TVA de 24%. Tocmai această fiscalitate explică de ce benzina grecească rămâne mult mai scumpă decât cea bulgărească, chiar dacă ambele țări cumpără petrol și produse petroliere de pe aceeași piață regională. Taxele nu sunt însă singurul factor. Contează și costurile logistice, structura pieței, rafinarea, concurența dintre distribuitori și marjele comerciale. Prețul produsului petrolier înainte de taxe este influențat de cotațiile internaționale și de cursul dolarului, iar motorina europeană a fost afectată în această vară de o ofertă internațională mai redusă. Pe 10 august, Reuters relata o creștere puternică a cotațiilor și marjelor de rafinare pentru motorină, pe fondul problemelor din rafinării și al tensiunilor geopolitice.

Bulgaria are exporturi record de energie, pe fondul crizei, anunță ministrul bulgar al Energiei
Economie

Bulgaria are exporturi record de energie, pe fondul crizei, anunță ministrul bulgar al Energiei

Bulgaria generează venituri suplimentare de milioane de leva ca urmare a crizei actuale de pe Dunăre, întrucât piața regională a energiei a reacționat la această situație prin creșterea cererii de energie electrică și a exporturilor, a declarat ministrul Energiei, Iva Petrova, citată de agenția Novinite.  Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Într-un interviu acordat postului de televiziune NOVA, Petrova a precizat că Bulgaria exportă în prezent între 32.000 și 33.000 de megawați-oră de energie electrică pe zi, aceste niveluri record fiind determinate de situația din țările vecine. Ea a subliniat că interconectările puternice ale țării cu rețeaua electrică regională îi permit să profite de condițiile pieței. Pentru comparație, România consumă, orientativ, 130.000 – 170.000 MWh pe zi, diferențele foarte mari fiind date de vârfurile sezoniere.  Bulgaria a cheltuit banii din PNRR și a dezvoltat unități de stocare Ministrul bulgar a declarat că a vizitat recent Centrala nucleară de la Kozlodui, unde nivelurile extrem de scăzute ale apei din Dunăre sunt monitorizate continuu. „Acum două zile am vizitat Centrala nucleară de la Kozlodui și, într-adevăr, nivelurile Dunării sunt la minime istorice. Echipele de la fața locului monitorizează situația non-stop. Centrala funcționează în prezent fără probleme”, a spus Petrova. Potrivit acesteia, situația rămâne dinamică, dar dacă nivelul râului se menține aproape de valorile actuale în următoarea săptămână și jumătate, sistemul energetic va continua să funcționeze normal. Ea a asigurat că Bulgaria dispune de o capacitate suficientă pentru a acoperi consumul intern, incluzând centralele termice, sistemele de stocare cu baterii și alte resurse disponibile. Petrova a subliniat dezvoltarea rapidă a stocării energiei în baterii în Bulgaria, afirmând că țara a introdus sisteme de baterii cu o capacitate de peste 6 gigawați în mai puțin de un an. Ea a adăugat că investițiile din cadrul Planului de redresare și reziliență au contribuit la consolidarea sistemului, în special în perioadele de vârf ale cererii. „Ne ajută foarte mult, mai ales în timpul vârfurilor de dimineață”, a declarat ministra. În ceea ce privește protocolul dintre Bulgargaz și compania turcă Botas, Petrova a declarat că documentul nu va fi făcut public, deoarece este supus clauzelor de confidențialitate dintre cele două societăți comerciale. „Este vorba de un acord între cele două companii și se încadrează în sfera clauzelor de confidențialitate. Prin acesta, părțile își acordă reciproc timp pentru a ajunge la înțelegeri care să maximizeze potențialul contractului”, a explicat ea. Petrova a mai afirmat că Bulgaria va continua să urmeze politica europeană de reducere a dependenței de gazul natural rusesc. Potrivit acesteia, țara dispune de reguli clar definite și se află într-un dialog constant cu Comisia Europeană.        

Năsui (USR) arată că Bulgaria cumpără curent ieftin din România, ziua, și-l revinde scump, noaptea. El acuză statul că a descurajat stocarea energiei
Politică

Năsui (USR) arată că Bulgaria cumpără curent ieftin din România, ziua, și-l revinde scump, noaptea. El acuză statul că a descurajat stocarea energiei

Deputatul USR Claudiu Năsui scrie pe rețelele sociale că Bulgaria „cumpără energie ieftină de la noi în timpul zilei, o stochează după care ne-o vând înapoi seara când aceeași energie e scumpă”. El arată că Bulgaria a investit în baterii pentru stocarea energiei, în timp ce statul român a descurajat aceste investiții pentru a-i favoriza pe cei care acum fac profituri uriașe.  Citește și: VIDEO Primarul PSD din Sirețel a plecat în vacanță cu viceprimarul, soția sa, și mașina primăriei - fără RCA „Știm deja cine se va împotrivi: cei care fac acum profituri imense din energie” „Norocul României sunt prosumatorii. Adică românii care au investit în producție proprie de energie și în baterii. Nu ar putea ei să-și încarce bateriile când e ieftin și să le descarce când e scump? Adică să facă fix ce fac bulgarii? Ba da. Doar că casta politică s-a preocupat să nu cumva să fie rentabilă activitatea asta. Dublu taxează cu TVA și accize energia stocată și revândută și prin a pune diverse bețe în roate prosumatorilor. Dacă îți încarci bateria plătești TVA și accize la curentul cu care ai încărcat-o. Iar când o descarci, cel care cumpără plătește din nou TVA și accize la același curent. TVA-ul nefiind mic, toată tranzacția e descurajată”, a explicat deputatul USR. El spune că cei care acum fac profituri imense din energie se vor împotrivi reducerii taxării. „În momentele acestea de criză energetică, e mai important ca oricând ca statul să nu mai împiedice românii să investească în baterii și să-i lase să-și folosească bateriile. Știm deja cine se va împotrivi: cei care fac acum profituri imense din energie. Prosumatori cu baterii care pot echilibra prețul între diferitele momente ale zilei, înseamnă pentru ei marje de profit mai mici. Profit obținut pe spatele dumneavoastră, nu printr-un mare geniu antreprenorial. Ei fac profit din faptul că statul îi împiedică pe cei mulți și mici să intre în concurență cu ei. Ce poate fi făcut rapid? 1) Să nu mai fie dublu taxată (cu TVA și accize) energia stocată și reintrodusă în rețea. 2) Să fie încurajați oamenii să-și ia baterii și să poată fi prosumatori. În prezent statul obligă românii care vor să ia doar o baterie ca să fie prosumatori, să-și ia și două panouri solare chiar dacă de facto nu le folosesc. Cei care stau la bloc, de exemplu, pun panourile în balcon unde au zero producție de energie. Totul pentru a bifa o cerință birocratică inutilă a statului. Asta trebuie să dispară. Pe scurt, statul trebuie să nu mai saboteze prosumatorii, ci să-i lase să-și folosească bateriile pentru a reduce prețul energiei în România și dependența României de alte țări”, a arătat Năsui. 

După Eurovision: acuzații dure la adresa României de la lidera Podemos, Irene Montero
Eveniment

După Eurovision: acuzații dure la adresa României de la lidera Podemos, Irene Montero

Lidera formațiunii Podemos, europarlamentarul spaniol Irene Montero, a acuzat România că ar fi într-o complicitate cu Israelul, pentru ca această țară să câștige Eurovisionul, fiindcă ar fi finanțată de guvernul de la Ierusalim. Și Bulgaria a avut parte de acuzații asemănătoare. Citește și: Miruță vrea să deblocheze drumul pregătit de Bolojan, Arad-Oradea, dar CNAIR l-a turnat la Antena 3 și i-a făcut și plângere prealabilă Podemos este considerată a fi o formațiune de stânga, spre extrema stângă sau „populism de stânga”. Irene Montero a fost ministru „al egalității” timp de aproape patru ani în guvernul socialist condus de Pedro Sanchez.  Acum, ea se opune vehement prezenței Israelului la Eurovision.  Montero a făcut declarațiile acuzatoare la adresa României la începutul unui marș pro-Palestina.  România, suspectată că ia bani de la Israel și de aceea ar susține această țară „Liderul partidului Podemos, Irene Montero, a făcut apel duminică la «boicotarea Israelului» și a afirmat că este «urgent să se pună capăt complicității Europei cu statul terorist Israel» în cadrul manifestației organizate la Madrid cu ocazia aniversării Nakba, exodul forțat al mii de palestinieni din 1948. În declarațiile făcute presei la începutul marșului, eurodeputata și fosta ministră a Egalității s-a referit la Festivalul Eurovision, desfășurat sâmbătă la Viena, denunțând faptul că «cele trei candidaturi care s-au clasat pe primele locuri (Bulgaria, Israel și România) sunt finanțate cu fonduri israeliene». «Ieri a avut loc Eurovision, iar însăși organizația a recunoscut că Israelul truchează votul prin telefon și că există nereguli în acest proces. Cred că boicotarea Israelului este singurul lucru care se poate face», a subliniat lidera Podemos”, relatează publicația 20minutos.es.  „Nu există dovezi că Israelul, așa cum au speculat unii fani ai Eurovisionului, ar fi folosit boți sau alte tactici ascunse pentru a manipula votul”, a scris, recent, New York Times.  Spania a boicotat ediția din 2026 a Concursului Muzical Eurovision. Televiziunea publică spaniolă (RTVE) a decis să nu participe la competiție și s-a retras din cauza participării Israelului, invocând războiul din Gaza și dorința de a protesta împotriva acestuia. Această decizie a făcut parte dintr-un boicot mai amplu, la care s-au alăturat și alte țări precum Irlanda, Slovenia și Olanda.  Televiziunea publică spaniolă nu a transmis Eurovision. Acelaşi lucru este valabil şi pentru mass-media slovacă şi irlandeză. La Eurovision 2026, Israelul a primit cele mai multe voturi din partea publicului de la: Finlanda, Portugalia, Elveția, Germania, Azerbaidjan și Franța. În ceea ce privește juriile, Polonia a acordat 12 puncte Israelului, iar Ucraina și Republica Moldova, câte zece. 

Bulgaria, locul II în UE la creșterea PIB-ului, după ce a adoptat euro, în pofida crizelor politice. România, pe locul II în ceea ce privește scăderea PIB-ului
Economie

Bulgaria, locul II în UE la creșterea PIB-ului, după ce a adoptat euro, în pofida crizelor politice. România, pe locul II în ceea ce privește scăderea PIB-ului

PIB-ul Bulgariei a crescut în primul trimestru din 2026 cu 2,9%, față de primul trimestru din 2025, arată Eurostat. Doar Cipru a înregistrat o creștere mai mare, cu 3%. Citește și: Fostul ministru PSD Câciu, ironizat dur după ce a demonstrat că nu știe cum funcționează bursele Economia Spaniei a crescut cu 3%.  Economia Bulgariei duduie, în pofida instabilității politice În schimb, PIB-ul României a scăzut cu 1,5%. Cea mai drastică scădere a produsului intern a fost înregistrată de Irlanda, cu 6,3%. O astfel de evoluție a PIB-ului în Irlanda nu înseamnă neapărat că întreaga economie internă s-a prăbușit; ea poate reflecta practicile contabile ale multinaționalelor, calendarul exporturilor, activitățile legate de proprietatea intelectuală sau fluctuațiile de producție din cadrul câtorva mari întreprinderi.  Bulgaria a adoptat euro, la începutul acestui an. Pe de altă parte, Bulgaria a organizat 8 runde de alegeri parlamentare în ultimii 5 ani. Ultimele alegeri parlamentare din Bulgaria, desfășurate pe 19 aprilie 2026, au fost câștigate detașat de partidul „Bulgaria Progresistă” (PB), condus de fostul președinte Rumen Radev. Acesta are o orientare politică descrisă ca fiind de centru-stânga, populistă și naționalist moderată, definită în special prin poziții sceptice față de Occident și favorabile Rusiei.  Consumul privat a fost principalul motor al creșterii economice din Bulgaria, susținut de creșterea salariilor, a pensiilor și a cheltuielilor din sectorul public, care au început deja să-și facă simțită prezența în economie. Investițiile au avut, de asemenea, o contribuție semnificativă, formarea brută de capital înregistrând o creștere de 8,0% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar Banca Națională a Bulgariei (BNB) anticipase deja că investițiile și consumul vor susține creșterea economică până în 2026.  Însă rata anuală a inflației în Bulgaria a crescut la 6,8% în aprilie 2026, conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (NSI). În timp ce indicatorul național (CPI) indică 6,8% - 7,1%, Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (HICP) calculat de Eurostat plasează inflația la 6,2%, transformând Bulgaria în țara cu cea mai mare inflație din zona euro pentru luna respectivă.

Bulgaria votează din nou: Rumen Radev, favorit într-un scrutin care poate schimba direcția țării și echilibrul din UE
Internațional

Bulgaria votează din nou: Rumen Radev, favorit într-un scrutin care poate schimba direcția țării și echilibrul din UE

Bulgaria votează din nou, duminică, după ani de instabilitate politică, într-un scrutin care ar putea redesena echilibrul de putere din țară. Favorit în sondaje, fostul președinte Rumen Radev promite să răstoarne sistemul, însă victoria sa ridică întrebări serioase despre direcția politică a Bulgariei în privința UE, și capacitatea de a forma un guvern stabil. Alegeri în Bulgaria: Radev conduce detașat Bulgaria intră duminică, 19 aprilie 2026, în al optulea scrutin parlamentar din ultimii cinci ani, semn al unei crize politice devenite aproape structurale. Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei În centrul acestei campanii nu se află doar un partid, ci un om: fostul președinte Rumen Radev, care a demisionat în ianuarie, înainte de finalul mandatului, pentru a reintra în jocul politic cu o formațiune nouă, „Bulgaria Progresistă”. Toate marile institute de sondare îl dau favorit clar, cu un avans consistent în fața GERB, partidul lui Boiko Borisov, însă întrebarea reală nu mai este dacă Radev câștigă, ci dacă va putea transforma victoria într-o majoritate funcțională. Cine este Rumen Radev și de ce contează atât de mult Rumen Radev nu este un outsider clasic. Este un politician cu nouă ani de președinție în spate, fost pilot militar și fost comandant al Forțelor Aeriene, care a cultivat constant imaginea unui om de stat aflat deasupra partidelor, dar în conflict deschis cu establishmentul. Presa bulgară observă că, spre deosebire de alți lideri apăruți rapid pe scena politică, Radev intră în această cursă cu un capital de notorietate deja format: popularitate personală, experiență instituțională și o lungă istorie de confruntări cu partidele care au guvernat țara în succesiuni fragile și alianțe de circumstanță. Noua sa platformă electorală este construită aproape integral în jurul propriei imagini. BNT a remarcat că prioritățile anunțate de „Bulgaria Progresistă” sunt „demontarea modelului oligarhic”, reforma procuraturii, alegerea unui nou procuror general legitim, transparentizarea proprietății media și accelerarea dezvoltării economice.  Radev și-a prezentat proiectul politic drept o tentativă de a rupe legăturile dintre oligarhie, corupție și putere. De ce are priză la electorat Explicația succesului său ține în mare măsură de oboseala publică. După ani de parlamente fragmentate, coaliții improbabile și guverne scurte, o parte a electoratului caută mai degrabă un lider recognoscibil decât o formulă ideologică limpede. Tocmai aici excelează Radev: oferă imaginea unui centru de gravitație într-un sistem perceput ca haotic. Sondajele prezentate de Mediapool, Alpha Research, Trend și Market Links îl plasează în jurul a 31-34% din intențiile de vot, în timp ce GERB rămâne la aproximativ 19-20%, iar PP-DB, alianța reformistă și proeuropeană, la 11-13%. DPS este și el în zona 9-10%, iar alte partide oscilează în jurul pragului parlamentar. Pe scurt, Radev captează două tipuri de nemulțumire: furia față de corupție și deziluzia față de vechile partide. Tocmai această suprapunere îi explică forța electorală, dar și ambiguitatea. Portretul politic: între discurs anticorupție și reflexe suveraniste Presa bulgară îl descrie pe Radev drept un lider cu un mesaj deliberat "elastic".  El încearcă să țină împreună un bazin eterogen: alegători exasperați de corupție, foști votanți socialiști, segmente conservatoare și electorat cu reflexe pro-ruse. Campania sa este construită mai puțin pe claritate doctrinară și mai mult pe opoziția față de „modelul Borissov-Peevski”, adică rețeaua de influență asociată vechilor centre de putere. În ultimele zile de campanie, Radev a promis chiar că nu va face coaliție cu GERB și DPS, dar a lăsat o ușă întredeschisă pentru discuții pe politici comune cu PP-DB, fără a clarifica până unde poate merge această deschidere. Această flexibilitate îi aduce voturi, dar și suspiciuni. Criticii spun că „Bulgaria Progresistă” este mai degrabă un vehicul personal decât un partid doctrinar coerent. Marile controverse: Rusia, Ucraina, euro Aici începe partea cea mai complicată a portretului lui Radev. Dacă susținătorii îl văd drept un patriot pragmatic, adversarii îl consideră politicianul care a normalizat ambiguitatea pro-rusă în centrul politicii bulgare. Controversa majoră ține de pozițiile sale privind Rusia și războiul din Ucraina. Mediapool a relatat chiar vineri, 17 aprilie, că Radev și-a apărat vechea formulă „Crimeea este rusă”, numind-o o „poziție realistă”, deși a insistat că el se consideră pro-bulgar și proeuropean. Acest episod reînvie una dintre cele mai sensibile dispute din cariera sa: refuzul de a adopta o linie fermă anti-Kremlin, chiar și atunci când Bulgaria, stat membru UE și NATO, era așteptată să o facă mai clar. Criticile nu vin doar din partea adversarilor de partid. În 2025, Atlantic Council Bulgaria l-a acuzat deschis că „servește interesul rusesc” prin opoziția față de planul european ReArm Europe și prin retorica sa despre securitatea continentală. Chiar dacă această poziție aparține unei organizații și nu este un fapt juridic, ea arată cât de polarizant a devenit Radev în tabăra euro-atlantică. Al doilea mare nod controversat este euro. Radev s-a opus grăbirii integrării monetare și a fost asociat, încă din 2025, cu ideea unui referendum privind moneda unică. Pentru electoratul anxios în fața inflației, acest mesaj poate fi eficient. Pentru proeuropeni, însă, alimentează temerea că fostul președinte joacă periculos cu sensibilități anti-occidentale într-un moment strategic pentru Bulgaria. Argumentele pro și contra În favoarea lui Radev se invocă trei lucruri. Primul: are autoritate publică reală și este perceput de mulți alegători drept ultima figură politică importantă care nu s-a compromis complet în ciclul interminabil al coalițiilor. Al doilea: a înțeles mai bine decât ceilalți că principalele angoase sociale sunt inflația și corupția. Al treilea: reușește să vorbească pe înțelesul unui electorat care nu mai crede în formule tehnocrate. Împotriva lui se adună însă contraargumente la fel de puternice. Este acuzat că mizează pe ambiguitate strategică, că evită să spună limpede unde se poziționează în raport cu Rusia, că a construit mai degrabă o mișcare personală decât un partid și că, în lipsa unor alianțe naturale, poate duce Bulgaria spre încă o perioadă de blocaj parlamentar. Mai mult, unii comentatori bulgari se întreabă dacă mesajul său anticorupție poate fi credibil pe termen lung în lipsa unei echipe politice solide și omogene. Cine sunt rivalii și ce șanse au Principalul contracandidat rămâne GERB-SDS, formațiunea condusă de Boiko Borisov. Este partidul cu cea mai puternică structură teritorială și cu experiență mare de guvernare, dar vine erodat de uzură și de imaginea unui vechi sistem pe care tocmai Radev îl denunță. În sondaje, GERB este clar pe locul al doilea, la mare distanță de lider. Șansa reală a lui Borisov nu este să câștige scrutinul, ci să fie indispensabil la formarea unei majorități. Pe locul următor se află PP-DB, alianța liberală, reformistă și ferm proeuropeană. Este singura forță care poate revendica serios tema anticorupției fără bagajul geopolitic al lui Radev, dar are o bază electorală mai îngustă și pare incapabilă, de una singură, să concureze pentru primul loc. Șansa alianței este să devină pivot de coaliție, deși diferențele de politică externă față de Radev sunt reale și pot bloca orice colaborare durabilă. DPS, partidul asociat cu influența lui Delyan Peevski, rămâne relevant ca scor, dar profund toxic pentru o parte importantă a electoratului și pentru partidele care și-au construit campania tocmai împotriva „oligarhiei”. Tocmai de aceea, deși are pondere parlamentară, este greu de imaginat ca partener declarat într-o formulă stabilă fără costuri mari de imagine. În fine, partidele mici pot complica decisiv ecuația. P Presa bulgară notează că există formațiuni aflate la limită, iar numărul lor va conta enorm: cu cât intră mai multe în parlament, cu atât devine mai greu de construit o majoritate. Ce e de urmărit după vot Dacă sondajele se confirmă, Rumen Radev va ieși din alegeri ca marele câștigător simbolic al momentului. Dar victoria sa ar putea fi, paradoxal, incompletă. El poate domina scrutinul și totuși să descopere că nu are parteneri naturali, că este prea pro-rus pentru liberalii proeuropeni și prea anticorupție pentru vechile rețele de putere. Miza alegerilor de duminică nu este doar cine iese primul, ci dacă Bulgaria intră într-o nouă etapă politică sau într-un nou cerc de instabilitate.

Bulgaria, rating BBB+ cu perspectivă stabilă. România, BBB- și previziuni sumbre
Economie

Bulgaria, rating BBB+ cu perspectivă stabilă. România, BBB- și previziuni sumbre

Agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings a reconfirmat ratingul suveran pe termen lung al Bulgaria la nivelul „BBB+”, menținând totodată perspectiva stabilă. În același timp România a fost estimată la rating BBB- cu previziuni sumbre. Fundamente economice solide și sprijin european Evaluarea pozitivă a Bulgariei este susținută de poziția fiscală și externă robustă a Bulgariei, precum și de un cadru politic relativ coerent. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România În plus, apartenența la Uniunea Europeană și apropierea de zona euro reprezintă factori esențiali de stabilitate economică. Aceste elemente contribuie la consolidarea profilului de risc al țării și oferă un grad ridicat de predictibilitate pentru investitori. Instabilitatea politică încetinește reformele Cu toate acestea, raportul Fitch atrage atenția asupra efectelor negative generate de instabilitatea politică din ultimii ani. Alegerile repetate și guvernele de coaliție fragile au încetinit ritmul reformelor structurale. Pe fondul actualelor tendințe economice, venitul mediu pe cap de locuitor este estimat să rămână sub nivelul altor state cu ratinguri similare, ceea ce indică o convergență mai lentă. Perspectivă stabilă în ciuda riscurilor interne și externe Menținerea perspectivei stabile reflectă estimarea că incertitudinile politice interne, dar și riscurile geopolitice externe, nu vor afecta semnificativ evoluția economiei Bulgariei și nu vor genera dezechilibre majore. Chiar dacă deficitul de cont curent s-a adâncit, indicatorii externi ai țării continuă să fie considerați un punct forte al profilului de rating. Riscuri pentru rating: datorie, reforme și creștere economică Fitch subliniază o serie de riscuri care ar putea exercita presiune asupra ratingului Bulgariei: - apariția unor dezechilibre macroeconomice - o încetinire a creșterii economice pe fondul instabilității politice - dificultăți în implementarea reformelor - creșterea semnificativă a datoriei guvernamentale raportate la PIB Aceste vulnerabilități ar putea afecta percepția investitorilor și stabilitatea financiară pe termen mediu. Ce ar putea duce la creșterea ratingului Bulgariei O eventuală îmbunătățire a ratingului depinde de consolidarea stabilității politice și de creșterea eficienței instituționale. Acestea ar putea accelera reformele și ar ajuta Bulgaria să reducă decalajul față de economiile cu ratinguri superioare. Printre factorii pozitivi identificați de Fitch se numără o creștere economică mai solidă, reducerea dezechilibrelor macroeconomice și o utilizare mai eficientă a fondurilor europene.

Românii invadează Bulgaria: un milion de nopți în țara vecină în 2025, creștere cu 50% față de 2019
Eveniment

Românii invadează Bulgaria: un milion de nopți în țara vecină în 2025, creștere cu 50% față de 2019

Bulgaria a înregistrat în 2025 un număr record de turiști din România, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. Aproape un milion de înnoptări ale turiștilor români au fost consemnate în unitățile de cazare bulgare, marcând o creștere de 8,5% față de 2024. Este cel mai ridicat nivel atins vreodată și confirmă o tendință ascendentă solidă: +51,2% comparativ cu anul 2019, înaintea pandemiei. Creștere spectaculoasă a numărului de turiști români în Bulgaria Datele oficiale arată că România devine una dintre principalele piețe turistice pentru Bulgaria. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Creșterea constantă din ultimii ani indică nu doar o revenire post-pandemie, ci și o consolidare a preferinței românilor pentru litoralul, stațiunile montane și orașele istorice bulgare. Apropierea geografică, prețurile competitive și diversitatea ofertelor contribuie la această evoluție pozitivă. Ministrul Turismului: marketing strategic și parteneriate internaționale Ministrul Turismului în exercițiu, Miroslav Borsos, a declarat că rezultatele record reflectă eforturile susținute ale autorităților de a poziționa Bulgaria drept destinație preferată în regiune. Potrivit acestuia, strategia de promovare se bazează pe marketing bine targetat și pe parteneriate internaționale solide. Oficialul a subliniat că turiștii români sunt atrași de varietatea experiențelor, de calitatea serviciilor și de autenticitatea destinațiilor oferite. Borsos a dat asigurări că vor fi implementate măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea continuă a ofertei turistice. Bulgaria își promovează oferta la Târgul de Turism al României În concordanță cu obiectivele de promovare, Bulgaria participă la ediția din februarie a Târgul de Turism al României (TTR), unde își prezintă potențialul turistic printr-un stand realizat într-un nou concept vizual. Designul modern pune accent pe combinația dintre tradiție și inovație, reflectând direcția actuală a turismului bulgar. Vizitatorii pot descoperi: turism cultural și urban destinații estivale la Marea Neagră stațiuni montane pentru sezonul de iarnă experiențe ecologice și turism sustenabil Moștenirea culturală, atu strategic al Bulgariei Un element distinctiv al ofertei turistice îl reprezintă patrimoniul cultural. Meșteșugurile tradiționale ocupă un loc important în strategia de promovare. Cimpoiul bulgăresc (gaida) și tradiția interpretării la acest instrument au fost incluse oficial pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO, consolidând imaginea Bulgariei ca destinație autentică și profund ancorată în identitatea sa culturală. Tradiție și modernitate, direcția turismului bulgar Ministrul Miroslav Borsos a subliniat că noul design al standului național la TTR reflectă exact această combinație: tendințe moderne, tradiții bine conservate și identitate națională puternică. Creșterea record a numărului de turiști români confirmă că strategia Bulgariei funcționează, iar țara vecină își consolidează poziția de destinație regională majoră, atractivă pentru vacanțe în orice sezon.

Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro
Economie

Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro

Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro:  Institutul pentru Analize şi Evaluări în Turism (IAAT) din țara vecină apreciază că tarifele de cazare ar urma să urce cu aproximativ 10%, în timp ce preţurile în restaurante şi unităţile de alimentaţie cu aproximativ 7%. Citește și: Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci... sună Lia!” Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro Introducerea euro în sectorul turismului bulgar se derulează calm şi fără perturbări, iar numărul vizitatorilor în acest an ar urma să se situeze la aproximativ 14 milioane, a previzionat Rumen Draganov, director în cadrul Institutului pentru Analize şi Evaluări în Turism (IAAT), informează Novinite. Pentru comparație, în România, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, sosirile au însumat 13,01 milioane de persoane, în scădere cu 2,2% față de aceeași perioadă din 2024. Dintre acestea, 81,6% au fost turiști români, iar 18,4% turiști străini.În Bulgaria, conversia la euro progresează lin, în pofida temerilor anterioare, şi până acum nu au apărut dificultăţi semnificative. Inspecţiile efectuate în hoteluri şi în staţiunile montane nu au avut rezultate concrete şi nu au fost aplicate sancţiuni, a adăugat Draganov.Acesta se aşteaptă în următoarele luni la o creştere moderată a preţurilor. Tarifele de cazare ar urma să urce cu aproximativ 10%, în timp ce preţurile în restaurante şi unităţile de alimentaţie cu aproximativ 7%. Per ansamblu, în perioada ianuarie - aprilie, creşterea medie a preţurilor ar urma să se situeze la aproximativ 7%.Aceste ajustări se reflectă de asemenea în veniturile previzionate. Sectorul turismului se aşteaptă să genereze venituri de aproape 170 milioane de euro în perioada ianuarie - aprilie, echivalentul a circa 333 milioane de leva, ceea ce ar reprezenta o creştere de aproximativ 7% comparativ cu perioada similară din 2025.Draganov a subliniat că turismul continuă să fie printre domeniile cu cele mai solide performanţe din economia bulgară, înregistrând o creştere a veniturilor robustă şi sustenabilă.Comentând informaţiile privind preţurile ridicate din staţiunea de ski Bansko, Draganov a descris problema ca fiind mai degrabă una locală şi nu o tendinţă la nivel naţional. El a avertizat că în condiţiile pieţei unice europene, astfel de practici sunt dăunătoare nu doar afacerilor individuale, cât şi reputaţiei întregii destinaţii, şi a subliniat că efectele negative sunt cauzate şi de cazurile izolate.

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, și-a anunțat demisia. Este posibil să fondeze un partid
Internațional

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, și-a anunțat demisia. Este posibil să fondeze un partid

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a părăsit luni sediul Președinției, situat pe bulevardul „Dondukov” nr. 2, la aproximativ o oră după ce a anunțat public că își va depune demisia din funcția de șef al statului. Plecarea sa a avut loc sub escorta Serviciului Național de Protecție (NSO), cu care a ieșit din curtea instituției. Deși demisia lui Radev era așteptată de mai mult timp și, încă de sâmbătă, circulau informații potrivit cărora anunțul urma să fie făcut chiar în cursul zilei de luni, în fața Președinției nu s-au adunat cetățeni sau susținători care să-l aștepte. Lipsă de reacții publice la plecarea președintelui În ciuda importanței momentului politic, zona din fața Palatului Prezidențial a rămas lipsită de agitație. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan Nu au fost prezenți curioși sau manifestanți, iar plecarea lui Rumen Radev s-a desfășurat într-un climat calm, fără incidente sau reacții publice vizibile. Consilierii și secretarii au părăsit ulterior Palatul Prezidențial La câteva minute după plecarea președintelui, din clădirea de pe „Dondukov” 2 au început să iasă și secretarii, precum și consilierii prezidențiali care au fost prezenți la discursul oficial. Declarația lui Rumen Radev a avut o durată de aproximativ 12 minute și a fost transmisă public. Demisia va fi depusă la Curtea Constituțională În discursul său, Rumen Radev a confirmat că își va depune oficial demisia marți, la Curtea Constituțională a Bulgariei. Totodată, acesta a precizat că vicepreședinta Iliana Iotova va prelua atribuțiile de șef al statului și va duce la bun sfârșit restul mandatului prezidențial, conform prevederilor constituționale. Fără anunț oficial privind intrarea în politică de partid Deși în ultimele zile au circulat numeroase speculații privind o eventuală candidatură a lui Rumen Radev la alegerile parlamentare sau despre posibilitatea înființării unui nou partid politic, fostul președinte nu a confirmat explicit niciuna dintre aceste ipoteze. În declarația sa publică, el a evitat orice referire directă la viitoarele sale planuri politice.

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro: cea mai bună creștere de pe bursă din lume la începutul anului 2026
Eveniment

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro: cea mai bună creștere de pe bursă din lume la începutul anului 2026

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro: a înregistrat cea mai bună creștere de pe bursă din lume, la începutul anului 2026, arată Bloomberg. Agenția titra, acum câteva zile: „Intrarea în zona euro face ca acțiunile bulgare să fie cele mai bune din lume la începutul anului 2026”. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Însă preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a declarat vineri că ţara va organiza alegeri anticipate după ce partidele principale au refuzat un mandat de a forma un guvern. Ar fi al optulea scrutin din ultimii patru ani.  Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro Intrarea Bulgariei în zona euro la 1 ianuarie 2026 a declanșat o creștere masivă a pieței bursiere, făcând din acțiunile bulgare cele mai performante din lume la începutul anului 2026. Astfel, indicele SOFIX și volumul tranzacțiilor snt în creștere, pe măsură ce investitorii anticipează o integrare europeană mai profundă, o încredere sporită și posibile îmbunătățiri ale ratingului de credit, arată agențiile de presă.  Reacția pozitivă a pieței reflectă impulsul observat după aderarea la UE în 2007, cu creșteri semnificative ale acțiunilor precum Sirma Group Holding și Sopharma, iar sentimentul pozitiv al investitorilor determinând creșteri substanțiale ale cifrei de afaceri la Bursa de Valori din Bulgaria. Indicele SOFIX a înregistrat o creștere semnificativă (de aproximativ 14-18%) în prima săptămână de tranzacționare în euro, atingând niveluri maxime din ultimii aproape douăzeci de ani. În plus, cifra de afaceri a Bursei de Valori din Bulgaria (BSE) a crescut dramatic, unele rapoarte indicând o creștere de 184% în prima săptămână. În plus, se estimează că inflația se va reduce la 2,9% în 2026, iar PIB-ul ar putea crește la 2,7% potrivit Comisiei Europene, estimare revizuită în creștere față de estimările anterioare, „datorită sinergiilor generate de adoptarea euro”. FMI oferă o prognoză ușor mai optimistă, de 3,1%, în timp ce OCDE anticipează 2,3%.  Șomajul în 2026 este estimat la 3,4%. 

Bulgaria a trecut la euro, în pofida dezinformărilor rusești - Financial Times
Internațional

Bulgaria a trecut la euro, în pofida dezinformărilor rusești - Financial Times

Bulgaria a trecut, de la 1 ianuarie 2026, la moneda euro, în pofida dezinformărilor rusești, titrează Financial Times. Propaganda rusească a fost atât de puternică încât mai mult de jumătate din populație se opune adoptării monedei unice a UE, explică publicația britanică. Citește și: Metrorex a închis fără explicații două stații de metrou. Un tren ar fi deraiat la Laminorului Bulgaria a trecut la euro, în pofida dezinformărilor rusești „Bulgaria a devenit joi al 21-lea membru al zonei euro, finalizând un pas mult așteptat în integrarea sa europeană, în ciuda anilor de instabilitate politică și a campaniei pro-ruse împotriva acestei măsuri. Sofia nu a reușit să formeze un guvern stabil timp de aproape cinci ani. Protestele de amploare din noiembrie au dus la căderea ultimului cabinet și au ridicat perspectiva unei a opta alegeri în tot atâția ani. Acuzațiile de corupție și proastă gestiune, absența unui buget pentru 2026 și instigarea continuă la frică de către forțele pro-ruse au umbrit momentul adoptării euro”, scrie Financial Times.  FT arată că sprijinul pentru euro se situează la aproximativ 40 %, în timp ce opoziția depășește jumătate din populație, potrivit a două sondaje Eurobarometru realizate în 2025: „Organizațiile de monitorizare a dezinformării afirmă că opoziția a fost amplificată de o campanie susținută a forțelor politice pro-ruse și de mesaje coordonate pe rețelele de socializare. Partide precum Revival, de extremă dreapta, împreună cu președintele pro-rus al Bulgariei, Rumen Radev, au solicitat organizarea unui referendum privind euro”. Aderarea la zona euro oferă Bulgariei pentru prima dată un loc în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, acordându-i astfel un cuvânt de spus direct în politica monetară.

Românii vor plăti în euro pe plajele bulgărești, țara vecină trece la moneda UE pe 1 ianuarie
Internațional

Românii vor plăti în euro pe plajele bulgărești, țara vecină trece la moneda UE pe 1 ianuarie

Cu doar câteva zile înainte ca Bulgaria să adopte moneda euro, la 1 ianuarie 2026, persistă întrebări legate de modul în care vor funcționa plățile. Krasimira Raicheva, director general al VISA Bulgaria, a oferit explicații practice pentru consumatori și comercianți, într-un interviu acordat postului Nova TV. Plata cu cardul, cea mai sigură opțiune în perioada de tranziție Potrivit Krasimirei Raicheva, plata cu cardul rămâne cea mai simplă și mai convenabilă metodă după trecerea la euro. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Deținătorii de carduri vor putea efectua tranzacții exact ca până acum, iar instituțiile de plată sunt complet pregătite pentru schimbare, fără a fi anticipate probleme majore în primele ore ale noului an. Curs fix de conversie și afișarea dublă a prețurilor Conversia monedei se va face la un curs fix de 1,95583 leva pentru un euro, stabilit de autoritățile bulgare. Conform regulilor, prețurile trebuie afișate clar și egal în ambele monede, atât în leva, cât și în euro, ceea ce oferă protecție suplimentară împotriva manipulării cursului de schimb, mai ales în cazul plăților cu cardul. Dificultăți posibile la plățile în numerar Raicheva a atras atenția că plățile în numerar ar putea crea dificultăți minore, în special atunci când clienții plătesc în leva și primesc restul în euro. Pentru micii comercianți, plata cu cardul este considerată o soluție mai simplă, motiv pentru care mulți au instalat deja terminale POS. Sistemul financiar, declarat pregătit pentru euro Directorul VISA Bulgaria a dat asigurări că infrastructura financiară este complet funcțională, terminalele sunt operaționale, iar tranziția ar trebui să decurgă fără probleme. Cu toate acestea, atât comercianții, cât și consumatorii sunt sfătuiți să urmărească atent mesajele transmise de bănci și de terminalele de plată. Ce se va schimba după 1 ianuarie 2026 De la 1 ianuarie 2026, Bulgaria va deveni al 21-lea stat membru al zonei euro. Toate prețurile și salariile vor fi exprimate în euro, iar populația va avea la dispoziție șase luni pentru a schimba numerarul din leva în euro fără comision. În aceeași perioadă de șase luni, etichetele de preț vor afișa ambele monede. Extinderea zonei euro Adoptarea euro de către Bulgaria are loc la trei ani după ultima extindere a zonei euro, din 2023, când Croația a devenit al 20-lea stat membru. După aderarea Bulgariei, doar șase state membre ale Uniunii Europene vor rămâne în afara zonei monedei unice: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România și Danemarca, niciuna dintre acestea neavând, în prezent, planuri imediate de adoptare a euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră