luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bihor

43 articole
Politică

Minciuna prăbușirii PIB-ului Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan

Minciuna prăbușirii PIB-ului Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan, demontată de date oficiale: Comisia Națională de Prognoză (CNP) estimează o creștere peste media națională. Datele apar într-un document recent al CNP, intitulat „Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în PROFIL TERITORIAL 2023 - 2027”. Citește și: Cea mai dură amenințare pentru șefa SOS România: Silvestru Șoșoacă, soțul mazilit, vrea să-și ia numele înapoi. Cu ce nume riscă să rămână senatoarea Minciuna prăbușirii PIB-ului Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan Din datele CNP reiesecă doar în 2023, PIB-ul Capitalei a crescut cu 0,1% sub media națională, însă în 2022 a fost substanțial peste această medie. Am folosit date începând cu 2022 pentru că din acel an se poate aprecia că noua administrație a Bucureștiului și-a pus amprenta pe dezvoltarea orașului. Cum a evoluat PIB-ul Capitalei: În 2022, a crescut cu 6,2%, față de 4,7% media națională În 2023, creștere de 1,9%, față de 2% media națională În 2024, CNP estimează o creștere de 3,5% față de 3,4% media națională În 2025, prognoza este de creștere de 4,3%, față de media de 4,2% Pentru comparație, în 2024, CNP estimează în Olt, fieful baronului PSD Paul Stănescu, o creștere de doar 2,4% - față de 3,4% media națională. În județul Suceava, fieful liberalului Gheorghe Flutur, creșterea PIB în 2023 a fost de doar 1%, față de 2% media națională. Suceava a înregistrat cea mai slabă creștere a PIB în întreaga regiune de nord-est. Situația a fost asemănătoare în 2022, când PIB-ul acestu județ a crescut, potrivit CNP, cu 2,7%, mult sub alte județe din zonă și cu două procente sub media națională. Ilfov, fieful liberalului Hubert Thuma (fost condamnat penal), a avut o creștere a PIB de doar 0,1% în 2023 (una din cele mai slabe performanțe la nivel național) și 1,9% în 2022. Bihor a avut o evoluție a PIB în linie cu media națională, ba chiar ușor peste, în 2022, când s-a majorat cu 5,4%, față de media de 4,7%. „Analiza economico-financiară a exercițiului fiscal pe 2022 și nu numai indică o prăbușire a colectărilor la bugetul de stat, cauzată de blocajul construcțiilor din Capitală, potrivit unor surse ANAF citate de stiripesurse.ro”, scriau mai multe publicații în octombrie 2023. CNP nu oferă date strict pe București, dar în regiunea București-Ilfov valoarea brută adăugată de construcții a crescut cu 11% în 2022, cu 5,8% în 2023 și se estimează o majorare de 6,5% în 2024 - mult peste media națională în fiecare an.

Minciuna prăbușirii PIB-ului Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan Foto: Facebook
PSD continuă să racoleze primarii aliaților din PNL Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD continuă să racoleze primarii aliaților din PNL

PSD continuă să racoleze primarii aliaților din PNL: edilul-șef din Deta (Timiș) a devenit social-democrat. Transferul a fost anunțat public de Alfred Simonis, președinte al Camerei Deputaților și unul dintre liderii social-democrați foarte apropiați de Marcel Ciolacu. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului A trecut, azi, la PNL și fostul primar liberal al comunei Sandra, suspendat din funcție de prefect până la finalizarea procesului privind acuzațiile de incompatibilitate, sesizate de ANI. PSD continuă să racoleze primarii aliaților din PNL „Sunt doi oameni gospodari care nu au nevoie de prezentari. Sunt doi oameni performanti din administratia locala care vor candida in 2024 din partea PSD”, a spus Simonis,care este și liderul social-democratilor din Timis. Cei doi au explicat motivele pentru care au ales o alta cale politica. „In 9 iunie 2024 voi candida la functia de primar al Orasului Deta din partea PSD. Partidul Social Democrat este in momentul de fata un partid reformat. M-au convins cu rezolvarea unor probleme legate de administratia locala. Am avut in ultimul timp discutii cu Alfred Simonis si cu lideri la nivel national si judetean. Al doilea motiv pentru care am decis sa plec in echipa PSD… Am semnalat ca suntem nemultumiti de cum se impart banii pentru cofinantari. Nu am nimic cu fostii mei colegi din PNL, dar ce am cu acest tandem nociv care conduce filiala judeteana. Am intalnit aici oameni deosebiti cu care sunt convins ca voi lucra bine”, a declarat Petru Român, care conduce de 4 mandate Orasul Deta, citat de Opinia Timișoarei. „În 9 iunie voi candida din partea PSD. În ultimii 4 ani nu am fost susținut la nivel de Consiliu Județean, ni s-au tăiat din fondurile ce veneau de la guvern. Trebuie să fim în interesul cetățenilor, iar Consiliul Județean trebuie să vină în sprijinul locuitorilor”, a precizat Luchian Savu, primarul suspendat al comunei Sandra, ales încă din 2012. La 19 februarie a trecut la PSD și primarul Teodor Coste, din comuna Tinca, Bihor. El este primar în această localitate încă din 2008.

Bolojan răspunde propunerilor de a fi premier
Politică

Bolojan, amenințare voalată

„Voi explica în mai”, spune președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, despre votul său împotriva alianței PSD-PNL. Publicația locală Bihoreanul l-a chestionat pe Bolojan în legătură cu acest vot, însă acesta a refuzat să ofere alte explicații. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului „«Mai mult decât am spus în Biroul Politic Național nu pot spune acum. Nu dau alte declarații acum», a pus punct discuției președintele PNL Bihor”, scrie Bihoreanul. Bolojan, amenințare voalată În mai se vor depune candidaturile la alegerile locale, iar afirmația lui Bolojan ar putea fi interpretată ca o amenințare voalată la adresa PNL. Nici primarul din Oradea, Florin Birta, nu a vrut să dea declarații pe tema alianței PSD-PNL. Și el s-a opus acestei alianțe. „Este o eroare să facem liste comune la europarlamentare. Este un dezastru, ne pierdem identitatea și nu o să mai revină electoratul la viitoarele alegeri spre PNL”, ar fi spus Bolojan în ședința Biroului Permanent al PNL. La această ședință s-a decis cu 58 voturi pentru, 2 abțineri și 5 împotrivă atât comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, pe data de 9 iunie, cât și ca PNL să prezinte o listă comună cu PSD de candidați la Parlamentul European. Cei 5 lideri din PNL, care au votat împotriva comasării alegerilor și a listelor comune la europarlamentare cu PSD, sunt Ilie Bolojan, Florin Birta, Ioan Turc (primarul din Bistrița), Robert Sighiartău, Florin Cîțu și Cristian Buican. „La BPN -ul de azi am votat ÎMPOTRIVA listei comune PNL-PSD la alegerile pentru Parlamentul European. Niciodată nu voi vota un socialist/pesedist! Este o alianță toxică pentru români și pentru PNL”, a scris Florin Cîţu pe Facebook.

Cel mai important proiect al lui Bolojan, scos la licitație Foto: Facebook
Eveniment

Cel mai important proiect al lui Bolojan, scos la licitație

Cel mai important proiect al lui Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, drumul expres Oradea-Arad, a fost scos la licitație. Licitația este însă organizată de ministerul Transporturilor, după ce ea a fost pregătită de o asociere între Consiliului Județean Bihor, CJ Arad, primăriile Oradea și Arad. Citește și: Grindeanu a dat Portul Constanța pe mâna unei foste laborante care analiza solul. A absolvit o facultate privată și se laudă că a lucrat în Marea Britanie, dar veniturile erau ridicol de mici Cel mai important proiect al lui Bolojan, scos la licitație „Avem un proiect tehnic cu toate avizele necesare. Urmează ca în 30 de zile să se emită deciziile de expropriere, după care vom primi autorizația de construire. În paralel, în primele zile ale lunii ianuarie vom preda CNAIR toată documentația și în prima jumătate a lunii se va decide modalitatea de realizare a implementării proiectului, cine va face licitația, CNAIR sau cele patru administrații publice locale”, spunea Bolojan, în 23 decembrie 2023. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat astăzi, 16 februarie, într-o conferință de presă, lansarea licitației pentru execuția Drumului Expres Arad – Oradea. Anunțul va fi vizibil în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), după verificarea acestuia de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP). Drumul expres Arad – Oradea va avea o lungime de 120,1 km, cu patru benzi de circulație, la care se adaugă legăturile cu principalele orașe de pe traseu. În județul Bihor, proiectul prevede trei noduri importante: nodul rutier din Oradea, drumul de legătură cu orașul Salonta (județul Bihor), de 5 km, și drumul de legătură cu punctul de trecere a frontierei cu Ungaria (Salonta – Békéscsaba), de 9,85 km. Lucrările vor fi împărțite în trei tronsoane: Oradea – Salonta, Salonta – Chișineu Criș și Chișineu Criș – Arad. Valoarea totală estimată a lucrărilor este de 10,1 miliarde de lei, inclusiv TVA, iar durata de execuție este de 24 de luni. Valoarea totală estimată a proiectului, conform studiului de fezabilitate, este de 10,1 miliarde de lei, inclusiv TVA, iar durata de execuţie este de 24 de luni. Finanțarea proiectului se va realiza din fonduri externe nerambursabile (Programul Transport 2021-2027) și de la bugetul de stat, conform programelor de investiții publice aprobate de lege. Proiectul se realizează prin parteneriatul dintre Consiliul Județean Bihor, Consiliul Județean Arad, Primăria Municipiului Oradea, Primăria Municipiului Arad, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și Ministerul Transporturilor, arată un anunț de pe site-ul CJ Bihor.

Județul Bihor, de patru ori mai mulți turiști decât Tulcea Foto: Facebook ARBDD
Politică

Județul Bihor, de patru ori mai mulți turiști decât Tulcea

Județul Bihor, unde președinte al Consiliului Județean este Ilie Bolojan, a primit, în 2023, de patru ori mai mulți turiști decât județul Tulcea, unde se află Delta Dunării. Președinte al Consiliului Județean Tulcea este pesedistul Horia Teodorescu. Citește și: VIDEO Deputata PSD Laura Vicol, șefa comisiei juridice a Camerei Deputaților, face declarații importante pe TikTok: „Sunt vopsită blondă”. Ea este supranumită „avocata interlopilor” Județul Bihor, de patru ori mai mulți turiști decât Tulcea Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică la 5 februarie, situația turiștilor care au sosit și înoptat în Bihor și Tulcea se prezintă astfel: Bihor - 564.842 sosiri în structurile de primire turistică, din care 45.869 turiști străini și 1.456.088 înnoptări, din care 101.912 ale străinilor Tulcea - 141.075 sosiri turiști, din care 8.943 turiști străini și 294.329 înnoptări, din care 18.729 ale străinilor DeFapt.ro a scris că un pensionar care joacă la Loto, fost lider local al PSD, conduce aeroportul Tulcea, subordonat Consiliului Județean. În 2023, prin acest aeroport au trecut 300 de pasageri, deși ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a dirijat fonduri uriașe spre această „investiție”. Și Suceava sau Sibiu, cu circa 550.000 de sosiri ale turiștilor domină Tulcea, care este ușor sub Gorj, care a înregistrat, în 2023, 146.015 sosiri în structurile de primire turistică. DeFapt a scris că baronul PSD de Tulcea, Horia Teodorescu, președinte al Consiliului Județean, face zeci de milioane de la primăriile pe care le controlează: una din firmele sale a avut, doar din 2018 în 2021, contracte de circa 33 de milioane de lei cu primării din acest județ. Datele sunt sintetizate pe site-ul sicap.ai și de aici se poate constata că toate contractele au fost acordate prin „procedură simplificată”. Teleorman rămâne județul prin care au trecut în 2023 cei mai puțini turiști: 3.981, dintre care 280 de străini.

Medicii de familie vor primi 1.000 de euro/lună Foto: Gazeta Oltului
Politică

Medicii de familie vor primi 1.000 de euro/lună

Medicii de familie care vor deservi localitățile izolate din Bihor vor primi 1.000 de euro/lună, anunță Ilie Bolojan. Subvențiile vor fi acordate de Consiliul Județean Bihor, condus de Bolojan. Președintele CJ Bihor a spus că ideea i-a aparținut prefectului județului, Dumitru Țiplea. Citește și: Daniel Ghiță „Luptătorul” explică de ce a agresat un parlamentar USR: dorea să-l apere pe premierul Ciolacu. Avalanșă de greșeli gramaticale grave în postările patriotului PSD Acum două săptămâni, medicii de familie din Mureș, dar și din alte județe, arătau că nu au fost plătiți,de CNAS timp de două luni, așa că intenționau să nu mai ofere consultații decât în cazuri urgente. „Noi din luna octombrie trebuia să primim banii. Am primit săptămâna trecută doar 60% din venituri. Ori punem lacăt pe cabinete, ori venim și asigurăm strict urgențele fără a intra în relații cu Casa de Asigurări. Doar asigurăm strict urgențele cu rețete contra cost”, spunea Dumitru Mărășescu, președintele patronatului medicilor de familie filiala Galați, la ProTV, la 8 decembrie. Medicii de familie vor primi 1.000 de euro/lună Consiliul Județean Bihor „va aloca în fiecare lună niște bonusuri financiare, pe o perioadă de 2-3 ani de zile (...) pentru medicul care se duce acolo, în așa fel încât toate localitățile să aibă medic de familie sau, dacă sunt mai mari, să fie 2-3 medici”, a explicat Bolojan. Medicului de familie „i se va garanta cabinet pus la punct și locuință de serviciu pusă la punct”, iar, dacă vrea să se stabilească în respectivele localități, și locuri de casă puse la dispoziție de autoritățile locale, precum „și alte elemente de sprijin financiar”. Potrivit președintelui CJ Bihor, au fost pregătite două scheme de susținere a medicilor de familie: una, în situația în care medicul are cabinetul în comuna respectivă, dar nu locuiește acolo, caz în care subvenția va fi mai mică, și alta pentru cazul în care medicul locuiește în comună, „deci este disponibil și după-amiaza și seara”, caz în care „venim cu o subvenție mai mare”. Consiliul Județean Bihor va semna, în ianuarie, un protocol cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, Direcția de Sănătate Publică și prefectura Bihor. Aceste instituții ar urmă să facă o campanie în rândul medicilor rezidenți și al medicilor de familie care în prezent fac doar gărzi la centrele de permanență, pentru a-i convinge să participe la acest program. Veniturile mici și condițiile de muncă alungă medicii de familie din localitățile izolate În Bihor sunt opt comune fără medic de familie. „Medicii de familie sunt propriii lor angajați, plătind toate cheltuielile cabinetelor, iar veniturile lor nu depășesc, în cel mai bun caz, nivelul a 6.000 – 7.000 lei pe lună, în condițiile în care primesc fonduri de la CAS pe de o parte pentru lista de pacienți, câte 10 lei pentru un pacient, și din prestații, adică 20 lei pentru o consultație, numărul acestora fiind limitat la cel mult 20 pe zi. Medicii de familie nu realizează deloc venituri dacă merg în concediul de odihnă, iar în mediul rural au probleme să-și efectueze concediile chiar și în aceste condiții, deoarece sunt obligați prin lege să-și asigure un înlocuitor, ceea ce mulți nu reușesc”, explică Bihoreanul.

Una din cele mai spectaculoase șosele, inaugurată Foto: CJ Bihor
Eveniment

Una din cele mai spectaculoase șosele, inaugurată

Una din cele mai spectaculoae șosele din România, Drumul Apusenilor, a fost inaugurată. Este cel mai important şi mai spectaculos proiect de infrastructură turistică şi rutieră din judeţul Bihor, până acum, apreciază presa locală. Citește și: Potop de sinecuri la companii de stat pentru fosta „consilieră personală” a lui Bănicioiu, cu studii de „limbi străine” la o universitate privată. CV-ul conține cinci slujbe de „consilier personal” Drumul are o lungime de 56 de kilometri şi a fost realizat cu fonduri europene. Una din cele mai spectaculoase șosele, inaugurată "Acest drum face legătura între Defileul Crişului Repede, o zonă turistică importantă a judeţului Bihor, şi Ţara Beiuşului, zona Munţilor Apuseni, punând în valoare importante obiective turistice de pe traseu: de la Stâna de vale cu Izvorul Minunilor, la Cascada Vălul Miresei, Cascada Iadolina, zona Coada Lacului cu meleagurile Remeţi, în plină dezvoltare şi Defileul Crişului Repede cu Vadu Crişului, Şuncuiuş, Bratca, Bulz. Este un proiect care ajută la dezvoltarea acestei zone şi face legătura dintre judeţul Bihor şi judeţul Cluj, în zona Barajului Valea Drăganului", a declarat vicepreşedintele CJ Bihor, Mircea Mălan. Valoarea totală a proiectului este de 182 de milioane de lei, fonduri europene asigurate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Lucrările au fost executate de o asociere de firme, al cărei lider este compania orădeană SC Drumuri Orăşeneşti SA. Vicepreşedintele CJ Bihor a menţionat că i-a invitat la inaugurarea acestui drum pe cei doi preşedinţi anteriori ai CJ Bihor, Cornel Popa şi Pasztor Sandor. "Domnul Cornel Popa a fost cel care a iniţiat acest proiect şi care a realizat studiul de fezabilitate. De asemenea, a fost prezent şi domnul Pasztor Sandor, preşedintele CJ Bihor în perioada 2016 - 2020, când s-au continuat demersurile pentru realizarea acestui proiect, depunerea cererii de finanţare, proiectul tehnic, s-a realizat licitaţia pentru execuţie. Noi am preluat apoi acest proiect, am insistat ca lucrările să se execute într-un ritm şi la o calitate cât mai corespunzătoare şi astăzi suntem în situaţia fericită în care proiectul este realizat", a precizat Mircea Mălan. „Un imens potențial turistic” Secţiunea bihoreană a Drumului Apusenilor are o lungime de 56 de kilometri, cu câte o bandă pe sens, fiind construite patru noi poduri, s-au făcut lucrări de derocare şi de lărgire a drumului, consolidări, fiind o lucrare dificilă din cauza condiţiilor montane. "Eu spun, în final, că este o lucrare de calitate şi e bine că am ajuns aici", a conchis vicepreşedintele CJ Bihor. Citește și: Una din cele mai mari amenzi din istoria României: 35 de milioane de euro pentru reducerea spațiului verde. Amenda, aplicată de Poliția Locală, anunță Nicușor Dan Drumul Apusenilor se continuă în judeţul vecin Cluj pe o lungime de 25 de kilometri, fiind reabilitat de Consiliul Judeţean Cluj cu bani din fonduri europene şi finalizat în mai 2023. Drumul traversează localităţile Poieni şi Săcuieu şi leagă Clujul de judeţul Bihor, în zona Barajului Drăgan. Potrivit preşedintelui CJ Cluj, Alin Tişe, este un traseu complet modernizat, "foarte spectaculos, cu un imens potenţial turistic, care traversează una dintre cele mai atractive zone din Munţii Apuseni".

Medicii șpăgari scapă prin prescrierea faptelor Foto: Facebook CSM
Eveniment

Medicii șpăgari scapă prin prescrierea faptelor

Medicii șpăgari care au fost prinși luând mită de sute de ori în doar o lună a anului 2015 scapă pe bandă rulantă, prin prescrierea faptelor. Ieri, un medic sătmărean, angajat al Casei Județene de Pensii Bihor, a scăpat de închisoare, deși avea peste 250 de capete de acuzare pentru luare de mită. Fapta sa s-a prescris. Acum două săptămâni, un alt dosar pentru șpăgi în serie, tot al unui doctor de la casa de pensii din Bihor, s-a prescris. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Medicii șpăgari scapă prin prescrierea faptelor Doctorul care a scăpat ieri, prin prescrierea faptelor, a fost trimis în judecată în decembrie 2020. Procurorii DNA au susținut că medicul ar fi luat: sume cuprinse între 50 şi 2000 de lei, respectiv între 50 şi 500 de euro (în total 90.370 de lei, 17.760 de euro, 100 de dolari americani, 20 de sticle de alcool dublu distilat din fructe (palincă) două pachete de cafea marca Lavazza de 250 grame fiecare) Potrivit DNA, șpăgile sale totalizau „491 de acte materiale”. El primea mită pentru a rezolva dosarele cu incadrarea în diferite grade invaliditate. Totuși, magistrații Tribunalului Satu Mare au dispus confiscarea specială a sumelor de bani obţinute prin săvârşirea infracţiunii, respectiv: 68.750 lei şi 17.410 euro. Citește și: Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat 20 de șpăgi pe zi ca să-și facă datoria față de un invalid La 3 octombrie, o doctoriță care lucra tot la casa de pensii din Bihor și fusese prinsă cu 271 de șpăgi a scăpat prin prescriere. În primă instanță, Tribunalul Bihor o condamnase pe doctorița Emilia Mariana Cun la trei ani de închisoare cu suspendare și plata unei amenzi penale de 20.000 de lei. Însă, la 2 octombrie, Curtea de Apel Oradea a constatat că faptele s-au prescris. Curtea a aplicat deciziile pe prescripție ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ea era acuzată că, între 18 mai și 15 iunie 2015, ar fi primit bani, produse alimentare, alcoolice și cosmetice de la 272 de persoane. În total, aproape 29.000 de lei, 900 de euro și 10.000 de forinți în mai puțin de o lună, relatează Bihon. Potrivit informațiilor din hotărârea primei instanțe, erau zile în care peste 20 de persoane ar fi lăsat la cabinetul doctoriței din cadrul Serviciului de Expertiză Medicală Bihor, plicul cu „atenții”: între 50 de lei și 400 de lei pe pacient. În schimbul șpăgilor, Emilia Cun nu ar fi făcut decât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu: întocmea decizii medicale asupra capacității de muncă a persoanelor care solicitau încadrarea într-un grad de invaliditate, efectua revizuirea medicală a pensionarilor de invaliditate aflați în evidență ori întocmea formularele de concluzii medicale la revizuire ori referitoare la concediile medicale.

Bolojan a păstrat doar 340 angajați la CJ Bihor Foto: Facebook
Politică

Bolojan a păstrat doar 340

Legea ar permite Consiliului Județean (CJ) Bihor să aibă 626 de angajați, dar președintele acestei insituții, Ilie Bolojan, a păstrat doar 340. Precizarea a venit chiar de la președintele CJ Bihor, care a explicat ce efecte va avea proiectul de lege pentru care guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea, dacă va trece de Curtea Constituțională. Citește și: Judecătorii de la Cluj, deciși să nu-l lase pe Cherecheș să scape cu fuga: primarul din Baia Mare, pus sub control judiciar. Magistrații accelerează procesul, ca să evite prescrierea Bolojan le-a spus, ieri, consilierilor județeni, că pachetul Ciolacu nu va impune multe schimbări în structura de personal a consiliului. Bolojan a păstrat doar 340 „În prezent Consiliul Județean Bihor are 87 posturi ocupate, cu tot cu conducere, din care patru funcții de șef de birou se vor desființa. Mai avem, de asemenea, 10 posturi de execuție vacante și cinci temporar vacante. Din cele patru funcții de șef de birou, două vor fi efectiv desființate, iar celelalte două, de la Direcția Tehnică, se vor transforma în funcții de șef de serviciu, având în vedere încărcarea foarte mare cu lucrul la Direcția Tehnică și necesitatea de a fi persoane care să răspundă și să gestioneze proiectele de sute de milioane de euro”, a explicat președintele CJ Bihor, citat de Bihoreanul. Pe de altă parte, Bolojan a mai precizat că, potrivit legii, CJ Bihor și instituțiile subordonate ar putea avea, raportat la numărul de locuitori ai județului, 626 posturi, însă în prezent sunt doar 340, „deci acest lucru (n.r. – noua legislație pentru reducerea posturilor) nu ne va afecta”. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de ecnomii se pot face și în alte locuri”, relata, în aprilie, președintele CJ Bihor.

Județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte

Bihor, Timiș și Cluj sunt județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte. Județul Bihor a anunțat miercuri această realizare. În septembrie 2022, subprefectul de Timiș și președintele Consiliului Județean Cluj susțineau că au îndeplinit deja acest obiectiv. Potrivit B1 TV, nici în Satu-Mare nu ar mai fi școli cu toaleta în curte. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri În țara ar mai fi peste 200 de școli în această situație spune ministrul Educației, dar datele sunt neclare. „Din câteva mii au rămas 200, 200 şi un pic şi urmează ca printr-o linie dedicată de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene să finalizăm şi această chestiune. Ea ţine de autorităţile publice locale”, a afirmat, în iunie, ministrul Educației, Ligia Deca. Însă, în iulie 2023, B1 TV prezenta date mult mai dramatice: „În prezent, în România sunt 702 de unități de învățământ cu structuri arondate (grădinițe, școli primare și gimnaziale) care nu au toalete în incinta instituției de învățământ, potrivit datelor adunate din toate județele țării, exceptând Bucureștiul și județele Ilfov și Suceava, care nu au răspuns solicitărilor făcute în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile publice. Județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte „O veste foarte bună este că, începând cu anul școlar 2023-2024 nu mai există în Bihor unități de învățământ care dețin grupuri sanitare neconforme, situate în curte, fără apă curentă și fără canalizare”, a declarat, miercuri, inspectorul școlar general din Bihor, Horea Abrudan. „S-au achiziționat containere cu grupuri sanitare, pentru băieți și fete, cu coridor (n.r. de legătură cu școala) acoperit, astfel încât copiii să nu meargă prin ploaie. Sunt dotate cu apă curentă și au fosă septică”, a explicat inspectorul școlar general, citat de Bihoreanul. Clujul a reușit această performanță din 2022. „Deși nu este o laudă și ar trebui să constituie peste tot o normalitate a zilelor noastre, mă bucur să constat că atingerea obiectivului asumat la nivelul administrației județene a fost confirmată și de Inspectoratul Școlar în acest început de an educațional. Clujul este singurul județ din țară cu școli și grădinițe racordate integral la apă curentă și cu toalete în interiorul clădirilor, iar această stare datează deja de doi ani”, declara, în septembrie 2022, Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj. „ZERO latrine în curțile școlilor din Timiș. Este important faptul că în 2022 toți elevii din județul Timiș au acces la unități de învățământ cu grupuri sanitare racordate la apă curentă și canalizare”, scria, tot în septembrie 2022, subprefectul de Timiș, Sorin Ionescu. Teleorman, Vrancea și Vaslui, cu zeci de unități școlare cu toaleta în curte În schimb, în restul țării ar mai fi peste 200 de școli cu toaleta în curte, apreciază Euronews România. Doar în Dolj ar fi 22 de astfel de unități școlare. „Vaslui este județul din România care domină la capitolul toaletelor în curtea instituției. Acolo, nu mai puțin de 111 unități școlare mai au încă wc-uri în curte”, arăta, în iulie 2023, postul B1 TV. În Teleorman sunt 52 de instituții de învățământ fără toalete, iar în județul Olt sunt 42, afirma acest post. În Buzău, 12 unităţi de învăţământ din judeţ nu deţin autorizaţie sanitară, iar 64 (13,25% din total) au grupuri sanitare în exteriorul clădirilor, racordate la fose septice, arată un raport al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) din acest județ, cu o săptămână înainte de începerea noului an şcolar. În Botoșani, din 470 de unități școlare, 20 mai sunt în această situație. În Sibiu, Școala Gimnazială Bruiu, Școala Gimnazială „Ioan Ban-Dascălu” Poiana Sibiului și Școala Gimnazială Râu Sadului mai au toalete în curte.

Iașiul, bătut de Cluj și Bihor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Iașiul, bătut de Cluj și Bihor

Iașiul, bătut de Cluj și Bihor. Există administraţii locale românești atât de performante încât pun în umbră cel mai mare judeţ din ţară, cel cu mai mult de un milion de locuitori, Iaşiul. Iașiul, bătut de Cluj și Bihor Mesajele administraţiei ieșene despre investiţiile făcute din când în când nu vor face niciodată aluzie la ce se întâmplă în curtea altora. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Nici măcar o vizită ministerială, cum a fost cea recentă a Ralucăi Turcan, de la Cultură, nu s-a lăsat cu vreun anunţ de alocare de cine ştie ce fonduri pentru vreun imobil de patrimoniu din cine mai ştie câte sunt practic abandonate în Iaşi. S-a lăsat în schimb cu un mesaj nerostit de genul "poate că Guvernul sau autorităţile de management care gestionează fondurile europene îţi dau, dar nu-ţi şi bagă în traistă". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50%, Bolojan - doar 25%
Eveniment

Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50

Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% pentru că absorb fonduri europene, arată datele publice de pe site-urile acestor instituții. În schimb, Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, și Florin Birta, primarul din Oradea iau doar un spor de 25%, deși acest județ și acest oraș sunt campioane la absorbție. Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% De exemplu, la Bistrița Năsăud, unde președinte este pesedistul Emil Moldovan, la indemnizația lunară de 18.720 de lei se adaugă un spor de 9.360 lei, denumit pompos „Majorarea indemnizației lunare conform art.16 alin.(2) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare” - de fapt sporul pentru fonduri UE. Potrivit ultimei liste cu salarii de la acest consiliu județean, doar președintele și vicepreședinții beneficiază de acest spor, nu și angajații consiliului. Vicepreședinții consiliului județean sunt de la PSD și PMP. În Argeș, aceeași situație: președintele Ion Mânzină, de la PSD, și cei doi vicepreședinți, ambii de la PSD, iau un spor de 50% la salariul de bază pentru că lucrează cu fonduri europene. La ceilalți angajați ai primăriei, pe lista publicată nu figurează sporurile. Indemnizațiile conducerii sunt identice cu cele din Bistrița Năsăud, 18.720 de lei, plus spor de 9.360 lei. Și în Olt, unde președinte este Marius Oprescu, de la PSD, sporul pentru fonduri europene este de 50%, pentru conducerea consiliului. La fel în Botoșani, unde președinte al Consiliului Județean este Doina Feodorovici, de la PSD. Bacău, condus de Valentin Ivancea (PSD): sporuri de 50% pentru președinte și vicepreședinții consiliului județean. În mai multe județe conduse de lideri PSD, precum Teleorman, aceste informații sunt imposibil de găsit pe site-ul instituției. Citește și: Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou. Activitatea agenției, potrivit datelor de pe site: zero Bihorul, modest. Boc - 50% La Buzău și Vaslui, tot fiefuri PSD, președinții Consiliului Județean s-au limitat la sporuri de 25% din indemnizația lunară. În Bihor, lista salariilor precizează că indemnizațiile lunare ale președintelui - Ilie Bolojan - și ale vicepreședinților se majorează cu doar 25%. La Oradea, se precizează: „Indemnizatia lunară a primarului și indemnizaţiile lunare ale viceprimarilor au fost majorate cu 25% având în vedere implementarea proiectelor finantate din fonduri europene nerambursabile”. Salariile personalul nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile beneficiază de sporuri între 10 și 40% (maximum prevăzut fiind de 50%), în funcție de timpul alocat acestor proiecte. Dintre primarii PNL, Emil Boc primește sporul maxim, de 50%, pentru absorbția fondurilor europene. Și la CJ Arad, condus de liberalul Iustin Cionca, sporul acesta este dus la maximum, de 50%.

Justiția viitorilor pensionari speciali, indulgentă cu doctorița Cun Foto: Crișana
Eveniment

Justiția viitorilor pensionari speciali

Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată că a luat nu mai puțin de 272 de șpăgi, doctoriţa Emilia Cun, de la Serviciul de Expertiză Medicală a casei de pensii Bihor, a scăpat cu o pedeapsă de trei ani de închisoare, cu suspendare. Decizia a fost pronunțată de Tribunalul Bihor, dar poate fi atacată la Curtea de Apel Oradea. Justiția viitorilor pensionari speciali Faptele de care este acuzată doctorița Cun s-ar fi petrecut într-o singură lună, între 18 mai și 15 iunie 2015, când a fost sub supraveghere și, la final, arestată. În această perioadă, mita încasată a fost de mită de cel puţin 28.770 lei, 900 euro şi 10.000 forinți. „Potrivit informațiilor menționate în hotărârea Tribunalului Bihor, erau zile în care peste 20 de persoane lăsau plicul cu „atenții” – între 50 de lei și 400 de lei pe pacient – la cabinetul doctoriței.Procurorii arătau că, în schimbul șpăgilor, medicul Emilia Cun nu ar fi făcut altceva decât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu: întocmea decizii medicale asupra capacității de muncă a persoanelor care solicitau încadrarea într-un grad de invaliditate, efectua revizuirea medicală a pensionarilor de invaliditate aflați în evidență ori întocmea formularele de concluzii medicale la revizuire ori referitoare la concediile medicale”, scrie Bihon.ro. „Majoritatea martorilor audiaţi au invocat practica din acea vreme, recunoştinţa faţă de modul de îndeplinire a atribuţiilor profesionale. O minoritate au recunoscut influenţa din partea altor persoane (fie tot pacienţi, fie alte cunoştinţe) sau au avut experinţe personale negative, în care nu au dat sume de bani, (ca urmare – n.n.) fiindu-le solicitate diverse alte acte medicale sau analize, fiind trimişi la comisia de evaluare din altă localitate etc”, arată Tribunalul Bihor. Rețea de medici care expertizau pensionările pe caz de invaliditate În timpul anchetei, Emilia Cun a formulat un denunț împotriva lui Leontin Țîrle, fost director al Casei de Pensii Bihor. Doctorița relata că, în perioada 2014 – 2015, i-a dat diferite sume lui Țîrle, care știa că banii reprezintă ”atenții” de la pacienți pentru medici. Ca urmare a acestor mărturisiri, fostul șef de la Pensii a fost condamnat, în 2021, la patru ani de închisoare cu executare, iar sentința lui Cun a fost diminuată. În 2015, la casa de pensii din Bihor a fost descoperită o rețea de medici care luau șpagă. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli „Doctorii au fost acuzaţi că au transformat locul de muncă într-un sistem de fraudare a fondului de pensii, semnând, contra cost, deciziile de încadrare într-un grad de invaliditate, pe baza cărora solicitanţii primesc pensiile, indiferent dacă beneficiarii aveau sau nu acest drept. Ancheta a pornit în 2015, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, şi a fost preluată în acelaşi an de procurorii DNA care, ulterior, au identificat în total 25 de persoane care au făcut parte din "mafia" experţilor”, scrie Bihoreanul.

Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan, soluția pentru controlarea deficitului Guvernului Foto: Facebook
Economie

Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, a făcut Bolojan

Soluția pe care Guvernul o ignoră, pe fondul încasărilor la buget sub ceea ce se estimase la începutul anului: reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, așa cum a făcut Ilie Bolojan (PNL) la Bihor. Bolojan a insistat de mai multe ori pe această soluție. Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, a arătat Bolojan, în aprilie 2023. „După doi ani funcţionăm cu jumătate din posturile care erau la preluarea mandatului, după ce ani de zile sume importante au fost pierdute pentru că instituţia a funcţionat cu organigrame umflate, şi funcţionăm cu o productivitate de 3-4 ori mai mare", detalia el, în octombrie 2022 Economiile, dirijate spre investiții Reducerea schemei de personal a CJ Bihor şi a instituţiilor subordonate a permis o economie de 13 milioane euro, alte zeci de milioane de lei fiind economisite prin aducerea tuturor structurilor organizatorice în clădirea din Parcul Traian prin rezilierea contractelor de închiriere care costau mii de euro lunar fiecare în mandatul precedent. În schimb, investiţiile din bugetul propriu s-au dublat, ajungând în primele 9 luni din 2022 la 140,7 milioane lei (faţă de 71,5 milioane lei în primele trei semestre din 2020), iar cele din fonduri nerambursabile pentru proiecte câştigate sau pe cale să fie lansate în execuţie bat spre 2 miliarde euro, arăta Bihoreanul, în octombrie 2022. La Ecolect, compania care gestionează staţia pe biomasă de la Săcueni, bugetul de funcţionare a fost redus de la 6 milioane lei, cât era în 2020, la 2 milioane lei în 2021 și 2022, în timp ce producţia de energie a crescut de la 250 MWh în 2019 la 1.350 MWh în 2022. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri Comasarea comunelor, abandonată Potrivit lui Bolojan mai sunt două soluții pentru reducerea cheltuielilor statului: a) „ridicarea numărului de locuitori pentru ca o comună să funcționeze de sine stătătoare, ceea ce impune fuziunea comunelor sau comunelor din suburbii cu marele orașe, lucru care se discutat în ultimii ani, dar nu s-a făcut nimic” și b) „dacă s-ar premia scăderea cheltuielilor pe cap de locuitor cu bani de investiții, dacă s-ar impune măsuri prin care dacă nu ai venit proprii suficiente care să îți acopere salariile să nu mai ai posibilitatea ca independent să stabilești numărul de salariați, grial de salarizare, pentru că, în fapt, tu stai pe banii statului român și nu este normal acest lucru”. „Avem primării care au grade de încasare de 40-50% și e o abordare a primarilor de a nu-și deranja electorii și nu e normal ca statul să acopere neîncasările unei autorități”, a mai explicat președintele CJ Bihor. Singurul ministru care a invocat posibilitatea reducerii cheltuielilor de personal a fost Marcel Boloș (PNL): „Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns. În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale”.

Cea mai mare pensie din Bihor: o judecatoare de la ICCJ
Eveniment

Cea mai mare pensie din Bihor

Cea mai mare pensie specială din județul Bihor este de 36.608 lei/ lună, brut, adică 31.148 de lei net. Bihoreanul scrie că pensia este încasată de „o fostă judecătoare care a activat şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ)”. În decembrie 2022, pensia medie obișnuită era, în Bihor, de 1.739 de lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cea mai mare pensie din Bihor În 2022, de la ICCJ s-a pensionat judecătoarea Adina Claudia Cioflan, care până a fi numită la Înalta Curte a activat la diferite instanțe din Bihor. Cioflan a terminat dreptul la Universitatea din Oradea, în 1996, deci, probabil avea sub 50 de ani când s-a pensionat. Soțul ei este polițist, deci va beneficia de pensie specială. Interesant este că, potrivit ultimei declarații de avere, din 2022 - care acoperă anul fiscal 2021, când activa la Curtea de Apel Oardea - media veniturilor ei salariale lunare a fost puțin peste 20.000 lei pe lună. Cu o pensie netă de peste 31.000 de lei pe lună, ea a câștigat un plus la venituri de circa 50% - probabil urmare a celor circa nouă luni în care a activat la ICCJ. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Bihoreanul mai scrie că, în acest județ, pensia medie a foştilor magistraţi este de 21.333 lei. „66 din cei 136 primesc lunar între 20.000 şi 25.000 lei, 45 încasează între 15.000 şi 20.000 lei, 23 au pensii între 25.000-30.000 lei, iar 2 peste 30.000 lei. În ce îi priveşte pe foştii grefieri, cea mai mare pensie este de 15.823 lei, iar media e de 5.060 lei”, mai arată publicația.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră