vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: budai

53 articole
Politică

Săptămâna de lucru de patru zile

Ministrul Muncii, Marius Budăi, spune că săptămâna de lucru de patru zile este „o propunere extrem de serioasă”. El a vorbit, la interviurile Digi24.ro, despre posibilitatea implementării săptămânii de lucru de patru zile în România, în condițiile în care, conform unui sondaj recent, 80% dintre români și-ar dori un astfel de regim de muncă. Săptămâna de lucru de patru zile, o propunere serioasă „E o chestiune extrem de serioasă, trebuie dezbătută. Sunt țări în Europa care au implementat deja acest lucru, se discută și în Belgia, acum, din câte știu, pentru o posibilitate, nu obligativitate. Eu cred că discuția ar trebui să pornească cu specialiști din Ministerul Sănătății, din Ministerul Muncii, patronate și sindicate. Propunerea este extrem de serioasă și trebuie să vedem dacă la noi, în România, în această perioadă, cu aceste crize – sanitară, de securitate, economică – este oportună o această măsură. Nu am toate elementele, nu mă pronunț, pentru că aș avea instinctul – așa cum simt eu piața muncii acum, să nu fiu de acord pentru că și așa avem un deficit foarte mare al forței de muncă. Dar, repet, sunt adeptul unui dialog social așezat și, dacă în urma acestuia se va agrea această măsură, atunci cu siguranță voi fi un susținător, dar atunci când voi avea toate elementele. Deja am avut discuții cu o parte dintre sindicate și patronate, unele patronate agreează, altele sindicate nu vor să mărească programul de lucru. Avem o directivă care ne creează un echilibru între profesional și mediul familial. Trebuie să le luăm pe toate în calcul – discuția este mai mare”, a spus Marius Budăi la interviurile Digi24.ro. Citește și: Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume în clasamentul UIT. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin

Budăi spune că săptămâna de lucru de patru zile este o propunere serioasă Foto: Inquam/ Octav Ganea
Cetățenii ucraineni se pot angaja fără restricții Foto: Poliția de frontieră
Eveniment

Cetățenii ucraineni se pot angaja

Cetățenii ucraineni care intră în România se pot angaja fără restricții, a anunțat ministrul Muncii, Marius Budăi. Cetățenii ucraineni se pot angaja fără restricții El a scris luni, pe Facebook, că Guvernul a modificat legislaţia pentru ca toţi cetăţenii ucraineni care intră în ţara noastră şi doresc să se angajeze să o poată face fără niciun aviz sau restricţie. ”Contăm pe sprijinul Uniunii Europene pentru a ne ajuta cu decontarea acestor cheltuieli pe care le facem acum din fondul de rezervă”, a mai arătat ministrul. ”Trăim vremuri dificile, dar ne adaptăm din mers pentru a ajuta atât refugiaţii ucraineni, cât şi cetăţenii şi firmele româneşti. Astfel, am modificat legislaţia pentru ca toţi cetăţenii ucraineni care intră în ţara noastră şi doresc să se angajeze să o poată face fără nici un fel de aviz sau restricţie, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, mai ales că şi patronatele româneşti reclamă o lipsă a forţei de muncă”, a scris ministrul pe Facebook. Marius Budăi arată că ”persoanele cu dizabilităţi care sosesc din Ucraina vor putea beneficia de protecţie şi tratament în centrele din ţara noastră, prin modificările făcute prin această OUG!”. ”Contăm pe sprijinul Uniunii Europene pentru a ne ajuta cu decontarea acestor cheltuieli pe care le facem acum din fondul de rezervă”, precizează Marius Budăi, citat de news.ro. Până luni dimineața, în România au intrat în total 261.445 de refugiați ucraineni şi au ieşit 192.312, potrivit anunțului făcut de Poliția de Frontieră. Practic, în România au rămas 69.133 de ucraineni. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kiril: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” Toate punctele de frontieră din țara noastră lucrează la capacitate maximă, fiind suplimentat personalul care îşi desfăşoară activitatea la controlul documentelor de călătorie.

PNRR, renegociat doar în situații excepționale Foto: Facebook Marius Budăi
Politică

PNRR, renegociat doar în situații excepționale

PNRR poate fi renegociat doar în situații excepționale, a explicat, azi, Comisia Europeană. Precizările vin după ce liderii PSD au susținut insistent că vor renegocia acest acord. PNRR, renegociat doar în situații excepționale Comisia Europeană arată, într-un răspuns oferit la solicitarea Digi 24, că modificarea Planului de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu se poate face decât în situaţii excepţionale, cum ar fi, spre exemplu, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar o astfel de renegociere ar duca la întârzierea reformelor şi la pierderea unor fonduri. Reprezentanţii Comisiei Europene arată, potrivit Digi 24, că aşteaptă să vadă o încurajare a ieşirii la pensie cât mai târziu prin oferirea de stimulente celor care se pensionează la vârste cât mai înaintate. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a susținut însă că nu a avansat niciodată renegocierea „din temelii” a PNRR, ci doar „optimizarea” unor aspecte prevăzute în acesta, cum ar fi procentul din PIB alocat pensiilor. Budăi mai spune şi că, în opinia PSD, „este inadmisibil şi de neacceptat” ca o persoană să fie obligată să muncească până la 70 de ani. Citește și: Putin, asaltat telefonic sâmbătă de Biden și Macron. Occidentul amenință cu sancțiuni drastice. SUA trimit 3.000 de soldați în Polonia Budăi nu se lasă Ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, afirmă, la rândul său, că nu a propus niciodată renegocierea PNRR, ci „optimizarea acestuia”. „Haideţi să le luăm pe rând, să înţelegem exact ce am susţinut până acuma. Comisia s-a referit la acele dezastre naturale, de o renegociere per total a PNRR. Nici sub o formă nu am spus aşa ceva! Noi am scris şi în programul de guvernare, am spus şi în discuţiile pe care le-am avut în Coaliţie, de o optimizare în anumite puncte, nu vorbim de o renegociere per total a PNRR. (...) Trebuie să înţelegem că nu ne dorim sub nicio formă să punem în pericol implementarea PNRR. Din contră, suntem extrem de determinaţi să implementăm acest PNRR şi reformele legate de PNRR. Noi, în coaliţie, ne asumăm să facem tot posibilul pentru binele cetăţenilor români, nu ne asumăm să pierdem bani. (...) Or, acel procent – sunt încă o dată extrem de ferm - acel procent de 9,4% nu este suficient pentru a realiza un alt jalon din PNRR care înseamnă reforma pensiilor prin rezolvarea inechităţilor din sistem”, a declarat ministrul Muncii, sâmbătă după amiază, la Digi24, citat de news.ro. Nu vrea pensionare la 70 de ani În ceea ce priveşte pensionarea la vârste cât mai târzii, Budăi atrage atenţia să în România speranţa de viaţă este mai mică decât în alte state membre ale Uniunii Europene. „Aici, Comisia Europeană trebuie să înţeleagă care este speranţa de viaţă din România, care au fost condiţiile de lucru de până acum din România, pentru că avem foarte mulţi oameni care au lucrat în condiţii grele (...) or să-i spui acelei persoane că trebuie să stai tu în muncă până la 70 de ani, din punctul PSD de vedere este inadmisibil şi de neacceptat. Nu vom accepta aşa ceva”, adaugă ministrul Muncii.

Nu vreau să vând iluzii pensionarilor, spune premierul Ciucă Foto: Facebook Nicolae Ciucă
Politică

Nu vreau să vând iluzii pensionarilor

Nu vreau să vând iluzii pensionarilor, a spus premierul Nicolae Ciucă într-un interviu pentru Antena 3. El s-a referit la dorința ministrului PSD al Muncii, Marius Budăi, de a renegocia procentul din PIB alocat pensiilor, procent limitat prin PNRR la 9,4% din PIB. Citește și: Cu ce l-a servit Putin pe Macron: cină cu șase feluri de mâncare și vinuri din podgorii rusești Nu vreau să vând iluzii pensionarilor „Am avut discuții cu dl ministru Budăi, am avut discuții la nivelul coaliției cu liderii partidelor, am căzut de comun acord să prezentăm discuțiile pe care le-am avut la Comisia Europeană. Este foarte corect că în interiorul documentelor de referință nu este trecută o dată anume pentru a renegocia anumite capitole sau puncte în PNRR. În schimb, discuția a fost de următoarea manieră: 'Haideți să vedem în primii doi, concret ce s-a realizat și pe urmă putem să discutăm'. Îl înțeleg foarte bine pe dl ministru, am pus în centrul programului de guvernare cetățeanul român, vom face tot ce este posibili că prin deciziile pe care le luăm să putem asigura acel venit pe care cetățeanul român îl merită când a ieșit la pensie, asigurarea unui trăi decent. Personal, i-a zis dlui ministru (Budai) că merg cu domnia să la Bruxelles și negociem tot ce este de negociat în condițiile în care trebuie să avem modificări la legea pensiior, la legea salarizării, și să punem pe masă concret ce dorim”, a afirmat Ciucă, la Antena 3. Întrebat dacă anul acesta pensionarii ar putea primi bani în plus, premierul a fost rezervat: „Eu sunt foarte optimist dar și realist în același timp și nu vreau să vând iluzii nimănui. În funcție de bugetul pe care îl avem la dispoziție, în funcție de colectări”.

Firea anunță că îl susține pe Budăi Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Firea anunță că îl susține pe Budăi

Firea anunță că îl susține pe Budăi: ministrul Familiei dezminte informațiile potrivit căror și-ar dori, de fapt, ministerul Muncii. Surse din PSD, citate de ziare.com, afirmau că ea și-ar dori să preia Ministerul Muncii, în contextul în care liberalii cer demisia actualului titular Marius Budăi. Firea ar fi nemulțumită că ministerul său e de rangul doi și a propus o fuziune cu Ministerul Muncii, pe care să-l preia de la Marius Budăi. Firea anunță că îl susține pe Budăi Cîteva ore după apariția acestor informații pe surse ea s-a grăbit să le dezmintă, pe Facebook. Citește și: Gabriela Firea ar dori postul de ministru al Muncii, spun surse din PSD „În privința informațiilor “pe surse”, care scriu despre o plecare a mea de la Ministerul Familiei, către Ministerul Muncii, resping categoric aceste dezinformări, reiterez că îl susțin pe colegul meu Marius Budăi și consider că nu a greșit cu nimic în comunicarea publică. Dacă el a deranjat pe cineva, înseamnă că nu și-a făcut decât datoria de a ține cu pensionarii români. Cei care vor să ne destabilizeze acum sunt dintre cei care au fost spectatori pasivi atunci când se amaneta viața românilor prin clauzele secrete din PNRR. Și, în loc să salvăm acum, împreună, ce se mai poate salva, recurg la metodele vechi : dezbină și stăpânește. Nu vor reuși! Suntem o echipă unită pentru că ne leagă dorința de a crește calitatea vieții tuturor românilor. Într-un noian de vorbe, declarații, promisiuni, atacuri, dezinformări, bețe în roate și printre garduri, noi ne vedem de muncă și găsim soluții concrete în domeniile pe care le gestionăm”, a scris Firea pe Facebook.

Speranța de “viață sănătoasă“ în România Foto: Facebook Marius Budăi
Politică

Speranța de “viață sănătoasă“ în România

Speranța de “viață sănătoasă“ în România este mult sub vârsta de pensionare, a arătat ministrul Muncii, Marius Budăi. România este și grupul țărilor cu cele mai scăzute valori ale speranței de viață la naștere din UE -27. Speranța de “viață sănătoasă“ în România Într-un interviu pentru site-ul Bugetul, Marius Budăi (PSD) a spus că, la bărbați, speranța de viață este de 59-60 de ani, cu cinci sau șase ani înainte de vârsta de pensionare. “Speranța de viață sănătoasă este și mai mică: de 59-60 de ani. Deja cetățenii români lucrează 5 ani în plus față de speranța de viață sănătoasă“, a arătat Budăi. Ministrul Muncii a explicat și de ce se opune creșterii vârstei de pensionare. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL “Nu poate fi vorba de o creștere a vârstei de pensionare la 70 de ani. Vă spun și de ce: în România speranța de viață, pentru un bărbat, este de 70 de ani și șase luni. Este imposibil să pui pe cineva să contribuie într-un sistem 50 de ani și să-i dai pensie șase luni. Nu se poate așa ceva“, a arătat Budăi. Sub media europeană În 2018, în România, speranţa de viaţă sănătoasă era de 59,6 ani pentru femei şi de 59,2 ani pentru bărbaţi. Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani în 2019, faţă de 61,9 ani în 2009, iar pentru bărbaţi de 59,9 ani în 2019), faţă de 59,6 ani în 2009. În rândul statelor membre UE, Malta avea în 2018 cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă pentru femei (73,4 ani). Această țară era urmată de Suedia (72 ani) şi Irlanda (70,4 ani). În cazul bărbaţilor cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă se înregistra în Suedia (73,7 ani), urmată de Malta (71,9 ani) şi Irlanda (68,4 ani). În contrast, Letonia avea cea mai scăzută speranţa de viaţă din UE, atât în cazul femeilor (53,7 ani), cât şi în cel al bărbaţilor (51 de ani). În 2019, speranța de viață la naștere din România a fost de 78,2 ani, cu 5,9 ani mai puțin față de nivelul mediu al speranței de viață la naștere din cele 27 de țări ale UE.

Cîțu nu vrea renegocierea PNRR Foto: Facebook Florin Citu
Politică

Cîțu nu vrea renegocierea PNRR

Cîțu nu vrea renegocierea PNRR. Poziția sa vine după ce mai mulți lideri PSD au anunțat că vor cere rediscutarea planului cu autoritățile de la Bruxelles. PSD vrea majorarea plafonului de 9,4% din PIB alocat pensiilor. Atât ministrul Muncii, Marius Budăi, cât și primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu au solicitat renegocierea PNRR. Budăi a susținut că premierul este de acord cu poziția sa. Cîțu nu vrea renegocierea PNRR „Am spus partenerilor internaţionali atunci când am negociat PNRR că aceasta este forma finală. Am fost de acord cu toţii, am semnat o formă finală. Am spus că nu vom reveni asupra lui. Atunci când am făcut această coaliţie am spus că nu vom reveni asupra PNRR. Asta înseamnă să reiei toată procedura de negociere a PNRR. Asta înseamnă să aruncăm la coş 30 de miliarde de euro. Nu voi permite niciodată aşa ceva. PNRR a fost negociat, a fost negociat foarte bine, a fost printre cele mai bune rezultate şi aţi văzut şi calificativele pe care le-a primit acest PNRR”, a arătat președintele PNL. Liberalii nu vor dispute „mici” Cîțu a explicat de ce nu vrea renegocierea PNRR. „PNL rămâne concentrat pe reforme mari, pe reforme care să împingă România în viitor, nu pe dispute foarte mici, pe teme mici, declaraţii belicoase în spaţiul public. Ne interesează reforma pensiilor, toate pensiile să fie trecute pe sistemul de contributivitate şi să fie sustenabile. Să nu avem probleme în 2030 de plată a pensiilor, de exemplu. Ne interesează reforma salarizării, veniturile să fie legate de performanţă. În continuare este un lucru care ne interesează. Reforma administraţiei publice, iarăşi este un lucru important . Și, bineînţeles România Educată, implementarea acestui program şi reorganizarea administrativ-teritorială”, a spus Cîţu. Budăi, fără competențe în renegociere El a precizat că o renegociere a PNRR s-ar face prin Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi nu prin Ministerul Muncii. Cîțu a atras atenţia că acest lucru ar însemna ca totul să se reia de la zero. Citește și: Ce s-a întâmplat după ce Bolojan a pus GPS pe mașinile CJ Bihor Recent, ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că susţine în continuare o renegociere a ţintei de 9,4% din PIB prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru cheltuielile cu pensiile.

PSD recunoaște că pensiile speciale sunt o problemă Foto: Facebook Marius Budăi
Politică

PSD recunoaște că pensiile speciale sunt o problemă

PSD recunoaște că pensiile speciale sunt o problemă. Doi lideri ai partidului, Marius Budăi, ministru al Muncii, și Olguța Vasilescu, fost ministru al Muncii și primar al Craiovei, au vorbit, marți seara, despre faptul că pensiile speciale blochează majorarea celor bazate pe contributivitate. Această situație se datorează faptului că cheltuielile cu pensiile speciale sunt incluse în plafonul de 9,4% din PIB alocat cheltuielilor cu toate pensiile, plafon prevăzut în PNRR. Totuși, ei nu au pus problema reducerii pensiilor speciale. Ei au propus renegocierea, în cadrul PNRR, a plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii. PSD recunoaște că pensiile speciale sunt o problemă „Noi am venit cu 40% (majorare a pensiilor) să se dea de la 1 ianuarie 2022. Dar din păcate nu s-a putut aplica până nu se fac niște calcule. Domnul Ghinea a pus în PNRR fără dezbatere publică că procentul din PIB (pentru pensii) nu poate depăși 9,4% cu tot cu pensiile speciale. Și atunci am zis ‘Hai să dăm 10% acum să acoperim măcar rată inflației. Să ne luăm un termen de 120 de zile să discutăm cu Comisia Europeană’. Să explicăm că nu poate rămâne România cu 9,4% din PIB cu tot cu pensii speciale”, a spus Olguța Vasilescu, la Antena 3. Și ministrul Muncii, Marius Budăi, a vorbit despre acest subiect, dar a apărat pensiile speciale, susținând că multe din acestea sunt „mici”. „În primul rând, trebuie să conştientizăm că este un subiect care a fost extrem de utilizat din punct de vedere politic. Şi iresponsabil, spun eu. Soluţia este o reformă a întregului sistem public de pensii. Când o vom avea, o punem pe masă şi o vom comunica”, a declarat Marius Budăi. El a cerut renegocierea procentului de 9,4% din PNRR alocat pensiilor. Citește și: Cîțu a dublat funcționarii subordonați penalului Borbely. Departamentul său face simpozioane și strategii Nici Budăi, nici Olguța Vasilescu, nu au spus cât cheltuie statul român cu pensiile speciale. Cheltuielile cu pensiile speciale, peste 10 miliarde de lei În 2021, doar pentru perioada ianuarie-septembrie, s-au cheltuit de la bugetul de stat pentru pensiile speciale 8,123 miliarde lei. Pe primele nouă luni din anul 2020, pensiile speciale au mâncat din bugetul de stat 7,502 miliarde lei. În perioada ianuarie-septembrie 2016 pensiile speciale plătite în România însumau 4,462 miliarde lei. Cu alte cuvinte, în doar cinci ani, cheltuielile cu pensiile speciale au crescut cu 82%. Datele de pe site-ul casei de pensii a ministerului Apărării arătau că s-au cheltuit 4,1 miliarde de lei, în 2021, cu aceste pensii. În 2022, bugetul pensiilor speciale a crescut cu 8%, a explicat deputatul USR Claudiu Năsui.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră