vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: banci

26 articole
Eveniment

Sfat de la Banca Centrală Europeană: câți bani ar trebui să păstrăm la saltea

Sfat de la Banca Centrală Europeană (BCE): câți bani ar trebui să păstrăm la saltea, în caz că pică sistemele digitale de plăți. Potrivit unui studiu BCE, gospodăriile din UE ar trebui să păstreze acasă numerar în valoare de circa 100 de euro, pentru situaţiile de urgenţă, scrie Financial Times.  Citește și: Sondajele din Republica Moldova prezintă rezultate complet contradictorii înaintea alegerilor de duminică Câți bani ar trebui să păstrăm la saltea Studiul BCE vine în contextul în care Olanda, Austria şi Finlanda ţi-au sfătuit cetăţenii să deţină acasă între 70 şi 100 euro de persoană.Şi Comisia Europeană a cerut anul acesta cetăţenilor să depoziteze acasă suficient numerar, apă, mâncare şi medicamente, pentru a supravieţui 72 ore în cazul perturbării serviciilor. Războiul din Ucraina, pandemia şi dezastrele naturale, cum ar fi incendiile şi inundaţiile, au scos în evidenţă vulnerabilităţile Europei şi au dus la majorarea cheltuielilor cu securitatea şi apărarea."Numerarul este o componentă critică a pregătirii naţionale pentru situaţii de criză. Lichidităţile nu ajută doar la satisfacerea nevoilor individuale, ci contribuie la o rezilienţă sistemică mai amplă", consideră BCE.Deşi studiul nu stipulează nivelul minim de lichidităţi pe care ar trebui să-l deţină gospodăriile, el vine în contextul unei dezbateri mai ample din Europa privind viitorul numerarului.În timp ce plăţile digitale domină tranzacţiile de retail şi băncile îşi reduc costurile prin închiderea filialelor şi extinderea reţelei de ATM-uri, autorităţile sunt sub presiune pentru a se asigura că gospodăriile din UE îşi menţin accesul la bancnote şi monezi. „În timpul întreruperii de curent din Peninsula Iberică din luna aprilie, când energia electrică și telecomunicațiile au fost întrerupte în cea mai mare parte a peninsulei, terminalele de carduri, serviciile bancare online și bancomatele au fost inoperabile. Pentru cei care dispuneau de numerar, acesta a devenit adesea singurul mijloc de plată funcțional. Odată ce serviciile au fost restabilite, retragerile de numerar au crescut brusc, deoarece oamenii și-au refăcut rezervele casnice. BCE compară bancnotele cu o «roată de rezervă» pentru sistemul de plăți: nu sunt necesare în fiecare zi, dar sunt esențiale atunci când alte infrastructuri cedează. La fel ca sistemele de protecție împotriva inundațiilor din Olanda, raportul susține că sistemele de numerar trebuie construite astfel încât să reziste la șocuri rare, dar extreme. «Infrastructura și rezervele strategice trebuie să fie pregătite pentru aceste creșteri mai puțin previzibile, cu impact puternic», se arată în raport”, scrie Financial Times. 

Banca Centrală Europeană ne sugerează câți bani ar trebui să păstrăm la saltea Foto: X/ECB
Cresc accizele la alcool și combustibil (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Cresc accizele la alcool și combustibil, impozite mai mari pentru bănci și jocuri de noroc (Bolojan)

Cresc accizele la alcool și combustibil, dar și impozitele pe activitatea bancară și jocuri de noroc, sugerează premierul Ilie Bolojan. Cresc accizele la alcool și combustibil "E foarte posibil să propunem o creştere a accizelor care ţin de alcool, de exemplu, sau de combustibili", a afirmat Bolojan într-o conferință de presă la Guvern, precizând că aceste măsuri sunt pentru a încasa repede mai mulţi bani. Citește și: Cea mai nesimțită sinecură, desființată: indemnizația de 21.000 de lei net lunar, redusă la 5.000 de lei. Beneficiarii, doar cinci, în loc de 17 Premierul a adăugat că are în vedere impozitarea suplimentară a capitalului, adăugând că se referă, de exemplu, la bănci, la câştigurile de la jocuri de noroc. "Acestea sunt câteva elemente la care lucrăm în această perioadă. Facem analize, discutăm cu partenerii noştri. Sunt foarte importante aspectele care ţin de relaţia cu Comisia Europeană şi, de asemenea, sunt foarte importante relaţiile cu pieţele, cu agenţiile de rating, în aşa fel încât România să rămână o ţară stabilă din punct de vedere economic, cu toate costurile care vor veni din aceste măsuri, să rămână o ţară care e pe o traiectorie de reducere a deficitului, ca o combinaţie de măsuri de scăderi de cheltuieli, creşteri de venituri şi prioritizări de investiţii", a adăugat Bolojan.

Noi bănci rusești, excludere din SWIFT (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE poate bloca accesul a 20 de bănci rusești în SWIFT și reduce prețul petrolului (noi sancțiuni)

Noi bănci rusești, excludere din SWIFT. Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a elimina peste 20 de bănci rusești din sistemul internațional SWIFT, într-un nou pachet de sancțiuni menit să pună presiune asupra Moscovei pentru a opri războiul din Ucraina. Noi bănci rusești, excludere din SWIFT Potrivit agenției Bloomberg, măsurile fac parte dintr-un plan amplu discutat în cadrul Comisiei Europene. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Pe lista sancțiunilor analizate se află și reducerea plafonului de preț pentru țițeiul rusesc, de la 60 la 45 de dolari pe baril. Această măsură, propusă de Comisia Europeană, are nevoie de sprijinul statelor din G7, inclusiv al Statelor Unite, care până acum nu au ajuns la un consens. Miniștrii de Finanțe ai G7 s-au întâlnit recent la Banff, Canada, însă nu au reușit să adopte o decizie finală privind modificarea plafonului. Conductele Nord Stream, vizate de o interdicție oficială Executivul comunitar dorește, de asemenea, să interzică în mod formal gazoductele Nord Stream, pentru a întări mesajul că Europa nu va reveni la livrările de gaze rusești prin conducte. Măsura are deja sprijinul cancelarului german Friedrich Merz, care a declarat recent că susține propunerea Comisiei. Surse citate de Bloomberg afirmă că o astfel de interdicție ar contribui la calmarea dezbaterilor interne din Germania privind o posibilă redeschidere a gazoductului Nord Stream 2, construit, dar niciodată autorizat și afectat de explozii în 2022. Restricții comerciale în valoare de 2,5 miliarde de euro Pe lângă sancțiunile financiare, UE analizează și impunerea unor restricții comerciale suplimentare în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, vizând produse și tehnologii care pot fi folosite de Rusia pentru a-și susține capacitatea militară. Obiectivul este limitarea accesului Moscovei la resursele financiare și tehnologice necesare pentru continuarea agresiunii. Clauze speciale pentru protejarea firmelor europene Un alt element inclus în discuțiile pentru al 18-lea pachet de sancțiuni vizează introducerea unor clauze de protecție pentru companiile europene. Acestea ar urma să fie protejate împotriva arbitrajelor internaționale în baza tratatelor bilaterale de investiții, în contextul în care unele sancțiuni ar putea genera litigii. Sancțiunile, în fază de consultare Comisia Europeană a început deja consultările cu statele membre ale UE, însă nu a fost stabilit un calendar exact pentru adoptarea noilor măsuri. Toate sancțiunile europene trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state, iar propunerile pot suferi modificări înainte de a deveni oficiale.

Băncile vor vinde titlurile de stat (sursa: Facebook/George Simion)
Economie

Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin

Băncile vor vinde titlurile de stat pe care le dețin imediat ce se va confirma o eventuală victorie a lui George Simion, potrivit mai multor surse. Băncile vor vinde titlurile de stat "Sper sa nu fie adevarata stirea care circula intens in mediul financiar ca mai multe institutii financiare au luat deja decizia, formal, sa vanda titlurile de stat romanesti luni dimineata, daca romanii vor apuca calea extremismului. Citește și: PSD îl susține neoficial, dar intens, pe George Simion - surse politice Fragilul sistem financiar romanesc s-ar putea prabusi rapid, cei mai afactati fiind cei care au credite.", a scris expertul în energie Răzvan Nicolescu pe Facebook. "Economia noastră nu are cum să reziste" Aceeași informație a fost făcută publică și de sociologul Sebastian Lăzăroiu. "Mai întâi aș vrea sa dau o informație pe care azi am primit-o și care nu m-a surprins. Cei care înțeleg puțină economie sau mai știu ceva despre funcționarea piețelor financiare, iarăși, nu vor fi uimiți. Mai multe bănci din România se pregătesc ȘI pentru scenariul catastrofal - câștigarea alegerilor de George Simion. Asta înseamnă că vor începe să vândă titlurile de stat. Cine a urmărit circul suveranistului Trump cu tarifele știe despre ce vorbesc. Când marii jucători au început să vândă titlurile de stat americane, echipa de clovni de la Casa Albă a fost cuprinsă de panica morții. Au amânat aplicare tarifelor pentru țările europene, s-au milogit de Xi să le dea un telefon (nu voiau să sune ei, că, deh, ce mai suveraniști!), au anunțat pe toate canalele că vor să negocieze. Acum, economia americană, prima economie din lume, a rezistat, deși au fost pagube uriașe. Economia noastră nu are cum să reziste. Ea a fost deja vulnerabilizată de guvernările anterioare, mai ales pe partea fiscal-bugetară. De scăpat nu scapă nimeni nevătămat dintr-un asemenea scenariu, bogați sau săraci. De ce o asemenea reacție? Simplu. E vorba de încredere. Totul se bazează pe încredere într-o lume globalizată. Nu face nimeni caritate pe piețele globale. Primești bani și trebuie să-i dai înapoi, iar dacă cel care te împrumută aude de naționalizări, apă-hrană-energie și industria calului de muls, evident că n-are niciun fel de încredere să-ți dea pe bani pe mână, și asta e valabil din America până-n Japonia.", a scris Lăzăroiu pe Facebook.  

Cursul euro/leu a explodat la casele de schimb Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

BREAKING Cursul euro/leu a explodat la casele de schimb. Băncile vând euro la peste 5,15 lei

Cursul euro/leu a explodat la casele de schimb, iar băncile vând euro la peste 5,15 lei. La ora redactării acestei știri, ING, de exemplu, vindea un euro la 5,15 lei.  Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete Cel mai mare curs de schimb era la BRD, aproape de 5,16 lei un euro. Cursul euro/leu a explodat la casele de schimb Aceasta înseamnă că, automat, ratele la credite în euro sau utilitățile la care prețul este echivalat în euro vor fi semnificativ mai scumpe.  G4Media a scris că Banca Națională a României (BNR) a cheltuit doar luni circa 2 miliarde de euro ca să mențină cursul stabil al leului după victoria lui George Simion în turul 1 al alegerilor prezidențiale. „În ultima perioadă a apărut o schimbare importantă pe piața valutară. Intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ. În consecință, pentru a tempera aceste mișcări trebuie atrasă lichiditatea din piață și dobânzile să crească. BNR va căuta un optim pentru această situație”, a spus Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, pentru G4Media. La casele de schimb din București se mai gaseau euro la 4,977 lei, dar majoritatea vindeau la peste 5 lei, chiar 5,1 lei. 

Programul Tezaur, dobânzi mari fără impozitare (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

Românii își mută banii din bănci la stat: Tezaur dă dobânzi mai mari și nu impozitează profitul

Programul Tezaur, dobânzi mari fără impozitare. O investiție de 29.000 de lei în titluri de stat prin Programul Tezaur poate aduce un câștig net de 1.972 de lei într-un an, depășind semnificativ randamentul unui depozit bancar clasic. Programul Tezaur, dobânzi mari fără impozitare Pentru aceeași sumă economisită într-o bancă, câștigul ajunge la doar 1.357 de lei după aplicarea impozitului de 10% pe dobândă — cu 615 lei mai puțin față de cât oferă statul. Citește și: EXCLUSIV Toată campania lui Lasconi, în online, fără acțiuni în teren, dar cu inimioare și redistribuiri la postări cu mesaje de campanie   Ministerul Finanțelor propune în prezent dobânzi atractive, de până la 7,8% pe an, pentru titlurile de stat disponibile în cadrul Programului Tezaur. Pe lângă randamentul superior, un avantaj important este faptul că veniturile obținute din titlurile de stat sunt neimpozabile, spre deosebire de dobânzile bancare care sunt supuse impozitării. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bănci prea mici pentru mulți elevi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Băncile școlare ale lui Procust: în mai multe județe, mobilierul pentru elevi este prea mic

Bănci prea mici pentru mulți elevi, deși municipalitatea ieșeană susține că s-au respectat criteriile minime impuse prin ordinul Ministerului Educației și că, dacă băncile ar fi fost mai mari, acestea nu s-ar fi încadrat corespunzător în sălile de clasă. Bănci prea mici pentru mulți elevi Nu este clar dacă mobilierul a fost proiectat individual pentru școlile din Iași, însă profesorii contrazic explicațiile autorităților, afirmând că băncile sunt pur și simplu prea mici. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească La finalul zilei de ieri, Primăria a emis un comunicat de presă în care a reiterat că a urmat aceeași procedură de achiziție ca și alte municipalități. Totodată, a transmis că, în cazul unor nemulțumiri din partea elevilor, școlile vor trebui să găsească soluții la nivel individual. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Elevii nu încap în băncile noi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Școli, dotate cu bănci și scaune prea mici pentru elevi. Banii au venit prin PNRR

Elevii nu încap în băncile noi. Printr-un proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), 1.150 de săli de clasă din 63 de unități de învățământ din municipiul Iași au fost echipate cu mobilier nou. Elevii nu încap în băncile noi Deși investiția era necesară, unii directori atrag atenția asupra problemelor de adaptabilitate, în special pentru elevii de liceu, pentru care băncile și scaunele sunt prea mici, chiar dacă sunt reglabile pe înălțime. Citește și: Generalul AUR Mircia Chelaru, senator, nu vrea să dea înapoi banii furați de la statul român, deși are o pensie specială uriașă Mobilierul modern reprezintă un avantaj pentru școlile din Iași, însă părinții și elevii semnalează disconfortul scaunelor și lipsa de adecvare pentru adolescenții mai înalți. Pentru a remedia această situație, directorii unităților de învățământ propun ca, în viitor, mobilierul să fie proiectat diferențiat pentru gimnaziu și liceu, astfel încât să răspundă mai bine nevoilor elevilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar (sursa: Facebook/Consiliul Concurenței)
Economie

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar. Consiliul Concurenței intenționează să finalizeze până în 2024 investigațiile din sectorul bancar, care vizează două cazuri majore, precum și investigațiile din domeniul energiei, unde se analizează posibile practici de blocare a concurenței. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a oferit detalii despre progresul acestor investigații. Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar Bogdan Chiriţoiu a dat detalii, la un seminar pe teme de energie, organizat de Consiliul Concurenţei şi Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE). Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz "La anul trebuie, asta e intenţia, să terminăm investigaţiile pe bănci. Sunt două investigaţii pe bănci. Aş vrea să le terminăm pe amândouă deodată, dacă putem, adică undeva să evităm riscul în care dăm două mega-amenzi una după alta. Deci undeva să ţinem să le vedem ca un pachet, dacă ajungem la amenzi. E posibil să nu ajungem la amenzi. Una priveşte o posibilă înţelegere pentru stabilirea indicatorilor gen ROBOR. Aici vorbim de trezoreriile băncilor. Cealaltă vizează modul cum funcţionează biroul de scoring (biroul de credite), care e condus de bănci, în care suspiciunea este că prin faptul că sunt penalizaţi clienţii care fac multe interogări sau pentru care se fac multe interogări, deci care caută la mai multe bănci să ia credite, e descurajată migraţia clienţilor. Dacă lucrezi cu banca la care eşti e una, dar dacă tu încerci să mai întrebi şi la bănci concurente, atunci îţi scade scoringul, eşti văzut ca fiind mai riscant. Deci într-un fel eşti descurajat să te mulţi la o altă bancă, asta e suspiciunea". Investigații laborioase Chirițoiu a explicat că aceste investigaţii durează foarte mult din cauza volumului de date culese la bănci, care este mare şi nu sunt finalizate prelucrările de date, chiar dacă sunt făcute electronic. "Unele înţeleg că nu putem să le facem electronic, din păcate. Chat-urile le citim, nu le prelucrăm electronic, discuţiile dintre bancheri. Deci durează mult să prelucrăm datele, nu ne împotmolim la altceva", a precizat preşedintele autorităţii de concurenţă. Investigații în alte domenii Chirițoiu a afirmat că se aşteaptă ca anul viitor să fie finalizată investigaţia pe bănci, dar şi cea pe alimente, legată de unt, ulei etc. "Acolo ce am văzut sunt creşteri mari de preţuri în perioada de inflaţie. Suspiciunea este că unele companii au profitat de climatul ăsta general de inflaţie ca să crească prin înţelegeri preţurile. Vedem dacă le confirmăm", a mai spus Bogdan Chiriţoiu. Investigații în energie Preşedintele Consiliului Concurenţei a menţionat că există investigaţii şi pe energie, pentru a vedea dacă firmele mari nu blochează concurenţa. "Acei mari, ce înseamnă distribuitori care au şi furnizori. Desigur, sunt companii separate, dar e o legătură totuşi, pentru că sunt acelaşi grup, furnizori şi distribuitori. Ne-am uitat în trecut dacă Electrica şi CEZ nu blochează migraţia clienţilor. Am terminat-o prin angajamente. Acum ne uităm şi avem o sesizare de la o companie care avea impresia că e blocată migraţia clienţilor spre ei. Acum avem altă companie, avem furnizori, care ne spun: domnule, noi nu primim date de la distribuţii, distribuitorii îşi avantajează proprii furnizori, care au acces mai bun la datele distribuitorilor şi atunci pot să factureze, au nişte avantaje în business. Noi, ăştia care suntem noi, da, vrem să intrăm, nu avem date de aceeaşi calitate. Asta investigăm în momentul de faţă.(...) E o investigaţie în lucru. Pentru mine cel puţin, vom vedea cum gândeşte echipa, nici să spui "n-am făcut un efort special să-l favorizez, pur şi simplu, aşa am moştenit. Sistemele noastre IT comunică pentru că eram cândva aceeaşi firmă şi e normal să comunice, pe când alţii vin din afară cu sistemele lor care nu se potrivesc în sistemele noastre", nu ştiu dacă asta e suficient. Eu mă aştept ca un dominant să facă un efort, să-şi acomodeze, să-şi trateze echidistant toţi clienţii. Furnizorul din propriul grup şi el e unul dintre clienţii lui. Aşteptarea mea este să-i trateze pe toţi la fel, să facă un efort, nu să fie doar pasivi, să aştepte să se dezvolte ceilalţi, şi să facă paşi în a arăta această deschidere către către companiile care vor să intre în piaţa asta de furnizare. Sesizarea aici a venit de la Hidroelectrica", a mai precizat şeful Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu.

Mihai Tudose, dușman al băncilor și plagiator Foto: Inquam/George Calin
Politică

Mihai Tudose, dușman al băncilor și plagiator

Cine este Mihai Tudose (PSD), cel care va deschide lista PSD-PNL la europarlamentare: dușman înverșunat al băncilor și plagiator, a făcut istorie refuzând să-l primească pe premierul Japoniei, Shinzo Abe, fiindcă era supărat că Liviu Dragnea îi cere demisia. Citește și: VIDEO Imagini brutale ale atacului terorist de la Moscova, soldat cu circa 40 de morți. Cel puțin un trăgător arestat Mihai Tudose, dușman al băncilor și plagiator iată câteva elemente relevante din biografia acestuia: Născut în 1967, a absolvit o facultate privată, care nu era acreditată, abia în 1995, la 28 de ani. A fost acuzat că și-a plagiat doctoratul, obținut la academia SRI, așa că a depus cerere de renunțare la acest titlu universitar În perioada în care a fost premier, cu susținerea lui Liviu Dragnea, între 29 iunie 2017 și 16 ianuarie 2018, se lăuda că nu are cont bancar și ataca dur băncile: „Iertaţi-mă, dar Terente era copil pe lângă voi! Chiar era băiat bun”. În 2021, el s-a certat cu un alt invitat al postului România TV, susținând ferm că România a intrat în UE în 2004: „By the way, apropo de memorie, zece secunde: vezi că am intrat în Uniunea Europeană în 2004, nu în 2007 (...) Voi aţi intrat mai târziu un pic, asta e viaţa, veniţi mai târziu”. Ca premier, a atacat constant Pilonul II de pensii. „Pilonul II de pensii nu va fi desfiinţat, dar va deveni opţional”, spunea el. Guvernul său a redus contribuția la acest pilon. În septembrie 2017, a promis companiei Ford că va finaliza autostrada Piteşti - Sibiu până la finalul mandatului. Autostrada va fi gata in cel mai bun caz în 2018. A insistat pentru instituirea unei taxe de solidaritate, aplicată persoanelor fizice „care câştigă foarte mult”. În 13 ianuarie 2018 a venit în vizită în România premierul Japoniei, Shinzo Abe. Tudose, care demsionase la 12 ianuarie, a refuzat să-l primească, deși mandatul său s-a încheiat, de jure, abia la 16 ianuarie. În iulie 2021, lansa un atac suburban împotriva Ralucăi Turcan, cu care este acum aliat. „Când ești prost de mic… când te faci mare doar te joci! (...) Daaaaaa! Raluuuuca Turcan!!! Noul val PNL! (...) Singura problemă cu acești analfabeți funcționali contemporani nu o reprezintă numărul lor! Ci faptul că sunt foarte bine împrăștiați, în așa fel încât indiferent ce vrei sa faci… dai de unu’!!! Ține-o așa, Ralu! Nu ceda! Reformați și PNL!”, a scris el, pe Facebook.

Ministerul Finanţelor a împrumutat 1,7 miliarde lei Foto: Facebook
Economie

Ministerul Finanţelor a împrumutat 1,7 miliarde lei

Ministerul Finanţelor a împrumutat, joi, peste 1,7 miliarde de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat şi una de certificate cu discont, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). „Știm oficial că deficitul pe ianuarie este la -0.45% din PIB, anul trecut era la -0.25%. Pe surse, pe luna februarie, deficitul ajunge deja la -1.5% din PIB. Ca să vă faceți o idee, anul trecut era la -1.07%”, scria deputatul USR Claudiu Năsui la 1 martie. Ministerul Finanţelor a împrumutat 1,7 miliarde lei Anul trecut, Guvernul a plătit 1,9% din PIB pentru dobânzi. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,62 mld lei, cu 1,53 mld lei mai mult față de anul precedent, respectiv 5,2% comparativ cu anul anterior. Citiți și: Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii, deși deficitul ar fi ajuns la 1,5% din PIB în februari: cresc funcțiile de conducere, liber la angajări la stat Azi, ministerul a împrumutat 800 milioane de lei printr-o emisiune de obligaţiuni cu o maturitate reziduală la 115 luni şi un randament mediu de 6,65% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris peste 1,377 miliarde de lei. Vineri este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni. De asemenea, MF a împrumutat 968,8 milioane lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont cu maturitatea la 11 luni, la un randament mediu de 6,03% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris peste 1,081 miliarde lei. Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna martie 2024, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,8 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 720 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Suma totală, de 6,52 miliarde de lei, este cu 315 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în februarie 2024, de 6,205 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

George Simion nu are card şi îşi ia banii cash Foto: Facebook
Politică

George Simion nu are card şi îşi ia banii cash

Președintele AUR, George Simion nu are card şi îşi ia banii cash la Parlament: „Nu aş vrea ca cineva care are acces la acele date să ştie pe unde am mers eu, pentru că este o chestiune de principiu, vreau să văd dacă se pot face plăţi în numerar”, a spus el, citat de news.ro. Simion a afirmat că toate plățile sunt făcute în numerar. Citește și: Șocant: judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava s-a folosit de bodigurazii unui interlop ca să ia copiii de la fostul soț Liderul AUR a mai afirmat că şi-a certat soţia pentru că a făcut credit pentru casă, pentru că dacă iniţial plătea 800 de lei, a ajuns să plătească 1.500 de lei rata. George Simion nu are card şi îşi ia banii cash George Simion a fost întrebat în emisiunea Proiect de ţară: România, de la Prima News, dacă plăteşte vreodată cu card, el arătând că nu plăteşte pentru că nu are card. „Nu aş vrea ca cineva care are acces la acele date să ştie pe unde am mers eu, pentru că este o chestiune de principiu, vreau să văd dacă se pot face plăţi în numerar”, a mai afirmat Simion, adăugând că toate plăţile le face în numerar. George Simion a mai declarat că ”este absolut greţos cum băncile, în primele cele austriece, ele au dat tonul, se pregătea şi una româneacă, privată, se pregăteau săptămâna viitoare să mărească comisioanele, când ei trîiesc foarte bine numai din împrimuturile pe care le dau la stat”, a mai afirmat preşedintele AUR. Citește și: Judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava boteza, împreună cu amantul ei Cotoară, copiii interlopilor din Rădăuți. Tovarășii iubitului ei, scăpați de arest de judecătoare Simion a declarat că şi-a certat şi soţia pentru că părinţii ei i-au făcut credit să îi cumpere un apartament. „A renunţat la acel apartament, s-a mutat cu mine, dar a făcut un credit şi sper să şi-l închidă, a vorbit cu părinţii să îl returneze. (..) Plătea 800 de lei la început şi acum plăteşte 1.500 de lei, şi în postura ei sunt sute de mii de oameni care şi-au luat case, pe care nu îi apără nimeni, pentru că în România nu dictează premierul şi preşedintele, ci băncile şi cazinourile”, a arătat liderul AUR.

Ciolacu, semne că va modifica deciziile privind plățile cash (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, semne că modifica deciziile privind plățile cash

Premierul Marcel Ciolacu dă semne că va modifica deciziile privind plățile cash: „Voi convoca o întâlnire pentru a lua o decizie pe subiectul banilor cash”, a scris el, azi, pe Facebook. Citește și: Salariul uriaș al judecătoarei care nu a motivat sau nu a închis sute de cauze, lăsând părțile să aștepte în zadar. CSM încearcă pentru a doua oară să o dea afară din magistratură Postarea sa vine după ce mai multe publicații au scris că unele bănci au majorat comisioanele la operațiuni cu bani cash. Ciolacu, semne că va modifica deciziile privind plățile cash „Lăcomia băncilor nu poate fi alimentată din dezbaterea privind banii cash! Este intolerabil să crești artificial comisioanele bancare! Voi convoca săptămâna viitoare la Guvern o întâlnire cu specialiștii din Ministerul Finanțelor și BNR, dar și cu reprezentanții micilor întreprinzători, ai băncilor și ai societății civile pentru a lua o decizie pe subiectul banilor cash. Nu voi renunța niciodată la lupta împotriva evaziunii. Și nu voi renunța să protejez românii de lăcomia unora care vor să facă bani cu orice preț!”, a scris Ciolacu. Citește și: Vodafone România, în colaps: a concediat un sfert din angajați, are pierderi anuale de sute de milioane de lei și datorii de aproape patru miliarde de lei, cam cât cifra de afaceri În afară de obisnuitele mesaje din partea clientilor PSD, postarea sa a fost primită cu o avalanșă de critici.

zeci de mii de mici întreprinzători vor plăti comisioane substanțial majorate către bănci
Politică

Mii de întreprinzători vor plăti comisioane majorate

Efectele politicilor lui Ciolacu: zeci de mii de mici întreprinzători vor plăti comisioane substanțial majorate către bănci. Ieri, Banca Transilvania a anunțat că majorează în special comisioanele pentru operațiunile la ghișeu. Citește și: Minciună patriotic-șoșocistă a unei primărițe din Ardeal: „Contract datat 1267, scris în limba română”! În realitate, documentul este în latină și, probabil, un fals Măsura vine ca urmare a intrării în vigoare a legislației privind plățile cash, plăți strict limitate de guvernul Ciolacu. Mii de întreprinzători vor plăti comisioane majorate „Este cea mai mizerabilă dintre măsurile publicate de către guvern, pentru că va veni la pachet cu o mulțime de situații complicate, pe care legiuitorul, evident, că nu le-a luat în seamă. Toate aceste restricții vor îngreuna tranzacțiile între firme. Este absurd ca antreprenor să-ți condiționezi clientul, să-l pui pe drumuri sau să nu poți să vinzi cu ușurință. În continuare, sunt persoane care nu au card sau care nu au cont la bancă, iar o altă consecință a acestui act normativ este că vor crește costurile operaționale, pentru că vor fi comisioane bancare destul de ridicate la încasarea cu cardul și toate aceste comisioane se vor regăsi în costuri”, a explicat consultantul fiscal Valentina Saygo pentru Gândul. Banca Transilvania majorează comisionul de depunere numerar la ghișeu cu jumătate de la 10 lei la 15 lei, în cazul persoanelor fizice. În cazul firmelor, comisionul crește de la 0,3% (minimum 10 lei) la 0,5% (minimum 20 de lei). Pentru persoanele fizice, comisionul pentru retragerea de numerar de la ghișeu este majorat de la 0,5% sau minimum 5 lei la 0,9% sau minimum 9 lei pentru sumele mai mici de 50.000 de lei. În cazul firmelor, comisionul se majorează de la 0,8% (minimum 10 lei) la 1% (minimum 10 lei). Majorări similare sunt și în cazul retragerilor de valută. Comercianții din mediul rural, afectați „Gândiți-vă că sunt peste 60.000 de mici comercianți, foarte mulți având magazine în zone rurale, unde plățile se fac exclusiv cash. Clienții vin și plătesc cu bani gheață, unii coboară din munte să-și facă aprovizionarea. Seara, proprietarul s-ar duce la cash and carry să-și refacă stocurile, dar acum ne-a coborât plafonul. Păi unde și cum să-mi urc eu bani pe card la ora aia ca să-mi plătesc marfa cu cardul?”, a declarat, pentru Hotnews, Feliciu Paraschiv, fondator al Paco Supermarkets și Vicepreşedinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România – ANCMMR. Citește și: Salariul uriaș al judecătoarei care nu a motivat sau nu a închis sute de cauze, lăsând părțile să aștepte în zadar. CSM încearcă pentru a doua oară să o dea afară din magistratură

Călin Donca, împrumutat personal de bănci (sursa: PRO TV)
Eveniment

Călin Donca, împrumutat personal de bănci

Călin Donca, împrumutat personal de bănci. De investitorul, antreprenorul și vizionarul Călin Donca de la Brașov era mai mult gura. Sau infracționalitatea economică, după cum spune DIICOT. Arest pe 30 de zile pentru trei complici Trei persoane, printre care şi omul de afaceri braşovean Călin Donca, au fost arestate preventiv, pentru 30 de zile, prin decizie a Tribunalului Braşov, într-un dosar de infracţiuni financiare, inclusiv de înşelăciune prin crearea unei monede virtuale proprii, a anunţat, marţi conducerea Tribunalului Braşov. "A fost dispusă arestarea preventivă pentru 30 de zile, pentru cei trei inculpaţi, respectiv Călin Donca, Ileana Buzatu şi Iulia Elena Dobre. Cu drept de contestaţie în 48 ore de la pronunţare. Toţi au contestat măsura dispusă", a precizat sursa citată. Conform unui comunicat remis marţi de către DIICOT, cei trei ar fi membri ai unei grupări infracţionale şi sunt cercetaţi pentru săvârşirea de infracţiunilor de evaziune fiscală, delapidare, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi operaţiuni de manipulare a pieţei de capital. Astfel, potrivit anchetatorilor, respectivele persoane ar fi înregistrat în contabilitatea unor societăţi operaţiuni fictive, cu consecinţa micşorării bazei de calcul a impozitului pe profit şi a măririi cuantumului TVA deductibilă, care a avut ca rezultat sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului consolidat al statului, cauzând un prejudiciu de 4.346.286 de lei. Multe milioane în transferuri ilegale De asemenea, prin documente care ar atesta operaţiuni fictive, liderul grupării ar fi transferat sau ar fi dispus transferarea a 8.337.746 de lei între societăţi aparţinând sau controlate de membrii grupării, dintre care una ar fi înregistrată în Emiratele Arabe Unite - Dubai, precum şi achiziţionarea unor bunuri de lux, în valoare de 340.000 USD, toate acestea fiind însuşite din patrimoniul societăţii, fapt care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare având consecinţe deosebit de grave. Totodată, membrii grupării ar fi iniţiat un proiect în domeniul monedelor virtuale, deţinut şi controlat de către aceştia, creând propria monedă virtuală. "Având în vedere interesul scăzut pentru aceasta, membrii grupării ar fi întreprins operaţiuni de manipulare a pieţei de capital, inducând, totodată, persoanele interesate în eroare, prin diseminarea în spaţiul public a unor informaţii nereale, potrivit cărora investiţia în această monedă virtuală poate genera câştiguri de 100 de ori mai mari, şi reuşind obţinerea unor sume importante de bani (aproximativ 700.000 USD)", susţin procurorii de combatere a criminalităţii organizate. Călin Donca, împrumutat personal de bănci În ciuda acestor operațiuni care ar fi ilegale, potrivit DIICOT, omul de afaceri Călin Donca nu pare a se fi îmbogățit. În decurs de un an și o lună, acesta împreună cu soția au făcut trei credite în valoare totală de peste 900.000 de lei, echivalentul a aproape 200.000 de euro. Avizele de ipotecă mobiliară ale împrumuturilor luate de soții Donca-Oncioiu (sursa: RNPM)

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră