duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: budai

49 articole
Politică

Turcan atac la Budăi

Deputatul PNL Raluca Turcan, atac la Budăi în timpul dezbaterii moțiunii împotriva ministrului PSD: „Recunosc că şi pe mine m-a intrigat faptul că, după ce Ministerul Muncii a plătit anul trecut o consultanţă costisitoare, a fost transmis în Parlament un proiect fără impact bugetar calculat şi într-o variantă mult mai slabă decât cea pe care am lăsat-o la minister, elaborată de funcţionarii publici din minister, fără consultanţă externă”. Citește și: Turcan, atac la PSD: A alocat pensiilor doar 8% din PIB. Electoratul lor, „amăgit cu promisiuni cinice” Turcan, atac la Budăi Turcan a spus că nu va vota moțiunea împotriva lui Budăi, inițiată de USR și Forța Dreptei, dar a criticat, voalat, înârzierile în atingerea obiectivelor stabilite de PNRR. „Despre asta trebuie să fie, pe fond, dezbaterea de astăzi, dar şi despre miliardele de euro din PNRR în care toţi primarii din ţară şi-au pus speranţa; depre modernizarea comunităţilor locale şi a infrastructurii primare; despre proiectele care au nevoie ca finanţarea prin PNRR să vină la timp, nu cu întârziere. Oare cine îşi asumă riscul ca următoarea tranşă de fonduri să întârzie, firmele să-şi suspende lucrările şi numărul mare de angajaţi care lucrează astăzi în economie să fie pus în pericol? Oare cine îşi asumă riscul ca stabilitatea economică atât de greu câştigată să fie pusă în pericol? Soluţii pentru impasul în care au intrat unele reforme există! (...) Să nu se joace nimeni de-a reforma căci riscăm să pierdem bani din PNRR. Stimate domnule ministru, dse asemenea, ar trebui să vă preocupaţi ca toate jaloanele care ţin de competenţa ministerului dumneavoastră să fie îndeplinite cât mai curând, căci pe finanţările din următoarele tranşe din PNRR a fost construită întreaga arhitectură bugetară şi cea mai mare parte a calendarului investiţional pentru anul 2023. Cred că astăzi este un moment foarte bun în care ministrul muncii să explice motivele pentru care unele reforme din PNRR au intrat în impas şi, mai important, cum intenţionează să răspundă aşteptărilor oamenilor şi să elimine îngrijorările cu privire la următoarele plăţi din PNRR”, a spus Turcan, citată de news.ro.

Raluca Turcan, atac la ministrul PSD Marius Budăi
Ciolacu îl apără agresiv pe Budăi Foto: Facebook
Politică

Ciolacu îl apără agresiv pe Budăi

Președintele PSD, Marcel Ciolacu îl apără agresiv pe Budăi, acuzat că a hărțuit mai multe colege de partid, fiind în stare de ebrietate. Chestionat în legătură cu faptele lui Budăi, Ciolacu a încercat să evite un răspuns clar, iar când reporterul a insistat, liderul PSD a devenit agresiv și, ca să închidă discuția, l-a ignorat și a ascultat alte întrebări. Ciolacu îl apără agresiv pe Budăi „Aveți dovezi în acest sens, aveți ceva detaliat sau o vendetă personală cu domnul Budăi? Nu îmi spuneți mie că femeile sunt abuzate de PSD, că nu ține. Despre ce victimă vorbim? Vorbiți cu colega, dacă se consideră victimă, să meargă la Poliție”, a declarat Ciolacu. Discuția a început în momentul în care reporrterul l-a întrebat cum ar reacționa dacă soția sa ar fi sunată la două noaptea - așa cum a făcut Budăi cu o colegă din Parlament, căreia i-ar fi propus să vină la ea în cameră. „Presupun că soția mea nu răspunde la telefon la două noaptea”, a răspuns Ciolacu, prefăcându-se că nu știe despre ce este vorba. Discuția a durat timp de trei minute, timp în care liderul PSD a cerut dovezi - ziaristul explicând că ele au fost publicate de Libertatea - și spunând că nu vede unde este „cazul excepțional”. „Părerea mea este că nu văd care este cazul. Dacă puteți să mi-l detaliați”, a replicat în mod repetat președintele PSD când era întrebat dacă nu vede o problemă în ce s-a întâmplat. Deputata hărțuită, apărată de soț Libertatea a scris, acum câteva zile, că la o petrecere PSD, din vara lui 2022, ministrul Muncii ar fi consumat prea mult alcool și ar fi început să hărțuiască o deputată. Potrivit acestei publicații, demnitarul a sunat-o pe deputată, care era în același hotel cu el, în toiul nopții. Însă deputata era cu soțul, iar acesta l-a confruntat pe demnitar. În ianuarie 2023, la Sinaia, ministrul a recidivat. Citiți și: Craiul Marius Budăi: la o petrecere PSD, ministrul a consumat prea mult alcool și a început să hărțuiască o deputată. Dar aceasta era împreună cu soțul – surse Libertatea „De data aceasta, ministrul «băut», după cum spun cei prezenți, a avut derapaje verbale și fizice la adresa altor două femei. În primul caz a folosit cuvinte injurioase, în timp ce a doua oară a avut gesturi «deranjante și nepotrivite». De fiecare dată a fost atenționat, de către cei din jur, că «a depășit limita». Scuza partidului a fost, încă o dată, că ministrul «a fost băut și că a prezentat scuze pentru comportamentul deplasat»”, scrie Libertatea.

Budăi a început să hărțuiască o deputată Foto: Facebook
Eveniment

Budăi a început să hărțuiască o deputată

Marius Budăi face scandal în partid: la o petrecere PSD, din vara lui 2022, ministrul Muncii ar fi consumat prea mult alcool și ar fi început să hărțuiască o deputată, scrie Libertatea. Potrivit acestei publicații, demnitarul a sunat-o pe deputată, care era în același hotel cu el, în toiul nopții. Însă deputata era cu soțul, iar acesta l-a confruntat pe demnitar. Budăi a început să hărțuiască o deputată Libertatea susține că a discutat cu deputata, dar nu oferă numele ei. Publicația a discutat și cu martorii la eveniment, care însă au preferat să rămână anonimi. Deși scandalul a fost cunoscut în întregul partid, el a fost îngropat. Însă, în ianuarie 2023, la Sinaia, ministrul a recidivat. „De data aceasta, ministrul «băut», după cum spun cei prezenți, a avut derapaje verbale și fizice la adresa altor două femei. În primul caz a folosit cuvinte injurioase, în timp ce a doua oară a avut gesturi «deranjante și nepotrivite». De fiecare dată a fost atenționat, de către cei din jur, că «a depășit limita». Scuza partidului a fost, încă o dată, că ministrul «a fost băut și că a prezentat scuze pentru comportamentul deplasat»”, scrie Libertatea. Potrivit unor surse din PSD, conducerea partidului a convenit să dea un răspuns vag, spunând că cei vinovați vor răspunde „dacă există dovezi concrete că este vinovat”, iar partidul „respectă prezumția de nevinovăție”. Citește și: Firea anunță că îl susține pe Budăi: „Ne leagă dorința de a crește calitatea vieții” Marius Budăi, deputat de Botoșani, are 50 de ani, a mai fost ministru al Muncii, în guvernul Dăncilă, iar în noiembrie 2021 a fost plasat de PSD în guvernul Ciucă. El a terminat Liceul Mihai Eminescu din Botoșani, a urmat apoi un colegiu economic, iar în 2008 a absolvit Universitatea Spiru Haret - Facultatea de Finanţe şi Bănci.

Ministrul PSD Budăi refuză să spună impactul bugetar al pensiilor speciale
Eveniment

Ministrul refuză impactul bugetar pensiilor speciale

Ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), refuză să spună care va fi impactul bugetar al noii legi a pensiilor speciale. Deputatul PNL Alexandru Muraru - care este și consilier onorific al premierului Ciucă - i-a cerut, într-o interpelare parlamentară: „Vă rog să îmi transmiteți care este impactul bugetar al proiectul de Lege care vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu”. Ministrul refuză să spună impactul bugetar al pensiilor speciale Acum două săptămâni, Eugen Rădulescu, director la Direcţia stabilitate financiară din Banca Naţională a României, afirma că „avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%”. Însă ministrul Marius Budăi refuză să facă orice precizare în legătură cu aceste cheltuieli. El spune doar că „actul normativ respectă atât prevederile PNRR, cât și deciziile CCR, și urmărește ajustarea cheltuielilor totale cu pensiile de serviciu”. Budăi reia ceea ce se știa deja, din comunicatele de presă - se va majora vârsta de pensionare și se va reduce procentul de calcul raportat la venitul obținut - dar nu oferă nici un procent al reducerii cheltuielilor, nici o estimare a sumei brute. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu, acum circa două săptămâni.

Potop de pomeni de la Budăi către bugetari Foto: Facebook
Politică

Potop de pomeni de la Budăi către bugetari

Potop de pomeni de la ministerul lui Marius Budăi (PSD) către bugetari: aceștia vor avea trei zile libere în plus, în 2023. Pe de altă parte, toți bugetarii care au cea mai mică legătură cu gestionarea fondurilor europene, respectiv din PNRR, vor primi un spor de 50% la salariu. De acest spor vor beneficia și primarii și președinții Consiliului Județean. Nici una dintre aceste măsuri nu este însoțită de un calcul al impactului bugetar. În schimb, duminică seara, ministrul Budăi anunța că pensiile vor crește cu doar 10%, mult sub inflație: „Vorbim despre o majorare de 10% și pentru iarnă să sprijinim categoriile vulnerabile”. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Potop de pomeni de la Budăi către bugetari Potrivit unui proiect al unei hotărâri de guvern, proiect inițiat de ministerul Muncii, „pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, ziua de 23 ianuarie, 2 iunie și 14 august 2023 se stabilesc ca zile libere”. Aceste zile libere vor fi o „punte” între sărbătorile legale deja stabilite și week-end. Teoretic, bugetarii vor recupera aceste zile libere. Proiectul are drept scop „a crea personalului instituţiilor și autorităților publice timp liber pentru recuperarea capacității de muncă”. Pe de altă parte, un proiect de ordonanță de urgență elaborat tot de ministerul Muncii prevede „majorarea salariului de bază, soldei de funcție/salariului de funcție, indemnizației de încadrare cu până la 50%” pentru toți bugetarii care lucrează cu fonduri comunitare. Până acum se majora cu 75% doar salariul de bază. În nota de fundamentare nu există un calcul al impactului bugetar. Primarii, președinții de consilii județene, viceprimarii și și vicepreședinții consiliilor județene vor putea primi acest spor. În plus, corpul controlorilor financiari din ministerul de Finanțe va primi un plus de 25% la salariu.

Marius Budăi minte: pensiile „speciale” reprezintă 0,1% din PIB
Eveniment

Budăi minte pensiile „speciale” reprezintă 0,1% din PIB

Budăi minte când susține că pensiile „speciale” reprezintă doar 0,1% din PIB: el face acest calcul eliminând pensiile plătite de ministerele Apărării, de Interne și de SRI. În acest an, pensiile plătite de Apărare și Interne vor fi de aproape două miliarde de euro, adică circa 0,8% din PIB. Budăi minte: pensiile „speciale” reprezintă 0,1% din PIB „Haideţi să avem proprietatea termenilor! Aţi spus dvs. de un actual coleg de coaliţie care desfiinţa în 30 de zile (pensiile speciale – n.r.). Oare câte de 30 de zile au trecut de atunci şi până acum? (...) Vreau să vă spun un lucru: stabilim foarte clar că nu au făcut nimic, că nu au putut să facă, nu au discutat măcar cu cei în cauză, să discute transparent să afle soluţiile şi acum vorbesc de ceea ce se întâmplă. Şi mint populaţia că s-ar putea, cu economiile făcute de acolo, să se majoreze pensiile celelalte. Impactul bugetar de acolo este de 0,1% din PIB, dacă nu mai dăm oamenilor ăştia niciun leu, nu că să le reducem cheltuiala, niciun leu!” a susținut ministrul PSD al Muncii, apreciind că pensiile militarilor nu reprezintă pensii speciale. Pensiile Apărării și Internelor presupun costuri de 800 de milioane de lei/ lună, se arată într-o serie de răspunsuri oficiale ale acestor ministere la interpelări parlamentare. Cea mai mare pensie plătită de M.Ap.N este de 40.176 lei, pentru un magistrat militar. La Interne, cea mai mare pensie aflată în plată este de 19.955 de lei. Pensia medie plătită de ministerul Apărării este de 4.353 de lei, la Interne ea fiind de 4.443 de lei. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Bugetul pe 2022 al SRI prevede cheltuieli cu asistența socială – care cuprind și pensiile acordate foștilor angajați – de 836 de milioane de lei.

Două miliarde lei, impactul majorării salariilor bugetarilor, susține ministrul Budăi Foto: Facebook
Politică

Două miliarde, impactul majorării salariilor bugetarilor

Două miliarde de lei, acesta este impactul majorării, prin ordonanță, a salariilor bugetarilor, a spus ministrul Muncii, Marius Budăi, la Digi 24. Această informație nu apare în nota de fundamentare a ordonanței, deși legea transparenței decizionale obligă ministerul inițiator să ofere aceste date, dacă este cazul. Două miliarde lei, impactul majorării salariilor bugetarilor „Impactul este de puţin peste 2 miliarde de lei, dar impactul la leuţ îl putem afla după prima lună de plată pentru că mai sunt posturi vacante neocupate”, a precizat ministrul, la Digi 24. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a publicat în 17 august, în transparenţă decizională, o nouă variantă a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care prevede că toţi bugetarii care nu au ajuns încă la salariile prevăzute în grila din 2022 a Legii Salarizării vor primi o pătrime din diferenţa între suma prevăzută în această grilă şi salariile în plată. Însă nota de fundamentare nu conține un calcul privind impactul bugetar. Ca să explice difernța tot mai mare dintre salariile de la stat și cele din sectorul privat, Budăi a susținut că în sectorul privat se fac plăți la negru. „În România încă se practică, din păcate, şi lucrătorii se complac în această situaţie, plata cu 2 lei pe hârtie şi 5 lei în mână. Dacă vom avea un cost real trecut pe hârtie alta va fi diferenţa”, a spus el. După primele șase luni din 2022, România cheltuie 1% din PIB cu dobânzile la împrumuturi. Consiliul Fiscal apreciază că deficitul va fi de circa 7%, față de 5,84, când susține Guvernul că va fi.

Budăi, atac la Pilonul II de pensii Foto: Facebook
Politică

Budăi, atac la Pilonul II de pensii

Ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, care a absolvit o universitate privată la 36 de ani, a atacat Pilonul II de pensii - cele obligatorii, dar administrate privat - sugerând că cei care cotizează aici pierd bani din viitoarea pensie. Budăi a fost întrebat, la Antena 3, cât de eficient este Pilonul II de pensii. Budăi, atac la Pilonul II de pensii „În momentul de faţă ştim practic că de la lună la lună ne dispar bani din acel pilon şi din ceea ce am acumulat până acum, din cauza eficienței slabe şi am avertizat acest lucru. Am discutat cu ASF pentru identificare a unor soluţii pe care să le punem pe masa politicului şi să luăm decizii. (...) Estimarea de deficit la bugetul de pensii pe anul acesta este de 12 miliarde, adică exact cât virăm către Pilonul II. Aşa s-a întâmplat anul acesta. ASF-ul trebuie să vină cu soluțiile necesare. Noi nu suntem afectaţi în Pilonul I de virarea contribuţiei în Pilonul II. Deci pensia noastră nu este diminuată de transferul din Pilonul II. Acum că s-au diminuat sumele de bani, vom veni cu soluţii", a spus ministrul Muncii. Năsui: companie de stat care să administreze Pilonul II La scurt timp după aceste afirmații, deputatul USR Claudiu Năsui a scris, pe Facebook, că în ministerul finanțelor se lucrează la un nou plan de naționalizare a pilonului 2 de pensii. „Primul pas este să acuze fondurile de P2 că au „pierdut banii românilor”. Lucrul acesta se va întâmpla pentru că randamentele de la P2 vor scădea din cauza creșterii dobânzilor. Nu e cazul să intru în detalii, dar, pe scurt, fondurile de P2 sunt pline de titluri de stat (că așa îi obligă statul). Iar titlurile de stat scad atunci când dobânzile cresc. Deci pierderi la pilonul 2. Vor folosi ASF să chinuie cât pot de mult administratorii de fonduri ca să închidă prăvălia și să plece din România. După care vor veni tot ei să pozeze în mari salvatori. Vor face o companie de stat ca să preia activele fondurilor care pleacă, sub pretext că „iată că a eșuat privatul și tot statul trebuie să vină să vă salveze”. Adică să ne salveze de prăpădul pe care tot ei l-au creat. Și cu ocazia asta mai fac o companie de stat. Mai angajează niște activ de partid. Doar nu s-au terminat membrii de partid. Miza e să pună mâna pe cei 3.75% din CAS care merg acum spre pilonul 2”, a susținut Năsui. „Activele fondurilor Pilon II au ajuns la aproximativ 90 mld. lei, însă dat fiind faptul că 60% sunt investite în titluri de stat, scumpirile din ultima perioadă şi aşteptările de creştere de dobândă au erodat preţul bondurilor şi astfel au adus pierderi în contextul în care marcările la piaţă sunt zilnice”, explica, azi, Ziarul Financiar. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale 2017: Ciolacu și Tudose preiau mesajul lui Dragnea În august 2017, chiar actualul lider al PSD, Marcel Ciolacu, pe atunci vicepremier, ataca fondurile de pensii administrate privat, preluând mesajul partidului condus de Liviu Dragnea: „Există anumite cifre care ne îngrijorează în ceea ce-i privește pe viitorii pensionari care au accesat la (sic!) Pilonul II de pensii (...) Este ceva îngrijorător în ceea ce privește Pilonul II de pensii”. Prietenul său, Mihai Tudose, pe atunci premier, îl susținea: „S-a constatat că randamentul la Pilonul I, care are ca și reper salariul mediu pe România, este mult mai mare decât randamentul obținut la Pilonul II. Și din această cauză am solicitat – a fost și o decizie politică – Ministerului de Finanțe ca împreună cu cei de la sistemul de pensii să facă o analiză ca să vadă dacă nu cumva este oportun ca, cel puțin acum, în acești ani în care creștere economică este foarte mare, sumele care se varsă la Pilonul I să fie un pic mai mari decât cele care se varsă la Pilonul II”.

Ciolacu se preface că a uitat ce prevede PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu a uitat ce prevede PNRR

Pensiile speciale: Ciolacu se preface că a uitat ce prevede PNRR și inventează „impozitarea progresivă”. Dacă dorește reducerea cheltuielilor cu pensiile statului - cheltuieli care, în acest an, ar putea depăși două miliarde de euro - PSD nu trebuie decât să respecte prevederile PNRR. „Cred că în zona de pensii speciale trebuie venită cu o impozitare progresivă în funcție de venit și să închidem acest subiect în România. M-am săturat la fiecare discuție să apară tot felul de tiriplici care vin și-și dau cu părerea după ce au distrus România”, a declarat, luni, președintele PSD. Ciolacu se preface că a uitat ce prevede PNRR Ce prevede PNRR în legătură cu pensiile speciale: „va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității”„va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul”„Va fi realizată, de asemenea, o analiză a pensiilor speciale în vederea identificării unor soluții concrete care să vizeze simplificarea pensiilor speciale și corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale”„Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2023” Anexa PNRR arată că noua lege a pensiilor speciale ar trebuie să intre în vigoare la finalul trimestrului IV din acest an! Ce prevede anexa PNRR: „Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate.Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimăde cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții.Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare”. Budăi (PSD) blochează reforma pensiilor speciale Însă, până acum, ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), nu a anunțat vreun pas în această direcție, ci, dimpotrivă, a spus că dorește renegocierea capitolului privind pensiile, nemulțumit că cheltuielile sunt limitate la 9,4% din PIB. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise În ceea ce privește supraimpozitarea lor, așa cum propune Marcel Ciolacu, în decembrie 2020 CCR a respins un proiect de lege în acest sens. Obiecția de neconstituționalitate, formulată de Avocatul Poporului și Curtea Supremă, a fost admisă în totalitate, iar legea a fost declarată neconstituțională în ansamblul ei. Judecător raportor în acest caz a fost fostul șef al Secției Speciale de anchetare a magistraților, Gheorghe Stan.

Boloş susţine demersul PSD privind rediscutarea procentului din PIB alocat pensiilor în PNRR Foto: News.ro
Politică

Boloș susține demersul PSD

Marcel Boloş, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), susţine demersul PSD și al ministrului Muncii, Marius Budăi, privind rediscutarea procentului din PIB alocat pensiilor în PNRR, deși mai mulți oficiali au avertizat că va produce întârzieri în absorbția fondurilor alocate prin acest plan. Sâmbătă, Boloș spunea că se poate renunța la cota unică de impozitare, „dacă e să discutăm de o politică fiscală la nivel de ţară şi dacă este în discuţie impozitarea proprietăţilor”, o altă solicitare a PSD. Boloș susține demersul PSD Iată ce a spus Boloș, numit ministru cu susținerea PNL, despre propunerea lui Budăi de a se renegocia procentul din PNRR alocat pensiilor, potrivit news.ro: „Chiar îl felicit pentru această iniţiativă pe care o are, îndrăzneaţă, şi îl susţin. E o perioadă în care aceste măsuri care te împiedică să vii în ajutorul oamenilor nu prea stau în picioare. Să nu uităm că atunci când s-a negociat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Uniunea Europeană avea un singur tip de criză de gestionat. Era criza COVID şi criza medicală. Pe când, ulterior, după ce lucrurile au evoluat, acum suntem în situaţia în care avem trei crize – criza războiului din Ucraina şi în plus mai avem o criză la utilităţi şi mai avem una care stă în aşteptare şi care v-am menţionat-o (criza alimentară - n.r.) – deci condiţiile de acum ale traiului oamenilor şi a restructurării cheltuielilor publice nu mai seamănă cu cele de la începutul negocierii şi primele momente ale negocierii PNRR, aşa încât demersul dumnealui este unul cât se poate de firesc. Avem o rată a inflaţiei de 14%, avem 3,2 milioane de oameni în risc de deprivare materială şi risc de sărăcie extremă, acestea sunt nişte realităţi. Dacă dumnealui nu ar lupta pentru acest lucru, nu cred că i-ar face cinste demnitatea de ministru. Eu susţin acest demers, dar în acelaşi timp susţin şi sunt convins că tot ceea ce noi facem acum şi luăm ca măsuri pe partea socială trebuie să fie dublate de aceeaşi ritmicitate, dacă nu cu o cât mai mare dinamică a atragerii fondurilor pentru realizarea de investiţii”. Crețu: modificarea PNRR, doar în caz de dezastru natural Sâmbătă, la Antena 3, el spunea: „Cu impozitul progresiv? Depinde dacă e să discutăm de o politică fiscală la nivel de ţară şi dacă este în discuţie impozitarea proprietăţilor, impozitul progresiv poate să fie o soluţie”. Europarlamentarul Corina Creţu a afirmat că înţelege „eforturile pe care le face domnul ministru al Muncii şi îngrijorarea sa faţă de explozia aceasta de preţuri şi modul în care fac faţă pensionarii”; însă consideră că problema în această privinţă poate fi rezolvată mai rapid prin compensări de la bugetul de stat. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev „După cum ştiţi Comisia Europeană a răspuns printr-o comunicare oficială despre modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă că această modificare se poate face doar în situaţii excepţionale cum ar fi, de pildă, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar deja noi suntem întârziaţi. Termenul limită este 2026, dar trebuie contractate până în decembrie 2023 toate lucrările. Deci practic ar trebui să ne concentrăm pe preluarea acestor fonduri şi găsite soluţii de la bugetul de stat pentru pensionari”, a explicat Crețu, care a fost comisar european.

Atacuri în valuri ale miniștrilor împotriva PNRR
Politică

Atacuri în valuri ale miniștrilor împotriva PNRR

Atacuri în valuri ale miniștrilor din cabinetul Ciucă împotriva PNRR: atât liberalii, cât și social-democrații, au obiecții față de prevederile PNRR. Până acum, România nu a îndeplinit nici unul din obiectivele pe care singură și le-a asumat prin acest program. În ceea ce privește renegocierea sa, fostul comisar european Corina Crețu a explicat, acum câteva zile, că ea este posibilă doar în caz de dezastru natural. Tot ea a arătat că până în 2023 trebuie „contractate toate lucrările”. Atacuri în valuri ale miniștrilor împotriva PNRR „Secretarul general al European Trade Union Confederation (ETUC), Luca Visentini, susţine, în faţa Comisiei Europene, nevoia de flexibilizare a prevederilor din PNRR în care se menţionează că pensiile românilor nu ar trebui să depăşească 9,4% din PIB până în 2070, poziţie exprimată deja de Ministerul Muncii şi de PSD. Iată că nu doar confederaţiile naţionale, ci şi cea europeană au înţeles că aceste prevederi din PNRR sărăcesc nu doar actualii pensionari, ci şi pe cei viitori”, a scris pe Facebook, ministrul Muncii, Marius Budăi. Joi seara, și ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a atacat PNRR, chiar dacă inițial el a arătat că România riscă să piardă 30 de miliarde de euro. El a spus că „unele ținte sunt greu de atins”. „Dar mai este un aspect şi aici trebuie văzut cum a fost gândit acest PNRR şi dacă toate jaloanele, ţintele asumate de România, inclusiv încadrarea lor în timp, sunt rezonabile. Sunt ţinte foarte ambiţioase şi trebuie să ne asigurăm că le putem îndeplini”, a afirmat Burduja. Miercuri, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a susținut că în toamnă va fi renegoaciat PNRR: „Probabil că, undeva din toamnă, se va pune problema acestei renegocieri (a PNRR, n.r.), pentru că procesul este unul de durată. La această renegociere nu se poate merge doar cu o măsură, gen că vreau ca în PNRR să fie introduse irigaţiile pentru agricultură. Nu. Va trebui să avem acest pachet de măsuri integrat cu care se va merge la această negociere şi, mai mult, să avem motivele pentru care noi solicităm renegocierea, bine consolidată”. Modificarea PNRR, doar în caz de dezastru natural Însă fostul comisar european Corina Crețu a explicat că este practic imposbilă renegocierea și, dacă ar avea loc, ar duce la întârzieri mari: „După cum ştiţi, Comisia Europeană a răspuns printr-o comunicare oficială despre modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă că această modificare se poate face doar în situaţii excepţionale cum ar fi, de pildă, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar deja noi suntem întârziaţi. Termenul limită este 2026, dar trebuie contractate până în decembrie 2023 toate lucrările. Deci practic ar trebui să ne concentrăm pe preluarea acestor fonduri şi găsite soluţii de la bugetul de stat pentru pensionari”. Datele publice, de pe site-ul Comisiei Europene, arată că România n-a îndeplinit nici o țintă din cadrul PNRR. Alte state au primit deja zeci de miliarde din prima tranșă de bani, România nici măcar nu a depus cerere de plată. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria

Budăi spune că săptămâna de lucru de patru zile este o propunere serioasă Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Săptămâna de lucru de patru zile

Ministrul Muncii, Marius Budăi, spune că săptămâna de lucru de patru zile este „o propunere extrem de serioasă”. El a vorbit, la interviurile Digi24.ro, despre posibilitatea implementării săptămânii de lucru de patru zile în România, în condițiile în care, conform unui sondaj recent, 80% dintre români și-ar dori un astfel de regim de muncă. Săptămâna de lucru de patru zile, o propunere serioasă „E o chestiune extrem de serioasă, trebuie dezbătută. Sunt țări în Europa care au implementat deja acest lucru, se discută și în Belgia, acum, din câte știu, pentru o posibilitate, nu obligativitate. Eu cred că discuția ar trebui să pornească cu specialiști din Ministerul Sănătății, din Ministerul Muncii, patronate și sindicate. Propunerea este extrem de serioasă și trebuie să vedem dacă la noi, în România, în această perioadă, cu aceste crize – sanitară, de securitate, economică – este oportună o această măsură. Nu am toate elementele, nu mă pronunț, pentru că aș avea instinctul – așa cum simt eu piața muncii acum, să nu fiu de acord pentru că și așa avem un deficit foarte mare al forței de muncă. Dar, repet, sunt adeptul unui dialog social așezat și, dacă în urma acestuia se va agrea această măsură, atunci cu siguranță voi fi un susținător, dar atunci când voi avea toate elementele. Deja am avut discuții cu o parte dintre sindicate și patronate, unele patronate agreează, altele sindicate nu vor să mărească programul de lucru. Avem o directivă care ne creează un echilibru între profesional și mediul familial. Trebuie să le luăm pe toate în calcul – discuția este mai mare”, a spus Marius Budăi la interviurile Digi24.ro. Citește și: Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: locul 62 în lume în clasamentul UIT. Sub Bangladesh, Rwanda sau Benin

Cetățenii ucraineni se pot angaja fără restricții Foto: Poliția de frontieră
Eveniment

Cetățenii ucraineni se pot angaja

Cetățenii ucraineni care intră în România se pot angaja fără restricții, a anunțat ministrul Muncii, Marius Budăi. Cetățenii ucraineni se pot angaja fără restricții El a scris luni, pe Facebook, că Guvernul a modificat legislaţia pentru ca toţi cetăţenii ucraineni care intră în ţara noastră şi doresc să se angajeze să o poată face fără niciun aviz sau restricţie. ”Contăm pe sprijinul Uniunii Europene pentru a ne ajuta cu decontarea acestor cheltuieli pe care le facem acum din fondul de rezervă”, a mai arătat ministrul. ”Trăim vremuri dificile, dar ne adaptăm din mers pentru a ajuta atât refugiaţii ucraineni, cât şi cetăţenii şi firmele româneşti. Astfel, am modificat legislaţia pentru ca toţi cetăţenii ucraineni care intră în ţara noastră şi doresc să se angajeze să o poată face fără nici un fel de aviz sau restricţie, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, mai ales că şi patronatele româneşti reclamă o lipsă a forţei de muncă”, a scris ministrul pe Facebook. Marius Budăi arată că ”persoanele cu dizabilităţi care sosesc din Ucraina vor putea beneficia de protecţie şi tratament în centrele din ţara noastră, prin modificările făcute prin această OUG!”. ”Contăm pe sprijinul Uniunii Europene pentru a ne ajuta cu decontarea acestor cheltuieli pe care le facem acum din fondul de rezervă”, precizează Marius Budăi, citat de news.ro. Până luni dimineața, în România au intrat în total 261.445 de refugiați ucraineni şi au ieşit 192.312, potrivit anunțului făcut de Poliția de Frontieră. Practic, în România au rămas 69.133 de ucraineni. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kiril: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” Toate punctele de frontieră din țara noastră lucrează la capacitate maximă, fiind suplimentat personalul care îşi desfăşoară activitatea la controlul documentelor de călătorie.

PNRR, renegociat doar în situații excepționale Foto: Facebook Marius Budăi
Politică

PNRR, renegociat doar în situații excepționale

PNRR poate fi renegociat doar în situații excepționale, a explicat, azi, Comisia Europeană. Precizările vin după ce liderii PSD au susținut insistent că vor renegocia acest acord. PNRR, renegociat doar în situații excepționale Comisia Europeană arată, într-un răspuns oferit la solicitarea Digi 24, că modificarea Planului de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu se poate face decât în situaţii excepţionale, cum ar fi, spre exemplu, dezastre naturale de dimensiuni istorice, iar o astfel de renegociere ar duca la întârzierea reformelor şi la pierderea unor fonduri. Reprezentanţii Comisiei Europene arată, potrivit Digi 24, că aşteaptă să vadă o încurajare a ieşirii la pensie cât mai târziu prin oferirea de stimulente celor care se pensionează la vârste cât mai înaintate. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a susținut însă că nu a avansat niciodată renegocierea „din temelii” a PNRR, ci doar „optimizarea” unor aspecte prevăzute în acesta, cum ar fi procentul din PIB alocat pensiilor. Budăi mai spune şi că, în opinia PSD, „este inadmisibil şi de neacceptat” ca o persoană să fie obligată să muncească până la 70 de ani. Citește și: Putin, asaltat telefonic sâmbătă de Biden și Macron. Occidentul amenință cu sancțiuni drastice. SUA trimit 3.000 de soldați în Polonia Budăi nu se lasă Ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, afirmă, la rândul său, că nu a propus niciodată renegocierea PNRR, ci „optimizarea acestuia”. „Haideţi să le luăm pe rând, să înţelegem exact ce am susţinut până acuma. Comisia s-a referit la acele dezastre naturale, de o renegociere per total a PNRR. Nici sub o formă nu am spus aşa ceva! Noi am scris şi în programul de guvernare, am spus şi în discuţiile pe care le-am avut în Coaliţie, de o optimizare în anumite puncte, nu vorbim de o renegociere per total a PNRR. (...) Trebuie să înţelegem că nu ne dorim sub nicio formă să punem în pericol implementarea PNRR. Din contră, suntem extrem de determinaţi să implementăm acest PNRR şi reformele legate de PNRR. Noi, în coaliţie, ne asumăm să facem tot posibilul pentru binele cetăţenilor români, nu ne asumăm să pierdem bani. (...) Or, acel procent – sunt încă o dată extrem de ferm - acel procent de 9,4% nu este suficient pentru a realiza un alt jalon din PNRR care înseamnă reforma pensiilor prin rezolvarea inechităţilor din sistem”, a declarat ministrul Muncii, sâmbătă după amiază, la Digi24, citat de news.ro. Nu vrea pensionare la 70 de ani În ceea ce priveşte pensionarea la vârste cât mai târzii, Budăi atrage atenţia să în România speranţa de viaţă este mai mică decât în alte state membre ale Uniunii Europene. „Aici, Comisia Europeană trebuie să înţeleagă care este speranţa de viaţă din România, care au fost condiţiile de lucru de până acum din România, pentru că avem foarte mulţi oameni care au lucrat în condiţii grele (...) or să-i spui acelei persoane că trebuie să stai tu în muncă până la 70 de ani, din punctul PSD de vedere este inadmisibil şi de neacceptat. Nu vom accepta aşa ceva”, adaugă ministrul Muncii.

Nu vreau să vând iluzii pensionarilor, spune premierul Ciucă Foto: Facebook Nicolae Ciucă
Politică

Nu vreau să vând iluzii pensionarilor

Nu vreau să vând iluzii pensionarilor, a spus premierul Nicolae Ciucă într-un interviu pentru Antena 3. El s-a referit la dorința ministrului PSD al Muncii, Marius Budăi, de a renegocia procentul din PIB alocat pensiilor, procent limitat prin PNRR la 9,4% din PIB. Citește și: Cu ce l-a servit Putin pe Macron: cină cu șase feluri de mâncare și vinuri din podgorii rusești Nu vreau să vând iluzii pensionarilor „Am avut discuții cu dl ministru Budăi, am avut discuții la nivelul coaliției cu liderii partidelor, am căzut de comun acord să prezentăm discuțiile pe care le-am avut la Comisia Europeană. Este foarte corect că în interiorul documentelor de referință nu este trecută o dată anume pentru a renegocia anumite capitole sau puncte în PNRR. În schimb, discuția a fost de următoarea manieră: 'Haideți să vedem în primii doi, concret ce s-a realizat și pe urmă putem să discutăm'. Îl înțeleg foarte bine pe dl ministru, am pus în centrul programului de guvernare cetățeanul român, vom face tot ce este posibili că prin deciziile pe care le luăm să putem asigura acel venit pe care cetățeanul român îl merită când a ieșit la pensie, asigurarea unui trăi decent. Personal, i-a zis dlui ministru (Budai) că merg cu domnia să la Bruxelles și negociem tot ce este de negociat în condițiile în care trebuie să avem modificări la legea pensiior, la legea salarizării, și să punem pe masă concret ce dorim”, a afirmat Ciucă, la Antena 3. Întrebat dacă anul acesta pensionarii ar putea primi bani în plus, premierul a fost rezervat: „Eu sunt foarte optimist dar și realist în același timp și nu vreau să vând iluzii nimănui. În funcție de bugetul pe care îl avem la dispoziție, în funcție de colectări”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră