miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

bihor

51 articole
Eveniment

Medicii șpăgari care au fost prinși luând mită de sute de ori scapă pe bandă rulantă, prin prescrierea faptelor

Medicii șpăgari care au fost prinși luând mită de sute de ori în doar o lună a anului 2015 scapă pe bandă rulantă, prin prescrierea faptelor. Ieri, un medic sătmărean, angajat al Casei Județene de Pensii Bihor, a scăpat de închisoare, deși avea peste 250 de capete de acuzare pentru luare de mită. Fapta sa s-a prescris. Acum două săptămâni, un alt dosar pentru șpăgi în serie, tot al unui doctor de la casa de pensii din Bihor, s-a prescris. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Medicii șpăgari scapă prin prescrierea faptelor Doctorul care a scăpat ieri, prin prescrierea faptelor, a fost trimis în judecată în decembrie 2020. Procurorii DNA au susținut că medicul ar fi luat: sume cuprinse între 50 şi 2000 de lei, respectiv între 50 şi 500 de euro (în total 90.370 de lei, 17.760 de euro, 100 de dolari americani, 20 de sticle de alcool dublu distilat din fructe (palincă) două pachete de cafea marca Lavazza de 250 grame fiecare) Potrivit DNA, șpăgile sale totalizau „491 de acte materiale”. El primea mită pentru a rezolva dosarele cu incadrarea în diferite grade invaliditate. Totuși, magistrații Tribunalului Satu Mare au dispus confiscarea specială a sumelor de bani obţinute prin săvârşirea infracţiunii, respectiv: 68.750 lei şi 17.410 euro. Citește și: Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat 20 de șpăgi pe zi ca să-și facă datoria față de un invalid La 3 octombrie, o doctoriță care lucra tot la casa de pensii din Bihor și fusese prinsă cu 271 de șpăgi a scăpat prin prescriere. În primă instanță, Tribunalul Bihor o condamnase pe doctorița Emilia Mariana Cun la trei ani de închisoare cu suspendare și plata unei amenzi penale de 20.000 de lei. Însă, la 2 octombrie, Curtea de Apel Oradea a constatat că faptele s-au prescris. Curtea a aplicat deciziile pe prescripție ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ea era acuzată că, între 18 mai și 15 iunie 2015, ar fi primit bani, produse alimentare, alcoolice și cosmetice de la 272 de persoane. În total, aproape 29.000 de lei, 900 de euro și 10.000 de forinți în mai puțin de o lună, relatează Bihon. Potrivit informațiilor din hotărârea primei instanțe, erau zile în care peste 20 de persoane ar fi lăsat la cabinetul doctoriței din cadrul Serviciului de Expertiză Medicală Bihor, plicul cu „atenții”: între 50 de lei și 400 de lei pe pacient. În schimbul șpăgilor, Emilia Cun nu ar fi făcut decât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu: întocmea decizii medicale asupra capacității de muncă a persoanelor care solicitau încadrarea într-un grad de invaliditate, efectua revizuirea medicală a pensionarilor de invaliditate aflați în evidență ori întocmea formularele de concluzii medicale la revizuire ori referitoare la concediile medicale.

Medicii șpăgari care au fost prinși luând mită de sute de ori scapă pe bandă rulantă, prin prescrierea faptelor
Legea ar permite Consiliului Județean Bihor să aibă 626 de angajați. Bolojan a păstrat doar 340
Politică

Legea ar permite Consiliului Județean Bihor să aibă 626 de angajați. Bolojan a păstrat doar 340

Legea ar permite Consiliului Județean (CJ) Bihor să aibă 626 de angajați, dar președintele acestei insituții, Ilie Bolojan, a păstrat doar 340. Precizarea a venit chiar de la președintele CJ Bihor, care a explicat ce efecte va avea proiectul de lege pentru care guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea, dacă va trece de Curtea Constituțională. Citește și: Judecătorii de la Cluj, deciși să nu-l lase pe Cherecheș să scape cu fuga: primarul din Baia Mare, pus sub control judiciar. Magistrații accelerează procesul, ca să evite prescrierea Bolojan le-a spus, ieri, consilierilor județeni, că pachetul Ciolacu nu va impune multe schimbări în structura de personal a consiliului. Bolojan a păstrat doar 340 „În prezent Consiliul Județean Bihor are 87 posturi ocupate, cu tot cu conducere, din care patru funcții de șef de birou se vor desființa. Mai avem, de asemenea, 10 posturi de execuție vacante și cinci temporar vacante. Din cele patru funcții de șef de birou, două vor fi efectiv desființate, iar celelalte două, de la Direcția Tehnică, se vor transforma în funcții de șef de serviciu, având în vedere încărcarea foarte mare cu lucrul la Direcția Tehnică și necesitatea de a fi persoane care să răspundă și să gestioneze proiectele de sute de milioane de euro”, a explicat președintele CJ Bihor, citat de Bihoreanul. Pe de altă parte, Bolojan a mai precizat că, potrivit legii, CJ Bihor și instituțiile subordonate ar putea avea, raportat la numărul de locuitori ai județului, 626 posturi, însă în prezent sunt doar 340, „deci acest lucru (n.r. – noua legislație pentru reducerea posturilor) nu ne va afecta”. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de ecnomii se pot face și în alte locuri”, relata, în aprilie, președintele CJ Bihor.

Bihor, Satu Mare, Timiș și Cluj, județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte. În Vaslui sunt peste o sută, datele din toată țara - contradictorii
Eveniment

Bihor, Satu Mare, Timiș și Cluj, județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte. În Vaslui sunt peste o sută, datele din toată țara - contradictorii

Bihor, Timiș și Cluj sunt județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte. Județul Bihor a anunțat miercuri această realizare. În septembrie 2022, subprefectul de Timiș și președintele Consiliului Județean Cluj susțineau că au îndeplinit deja acest obiectiv. Potrivit B1 TV, nici în Satu-Mare nu ar mai fi școli cu toaleta în curte. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri În țara ar mai fi peste 200 de școli în această situație spune ministrul Educației, dar datele sunt neclare. „Din câteva mii au rămas 200, 200 şi un pic şi urmează ca printr-o linie dedicată de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene să finalizăm şi această chestiune. Ea ţine de autorităţile publice locale”, a afirmat, în iunie, ministrul Educației, Ligia Deca. Însă, în iulie 2023, B1 TV prezenta date mult mai dramatice: „În prezent, în România sunt 702 de unități de învățământ cu structuri arondate (grădinițe, școli primare și gimnaziale) care nu au toalete în incinta instituției de învățământ, potrivit datelor adunate din toate județele țării, exceptând Bucureștiul și județele Ilfov și Suceava, care nu au răspuns solicitărilor făcute în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile publice. Județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte „O veste foarte bună este că, începând cu anul școlar 2023-2024 nu mai există în Bihor unități de învățământ care dețin grupuri sanitare neconforme, situate în curte, fără apă curentă și fără canalizare”, a declarat, miercuri, inspectorul școlar general din Bihor, Horea Abrudan. „S-au achiziționat containere cu grupuri sanitare, pentru băieți și fete, cu coridor (n.r. de legătură cu școala) acoperit, astfel încât copiii să nu meargă prin ploaie. Sunt dotate cu apă curentă și au fosă septică”, a explicat inspectorul școlar general, citat de Bihoreanul. Clujul a reușit această performanță din 2022. „Deși nu este o laudă și ar trebui să constituie peste tot o normalitate a zilelor noastre, mă bucur să constat că atingerea obiectivului asumat la nivelul administrației județene a fost confirmată și de Inspectoratul Școlar în acest început de an educațional. Clujul este singurul județ din țară cu școli și grădinițe racordate integral la apă curentă și cu toalete în interiorul clădirilor, iar această stare datează deja de doi ani”, declara, în septembrie 2022, Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj. „ZERO latrine în curțile școlilor din Timiș. Este important faptul că în 2022 toți elevii din județul Timiș au acces la unități de învățământ cu grupuri sanitare racordate la apă curentă și canalizare”, scria, tot în septembrie 2022, subprefectul de Timiș, Sorin Ionescu. Teleorman, Vrancea și Vaslui, cu zeci de unități școlare cu toaleta în curte În schimb, în restul țării ar mai fi peste 200 de școli cu toaleta în curte, apreciază Euronews România. Doar în Dolj ar fi 22 de astfel de unități școlare. „Vaslui este județul din România care domină la capitolul toaletelor în curtea instituției. Acolo, nu mai puțin de 111 unități școlare mai au încă wc-uri în curte”, arăta, în iulie 2023, postul B1 TV. În Teleorman sunt 52 de instituții de învățământ fără toalete, iar în județul Olt sunt 42, afirma acest post. În Buzău, 12 unităţi de învăţământ din judeţ nu deţin autorizaţie sanitară, iar 64 (13,25% din total) au grupuri sanitare în exteriorul clădirilor, racordate la fose septice, arată un raport al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) din acest județ, cu o săptămână înainte de începerea noului an şcolar. În Botoșani, din 470 de unități școlare, 20 mai sunt în această situație. În Sibiu, Școala Gimnazială Bruiu, Școala Gimnazială „Ioan Ban-Dascălu” Poiana Sibiului și Școala Gimnazială Râu Sadului mai au toalete în curte.

Cel mai mare județ din țară, Iași, investiții la jumătate față de Cluj și cu o treime mai mici față de Bihor
Economie

Cel mai mare județ din țară, Iași, investiții la jumătate față de Cluj și cu o treime mai mici față de Bihor

Iașiul, bătut de Cluj și Bihor. Există administraţii locale românești atât de performante încât pun în umbră cel mai mare judeţ din ţară, cel cu mai mult de un milion de locuitori, Iaşiul. Iașiul, bătut de Cluj și Bihor Mesajele administraţiei ieșene despre investiţiile făcute din când în când nu vor face niciodată aluzie la ce se întâmplă în curtea altora. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Nici măcar o vizită ministerială, cum a fost cea recentă a Ralucăi Turcan, de la Cultură, nu s-a lăsat cu vreun anunţ de alocare de cine ştie ce fonduri pentru vreun imobil de patrimoniu din cine mai ştie câte sunt practic abandonate în Iaşi. S-a lăsat în schimb cu un mesaj nerostit de genul "poate că Guvernul sau autorităţile de management care gestionează fondurile europene îţi dau, dar nu-ţi şi bagă în traistă". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% pentru că absorb fonduri europene. Bolojan, președintele CJ Bihor, și Birta, primarul din Oradea - doar 25%
Eveniment

Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% pentru că absorb fonduri europene. Bolojan, președintele CJ Bihor, și Birta, primarul din Oradea - doar 25%

Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% pentru că absorb fonduri europene, arată datele publice de pe site-urile acestor instituții. În schimb, Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, și Florin Birta, primarul din Oradea iau doar un spor de 25%, deși acest județ și acest oraș sunt campioane la absorbție. Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% De exemplu, la Bistrița Năsăud, unde președinte este pesedistul Emil Moldovan, la indemnizația lunară de 18.720 de lei se adaugă un spor de 9.360 lei, denumit pompos „Majorarea indemnizației lunare conform art.16 alin.(2) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare” - de fapt sporul pentru fonduri UE. Potrivit ultimei liste cu salarii de la acest consiliu județean, doar președintele și vicepreședinții beneficiază de acest spor, nu și angajații consiliului. Vicepreședinții consiliului județean sunt de la PSD și PMP. În Argeș, aceeași situație: președintele Ion Mânzină, de la PSD, și cei doi vicepreședinți, ambii de la PSD, iau un spor de 50% la salariul de bază pentru că lucrează cu fonduri europene. La ceilalți angajați ai primăriei, pe lista publicată nu figurează sporurile. Indemnizațiile conducerii sunt identice cu cele din Bistrița Năsăud, 18.720 de lei, plus spor de 9.360 lei. Și în Olt, unde președinte este Marius Oprescu, de la PSD, sporul pentru fonduri europene este de 50%, pentru conducerea consiliului. La fel în Botoșani, unde președinte al Consiliului Județean este Doina Feodorovici, de la PSD. Bacău, condus de Valentin Ivancea (PSD): sporuri de 50% pentru președinte și vicepreședinții consiliului județean. În mai multe județe conduse de lideri PSD, precum Teleorman, aceste informații sunt imposibil de găsit pe site-ul instituției. Citește și: Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou. Activitatea agenției, potrivit datelor de pe site: zero Bihorul, modest. Boc - 50% La Buzău și Vaslui, tot fiefuri PSD, președinții Consiliului Județean s-au limitat la sporuri de 25% din indemnizația lunară. În Bihor, lista salariilor precizează că indemnizațiile lunare ale președintelui - Ilie Bolojan - și ale vicepreședinților se majorează cu doar 25%. La Oradea, se precizează: „Indemnizatia lunară a primarului și indemnizaţiile lunare ale viceprimarilor au fost majorate cu 25% având în vedere implementarea proiectelor finantate din fonduri europene nerambursabile”. Salariile personalul nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile beneficiază de sporuri între 10 și 40% (maximum prevăzut fiind de 50%), în funcție de timpul alocat acestor proiecte. Dintre primarii PNL, Emil Boc primește sporul maxim, de 50%, pentru absorbția fondurilor europene. Și la CJ Arad, condus de liberalul Iustin Cionca, sporul acesta este dus la maximum, de 50%.

Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată de 272 de șpăgi, doctoriţa Cun a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Deciziile de pensionare pe caz de invaliditate, contra mită
Eveniment

Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată de 272 de șpăgi, doctoriţa Cun a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Deciziile de pensionare pe caz de invaliditate, contra mită

Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată că a luat nu mai puțin de 272 de șpăgi, doctoriţa Emilia Cun, de la Serviciul de Expertiză Medicală a casei de pensii Bihor, a scăpat cu o pedeapsă de trei ani de închisoare, cu suspendare. Decizia a fost pronunțată de Tribunalul Bihor, dar poate fi atacată la Curtea de Apel Oradea. Justiția viitorilor pensionari speciali Faptele de care este acuzată doctorița Cun s-ar fi petrecut într-o singură lună, între 18 mai și 15 iunie 2015, când a fost sub supraveghere și, la final, arestată. În această perioadă, mita încasată a fost de mită de cel puţin 28.770 lei, 900 euro şi 10.000 forinți. „Potrivit informațiilor menționate în hotărârea Tribunalului Bihor, erau zile în care peste 20 de persoane lăsau plicul cu „atenții” – între 50 de lei și 400 de lei pe pacient – la cabinetul doctoriței.Procurorii arătau că, în schimbul șpăgilor, medicul Emilia Cun nu ar fi făcut altceva decât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu: întocmea decizii medicale asupra capacității de muncă a persoanelor care solicitau încadrarea într-un grad de invaliditate, efectua revizuirea medicală a pensionarilor de invaliditate aflați în evidență ori întocmea formularele de concluzii medicale la revizuire ori referitoare la concediile medicale”, scrie Bihon.ro. „Majoritatea martorilor audiaţi au invocat practica din acea vreme, recunoştinţa faţă de modul de îndeplinire a atribuţiilor profesionale. O minoritate au recunoscut influenţa din partea altor persoane (fie tot pacienţi, fie alte cunoştinţe) sau au avut experinţe personale negative, în care nu au dat sume de bani, (ca urmare – n.n.) fiindu-le solicitate diverse alte acte medicale sau analize, fiind trimişi la comisia de evaluare din altă localitate etc”, arată Tribunalul Bihor. Rețea de medici care expertizau pensionările pe caz de invaliditate În timpul anchetei, Emilia Cun a formulat un denunț împotriva lui Leontin Țîrle, fost director al Casei de Pensii Bihor. Doctorița relata că, în perioada 2014 – 2015, i-a dat diferite sume lui Țîrle, care știa că banii reprezintă ”atenții” de la pacienți pentru medici. Ca urmare a acestor mărturisiri, fostul șef de la Pensii a fost condamnat, în 2021, la patru ani de închisoare cu executare, iar sentința lui Cun a fost diminuată. În 2015, la casa de pensii din Bihor a fost descoperită o rețea de medici care luau șpagă. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli „Doctorii au fost acuzaţi că au transformat locul de muncă într-un sistem de fraudare a fondului de pensii, semnând, contra cost, deciziile de încadrare într-un grad de invaliditate, pe baza cărora solicitanţii primesc pensiile, indiferent dacă beneficiarii aveau sau nu acest drept. Ancheta a pornit în 2015, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, şi a fost preluată în acelaşi an de procurorii DNA care, ulterior, au identificat în total 25 de persoane care au făcut parte din "mafia" experţilor”, scrie Bihoreanul.

ANALIZA Soluția pe care Guvernul o ignoră: reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, așa cum a făcut Bolojan la Bihor. „Am concediat la început de mandat 50% din colegi”, a spus șeful CJ Bihor
Economie

ANALIZA Soluția pe care Guvernul o ignoră: reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, așa cum a făcut Bolojan la Bihor. „Am concediat la început de mandat 50% din colegi”, a spus șeful CJ Bihor

Soluția pe care Guvernul o ignoră, pe fondul încasărilor la buget sub ceea ce se estimase la începutul anului: reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, așa cum a făcut Ilie Bolojan (PNL) la Bihor. Bolojan a insistat de mai multe ori pe această soluție. Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, a arătat Bolojan, în aprilie 2023. „După doi ani funcţionăm cu jumătate din posturile care erau la preluarea mandatului, după ce ani de zile sume importante au fost pierdute pentru că instituţia a funcţionat cu organigrame umflate, şi funcţionăm cu o productivitate de 3-4 ori mai mare", detalia el, în octombrie 2022 Economiile, dirijate spre investiții Reducerea schemei de personal a CJ Bihor şi a instituţiilor subordonate a permis o economie de 13 milioane euro, alte zeci de milioane de lei fiind economisite prin aducerea tuturor structurilor organizatorice în clădirea din Parcul Traian prin rezilierea contractelor de închiriere care costau mii de euro lunar fiecare în mandatul precedent. În schimb, investiţiile din bugetul propriu s-au dublat, ajungând în primele 9 luni din 2022 la 140,7 milioane lei (faţă de 71,5 milioane lei în primele trei semestre din 2020), iar cele din fonduri nerambursabile pentru proiecte câştigate sau pe cale să fie lansate în execuţie bat spre 2 miliarde euro, arăta Bihoreanul, în octombrie 2022. La Ecolect, compania care gestionează staţia pe biomasă de la Săcueni, bugetul de funcţionare a fost redus de la 6 milioane lei, cât era în 2020, la 2 milioane lei în 2021 și 2022, în timp ce producţia de energie a crescut de la 250 MWh în 2019 la 1.350 MWh în 2022. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri Comasarea comunelor, abandonată Potrivit lui Bolojan mai sunt două soluții pentru reducerea cheltuielilor statului: a) „ridicarea numărului de locuitori pentru ca o comună să funcționeze de sine stătătoare, ceea ce impune fuziunea comunelor sau comunelor din suburbii cu marele orașe, lucru care se discutat în ultimii ani, dar nu s-a făcut nimic” și b) „dacă s-ar premia scăderea cheltuielilor pe cap de locuitor cu bani de investiții, dacă s-ar impune măsuri prin care dacă nu ai venit proprii suficiente care să îți acopere salariile să nu mai ai posibilitatea ca independent să stabilești numărul de salariați, grial de salarizare, pentru că, în fapt, tu stai pe banii statului român și nu este normal acest lucru”. „Avem primării care au grade de încasare de 40-50% și e o abordare a primarilor de a nu-și deranja electorii și nu e normal ca statul să acopere neîncasările unei autorități”, a mai explicat președintele CJ Bihor. Singurul ministru care a invocat posibilitatea reducerii cheltuielilor de personal a fost Marcel Boloș (PNL): „Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns. În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale”.

Cea mai mare pensie din Bihor: 36.608 lei/lună. Este vorba de o judecătoare de la Înalta Curte, pensionată la 50 de ani, iar soțul - polițist, viitor beneficiar de pensie specială
Eveniment

Cea mai mare pensie din Bihor: 36.608 lei/lună. Este vorba de o judecătoare de la Înalta Curte, pensionată la 50 de ani, iar soțul - polițist, viitor beneficiar de pensie specială

Cea mai mare pensie specială din județul Bihor este de 36.608 lei/ lună, brut, adică 31.148 de lei net. Bihoreanul scrie că pensia este încasată de „o fostă judecătoare care a activat şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ)”. În decembrie 2022, pensia medie obișnuită era, în Bihor, de 1.739 de lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cea mai mare pensie din Bihor În 2022, de la ICCJ s-a pensionat judecătoarea Adina Claudia Cioflan, care până a fi numită la Înalta Curte a activat la diferite instanțe din Bihor. Cioflan a terminat dreptul la Universitatea din Oradea, în 1996, deci, probabil avea sub 50 de ani când s-a pensionat. Soțul ei este polițist, deci va beneficia de pensie specială. Interesant este că, potrivit ultimei declarații de avere, din 2022 - care acoperă anul fiscal 2021, când activa la Curtea de Apel Oardea - media veniturilor ei salariale lunare a fost puțin peste 20.000 lei pe lună. Cu o pensie netă de peste 31.000 de lei pe lună, ea a câștigat un plus la venituri de circa 50% - probabil urmare a celor circa nouă luni în care a activat la ICCJ. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Bihoreanul mai scrie că, în acest județ, pensia medie a foştilor magistraţi este de 21.333 lei. „66 din cei 136 primesc lunar între 20.000 şi 25.000 lei, 45 încasează între 15.000 şi 20.000 lei, 23 au pensii între 25.000-30.000 lei, iar 2 peste 30.000 lei. În ce îi priveşte pe foştii grefieri, cea mai mare pensie este de 15.823 lei, iar media e de 5.060 lei”, mai arată publicația.

Consiliul Judeţean Bihor construieşte 32 de platforme de colectarea deşeurilor
Mediu

Consiliul Judeţean Bihor construieşte 32 de platforme de colectarea deşeurilor

Consiliul Judeţean Bihor construieşte 32 de platforme de colectarea deşeurilor. Valoarea totală estimată a proiectului se ridică la 35.470.158,34 lei, fără TVA. Termenul pentru depunerea ofertelor este 19 aprilie 2023, iar finanţarea va fi asigurată din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, arată news.ro. Consiliul Judeţean construieşte platforme de colectarea deşeurilor Potrivit Consiliului Judeţean Bihor, centre de colectare a deşeurilor prin aport voluntar vor fi construite în localităţile Auşeu, Avram Iancu, Balc, Borş, Bunteşti, Chişlaz, Cociuba Mare, Copăcel, Drăgăneşti, Lazuri de Beiuş, Lăzăreni, Nojorid, Paleu, Spinuş, Ştei şi Vaşcău. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acestea se vor adăuga altor 16 platforme prevăzute în Beiuş, Marghita, Salonta, Aleşd (acestea sunt în curs de finalizare a lucrărilor), Valea lui Mihai şi Săcueni, Sântandrei, Tinca, Ceica, Oşorhei, Tileagd, Vadu Crişului, Bratca, Popeşti, Sânmartin şi Sânnicolau Român (acestea au fost lansate în licitaţie deja, iar ofertele sunt în evaluare). „În fiecare centru vor fi amplasate containere de mari dimensiuni pentru colectarea separată a următoarelor tipuri de deşeuri: materiale textile, bunuri reutilizabile, metalice, obiecte de uz casnic, sticlă, electrice/electrocasnice/electronice, materiale plastice, hârtie/carton, lemn/mobilier, vegetale, resturi din construcţii şi deşeuri care au un conţinut periculos. Citește și: Un caz șocant pentru politicienii români: după zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari, bani strânși când lucra la Banca Mondială Consiliul Judeţean Bihor finanţează construirea şi dotarea platformelor. Primăriile vor asigura condiţiile necesare exploatării acestor centre de colectare separată a deşeurilor şi vor crea regulamentul prin care acestea vor putea deservi şi alte unităţi administrativ-teritoriale. Fiecare cetăţean va putea depozita, cu titlu gratuit, în primii 3 ani de funcţionare a platformelor”, a transmis CJ Bihor.

Direcţia Silvică Bihor, două recorduri în 2022: peste 1,5 milioane de puieţi plantaţi şi acţiune de mega-voluntariat
Mediu

Direcţia Silvică Bihor, două recorduri în 2022: peste 1,5 milioane de puieţi plantaţi şi acţiune de mega-voluntariat

Direcţia Silvică Bihor a stabilit două recorduri în 2022: peste 1,5 milioane de puieţi plantaţi şi o acţiune de mega-voluntariat, a anunţat directorul Teodor Suciu, cu ocazia demarării Lunii plantării arborilor. La acțiunea de voluntariat au participat peste 1.500 de persoane, într-o singură zi. Direcţia Silvică Bihor, două recorduri în 2022 „Ca în fiecare an, iată că dăm startul Lunii plantării arborilor, în eforturile pe care le facem an de an în asigurarea continuităţii în spaţiu şi timp a pădurilor. Anul 2022 a fost anul provocării pentru silvicultorii bihoreni, deoarece am avut un program record de împădurire, an ce a fost încheiat cu plantarea a peste 1,5 milioane de puieţi, record în cel puţin ultimii 20 de ani. Tot în domeniul împăduriri, anul trecut am avut o altă acţiune record - o plantare la care au participat peste 1.500 de voluntari, o acţiune unică în judeţul nostru, ca anvergură, care a avut ca urmare plantarea într-o singură zi a peste 26.000 de puieţi. A fost un lucru extraordinar pentru mine, pentru că am văzut în teren oameni din toate categoriile sociale, implicaţi, preocupaţi să dea o mână de ajutor", a declarat miercuri, pe teren, directorul Direcţiei Silvice Bihor, ing. Teodor Suciu. O altă acţiune similară de voluntariat, care să depăşească ca amploare cea de anul trecut, va avea loc, potrivit directorului Suciu, în data de 19 martie, la Ocolul Silvic Tinca şi va fi organizată în colaborare cu Asociaţia "Cătunul Verde", Asociaţia "Crişana 6", Clubul sportiv Rune şi Asociaţia Masai. Se plantează gorun, stejar pedunculat şi paltin de munte Deschiderea "Lunii plantării arborilor" a avut loc pe un şantier de 1,2 hectare în pădurea comunei Paleu, unde vor fi plantaţi 6.000 de puieţi de gorun, stejar pedunculat şi paltin de munte, dintr-un amplu program al instituţiei pe acest an, de peste 1,27 milioane de puieţi din 18 specii diferite. Primii puieţi de stejar au fost plantaţi în acest areal de directorul Direcţiei Silvice Bihor, Teodor Suciu şi inspectorul şef al Gărzii Forestiere Oradea, Dan Maxim, cărora li s-au alăturat şi ceilalţi specialişti, prezenţi pentru acest eveniment, reprezentanţi ai Gărzii Forestiere şi ai Direcţiei Silvice Bihor. Citește și: O pesedistă din Călărași, care a lucrat la un salon de masaj, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai. CV-ul, de negăsit De ce este nevoie pentru o bună plantare "Pentru o bună plantare, într-o groapă cu dimensiuni de 30 cm, se pune pe fundul gropii pământ afânat; se aşează puietul cu rădăcina mocirlită, peste care se pun două cazmale de pâmânt, se bătătoreşte bine în jurul tulpinii călcând, după care se mai pun două-trei cazmale de pământ şi se calcă din nou de jur-împrejur. La final, deasupra, pământ afânat. Dacă e nevoie, în grădină, se udă cu o jumătate de găleată de apă. În pădure, sperăm să îi ude ploaia," a precizat inginerul Gheorghe Roman, responsabil regenerare la Ocolul silvic Oradea. Directorii silvicultori au verificat apoi modul de efectuare a lucrărilor de pregătire a terenului, iar directorul Suciu a discutat cu muncitorii zilieri din echipa prezentă la faţa locului. Potrivit responsabilului cu regenerarea pădurilor la DS Bihor, ing. Mircea Faur, în acest an, Direcţia Silvică Bihor va regenera o suprafaţă de 554,55 hectare din care 394,15 ha regenerări naturale şi 160,40 ha împăduriri. Pentru consolidarea plantaţiilor executate în anii anteriori se vor executa completări pe o suprafaţă de 86,20 ha şi refaceri plantaţii vechi calamitate pe 6,37 ha. Deoarece planurile nu sunt deloc reduse, şi pentru a putea fi realizate, directorul Suciu a menţionat că, aşa cum au lucrat şi în anii anteriori, se utilizează un sistem dual de achiziţionare directă a forţei de muncă, muncitori zilieri, respectiv prin achiziţionarea de servicii de la societăţi atestate. Bani din PNRR pentru refacerea arboretelor afectate de calamităţi O noutate pentru acest an, a subliniat directorul Suciu, completat de inspectorul şef Dan Maxim, este finanţarea la care se poate apela pentru refacerea arboretelor afectate de calamităţi, din PNRR. Chiar D.S. a pregătit un astfel de proiect pentru 55 de hectare pădure proprietate publică a statului şi altul pentru alte 16 hectare administrate, urmând să fie depuse spre finanţare. "Ministerul Mediului vine în sprijinul beneficiarilor cu anumite sume în două componente: pentru reîmpădurirea terenurilor afectate de calamităţi, respectiv pentru împădurirea terenurilor agricole, cu sume atât pentru plantare, cât şi pentru întreţinerea culturilor. (...) Sesiunea de depunere a proiectelor a fost deschisă în 25 noiembrie anul trecut şi continuă până în anul 2026, dar cu cât mai repede, cu atât mai bine, pentru că primul venit e şi primul servit," a precizat Dan Maxim.

Bihor: Balastieră ce îngroapă deşeuri în vederea amenajării unui iaz piscicol, amendată de Garda de Mediu
Mediu

Bihor: Balastieră ce îngroapă deşeuri în vederea amenajării unui iaz piscicol, amendată de Garda de Mediu

O balastieră ce îngroapă deşeuri în vederea amenajării unui iaz piscicol a fost amendată de Garda de Mediu, anunță comisarii din Bihor ai acestei instituții. Practic, peștii ar fi trăit peste un morman de deșeuri toxice. Citește și: Germania investește masiv pentru a produce energie curată: zeci de miliarde de euro, subvenții pentru regenerabile și hidrogen Balastieră ce îngroapă deşeuri, amendată de Garda de Mediu ”Ca urmare a verificărilor efectuate pe raza judeţului Bihor la operatorii economici care desfăşoară activităţi de extracţia pietrişului şi nisipului, comisarii Gărzii de Mediu Bihor au identificat un perimetru de exploatare în municipiul Oradea – Episcopia în care societatea efectua lucrări de amenajare a unui iaz piscicol prin utilizarea ca material de umplutură a diferitelor categorii de deşeuri”, a anunţat, joi, Garda de Mediu, citată de news.ro. Sursa citată a precizat că, din verificările efectuate în teren, comisarii Gărzii de Mediu Bihor au identificat câteva zeci de camioane de diferite categorii de deşeuri: mase plastice (ţevi de plastic, folii), anvelope uzate, deşeuri din construcţii amestecate cu deşeuri reciclabile, deşeuri de polistiren îngropate în pământ şi utilizate ca material de umplutură. ”Societatea comercială este sancţionată cu amendă în valoare de 70.000 lei pentru îngroparea acestor deşeuri! Din păcate nu este singurul caz de acest fel constatat în judeţul Bihor, în cazul mai multor balastiere care au ca destinaţie finală amenajarea de iazuri piscicole, s-a constatat în cursul anilor anteriori că au fost folosite pentru abadonarea şi îngroparea diverselor tipuri de deşeuri”, a mai transmis sursa citată. Garda de Mediu atrage atenţia persoanelor fizice şi juridice asupra modificărilor apărute recent în Ordonanţa de Urgenţă 92/2021 art. 20 astfel: (3) Abandonarea, aruncarea, precum şi ascunderea deşeurilor sunt interzise. (4) Eliminarea, deţinerea, păstrarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop sunt interzise. (5) Se interzice incendierea oricărui tip de deşeu şi/sau substanţă sau obiect. (6) Îngroparea deşeurilor de orice fel este interzisă. ”Încălcarea acestor prevederi, se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 45.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 50.000 lei la 70.000 lei, pentru persoanele juridice”, a mai transmis Garda de Mediu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online

Bolojan: Bihor este județul cu cei mai puțini funcționari pe cap de locuitor. „Am încercat să stimulăm transferul dinspre sectorul public către sectorul privat”, a spus președintele CJ Bihor
Politică

Bolojan: Bihor este județul cu cei mai puțini funcționari pe cap de locuitor. „Am încercat să stimulăm transferul dinspre sectorul public către sectorul privat”, a spus președintele CJ Bihor

Bihor este județul cu cei mai puțini funcționari pe cap de locuitor, a declarat președintele Consiliului Județean, Ilie Bolojan, la o dezbatere organizată de Curs de Guvernare. „Am încercat în acești ani să stimulăm transferul dinspre sectorul public către sectorul privat”, a spus liberalul. La conferința organizată de Curs de Guvernare, Bolojan a explicat cum a acționat ca primar al municipiului Oradea și ce proiecte are ca președinte de consiliu județean. Citește și: VIDEO Filmare virală: asalt al unei unități de elită a armatei ucrainene asupra pozițiilor rusești. Filmare cu camera de pe cască Bihor, județul cu cei mai puțini funcționari pe cap de locuitor Iată principalele declarații ale lui Bolojan, conform transcrierii Curs de Guvernare și Bihoreanul: O direcție importantă a fost să atragem capital pentru că nu aveam capital, nu aveam locuri de muncă, pe fondul dezindustrializării pe care am avut-o după anii 90 (...) Avem zeci de hectare probabil la nivelul fiecărei reședințe de județ, abandonate, de care ministerele nu mai știu, care sunt pline de bălării și pe fonduri europene au fost introduse utilitățile, au fost date companiilor și suntem în situația ca de la 75 de mii de angajați în 2008, acum avem peste 95 de mii de angajați, deci a fost o creștere de peste 20 de mii de locuri de muncă, care a însemnat investiții străine, dar și investiții românești, companii românești care s-au extins și s-au dezvoltat. Suntem în lucru cu al doilea val de parcuri industriale în așa fel încât forța de muncă disponibilă care este la 80-100 de km de Oradea, pentru a nu se depopula în totalitate zonele rurale, să aibă locuri de muncă cât mai aproape de casă. Am cofinanțat o școală internațională și abia acum, după 4-5 ani de zile, este pe picioarele ei și funcționează independent. Am lucrat și lucrăm la potențarea zonei periurbane, a celei agricole, supraimpozitând cu 500% terenurile necultivate, îndemnând primarii să facă acest lucru, potențând turismul rural, susținând mici antreprenori locali care produc produse așa încât gradul de ocupare a forței de muncă în zona rurală să crească destul de mult. Dacă Agenția de Plăți în Agricultură face plăți către persoane care nu își cultivă terenurile înseamnă că face o ilegalitate. Bolojan a mai apreciat că lipsa de încredere în autorități este generată de „lipsa livrabilelor și de nerespectarea angajamentelor electorale”.

ANALIZĂ Localitățile care există doar pentru a asigura slujbe clientelei politice: în Bihor, 25% din primării nu pot asigura nici salariile angajaților
Politică

ANALIZĂ Localitățile care există doar pentru a asigura slujbe clientelei politice: în Bihor, 25% din primării nu pot asigura nici salariile angajaților

În Bihor, 25% din primării nu pot asigura nici salariile angajaților, arată o analiză publică a Consiliului Județean, publicată de Bihoreanul. Analiza arată că sunt comune care trăiesc doar din subvenția de la Consiliul Județean, dar salariile sunt la plafonul maxim, iar cheltuielile salariale raportate la populație le depășesc pe cele din Oradea. Parlamentul a stabilit anul trecut majorarea cu 25%, de la 1 noiembrie, a indemnizațiilor pentru primari și viceprimari, iar în acest mod au fost majorate și salariile personalului din primării, care sunt calculate în funcție de limita salarizării viceprimarului. În Bihor, 25% din primării nu pot asigura nici salariile angajaților În Bihor sunt 101 unități administrativ teritoriale (UAT), iar distribuția politică a primarilor este: 49 sunt de la PNL, 28 - PSD, 21-UDMR, câte unul PPMT, Pro România și Uniunea Slovacilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Analiza Consiliului Județean arată că sunt câteva comune unde lefurile angajaților depășesc de aproape două ori veniturile proprii: Derna 199,07% (salarii de 1,282 milioane lei la venituri de 644.000 lei), Cherechiu 196,44%, Petreu 196,08%, Pietroasa 193,46%. „La polul opus, cu o pondere mică a salariilor raportat la veniturile proprii, se remarcă Sânmartin, unde doar 22,24% din taxe și impozite reprezintă lefurile, Borș - 26,41%, Salonta - 26,48%, Țețchea - 28,95%, Cociuba Mare - 32,69%, Aștileu - 33,25%”, arată Bihoreanul. La Sînmartin, de exemplu, primarul este membru PSD, dar este în conflict cu conducerea locală a partidului și, recent, s-a retras din Biroul Județean. „În 45 de UAT-uri, cheltuielile salariale raportate la populație le depășesc pe cele din Oradea. Dacă un funcționar îl costă pe un orădean 320 lei, la Holod un locuitor plătește 371 lei pentru un angajat din primărie, la Lăzăreni 413, la Chișlaz 442, la Balc 460, la Abram 497 lei etc”, mai scrie Bihoreanul. Citește și: ȘOCANT Președintele Colegiului Medicilor estimează că jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești”. El ceartă presa pentru că „distruge încrederea” în breaslă Unele comune trec și de 500 lei/locuitor pentru lefurile din primării: Cherechiu - 569, Pietroasa - 549, Husasău de Tinca - 545, Derna - 538, Sălacea - 529, Viișoara – 527, Sâniob - 517.

Eternul baron PSD de Vaslui, Buzatu, refuză parcurile industriale: trebuie să fim realişti; poate vor putea fi făcute în cosmos. Bihorul, dezvoltat cu ajutorul acestor parcuri
Economie

Eternul baron PSD de Vaslui, Buzatu, refuză parcurile industriale: trebuie să fim realişti; poate vor putea fi făcute în cosmos. Bihorul, dezvoltat cu ajutorul acestor parcuri

Eternul baron PSD de Vaslui, Buzatu, refuză parcurile industriale: trebuie să fim realişti; poate vor putea fi făcute în cosmos, a spus el, la dezbaterea bugetului Consiliului Județean Vaslui pe 2023. La polul opus, Bihorul este județul cu cele mai multe parcuri industriale, iar Pro TV arăta, recent, că maghiarii trec granița pentru a lucra aici. Eternul baron PSD de Vaslui, Buzatu, refuză parcurile industriale „Judeţul Vaslui nu are nevoie de parcuri industriale? Noi nu avem antreprenori cu iniţiativă care să beneficieze de facilităţi fiscale pentru demararea afacerii, care la rândul lor să aducă venituri consistente bugetelor UAT-urilor din subordinea Consiliului Judeţean? Noi nu avem nevoie de locuri de muncă?", a spus un consilier județean PNL la dezbaterea bugetului CJ Vaslui. „Noi nu ne putem permite să fundamentăm altfel bugetul, decât pe ceea ce am gândit din timp (..) Trebuie să extindem reţeaua de drumuri judeţene, până când prindem avioane şi o să facem parcuri industriale cu ele, până atunci trebuie să extindem reţeaua drumurilor judeţene. Unde, de exemplu poate Consiliul Judeţean şi de ce anume? (să facă un parc industrial - n.r.). Acum ar trebui să cheltuiască o sumă imensă, pentru că nu este nicio finanţare pentru parcuri industriale, niciuna. Cine a solicitat la Consiliul Judeţean sau la vreo unitate administrativ-teritorială înfiinţarea unor asemenea parcuri industriale sau are oferte de la dezvoltatori şi noi să trebuiască să răspundem ca să investim asemenea sume uriaşe care nu sunt la dispoziţia noastră. Să lăsăm la o parte chestiunile acestea, eu ştiu că bugetul e prilej de ceartă din aceasta, politică, dar trebuie să fim realişti şi să ne asumăm rezolvarea sarcinilor prioritare şi să ne atingem obiectivele pe care ni le-am propus în mod realist. Asta este linia de conduită atâta timp cât sunt eu aici. Când nu voi mai fi, poate lumea va face numai parcuri industriale în tot judeţul. N-are niciun metru de teren judeţul Vaslui, dar probabil că le va face în cosmos. Ne îndreptăm spre progresul acesta tehnic, spre situaţia în care parcurile industriale din judeţul Vaslui vor fi făcute în cosmos", a afirmat Dumitru Buzatu. Parcurile industriale din Bihor atrag zeci de milioane de euro „Județele Arad și Bihor, în care s-au dezvoltat în ultimii ani numeroase parcuri industriale, îi determină pe unguri să vină să lucreze aici”, arăta, la 11 ianuarie 2023, Pro TV. În februarie 2022, Agerpres arăta că judeţul Bihor are cele mai multe parcuri industriale din ţară, atât în Oradea, patru, cât şi în judeţ, două, alte patru fiind în procedură de obţinere a titlurilor. Valoarea totală a investiţiilor atrase în parcurile industriale pe anul 2021 este de 29.874.000 euro, urmând a se ajunge la un număr total de 9.400 de locuri de muncă până în anul 2024. Citește și: Șeful DNA spune că procurorii din subordinea sa n-au salarii mari: vedeţi la deconcentrate, consilii judeţene, primăriile mari, în companiile naţionale, în agenţiile de reglementare

Consiliul Județean Bihor, doi ani cu Bolojan: personalul, redus cu 50%, economii de 13 milioane euro. Investițiile din bugetul propriu s-au dublat. Fonduri UE, aproape 1,5 miliarde euro
Politică

Consiliul Județean Bihor, doi ani cu Bolojan: personalul, redus cu 50%, economii de 13 milioane euro. Investițiile din bugetul propriu s-au dublat. Fonduri UE, aproape 1,5 miliarde euro

Consiliul Județean Bihor, după doi ani cu Ilie Bolojan în poziția de președinte al instituției: personalul s-a redus cu 50%, au fost realizate astfel economii de 13 milioane euro, dar investițiile din bugetul propriu al consiliului s-au dublat. Fondurile UE atrase sau în curs de implementare în acest județ sunt de aproape 1,5 miliarde de euro. Ilie Bolojan a prezentat, la finalul săptămânii trecute, un bilanț al celor doi ani de mandat la șefia CJ Bihor. Consiliul Județean Bihor, doi ani cu Bolojan Iată faptele prezentate de Bolojan, potrivit relatării din ebihoreanul.ro: „După doi ani funcţionăm cu jumătate din posturile care erau la preluarea mandatului”Reducerea schemei de personal a CJ Bihor şi a instituţiilor subordonate a permis o economie de 13 milioane euro, alte zeci de milioane de lei fiind economisite prin aducerea tuturor structurilor organizatorice în clădirea din Parcul Traian prin rezilierea contractelor de închiriere care costau mii de euro lunar fiecare în mandatul precedent.Instituția Arhitectului Șef mai are zece angajați, din 20, dar a eliberat de două ori mai multe documente şi avize. În plus, „Direcția Arhitect-Șef din cadrul Consiliului Județean Bihor a redus semnificativ timpii de eliberare a autorizațiilor de construire (5 sau 10 zile lucrătoare) și a certificatelor de urbanism (5 zile lucrătoare)”, arată CJ Bihor. Investiţiile din bugetul propriu s-au dublat, ajungând în primele 9 luni ale acestui an la 140,7 milioane lei (faţă de 71,5 milioane lei în primele trei semestre din 2020) Dezvoltare prin investiții private și fonduri europene Fonduri nerambursabile pentru proiecte câştigate sau pe cale să fie lansate în execuţie se apropie de două miliarde euro, scrie ebihoreanul. „Sunt în pregătire sau în derulare proiecte noi din fonduri europene în valoare de peste 300 de milioane de euro, la care se adaugă Drumul Expres Arad-Oradea, în valoare de peste 1 miliard de euro”, arată CJ Bihor. Însă ebihoireanul estimează costurile drumului expres la 1,5 miliarde de euro. Investițiile private aduc în județul Bihor peste 40 de milioane de euro (Terminalul Cargo de pe aeroportul Oradea, Școala Internațională și hotelul din Municipiul Oradea). La Ecolect, care gestionează staţia pe biomasă de la Săcueni, bugetul de funcţionare a fost redus de la 6 milioane lei, cât era în 2020, la 2 milioane lei anul trecut şi anul acesta, în timp ce producţia de energie a crescut de la 250 MWh în 2019 la 1.350 MWh în 2022.Drumului Expres Oradea - Arad, de 1,5 miliarde euro, preluat de la CNAIR în colaborare cu administraţiile judeţeană şi municipală arădene: proiectul tehnic este în lucru, iar licitaţia programată pentru începutul anului viitor. În plus, administrația județului a arătat că a ajuns la un grad de colectare separată pentru 35% din volumul total al deşeurilor. Românai reciclează acum sub 14% din deșeuri. Citește și: Xi Jinping a devenit și mai puternic după al 20-lea congres al Partidului Comunist Chinez. Probabilitatea unei invazii a Beijingului în Taiwan, poate chiar în 2023, foarte ridicată

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră