duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: budai

49 articole
Politică

Firea anunță că îl susține pe Budăi

Firea anunță că îl susține pe Budăi: ministrul Familiei dezminte informațiile potrivit căror și-ar dori, de fapt, ministerul Muncii. Surse din PSD, citate de ziare.com, afirmau că ea și-ar dori să preia Ministerul Muncii, în contextul în care liberalii cer demisia actualului titular Marius Budăi. Firea ar fi nemulțumită că ministerul său e de rangul doi și a propus o fuziune cu Ministerul Muncii, pe care să-l preia de la Marius Budăi. Firea anunță că îl susține pe Budăi Cîteva ore după apariția acestor informații pe surse ea s-a grăbit să le dezmintă, pe Facebook. Citește și: Gabriela Firea ar dori postul de ministru al Muncii, spun surse din PSD „În privința informațiilor “pe surse”, care scriu despre o plecare a mea de la Ministerul Familiei, către Ministerul Muncii, resping categoric aceste dezinformări, reiterez că îl susțin pe colegul meu Marius Budăi și consider că nu a greșit cu nimic în comunicarea publică. Dacă el a deranjat pe cineva, înseamnă că nu și-a făcut decât datoria de a ține cu pensionarii români. Cei care vor să ne destabilizeze acum sunt dintre cei care au fost spectatori pasivi atunci când se amaneta viața românilor prin clauzele secrete din PNRR. Și, în loc să salvăm acum, împreună, ce se mai poate salva, recurg la metodele vechi : dezbină și stăpânește. Nu vor reuși! Suntem o echipă unită pentru că ne leagă dorința de a crește calitatea vieții tuturor românilor. Într-un noian de vorbe, declarații, promisiuni, atacuri, dezinformări, bețe în roate și printre garduri, noi ne vedem de muncă și găsim soluții concrete în domeniile pe care le gestionăm”, a scris Firea pe Facebook.

Firea anunță că îl susține pe Budăi Foto: Inquam/ Octav Ganea
Speranța de “viață sănătoasă“ în România Foto: Facebook Marius Budăi
Politică

Speranța de “viață sănătoasă“ în România

Speranța de “viață sănătoasă“ în România este mult sub vârsta de pensionare, a arătat ministrul Muncii, Marius Budăi. România este și grupul țărilor cu cele mai scăzute valori ale speranței de viață la naștere din UE -27. Speranța de “viață sănătoasă“ în România Într-un interviu pentru site-ul Bugetul, Marius Budăi (PSD) a spus că, la bărbați, speranța de viață este de 59-60 de ani, cu cinci sau șase ani înainte de vârsta de pensionare. “Speranța de viață sănătoasă este și mai mică: de 59-60 de ani. Deja cetățenii români lucrează 5 ani în plus față de speranța de viață sănătoasă“, a arătat Budăi. Ministrul Muncii a explicat și de ce se opune creșterii vârstei de pensionare. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL “Nu poate fi vorba de o creștere a vârstei de pensionare la 70 de ani. Vă spun și de ce: în România speranța de viață, pentru un bărbat, este de 70 de ani și șase luni. Este imposibil să pui pe cineva să contribuie într-un sistem 50 de ani și să-i dai pensie șase luni. Nu se poate așa ceva“, a arătat Budăi. Sub media europeană În 2018, în România, speranţa de viaţă sănătoasă era de 59,6 ani pentru femei şi de 59,2 ani pentru bărbaţi. Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani în 2019, faţă de 61,9 ani în 2009, iar pentru bărbaţi de 59,9 ani în 2019), faţă de 59,6 ani în 2009. În rândul statelor membre UE, Malta avea în 2018 cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă pentru femei (73,4 ani). Această țară era urmată de Suedia (72 ani) şi Irlanda (70,4 ani). În cazul bărbaţilor cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă se înregistra în Suedia (73,7 ani), urmată de Malta (71,9 ani) şi Irlanda (68,4 ani). În contrast, Letonia avea cea mai scăzută speranţa de viaţă din UE, atât în cazul femeilor (53,7 ani), cât şi în cel al bărbaţilor (51 de ani). În 2019, speranța de viață la naștere din România a fost de 78,2 ani, cu 5,9 ani mai puțin față de nivelul mediu al speranței de viață la naștere din cele 27 de țări ale UE.

Cîțu nu vrea renegocierea PNRR Foto: Facebook Florin Citu
Politică

Cîțu nu vrea renegocierea PNRR

Cîțu nu vrea renegocierea PNRR. Poziția sa vine după ce mai mulți lideri PSD au anunțat că vor cere rediscutarea planului cu autoritățile de la Bruxelles. PSD vrea majorarea plafonului de 9,4% din PIB alocat pensiilor. Atât ministrul Muncii, Marius Budăi, cât și primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu au solicitat renegocierea PNRR. Budăi a susținut că premierul este de acord cu poziția sa. Cîțu nu vrea renegocierea PNRR „Am spus partenerilor internaţionali atunci când am negociat PNRR că aceasta este forma finală. Am fost de acord cu toţii, am semnat o formă finală. Am spus că nu vom reveni asupra lui. Atunci când am făcut această coaliţie am spus că nu vom reveni asupra PNRR. Asta înseamnă să reiei toată procedura de negociere a PNRR. Asta înseamnă să aruncăm la coş 30 de miliarde de euro. Nu voi permite niciodată aşa ceva. PNRR a fost negociat, a fost negociat foarte bine, a fost printre cele mai bune rezultate şi aţi văzut şi calificativele pe care le-a primit acest PNRR”, a arătat președintele PNL. Liberalii nu vor dispute „mici” Cîțu a explicat de ce nu vrea renegocierea PNRR. „PNL rămâne concentrat pe reforme mari, pe reforme care să împingă România în viitor, nu pe dispute foarte mici, pe teme mici, declaraţii belicoase în spaţiul public. Ne interesează reforma pensiilor, toate pensiile să fie trecute pe sistemul de contributivitate şi să fie sustenabile. Să nu avem probleme în 2030 de plată a pensiilor, de exemplu. Ne interesează reforma salarizării, veniturile să fie legate de performanţă. În continuare este un lucru care ne interesează. Reforma administraţiei publice, iarăşi este un lucru important . Și, bineînţeles România Educată, implementarea acestui program şi reorganizarea administrativ-teritorială”, a spus Cîţu. Budăi, fără competențe în renegociere El a precizat că o renegociere a PNRR s-ar face prin Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi nu prin Ministerul Muncii. Cîțu a atras atenţia că acest lucru ar însemna ca totul să se reia de la zero. Citește și: Ce s-a întâmplat după ce Bolojan a pus GPS pe mașinile CJ Bihor Recent, ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că susţine în continuare o renegociere a ţintei de 9,4% din PIB prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru cheltuielile cu pensiile.

PSD recunoaște că pensiile speciale sunt o problemă Foto: Facebook Marius Budăi
Politică

PSD recunoaște că pensiile speciale sunt o problemă

PSD recunoaște că pensiile speciale sunt o problemă. Doi lideri ai partidului, Marius Budăi, ministru al Muncii, și Olguța Vasilescu, fost ministru al Muncii și primar al Craiovei, au vorbit, marți seara, despre faptul că pensiile speciale blochează majorarea celor bazate pe contributivitate. Această situație se datorează faptului că cheltuielile cu pensiile speciale sunt incluse în plafonul de 9,4% din PIB alocat cheltuielilor cu toate pensiile, plafon prevăzut în PNRR. Totuși, ei nu au pus problema reducerii pensiilor speciale. Ei au propus renegocierea, în cadrul PNRR, a plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii. PSD recunoaște că pensiile speciale sunt o problemă „Noi am venit cu 40% (majorare a pensiilor) să se dea de la 1 ianuarie 2022. Dar din păcate nu s-a putut aplica până nu se fac niște calcule. Domnul Ghinea a pus în PNRR fără dezbatere publică că procentul din PIB (pentru pensii) nu poate depăși 9,4% cu tot cu pensiile speciale. Și atunci am zis ‘Hai să dăm 10% acum să acoperim măcar rată inflației. Să ne luăm un termen de 120 de zile să discutăm cu Comisia Europeană’. Să explicăm că nu poate rămâne România cu 9,4% din PIB cu tot cu pensii speciale”, a spus Olguța Vasilescu, la Antena 3. Și ministrul Muncii, Marius Budăi, a vorbit despre acest subiect, dar a apărat pensiile speciale, susținând că multe din acestea sunt „mici”. „În primul rând, trebuie să conştientizăm că este un subiect care a fost extrem de utilizat din punct de vedere politic. Şi iresponsabil, spun eu. Soluţia este o reformă a întregului sistem public de pensii. Când o vom avea, o punem pe masă şi o vom comunica”, a declarat Marius Budăi. El a cerut renegocierea procentului de 9,4% din PNRR alocat pensiilor. Citește și: Cîțu a dublat funcționarii subordonați penalului Borbely. Departamentul său face simpozioane și strategii Nici Budăi, nici Olguța Vasilescu, nu au spus cât cheltuie statul român cu pensiile speciale. Cheltuielile cu pensiile speciale, peste 10 miliarde de lei În 2021, doar pentru perioada ianuarie-septembrie, s-au cheltuit de la bugetul de stat pentru pensiile speciale 8,123 miliarde lei. Pe primele nouă luni din anul 2020, pensiile speciale au mâncat din bugetul de stat 7,502 miliarde lei. În perioada ianuarie-septembrie 2016 pensiile speciale plătite în România însumau 4,462 miliarde lei. Cu alte cuvinte, în doar cinci ani, cheltuielile cu pensiile speciale au crescut cu 82%. Datele de pe site-ul casei de pensii a ministerului Apărării arătau că s-au cheltuit 4,1 miliarde de lei, în 2021, cu aceste pensii. În 2022, bugetul pensiilor speciale a crescut cu 8%, a explicat deputatul USR Claudiu Năsui.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră