vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: banci

26 articole
Economie

Efectul declarațiilor Boloș supraimpozitarea băncilor

Efectul declarațiilor ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, despre supraimpozitarea băncilor: acțiunile Băncii Transilvania și BRD au căzut, bursa a închis, marți, în scădere. Pro TV estimează că „peste 800 de milioane de lei s-au evaporat de pe bursă”. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii „În ceea ce privește activitatea bancară, după modelul pe care deja îl avem în Italia, unde au o taxă specială de 40%, sau Ungaria și celelalte state membre care au impus taxe, și noi ar urma să mergem pe această linie a impunerii acestor profituri excepționale. Este în pachet acest lucru și are în vedere aceste modele ale statelor membre UE. Anunțul va fi făcut la momentul potrivit”, a declarat Marcel Boloș la Digi24. Efectul declarațiilor lui Boloș despre supraimpozitarea băncilor După această declarație, acţiunile Băncii Transilvania (simbol bursier TLV) au scăzut cu 2,43% la închidere, după ce pe parcursul zilei au avut şi un minus de 4%. „Circa 500 milioane de lei s-au evaporat din capitalizarea celei mai mari bănci din România. Banca a închis la 20,88 lei pe acţiune şi la o capitalizare de circa 16,6 miliarde de lei”, arată Ziarul Financiar. Foto: Pro TV „Cumulat, cele două bănci au pierdut circa 850 de milioane de lei din capitalizare după anunțul lui Marcel Boloș (circa 510 milioane de lei în cazul BT - cotația unui titlu a scăzut de la 21,39 lei la 20,76 lei în momentul publicării acestei știri și alte 348 de milioane de lei din capitalizarea BRD - cotația unui titlu scăzând de la 14,6 lei la 14,1 lei în momentul publicării acestei știri)”, arată și Pro TV. Mediafax arăta, marți dimineața, că BRD scăzuse, în primele ore de după deschiderea Bursei de Valori București, cu 3%. La finalul zilei, valoarea acțiunilor BRD scăzuse cu 2,74%. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în scădere şedinţa de marţi. Citește și: Guvernul Ciolacu pare că protejează evazioniștii și-i impozitează pe cei care fac afaceri oneste: consilierul BNR Croitoru desființează pachetul fiscal. „Întreține visul socialist”, scrie Croitoru Indicele principal BET s-a depreciat cu 1,05%, până la valoarea de 13.214,22 puncte, în timp ce BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 37 de acţiuni de la Bursă, a înregistrat o scădere similară.

Efectul declarațiilor lui Boloș despre supraimpozitarea băncilor Foto: Facebook
Grindeanu: Susţin total impozitarea multinaţionalelor Foto: News.ro
Politică

Grindeanu: Susţin total impozitarea multinaţionalelor

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat: „Susţin total impozitarea multinaţionalelor pe cifra de afaceri”. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Azi, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, aprecia că deficitul a ajuns deja la 5,5% din PIB, mult peste ținta de 4,4%, pentru tot anul. Grindeanu: Susţin total impozitarea multinaţionalelor „E un fel de impozit pe lux, o taxă pe lux. Eu, ca om de stânga, sigur că sunt de acord cu aşa ceva. Să nu spună cineva care are casă de peste 500.000 de euro că dacă îi pui impozit de 0,5% e sărac, că nu-i sărac. Şi are maşină de 75.000 de euro. Nu-i sărac”, a mai spus demnitarul PSD, cunoscut pentru faptul că nu circulă cu metroul, iar în deplasările prin țară preferă elicopterul. „În acest moment trebuie să iei anumite decizii. De ce? Pentru că dacă vom continua în acelaşi mod, nu ne vom înscrie în ţinta de deficit. Dacă nu ne înscriem în ţinta de deficit, avem suspendate fondurile europene şi plătim amendă 0,5 la sută din PIB. Eu, ca ministru al Transporturilor, să ştiţi că nu îmi permit să trec printr-o perioadă în care am avea suspendate fondurile europene. Nu există proiect în România, în momentul ăsta, pe transporturi, proiect major, care să nu fie finanţat din fonduri europene. Ar însemna că toate lucrurile se stopează. Eu nu pot să susţin aşa ceva. Atunci trebuie luate anumite decizii”, a declarat Grindeanu, citat de news.ro. Citește și: EXCLUSIV Tânăra gravidă moartă la Botoșani a primit în spital doar ser fiziologic, No-Spa și Algocalmin, deși sângera masiv și fătul murise. Șapte ore nu s-a mai ocupat nimeni de ea Grindeanu ar ataca și băncile, dar nu-l lasă Isărescu „De fiecare dată, ministrul Finanţelor, indiferent cine e el, vine şi spune: dacă avem această decizie, avem impact bugetar de atât şi în coaliţie se va lua acea decizie. Nu ştiu să vă spun ultimele lucruri. Cert este că nu putem continua în acest mod, fiindcă nu vom respecta acea ţintă de deficit. Susţin total impozitarea multinaţionalelor pe cifra de afaceri, dar e părerea mea. Susţin impozitarea şi creşterea impozitului pe transferul profitului în afara ţării. Nu ştiu dacă nu trebuie calculat dacă şi la noi n-ar fi bine să aplicăm ce au făcut italienii acum vreo două săptămâni şi anume impozit pe profitul băncilor. Am spus că trebuie văzut. Sigur că o să iasă domnul Isărescu şi o să ne spună că nu e bine, dar eu zic că trebuie să ne uităm mai atent”, a adăugat Grindeanu.

Șefii bogați de spitale, fără conturi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șefii bogați de spitale, fără conturi

Șefii bogați de spitale, fără conturi. Salariile managerilor din Iași nu au crescut substanțial față de anul anterior, în multe cazuri diferențele fiind doar de câteva sute de lei lunar. Șefii bogați de spitale, fără conturi Zestrea acestora este însă consistentă, în materie de mașini, case sau terenuri, chiar și obiecte de artă sau bijuterii de zeci de mii de euro. Citește și: VIDEO Bătăușii de la Costinești nu au fost arestați, au fost puși sub control judiciar. Eliberați, au amenințat cu bătaia chiar în fața secției de poliție Un aspect interesant este că majoritatea conducătorilor spitalelor din Iași fie nu vor să economisească banii în bănci, fie preferă să îi țină "la saltea". Sau nu au economii deloc. Conform legii, se declară toate conturile bancare care au soldul cumulat de peste 5.000 de euro, adică 25.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Godei, împrumuturi bancare disperate în martie (sursa: Facebook/Godei Stefan Cristian, Gabriela Firea)
Investigații

Godei, împrumuturi bancare disperate în martie

Godei, împrumuturi bancare disperate în martie. Ștefan Cristian Godei, administrator al unui azil al groazei și fost șofer la Primăria Capitalei, angajat de Firea, acum arestat, avea nevoie de bani mulți, din senin, în martie a.c. Angajat șofer de Firea la Primărie În decurs de o săptămână, Godei a făcut două împrumuturi mari, de sute de mii de lei în total. Gabriela Firea a câștigat alegerile de primar de București în 2016 și și-a preluat mandatul în data de 23 iunie 2016. La fix o săptămână după instalarea în funcție a Gabrielei Firea, Ștefan Godei a fost angajat ca șofer la Primăria Capitalei. Într-un răspuns transmis de Biroul de Presă al PMB se menționează că "domnul Godei Ștefan a fost angajat la Primăria Municipiului București, începând cu data de 01.07.2016, pe postul de șofer, în Cadrul Direcției Suport Tehnico-Administrativ și deservește, la cerere, Municipalitatea, în funcție de nevoile acesteia. Menționăm că domnul Godei Ștefan nu a fost transferat niciodată la Primăria Municipiului București. Mașina Audi cu numărul B-01-PMB la care faceți referire se află în dotarea Primăriei Capitalei, fiind condusă de către persoane autorizate, la cerere.”. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri Răspunsul i-a fost trimis jurnalistului Petru Zoltan în ianuarie 2018. Godei, împrumuturi bancare disperate în martie La o lună după ce, la începutul acestui an, Buletin de București a scris, în premieră, despre "lagărele" bătrânilor din Ilfov, Godei a simțit brusc nevoia să posede niște bani gheață. Cum se pare că nu avea la ce prieteni să apeleze, s-a repezit către bănci. Astfel, pe 9 martie, a făcut un credit la ING: "CONTRACTUL DE CREDIT SI GARANTIE - ING PERSONAL NR. 12027187 DIN DATA DE 09.03.2023, CU TOATE COMPLETARILE SI MODIFICARILE ULTERIOARE (CONTRACT DE CREDIT)" (potrivit portalului Registrului Național de Publicitate Mobiliară). Ștefan Godei, împrumut de la ING (sursa: RNPM) 98.617 lei doar de la o bancă Al doilea împrumut a fost făcut o săptămână mai târziu, la Raiffeisen: aproape 100.000 de lei. "CONTRACT DE CREDIT INCHEIAT INTRE CREDITOR SI IMPRUMUTAT PRIN CARE CREDITORUL ACORDA IMPRUMUTATULUI UN CREDIT IN VALOARE DE: 98617 LEI", se arată pe portalul RNPM. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre Ștefan Godei, împrumut și de la Raiffeisen (sursa: RNPM) Citește și: EXCLUSIV Azilul fără canalizare din Voluntari funcționa în casa unuia dintre fondatorii Scorseze Security, companie de pază care a primit zeci de contracte publice

Băncile europene, risc după colapsul SVB (sursa: nytimes.com)
Economie

Băncile europene, risc după colapsul SVB

Băncile europene, risc după colapsul SVB. Instituțiile de credit din Europa nu sunt complet în siguranţă după colapsul băncilor americane Silicon Valley Bank şi Signature Bank, chiar dacă nu se confruntă cu un risc sistemic, a declarat marţi preşedintele Institutului german de cercetare economică (DIW), Marcel Fratzscher, transmite Reuters. Băncile europene, risc după colapsul SVB Chiar dacă există multe motive să fim mai puţin alarmişti, "nu aş spune că suntem complet în siguranţă în Europa, pentru că la rădăcina problemelor pentru cele două bănci americane stă creşterea foarte rapidă a dobânzilor, şi asta a luat prin surprindere foarte mulţi oameni", a spus Marcel Fratzscher. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Economistul german a subliniat că gradul de îndatorare este mult mai mare în SUA decât în Europa, făcând referire la dezechilibrul extrem de mare, existent în cazul SVB, între datoriile pe termen scurt şi investiţiile pe termen lung, care şi-au pierdut din valoare odată cu majorarea dobânzilor. Cu toate acestea, Marcel Fratzscher a avertizat că şi băncile europene se confruntă cu această problemă. "Trebuie să fim foarte atenţi" "Trebuie să fim foarte atenţi", a spus Fratzscher, adăugând că băncile germane nu şi-au revenit încă pe deplin după criza financiară globală din 2008, care a început cu prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers, care avea "o importanţă sistemică" şi a dat naştere unui efect de domino. "Nu vedem acelaşi lucru în cazul SVB, care este o bancă relativ mică", a spus Marcel Fratzscher. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova Un val de retragere a depozitelor a provocat săptămâna trecută falimentul a trei bănci americane, SVB, Signature Bank şi Silvergate Bank. SVB, care nu a reuşit să facă faţă retragerilor masive ale depozitelor, a fost închisă vineri de către autorităţile americane. Oficialii încearcă să evite cu orice preţ o stare de panică ce ar împinge deponenţii la retrageri masive din bănci, un "bank run" cu efecte potenţial devastatoare, şi au luat atât în SUA cât şi în Europa măsuri pentru protejarea depozitelor la SVB.

România iese din băncile lui Putin (sursa: presidency.ro)
Investigații

România iese din băncile lui Putin

România iese din băncile lui Putin. Bucureștiul a avut nevoie de nouă luni pentru a se retrage oficial din acționariatul Băncii Internaționale de Investiții, dar și din cel al Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, controlate direct de la Kremlin. În acest sens, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea a două legi care denunță acordul și convenția care au stat la baza înființării celor două bănci rusești. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu consideră că România ar trebui să se retragă și din Banca pentru Comerț de Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin, Dmitri Pankin. Procedură începută în martie Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a anunțat la finalul lunii februarie, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, că Guvernul de la București „a decis să înceapă procedura de retragere din Banca Internațională de Investiții care servește interesele financiare ale Rusiei”. Câteva zile mai târziu, pe 3 martie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat Memorandumul prin care a fost aprobată ieşirea României din acţionariatul Băncii Internaționale de Investiții (BII) și din cel al Băncii Internaționale de Colaborare Economică (BICE). Documentele publice ale celor două bănci arată că Rusia deținea 43% din Banca Internațională de Investiții și 51,4% din Banca Internațională de Colaborare Economică. România deținea 7,5% din acțiunile BII, restul acțiunilor fiind deținute de Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria Mongolia, Slovacia și Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta. La cealaltă bancă controlată de ruși, România deține 7,1% din acțiuni. Ceilalți acționari minoritari sunt Bulgaria, Cehia, Mongolia, Polonia, Slovacia și Vietnam. România iese din băncile lui Putin De abia acum, la nouă luni după ce trupele rusești au invadat Ucraina, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea legii pentru denunţarea Acordului interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970. Totodată, a mai semnat un decret de lege prin care se denunță Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963, şi a protocoalelor sale de modificare şi completare. Legile prevăd că notificările de renunţare la calitatea de membru se vor transmite consiliilor Guvernatorilor Băncii Internaţionale de Investiţii şi Băncii Internaţionale de Cooperare Economică după intrarea în vigoare a actelor normative. Adică după publicarea acestora în Monitorul Oficial. România, șase luni pentru a părăsi băncile rusești Retragerea efectivă din acţionariatul celor două bănci rusești se va face la şase luni de la transmiterea notificărilor. De asemenea, se mandatează Guvernul să întreprindă demersurile necesare pentru retragerea României din Banca Internaţională de Investiţii şi din Banca Internaţională de Cooperare Economică. Cheltuielile ocazionate de retragerea din acţionariatul băncilor, precum şi cele privind asistenţa tehnică şi juridică, se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor. MAE va face cunoscut, prin ordin publicat în Monitorul Oficial, data la care Acordul privind înfiinţarea Băncii Internaţionale şi protocolul său de modificare şi completare, precum şi data la care Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică şi protocoalelor sale de modificare şi completare îşi încetează valabilitatea în relaţie cu România. În BCDMN, condusă de finanțistul lui Putin, mai stăm Defapt.ro a dezvăluit că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu crede că România trebuie să se retragă și din acționariatul Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN). „În această Bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei Bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei”, susține oficial MAE. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Ministerul Finanțelor, condus de pesedistul Adrian Câciu, a pasat responsabilitatea în curtea Ministerului Afacerilor Externe. Motivul: aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională ține exclusiv de politica externă.

Administrația Biden presează băncile să mențină legături cu Rusia Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Biden presează băncile să mențină legături cu Rusia

Agenția de presă Bloomberg scrie că administrația Biden presează, discret, băncile americane să mențină unele legături cu Rusia. Articolul pornește de la o audiere în Congresul SUA a șefului băncii JPMorgan, Jamie Dimon, care, întrebat insistent dacă a rupt legăturile cu giganți ruși precum Gazprom a spus: „Urmăm instrucțiunile guvernului american, așa cum ne-a cerut să o facem”. Administrația Biden presează băncile să mențină legături cu Rusia „În culise, Trezoreria și Departamentul de Stat au îndemnat giganții bancari, inclusiv JPMorgan și Citigroup, să continue afaceri cu anumite firme strategice rusești, potrivit unor persoane familiare cu situația”, scrie Bloomberg. „Efortul discret face parte din eforturile administrației de a minimiza efectele negative ale regimului de sancțiuni menit să pedepsească Rusia. În timp ce unii membri ai Congresului fac presiuni pentru măsuri mai puternice împotriva Rusiei, administrația încearcă să împiedice progresele Rusiei evitând în același timp o catastrofă economică globală”, justifică agenția măsurile administrației Biden. Administrația Biden a spus în repetate rânduri că dorește ca băncile și întreprinderile să mențină fluxul de bani către sectoarele nesancționate ale economiei Rusiei. Dar amploarea discuțiilor sale cu băncile nu a fost cunoscută, mai explică Bloomberg. #Russia_Sanctions: The US has been assuring its banks that they continue to do business in Russia with critical companies that are exempt from sanctions. To minimize the negative effects of sanctions on food and energy prices, financial institutions such as Citibank & JP Morgan⤵️— Dionis Cenusa (@DionisCenusa) November 8, 2022 Printre companiile cu care băncile din SUA continuă să facă afaceri se află Gazprom sau producătorii de fertilizatori Uralkali sau PhosAgro. Bloomberg arată că băncilor li s-a spus insistent că agricultura și comerțul cu medicamente nu sunt afectate de sancțiuni. Citește și: Sondaj al Academiei Române: aproape 30% dintre cei chestionați ar fugi sau s-ar ascunde, dacă țara este atacată. Circa 36%, gata să participe la apărare

Băncile, înțelegere ilegală pentru ROBOR mare (sursa: Facebook/Consiliul Concurenței)
Eveniment

Băncile, înțelegere ilegală pentru ROBOR mare

Băncile, înțelegere ilegală pentru ROBOR mare. Inspectorii Consiliului Concurenţei se află în control inopinat la mai multe bănci, în cadrul unei investigaţii privind modul de stabilire a indicelui ROBOR, au afirmat, pentru Agerpres, surse apropiate situaţiei. Băncile, înțelegere ilegală pentru ROBOR mare În luna august, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, declara că băncile au cam sărit calul cu indicele ROBOR şi s-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. "Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. "Băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul" Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. De mai bine de patru - cinci luni s-a decuplat Robor-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară", a spus Isărescu. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a ajuns, în 26 octombrie, la 8,21% pe an, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la trei luni era 3,02% pe an.

Ratele la credite nu vor scădea (sursa: bnro.ro)
Eveniment

Ratele la credite nu vor scădea

Ratele la credite nu vor scădea. Banca naţională nu poate să nu crească dobânzile atât timp cât creşte inflaţia, a afirmat, luni, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, menţionând că în ultimul trimestru al anului ar fi trebuit să intrăm pe o uşoară traiectorie descendentă, dar nu este încă momentul unei asemenea traiectorii. Ratele la credite nu vor scădea "A crescut (dobânda cheie - n.r.) pentru că a crescut inflaţia mai mult decât ne aşteptam şi am văzut această creştere. Cumva în trimestrul al IV-lea al acestui an ar fi trebuit sau am fi vrut să intrăm pe o uşoară traiectorie descendentă. Nu este încă momentul unei traiectorii descendente, indiferent că este uşoară sau nu. Probabil acest episod se va muta spre anul viitor. Atâta vreme cât creşte inflaţia din păcate nu putem să nu creştem dobânzile. Sau nu pot să nu crească dobânzile. Ele sunt condiţionate de creşterea inflaţiei şi sunt răspunsul la creşterea inflaţiei. Citește și: Petrom OMV ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene. Scandinavii oferă gaz Austriei, care vrea să se desprindă de Rusia, dar vor controlul companiei Sigur că e un efort şi ne preocupă această îngrijorare pe care o creează creşterea dobânzilor, mai ales asupra Robor-ului şi IRCC-ului, care implicit determină creşterea ratelor. Şi Banca Naţională a fost preocupată de această chestiune, nu numai prin empatia şi compasiunea pe care o avem faţă de situaţie ci prin pregătirea persoanelor care au asemenea rate că urmează o perioadă a dobânzilor mari. Puteam să creştem mai abrupt dobânda", a spus Dan Suciu, la Digi24, întrebat despre perspectiva de creştere a dobânzilor. Dobânzi mai mari în țări vecine El a subliniat că alte ţări din regiune au crescut foarte abrupt dobânda, menţionând Ungaria, Polonia, Cehia. "Ţările cu care ne cumpărăm în mod obişnuit au crescut dobânzile de la 0 la începutul anului la 13% în Ungaria, 7% în Polonia şi Cehia, deci mai mari aceste dobânzi ca dobânda din România, pe inflaţii uşor mai mari şi acolo, dar dobânzile au crescut mult mai mult şi mai brusc. Noi am încercat să facem lucrurile mai treptat, mai temperat, mai bine dozat şi în ideea de a pregăti oamenii să nu aibă un şoc în creşterea ratelor, aşa cum s-a întâmplat cu şocul, dacă vă amintiţi, al francul elveţian", a explicat Dan Suciu. Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că "nu este normal să fie dobânzi zero sau dobânzi negative". Banii au fost extrem de ieftini, dar nu mai sunt "Sigur că obişnuinţa şi normalitatea referinţei este să te uiţi la ce s-a întâmplat recent, dar, în acea perioadă, a fost o perioadă excepţională pentru economie, nu în sensul pozitiv al termenului, ci ieşită din ritm, din normalitate. Anormalitatea economică a fost în perioada respectivă bine conturată, pentru că a fost o perioadă de represiune financiară, cu dobânzi zero. Nu-i normal să fie dobânzi zero sau dobânzi negative. A fost o perioadă de anormalitate, venită pe baza încercărilor pe care statele, guvernele şi băncile centrale le-au făcut să treacă de o criză economică. Au reuşit să treacă de criza economică, creând o presiune uriaşă asupra dobânzilor, în sens negativ. Banii au fost extrem de ieftini, dar am anunţat de multă vreme la banca centrală: Aveţi grijă, de un an de zile vorbim asta, aveţi grijă, perioada dobânzilor mici sau foarte scăzute a fost o excepţie, s-a încheiat. Urmează o perioadă de dobânzi relativ normale. Nu ne aşteptam să avem 15% inflaţie şi din cauza războiului şi aşa mai departe. Să trecem odată de episodul geopolitic şi al crizei energetice şi vom avea dobânzile normale. Asta este, de fapt, situaţia pe care o observăm", a mai spus Suciu. Inflația nu ajunge la 20% Întrebat dacă inflaţia ar putea ajunge la 20% anul acesta, Dan Suciu a menţionat că nu sunt semnale în acest sens. "Nu avem semnale, dacă nu se întâmplă o catastrofă. Din păcate, putem să vedem şi catastrofe în perioada imediat următoare dacă ne uităm un pic mai la est. (...) Nu, nu vedem inflaţia să crească atât de puternic. Ce urmează acum, dacă vom mai avea uşoare creşteri, ele sunt în jurul valorii actuale, nu foarte depărtate de valoarea de 15% pe care o avem acum. (...) O intervenţie în piaţă s-a dovedit foarte utilă: compensare cu plafonare dacă am făcut în România - şi alte ţări au făcut exerciţii similare. Din perspectiva reducerii inflaţiei, preocuparea principală a băncii centrale a fost o soluţie. Altfel, am fi avut inflaţia de peste 20% pe care aţi evocat-o dvs. Fără această compensare/plafonare, inflaţia ar fi depăşit acest procent", a mai spus purtătorul de cuvânt al BNR.

Protest anti-corupție în Henan, China (sursa: japantimes.co.jp)
Eveniment

Protest anti-corupție în Henan, China

Protest anti-corupție în Henan, China. Deponenţi afectați de bănci aflate în dificultate au manifestat duminică în centrul Chinei împotriva autorităţilor locale acuzate de complicitate şi de "corupţie", un gest de sfidare neobişnuit împotriva puterii, transmite AFP. Protest anti-corupție în Henan, China Fragilizate de încetinirea economică, patru bănci din provincia Henan au îngheţat de la mijlocul lui aprilie orice retragere de bani, afectând mii de mici deponenţi. Situaţia a dat loc de atunci unor manifestaţii sporadice. Autorităţile locale sunt suspectate că, pentru a împiedica noi adunări, luna trecută au trecut pe culoarea roşie (carantina obligatorie) paşaportul sanitar al unor manifestanţi, făcându-le practic imposibilă orice deplasare. Arestări și bătăi brutale Duminică, mai multe sute de persoane au manifestat în faţa unei sucursale a Băncii Centrale a Chinei la Zhengzhou, capitala provinciei Henan, au indicat pentru AFP câţiva participanţi, care au cerut să li se păstreze anonimatul. Fotografii postate pe reţele sociale arată bannere care denunţau "corupţia şi violenţa autorităţilor din Henan". Citește și: Rușii continuă să atace civili în Ucraina: 15 morți după prăbușirea unui bloc lovit de o rachetă Uragan în localitatea Ceasiv Iar În imagini video al căror conţinut nu a putut fi verificat în mod independent de AFP, manifestanţi sunt arestaţi cu brutalitate de agenţi în civil. Unii protestatari au feţele tumefiate. Manifestanţi au fost "loviţi, răniţi şi sângerau la cap. Persoane cu handicap au fost chiar bătute violent", a declarat pentru AFP un participant, estimând numărul protestatarilor la "mai multe mii". Pașapoarte sanitare folosite împotriva libertății de mișcare Manifestaţiile sunt relativ rare în China, o ţară unde menţinerea stabilităţii sociale este o obsesie şi unde puterea înăbuşă de obicei din faşă orice contestare. Luna trecută, autorităţile din Henan au fost sub focul criticilor din cauza unei presupuse manipulări de paşapoarte sanitare pentru a împiedica noi manifestaţii. În China, paşaportul sanitar este cerut pentru accesul în majoritatea imobilelor, centrelor comerciale, locurilor publice, precum şi în anumite mijloace de transport. Asemeni celor patru bănci din Henan, şi alte instituţii bancare din China se află într-o situaţie financiară delicată amplificată de corupţie, consideră analişti.

Ratele cresc salariile rămân la fel (sursa: Pixabay)
Eveniment

Ratele cresc, salariile rămân la fel

Ratele cresc, salariile rămân la fel. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat joi la 5,44% pe an, de la 5,37% cât a fost miercuri, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Ratele cresc, salariile rămân la fel Un nivel mai mare a fost înregistrat în data de 8 martie 2013, când acesta s-a situat la 5,49% pe an. La începutul lui 2020, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,59% pe an, de la 5,50% miercuri, iar ROBOR la 12 luni s-a majorat la 5,79% pe an, de la 5,69% pe an în ziua precedentă. Citește și: Perversa mașinărie de propagandă a lui Putin a inventat o nouă temă: „Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina”. Holodomor e foametea criminală provocată de Stalin În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%, potrivit Agerpres. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră