sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bulgaria

76 articole
Internațional

Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși

Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși. O rețea de agenți ruși suspectată de conexiuni cu „cele mai înalte eșaloane” ale guvernului bulgar se află în centrul unui proces desfășurat la Londra, a anunțat miercuri tribunalul britanic, conform The Independent. Trei bulgari, acuzați de supravegherea unor ținte pentru Rusia Katrin Ivanova (33 de ani) și doi complici sunt acuzați că au făcut parte dintr-un grup de bulgari care au spionat persoane și locații de interes pentru statul rus nu doar în Marea Britanie, ci și în alte țări europene, inclusiv Germania. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Biser Djambazov (43 de ani) și Orlin Rusev (46 de ani) au recunoscut implicarea în această conspirație, care s-a întins pe trei ani. Ivanova ar fi fost manipulată În fața instanței, Katrin Ivanova a afirmat că a fost „înșelată, controlată și trădată” de partenerul său, Djambazov. Ea a susținut că a crezut că ajută la expunerea corupției atunci când l-a urmărit pe jurnalistul bulgar de investigație Christo Grozev în mai multe țări din Europa. În timpul interogatoriului încrucișat de miercuri, procurorul Alison Morgan a susținut că Ivanova este figura centrală a rețelei de spionaj, iar partenerul ei, Djambazov, avea legături directe cu puterea de la Sofia. Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși Procesul a scos la iveală faptul că Ivanova, Djambazov și o altă acuzată, Vania Gaberova, ar fi contribuit la scrutinul prezidențial din Bulgaria din 2021, în urma căruia Rumen Radev a fost ales președinte. Ivanova a declarat că a fost contactată de un reprezentant al Ambasadei Bulgariei din Londra, care i-a cerut ajutor în organizarea votului la o secție din capitala britanică. Cu toate acestea, ea nu a informat autoritățile bulgare despre acest demers. Negarea acuzațiilor și posesia de acte false Ivanova, Gaberova și Tihomir Ivanov Ivancev (39 de ani) neagă conspirația de spionaj în perioada 30 august 2020 – 8 februarie 2023. În cadrul procesului, Ivanova a pledat nevinovată și în cel de-al doilea cap de acuzare, care vizează posesia de documente de identitate false.

Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși (sursa: BBC)
Bulgaria, în clasamentul New York Times (sursa: Facebook/Министерство на туризма)
Eveniment

Bulgaria, în clasamentul New York Times

Bulgaria, în clasamentul New York Times. Bulgaria a fost inclusă pe locul 50 în prestigiosul top al celor 52 de destinații recomandate de publicația New York Times pentru 2025. Vecinii noștri sunt alături de alte țări europene, fiind menționate acilitățile recente pentru turiști, precum eliminarea controalelor la frontieră pentru cetățenii majorității țărilor din Uniunea Europeană. New York Times a trecut însă cu vederea România. Bulgaria, în clasamentul New York Times Capitala Bulgariei, Sofia, este descrisă drept un „punct de răscruce culturală” și un exemplu de toleranță religioasă, unde coabitează armonios catedrale catolice, temple mozaice, moschei musulmane și biserici ortodoxe. Citește și: ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă New York Times sugerează că Sofia poate fi punctul ideal pentru a începe explorarea Bulgariei. Atracțiile Bulgariei Publicația evidențiază câteva dintre atracțiile de top ale Bulgariei. Parcul Național Rila: un peisaj de poveste ideal pentru drumeții, completat de celebra mănăstire Rila. Plovdiv: al doilea oraș ca mărime al țării, renumit pentru viața de noapte vibrantă și atmosfera sa fermecătoare. Veliko Târnovo: un oraș pitoresc, cu străzi ce șerpuiesc pe marginea stâncilor, perfect pentru explorări. Stațiunile de la Marea Neagră: locuri excelente pentru relaxare, combinate cu ocazia de a degusta vinurile locale bulgare, descrise ca fiind subestimate, dar surprinzătoare. Top 52 New York Times Primul loc în acest top este deținut de Anglia: „Jane Austen’s England” fiind dedicat celebrării a 250 de ani de la nașterea scriitoarei. Pe locul doi se află Insulele Galapagos. New York City ocupă locul trei, marcând 400 de ani de la înființare. În primele cinci locuri se regăsesc și Assam (India) și Thailanda. Din Balcani, alături de Bulgaria, doar Delphi (Grecia) este inclusă în clasament, pe locul 29. Europa, bine reprezentată în top Din cele 52 de destinații, 19 sunt din Europa, consolidând continentul ca o destinație de top pentru călătorii în 2025. Bulgaria se remarcă prin diversitatea atracțiilor sale, de la bogățiile naturale până la oferta culturală și istorică.

Se închid 33 de puncte de frontieră de la 1 ianuarie Foto: Facebook
Eveniment

Se închid 33 de puncte de frontieră

Efectul intrării în Schengen: se închid 33 de puncte de frontieră cu Ungaria, Bulgaria și de pe Dunărea maritimă. Ministerul de Interne a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern privind închiderea acestor puncte de frontieră. Citește și: Un mare iubitor de oi este respins de soția sa, care a cerut ordin de protecție. Cei doi au o avere impresionantă, iar el este angajatul PSD Se închid 33 de puncte de frontieră Își vor înceta activitatea 17 puncte de frontieră de la granița cu Ungaria, 14 de pe granția cu Bulgaria - inclusiv cel de la Vama Veche - și cele de la Cernavodă și Brăila. Totuși, în nota de fundamentare nu se precizează ce se va petrece cu personalul din aceste puncte de frontieră și care este impactul bugetar. Clădirile din aceste puncte de frontieră vor fi conservate pentru eventualitatea reintroducerii controalelor. „Eliminarea controalelor la frontierele interne implică necesitatea sporirii măsurilor de asigurare a ordinii și siguranței publice, în condițiile în care în prezent România se confruntă cu o paletă variată de modalități de migrație ilegală, având în vedere poziția sa geografică, la confluența dintre Orient – ca zonă de plecare a migranților și Occident – ca spațiu de destinație al migrației ilegale. În acest sens, în vederea asigurării mijloacelor necesare pentru reintroducerea controalelor la frontiera internă în condițiile prevăzute de titlul III capitolul II din Codul Frontierelor Schengen, cu modificările și completările ulterioare, se impune stabilirea în sarcina administratorilor imobilelor în care au funcţionat punctele de trecere a frontierei de stat a obligației de a dispune măsurile necesare în vederea conservării acestora, precum şi a perimetrului aferent”, se arată în nota de fundamentare.

Alegeri Bulgaria, conservatorii câștigă, fără majoritate (sursa: Facebook/Boyko Borissov)
Internațional

Alegeri Bulgaria, conservatorii câștigă, fără majoritate

Alegeri Bulgaria, conservatorii câștigă, fără majoritate. Fostul premier Boiko Borisov și partidul său, GERB, s-au clasat pe primul loc la alegerile legislative din Bulgaria, obținând 26% din voturi. Totuși, fragmentarea parlamentului bulgar și lipsa unor parteneri de coaliție pun sub semnul întrebării formarea unui guvern stabil, după șapte runde electorale în doar trei ani și jumătate. Alegeri Bulgaria, conservatorii câștigă, fără majoritate Partidul liberal pro-european CC/BD s-a clasat pe locul al doilea cu 15%, urmat de naționaliștii pro-ruși din Renaștere cu 13%. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Contextul politic bulgar este dominat de divizări profunde între formațiunile pro-occidentale și cele cu simpatii rusești. În această atmosferă, partidele de opoziție, inclusiv CC/BD, refuză o alianță cu Borisov, criticând reputația sa legată de corupție. Popularitatea naționaliștilor din Renaștere Partidul Renaștere, condus de Kostadin Kostadinov, câștigă popularitate, mai ales prin mesajele naționaliste și inițiativele legislative recente, cum ar fi interzicerea „propagandei LGBT+” în școli, inspirată din legislația rusă. Kostadinov și-a manifestat deschis dorința de a reduce influența străină, referindu-se la Bruxelles și Washington, și a afirmat că Bulgaria ar trebui să-și păstreze independența politică. Corupția electorală În contextul alegerilor, procuratura bulgară a deschis sute de investigații pentru manipulare electorală și a arestat peste 70 de persoane, majoritatea suspectate de cumpărare de voturi în regiunile dominate de Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS), un partid al minorității musulmane. Criza politică din Bulgaria, care persistă din 2020, a avut un impact negativ asupra reformelor anticorupție și tranziției energetice, esențiale pentru atragerea fondurilor europene. Instabilitatea afectează și aderarea Bulgariei la zona euro și Schengen, precum și investițiile străine în țară. Borisov a declarat deschis opoziția sa față de Rusia în urma invaziei din Ucraina, dar există speculații că o eventuală victorie a republicanului Donald Trump la alegerile din SUA ar putea influența politica sa.

Noi alegeri parlamentare organizate în Bulgaria (sursa: Facebook/Rumen Radev)
Internațional

Noi alegeri parlamentare organizate în Bulgaria

Noi alegeri parlamentare organizate în Bulgaria. Alegătorii din Bulgaria se prezintă duminică la urne pentru al șaptelea scrutin legislativ anticipat în doar trei ani și jumătate. Alegerile au devenit necesare după ce partidele politice nu au reușit să formeze un guvern stabil în urma scrutinului din 9 iunie. Noi alegeri parlamentare organizate în Bulgaria Potrivit sondajelor, alianța pro-occidentală de centru-dreapta GERB-SDS, condusă de fostul premier Boiko Borisov, este de așteptat să câștige cele mai multe voturi. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Totuși, partidul este creditat cu aproximativ 26% din intențiile de vot, ceea ce înseamnă că ar putea avea dificultăți în obținerea unei majorități absolute. Parlament fragmentat, coaliții dificile Se anticipează că parlamentul bulgar va rămâne fragmentat, în condițiile în care noi partide s-au alăturat cursei electorale. Cel puțin șapte forțe politice ar putea obține locuri în legislativ, ceea ce va face dificilă construirea unei coaliții stabile, similar cu blocajele politice din scrutinele anterioare. Participare redusă la vot Prezența la vot este estimată să rămână scăzută. În alegerile de acum cinci luni, doar 34% dintre alegători au participat, reprezentând cel mai scăzut nivel de după căderea comunismului acum 35 de ani. Această tendință de absenteism ridicat reflectă o nemulțumire generală față de instabilitatea politică și dificultatea formării unui guvern stabil în Bulgaria.

În Bulgaria, haosul politic se prelungește (sursă: Facebook/Rumen Radev)
Internațional

În Bulgaria, haosul politic se prelungește

În Bulgaria, haosul politic se prelungește. Noile alegeri parlamentare din Bulgaria, programate să aibă loc la 20 octombrie, au fost amânate, a anunţat luni preşedintele Rumen Radev. În Bulgaria, haosul politic se prelungește Formarea unui guvern interimar, care urma să organizeze scrutinul, a eşuat în mod neaşteptat. Radev a refuzat să aprobe cabinetul interimar propus de prim-ministrul interimar desemnat, Goriţa Grancearova-Kojareva. Motivul disputei îl constituie actualul ministru de interne, Kalin Stoianov, care ar fi urmat să îşi păstreze postul în noul guvern interimar. Preşedintele Radev şi coaliţia liberal-conservatoare prooccidentală Continuăm Schimbarea - Bulgaria Democrată (PP-DB) îl acuză însă pe Stoianov că este incapabil să organizeze alegeri corecte. În faţa palatului prezidenţial şi a unor secţiii de poliţie din câteva oraşe s-au strâns poliţişti pentru a-l susţine pe Stoianov. Ei au acuzat PP-DB că vrea să domine Ministerul de Interne din motive de politică de partid în perspectiva viitoarelor alegeri. Goriţa Grancearova-Kojareva s-a alăturat şi ea acţiunii la Sofia, depunând o plângere la procurorul general, în care acuză 'presiuni politice' asupra sa pentru a nu-l păstra în guvern pe ministrul Stoianov. Eşecul premierului desemnat adânceşte criza politică în Bulgaria, unde ar trebui să aibă loc a şaptea rundă de alegeri parlamentare în trei ani şi jumătate, însă lipseşte un guvern interimar care să o organizeze. Rândurile celor din care preşedintele Radev poate numi un nou prim-ministru interimar sunt limitate la un cerc restrâns de oficiali de rang înalt.

Lege putinistă anti-LGBTQ+ în Bulgaria (sursa: Facebook/Rumen Radev)
Internațional

Lege putinistă anti-LGBTQ+ în Bulgaria

Lege putinistă anti-LGBTQ+ în Bulgaria. Preşedintele bulgar Rumen Radev, apropiat al Moscovei, a semnat joi decretul ce permite unei legi controversate împotriva "propagandei" LGBT + să intre în vigoare, ignorând astfel o cerere de veto a Consiliului Europei. Lege putinistă anti-LGBTQ+ în Bulgaria "Şeful statului şi-a exprimat opinia cu privire la amendament, semnând un decret pentru a fi publicat" în Jurnalul Oficial, a anunţat preşedinţia bulgară într-un comunicat. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Săptămâna trecută, Parlamentul bulgar a adoptat cu o largă majoritate o nouă legislaţie copiată după cele din Ungaria şi Rusia şi care interzice şcolilor să "încurajeze" orientarea sexuală "non-tradiţională" şi identitatea de gen "diferită de cea biologică". Bulgarii protestează Noul amendament a provocat numeroase proteste: 70 de ONG-uri bulgare au cerut şefului statului să facă uz de dreptul său de veto pentru a împiedica punerea în aplicare a acestuia şi 6.000 de persoane au semnat o petiţie. Au fost organizate două manifestaţii ce au reunit fiecare circa 200 de persoane şi o nouă reuniune este prevăzută să aibă loc joi la Sofia împotriva acestui text, considerat de către opozanţii săi contrar legislaţiei Uniunii Europene (UE), din care Bulgaria face parte. UE, îngrijorată Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului îşi exprimase "profunda îngrijorare" şi îl îndemnase pe Radev "să nu semneze" legea, cerându-le autorităţilor acestei ţări din Balcani "să combată discriminarea şi retorica ostilă la adresa persoanelor LGBT+, inclusiv odată cu apropierea alegerilor". El făcea aluzie la campania electorală în curs în Bulgaria, ţară ce traversează o gravă criză politică şi care, prea divizată pentru a găsi o majoritate care să formeze un guvern stabil, organizează în această toamnă al şaptelea rând de alegeri legislative din 2021 încoace.

România intră în Schengen aerian, maritim (sursa: Facebook/Poliţia de Frontieră Română)
Eveniment

România intră în Schengen aerian, maritim

România intră în Schengen aerian, maritim. Se va întâmpla în noaptea de sâmbătă spre duminică, începând cu ora 00.00, în Spaţiul Schengen, cu frontierele aeriene şi maritime. România intră în Schengen aerian, maritim La Bucureşti, acest moment va fi marcat printr-un eveniment care va avea loc pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" - Otopeni, la terminalul Plecări. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri Un eveniment similar este programat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora 23.30, şi pe Aeroportul Internaţional "Avram Iancu" de la Cluj-Napoca. Prezent vineri la Timişoara, la inaugurarea unui terminal al Aeroportului Internaţional, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că aderarea la Spaţiul Schengen aerian şi maritim de la 31 martie constituie o victorie a României şi a dat asigurări că se urmăreşte o aderare completă, şi cu frontierele terestre, până la finalul anului. Minorii trebuie să aibă documente de identitate Ministerul Afacerilor Interne a informat că, în ceea ce priveşte traficul prin punctele de trecere a frontierei aeriene, începând cu data de 31 martie, o dată cu aderarea României la Spaţiul Schengen, persoanele care efectuează zboruri către sau dinspre state membre Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră. Astfel, în aeroport, după ce vor face controlul de securitate, pasagerii vor merge direct către poarta de îmbarcare fără a se mai opri la filtrele Poliţiei de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie. Cu toate acestea, sunt posibile verificări ale poliţiştilor pentru stabilirea situaţiei legale a persoanelor. Scopul acestora este prevenirea infracţiunilor transfrontaliere şi a migraţiei ilegale. "Este important de menţionat că toţi pasagerii vor avea nevoie în continuare de un document de călătorie valabil. În ceea ce priveşte minorii, precizăm că aceştia vor putea călători în Spaţiul Schengen cu exact aceleaşi documente pe care trebuie să le deţină şi la acest moment atunci când se deplasează în străinătate", a precizat Ministerul de Interne. Veto-ul Austriei, ridicat parțial Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE din 30 decembrie 2023 a decis eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România, după ce Austria, ultima ţară din UE-27 care se opunea acestei măsuri, şi-a ridicat veto-ul. Astfel, începând cu 31 martie 2024, nu se vor mai efectua controale asupra persoanelor la frontierele aeriene şi maritime interne ale UE dintre Bulgaria şi România şi celelalte ţări din Schengen. Această dată corespunde modificării programului de iarnă/vară stabilit de Asociaţia Internaţională de Transport Aerian. Aderarea unei ţări la Spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne dintre statele membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală, arată Poliţia de Frontieră. Portul Constanța devine mai interesant Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, declara, pe 5 ianuarie, că, prin intrarea României în Spaţiul Schengen cu frontierele maritime, o călătorie pe mare va putea fi comparată cu una din interiorul ţării, situaţie în care Portul Constanţa devine "mult mai atractiv". "(Sea Schengen - n.r.) înseamnă ce înseamnă şi aer, şi anume că o călătorie pe mare din România într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi Spaţiul Schengen este privită ca o călătorie în interiorul ţării, de la un port la altul", spunea Predoiu. În context, ministrul de Interne a explicat că, prin Sea Schengen, nu se elimină controalele, dar se simplifică. "Asta nu înseamnă că nu sunt în continuare controale vamale sau controale fiscale şi aşa mai departe. Dar e un avantaj pentru că, într-adevăr, Portul Constanţa (...) devine în momentul ăsta mult mai atractiv. E vorba şi de contextul cu războiul din Ucraina", preciza ministrul Afacerilor Interne. În crize, controalele pot fi reintroduse Spaţiul Schengen este un spaţiu de liberă circulaţie şi permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre, fără a trece prin controale la frontieră. Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne, doar în circumstanţe excepţionale care periclitează funcţionarea generală a Spaţiului Schengen. Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne. În prezent, 27 de state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, iar România şi Bulgaria sunt state membre cu drepturi parţiale.

România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii  Foto: Facebook
Eveniment

România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii

România se situează după Bulgaria într-un clasament de numit „Indicele de Progres Social 2023” privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte. România a pierdut o poziţie faţă de anul trecut şi se menţine, conform scorului înregistrat, în rândul ţărilor din a doua categorie, după Argentina, Barbados şi Bulgaria, se arată într-un comunicat al Deloitte. Studiul cuprinde şase categorii de ţări, iar România a avansat în cea de-a doua categorie în 2022. Studiul relevă faptul că, după ce indicele care măsoară progresul social a avansat constant pe parcursul a peste zece ani, nivelul calităţii vieţii şi al bunăstării sociale a stagnat în 2023 la nivel global sau chiar a scăzut, România urmând trendul. Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 170 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază - şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, pentru cele care ţin de bunăstare - accesul la educaţie de bază, accesul la informaţii şi comunicaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului - şi pentru elementele care ţin de oportunităţi - drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată. În baza punctajului acordat, ţările din clasament sunt grupate în şase categorii, în mod descrescător. Progresul social, în scădere sau în stagnare "Această ediţie a raportului confirmă, din păcate, predicţiile ediţiei anterioare şi arată că indicele care măsoară progresul social la nivel global nu a mai crescut în 2023, ceea ce reprezintă o premieră de când este efectuată această analiză. În contextul provocărilor generate de instabilitatea economică, de tensiunile geopolitice şi de schimbările climatice, mai mult de trei sferturi din ţările analizate - adică patru din cinci persoane din lume - au stagnat sau chiar au scăzut din punctul de vedere al progresului social, din cauza declinului înregistrat de două dintre dimensiunile analizate la nivel global, şi anume accesul la educaţie avansată şi calitatea mediului înconjurător. Este important să ţinem cont de faptul că această analiză se concentrează pe aspectele non-economice, aşadar, deşi PIB-ul global pe cap de locuitor a crescut, statele lumii încă nu reuşesc să transfere această evoluţie economică în beneficii concrete pentru viaţa de zi cu zi a tuturor cetăţenilor", a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova. Potrivit acestuia, studiile Deloitte explică faptul că investiţiile, creşterea economică şi progresul social sunt interdependente şi creează un cerc virtuos numai dacă sunt însoţite de măsuri suplimentare, cum ar fi facilitarea şi direcţionarea strategică a fluxului de investiţii către anumite industrii şi regiuni. "Ţara noastră a urmat acelaşi trend - avem una dintre cele mai rapide creşteri ale PIB-ului pe cap de locuitor din UE din ultimul deceniu, însă diferenţele de dezvoltare dintre zonele urbane şi cele rurale se simt, la fel ca diferenţele dintre regiuni", a subliniat Alexandru Reff. În 2023, România s-a clasat pe locul 46 în lume la categoria nevoilor de bază, pe locul 49 din punctul de vedere al bunăstării şi pe locul 46 la categoria oportunităţi, arată studiul. Analiza privind valorile atribuite fiecărei coordonate care intră în aceste trei categorii arată că ţara noastră a obţinut cele mai bune rezultate la nutriţie şi îngrijire medicală (locul 28), la locuinţă (locul 43), siguranţă personală (locul 45) şi informaţii şi comunicaţii (locul 46). Pe de altă parte, coordonatele care înregistrează scoruri mai mici includ incluziunea socială (locul 71) şi apa şi salubritatea (locul 67). Estonia, cea mai bine plasată țară din Europa de Est În 2023, pe primul loc în lume se află Danemarca, cu un scor de 90,38. Potrivit studiului, Danemarca, Norvegia şi Finlanda ocupă primele poziţii în clasament, în timp ce Ciadul, Republica Central Africană şi Sudanul de Sud se află pe ultimele poziţii. Toate statele membre UE se află în primele două categorii, Danemarca, Norvegia şi Finlanda ocupând cele mai înalte poziţii. Doar trei ţări din G7 - Germania (10), Canada (15) şi Japonia (16) s-au clasat în prima categorie a clasamentului. Dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, cea mai bună poziţie este ocupată de Estonia (18), urmată de Cehia (19), Slovenia (20), Lituania (31), Letonia (32), Croaţia (33), Slovacia (35), Polonia (36), Ungaria (40), Bulgaria (43) şi România (44).

Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre Foto: BTA
Economie

Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre

Bani de la UE, prin fondul de mobilitate militară, pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse: Comisia Europeană a aprobat proiectul de finanțare al acestei noi lucrări de infrastructură. Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre „Comisia Europeană a dat undă verde pentru finanțarea unui studiu de fezabilitate pentru un nou pod peste Dunăre la Ruse-Giurgiu, în valoare de 6,9 milioane de euro, a anunțat joi centrul de presă al Ministerului Transporturilor (N.red: din Bulgaria). Bugetul total al proiectului este de 13,7 milioane de euro, restul fondurilor urmând să fie asigurate de cele două țări. Se așteaptă ca Bulgaria și România să semneze un acord cu Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu până cel târziu la jumătatea anului pentru a asigura finanțarea. Până în 2026, ar trebui clarificați parametrii tehnici, financiari, juridici și de mediu ai proiectului pentru o nouă facilitate. Proiectul prevede construirea unui pod combinat rutier și feroviar, cu o lungime de aproximativ 2 km. Proiectul acoperă, de asemenea, construcția infrastructurii de legătură pe o porțiune de 15 km pe teritoriul fiecărei părți. Podul va avea, de asemenea, o legătură directă cu autostrada Ruse - Veliko Târnovo, aflată în prezent în construcție”, arată agenția bulgară de presă BTA. Proiectul este finanțat prin programul Connecting Europe Facility, componenta de mobilitate militară, anunță Rador. Deocamdată, România este legată de Bulgaria prin doar două poduri: Giurgiu – Ruse (Podul Prieteniei – inaugurat în 1954) și Calafat – Vidin (deschis în 2013).

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru. Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, s-a declarat în favoarea menţinerii deocamdată a dreptului de veto asupra intrării depline a României şi Bulgariei în Schengen, într-un interviu acordat cotidianului austriac Die Presse, în care vorbeşte despre problemele politice interne şi externe de actualitate. Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru În ceea ce priveşte subiectul Schengen, el şi-a exprimat dorinţa ca veto-ul privind extinderea acestui spaţiu cu Bulgaria şi România să fie menţinut, dar nu a enumerat condiţii specifice. Ministrul crede că intrarea deplină a celor două ţări în spaţiul fără frontiere ar fi o greşeală "în faza actuală" şi că este necesar controlul frontierelor. Citește și: INTERVIU EXCLUSIV Românii care luptă în Ucraina, specializați în cercetare, tehnologie și informații militare. De ce sunt pe front, cât câștigă, ce condiții trebuie să îndeplinească Potrivit lui Karner, extinderea Schengen nu depinde doar de România şi Bulgaria, ci întregul sistem de migraţie este în dezordine. Potrivit cuvintelor sale, este nevoie de un sistem funcţional la nivel european, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă frontiera externă este protejată. Aceasta este, de asemenea, o parte esenţială a noului pact privind migraţia şi azilul asupra căruia UE a ajuns la un acord şi care ar trebui acum să fie pus în aplicare. Numai atunci poate exista o libertate deplină de circulaţie în UE, spune el. Comisia să garanteze funcționarea sistemului Faptul că România şi Bulgaria pot intra în Schengen pe calea aerului şi pe apă este un pas înainte, iar progresul trebuie să continue pas cu pas, menţionează ministrul de Interne austriac. El adaugă că nu este sarcina Austriei să stabilească un calendar sau să creeze reguli. "Este sarcina Comisiei să garanteze că întregul sistem funcţionează", mai spune Karner. Austria are o contribuţie importantă în acest domeniu pentru a pune lucrurile în mişcare. Cu ceva timp în urmă, ar fi fost de neconceput ca liderii de stat şi de guvern să decidă în unanimitate să finanţeze în comun protecţia frontierelor externe ale UE. În urmă cu un an, ar fi fost, de asemenea, de neconceput să se facă un pact privind migraţia şi azilul, remarcă el.

Bulgarii, controale mai dure pentru Austria (sursa: X/Агенция “Митници”/National Customs Agency-Bulgaria)
Internațional

Bulgarii, controale mai dure pentru Austria

Bulgarii, controale mai dure pentru Austria. Agenţia Vamală bulgară a înăsprit, începând cu 2024, controalele asupra tuturor mărfurilor transportate spre şi dinspre Austria, la toate vămile şi punctele de frontieră şi pe întreg teritoriul Bulgariei. Bulgarii, controale mai dure pentru Austria Verificările sunt în conformitate cu angajamentul Bulgariei şi României faţă de Austria de a spori controalele la frontierele lor terestre. Angajamentul a fost prevăzut într-o anexă la decizia Consiliului Uniunii Europene privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, a precizat Agenţia Vamală. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani În primele şase zile ale anului 2024, Agenţia Vamală a întreprins peste 7.200 de controale asupra diferitelor vehicule, inclusiv a unora care tranzitau Bulgaria. Inspecţii fizice, scanare cu raze X şi control al documentelor au fost aplicate atât asupra mărfurilor, cât şi a cabinelor camioanelor, maşinilor, camionetelor şi autocarelor. Verificările au identificat încălcări ale legislaţiei vamale şi accizelor care au condus la confiscarea a aproape 120.000 de ţigarete, 5,5 kg de tutun, peste 340 litri de alcool, 800 litri de ulei de motor, 1.500 kg de detergenţi, 5.429 de instrumente electrice, 10.500 de jucării şi 110 produse de parfumerie. Toate acestea au fost confiscate ca tentative de importuri în Bulgaria sau în tranzit spre Europa Occidentală, a indicat Agenţia. Vehiculele care ieşeau din Bulgaria au fost de asemenea supuse unor controale mai stricte. Mai mult de 61.000 de produse care nu fuseseră declarate în mod corespunzător - ţigări electronice şi rezerve, medicamente de uz veterinar şi ochelari de vedere - au fost confiscate în drum din Austria spre Turcia. Integrarea terestră mai așteaptă Cu prilejul unui control comun al poliţiei de frontieră în zona punctului de frontieră Vidin Ferry, au fost găsiţi şase cetăţeni sirieni într-un compartiment special amenajat într-un microbuz înmatriculat în Bulgaria. Conform informaţiilor preliminare, cei şase se îndreptau spre Austria. Controale întărite vor continua de asemenea pe şoselele din Bulgaria în cooperare cu Ministerul de Interne şi alte autorităţi cu competenţe în materie. Tot potrivit Agenţiei Vamale, controalele vor continua la toate punctele de frontieră până la admiterea Bulgariei în spaţiul Schengen cu frontierele terestre, după care astfel de controale vor rămâne în vigoare doar la graniţele externe ale UE cu Turcia şi Serbia. La 30 decembrie 2023, Consiliul Uniunii Europene a anunţat admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, mai întâi cu frontierele aeriene şi maritime începând din martie 2024. Discuţiile privind o decizie suplimentară de ridicare a controalelor terestre vor continua în 2024.

România a semnat un acord cu Austria pentru primirea parțială în Schengen Foto: Universul
Politică

România a semnat acord Austria pentru primirea parțială Schengen

România a semnat, prin ministrul de Interne Cătălin Predoiu, un acord cu Austria pentru primirea parțială în spațiul Schengen,scrie Universul.net în ediția în engleză. Articolul este semnat de jurnalista Alison Mutler. Citește și: EXCLUSIV Rafila a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Medicii, revoltați: DSP trebuie să implementeze proiecte PNRR România a semnat un acord cu Austria pentru primirea parțială în Schengen „După mai mult de un deceniu de așteptare, frustrări și speranțe zădărnicite, România și Bulgaria au primit în sfârșit undă verde pentru a adera la spațiul Schengen fără pașapoarte - parțial, deocamdată. Semnatarii unui acord politic cu Austria, semnat miercuri seară la Viena, au fost ministrul român de interne Cătălin Predoiu, omologul bulgar Kalin Stoyanov și ministrul austriac de interne, Gerhard Karner. În urmă cu un an, Viena a blocat ambele țări. La București, mulți au căutat să revendice meritele pentru victoria diplomatică obținută după un an de muncă intensă pentru a convinge partenerii europeni că obiecțiile austriece erau nejustificate. În realitate, munca grea a fost depusă de ministerele de interne ale României și Bulgariei, care au fost de acord cu măsuri mai stricte de securitate la frontieră pentru a liniști Viena și pentru a convinge membrii UE că aceste țări merită să fie membre. Ministerul lui Predoiu a citat date ale agenției europene de frontieră Frontex care arată că migranții ilegali intrau în UE în principal dinspre Balcanii de Vest, nu dinspre România, așa cum se afirmase (...) Conform acordului, România și Bulgaria vor deveni, în martie 2024, a 28-a și a 29-a țară membră a spațiului european Schengen, dar numai pe calea aerului și a mării. Deși este vorba doar de o admitere parțială în râvnitul club, discuțiile vor continua anul viitor cu privire la frontierele terestre, cu scopul de a deveni membri cu drepturi depline până la sfârșitul anului 2024”, scrie Universul. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul De altfel, chiar ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a explicat pentru AFP: „Schengen Air înseamnă că pasagerii care vin din România şi Bulgaria nu vor mai fi supuşi unui alt control al paşapoartelor decât cel al companiei aeriene la poarta de îmbarcare”.

Acord cu Austria pentru intrarea României în Schengen Foto: Facebook BMI
Eveniment

Acord cu Austria pentru intrarea României în Schengen

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a anunțat, pe Facebook că s-a ajuns la un acord cu Austria pentru intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen, dar doar cu frontiera aeriană, din martie 2024. Citește și: La pensiunea „Ferma Dacilor” au sediul trei firme: una se ocupă de cazare, a doua – de catering pentru evenimente, a treia este o carmangerie. Cine răspunde juridic, neclar Acord cu Austria pentru intrarea României în Schengen „În data de 23 decembrie 2023 Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024, precum și discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere și aplicarea Acordului Dublin. În consecință, pe parcursul zilelor de 26 și 27 decembrie au avut loc discuții pe canale diplomatice, între ministerele de interne, ministerele de externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic. Aceste discuții vor continua mâine 28 decembrie 2023. Materializarea acordului politic într-o decizie presupune acordul tuturor Statelor Membre UE, demers procedural care se va continua și mâine 28 decembrie 2023. Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Președintelui României, Primului Ministru și Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv Misiunii Permanente de la Bruxelles, pentru suportul acordat pe parcursul negocierilor desfășurate în ultimele 5 luni. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Comisiei Europene și Președinției spaniole, precum și MAI Austria și MAI Bulgaria pentru discuțiile constructive care au degajat acordul politic din 23 decembrie pentru accesul României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Ministerul Afacerilor Interne va rămâne deplin angajat alături de Președintele României, Primul – Ministru și Ministerul Afacerilor Externe în continuarea eforturilor diplomatice până la materializarea procesului printr-o decizie”, a scris Predoiu, pe Facebook. DeFapt a arătat că și Viena a intrat inițial în Schengen doar cu spațiul aerian. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Schengen aerian a intrat în vigoare pentru Austria la 1 decembrie 1997. Patru luni mai târziu, pe 1 aprilie 1998, Austria a devenit membru Schengen cu drepturi depline.

Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Foto: Facebook
Internațional

Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen

Parlamentarii olandezi dau undă verde aderării Bulgariei la Schengen. Extremiştii s-au abţinut, în timp ce deputaţii premierului Rutte au votat „pentru”, arată news.ro. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Potrivit ministrului bulgar de Interne, Kalin Stoianov, poziţia Austriei este acum singurul obstacol rămas în ceea ce priveşte candidatura Sofiei la Schengen. Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Discuţii foarte intense sunt în curs de desfăşurare între Bulgaria şi Austria, precum şi între România şi Austria, a spus Stoianov. La negocieri participă şi instituţiile UE implicate în acest proces. Ministrul şi-a exprimat speranţa că Austria va lua o decizie în zilele următoare. "E greu de spus dacă acest lucru se va întâmpla înainte de Anul Nou. Ceea ce contează pentru noi este să avem o decizie din partea Austriei, este mai puţin important dacă aceasta vine înainte sau după Anul Nou", a comentat el. După o noapte de dezbateri intense în Parlamentul olandez, intrarea deplină a Bulgariei în spaţiul Schengen a primit undă verde, a relatat Novinite.com. Guvernul condus de prim-ministrul Mark Rutte a confirmat săptămâna trecută îndeplinirea de către Bulgaria a cerinţelor Schengen şi a transmis decizia sa parlamentului. Acces deplin, nu doar pe frontiera aeriană Joi, în timpul dezbaterilor din parlament, s-a propus ca Bulgaria să fie admisă în Schengen doar pe calea aerului - aşa cum doreşte şi Austria. Rezoluţia a fost înaintată de partidul Noul Contract Social (NOD), o forţă politică nou înfiinţată în Ţările de Jos, care a devenit a patra forţă politică la Haga. Rezoluţia a întrunit însă 59 de voturi "pentru" faţă de 49 "împotrivă". Şi, deşi susţinătorii intrării parţiale a Bulgariei în Schengen au fost mai mulţi, propunerea a fost respinsă deoarece nu a întrunit majoritatea absolută necesară, care era de 76 de voturi. Presa bulgară scrie că în mod surprinzător, deputaţii partidului premierului Mark Rutte au votat în favoarea rezoluţiei, în timp ce parlamentarii Partidului pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders, de extremă dreapta, care a obţinut recent cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, s-au abţinut de la vot. Dacă ar fi votat în favoarea rezoluţiei, aceasta ar fi trecut cu 86 de voturi faţă de cele 76 necesare şi Bulgaria ar fi urmat să adere la Schengen doar pe cale aeriană. Astfel, acum, în practică, înseamnă că cererea de a intra doar pe calea aerului a fost respinsă, ceea ce dă undă verde Bulgariei pentru aderarea deplină, au explicat diplomaţii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră