sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: banci

20 articole
Eveniment

Băncile școlare ale lui Procust: în mai multe județe, mobilierul pentru elevi este prea mic

Bănci prea mici pentru mulți elevi, deși municipalitatea ieșeană susține că s-au respectat criteriile minime impuse prin ordinul Ministerului Educației și că, dacă băncile ar fi fost mai mari, acestea nu s-ar fi încadrat corespunzător în sălile de clasă. Bănci prea mici pentru mulți elevi Nu este clar dacă mobilierul a fost proiectat individual pentru școlile din Iași, însă profesorii contrazic explicațiile autorităților, afirmând că băncile sunt pur și simplu prea mici. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească La finalul zilei de ieri, Primăria a emis un comunicat de presă în care a reiterat că a urmat aceeași procedură de achiziție ca și alte municipalități. Totodată, a transmis că, în cazul unor nemulțumiri din partea elevilor, școlile vor trebui să găsească soluții la nivel individual. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bănci prea mici pentru mulți elevi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Elevii nu încap în băncile noi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Școli, dotate cu bănci și scaune prea mici pentru elevi. Banii au venit prin PNRR

Elevii nu încap în băncile noi. Printr-un proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), 1.150 de săli de clasă din 63 de unități de învățământ din municipiul Iași au fost echipate cu mobilier nou. Elevii nu încap în băncile noi Deși investiția era necesară, unii directori atrag atenția asupra problemelor de adaptabilitate, în special pentru elevii de liceu, pentru care băncile și scaunele sunt prea mici, chiar dacă sunt reglabile pe înălțime. Citește și: Generalul AUR Mircia Chelaru, senator, nu vrea să dea înapoi banii furați de la statul român, deși are o pensie specială uriașă Mobilierul modern reprezintă un avantaj pentru școlile din Iași, însă părinții și elevii semnalează disconfortul scaunelor și lipsa de adecvare pentru adolescenții mai înalți. Pentru a remedia această situație, directorii unităților de învățământ propun ca, în viitor, mobilierul să fie proiectat diferențiat pentru gimnaziu și liceu, astfel încât să răspundă mai bine nevoilor elevilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar (sursa: Facebook/Consiliul Concurenței)
Economie

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar. Consiliul Concurenței intenționează să finalizeze până în 2024 investigațiile din sectorul bancar, care vizează două cazuri majore, precum și investigațiile din domeniul energiei, unde se analizează posibile practici de blocare a concurenței. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a oferit detalii despre progresul acestor investigații. Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar Bogdan Chiriţoiu a dat detalii, la un seminar pe teme de energie, organizat de Consiliul Concurenţei şi Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE). Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz "La anul trebuie, asta e intenţia, să terminăm investigaţiile pe bănci. Sunt două investigaţii pe bănci. Aş vrea să le terminăm pe amândouă deodată, dacă putem, adică undeva să evităm riscul în care dăm două mega-amenzi una după alta. Deci undeva să ţinem să le vedem ca un pachet, dacă ajungem la amenzi. E posibil să nu ajungem la amenzi. Una priveşte o posibilă înţelegere pentru stabilirea indicatorilor gen ROBOR. Aici vorbim de trezoreriile băncilor. Cealaltă vizează modul cum funcţionează biroul de scoring (biroul de credite), care e condus de bănci, în care suspiciunea este că prin faptul că sunt penalizaţi clienţii care fac multe interogări sau pentru care se fac multe interogări, deci care caută la mai multe bănci să ia credite, e descurajată migraţia clienţilor. Dacă lucrezi cu banca la care eşti e una, dar dacă tu încerci să mai întrebi şi la bănci concurente, atunci îţi scade scoringul, eşti văzut ca fiind mai riscant. Deci într-un fel eşti descurajat să te mulţi la o altă bancă, asta e suspiciunea". Investigații laborioase Chirițoiu a explicat că aceste investigaţii durează foarte mult din cauza volumului de date culese la bănci, care este mare şi nu sunt finalizate prelucrările de date, chiar dacă sunt făcute electronic. "Unele înţeleg că nu putem să le facem electronic, din păcate. Chat-urile le citim, nu le prelucrăm electronic, discuţiile dintre bancheri. Deci durează mult să prelucrăm datele, nu ne împotmolim la altceva", a precizat preşedintele autorităţii de concurenţă. Investigații în alte domenii Chirițoiu a afirmat că se aşteaptă ca anul viitor să fie finalizată investigaţia pe bănci, dar şi cea pe alimente, legată de unt, ulei etc. "Acolo ce am văzut sunt creşteri mari de preţuri în perioada de inflaţie. Suspiciunea este că unele companii au profitat de climatul ăsta general de inflaţie ca să crească prin înţelegeri preţurile. Vedem dacă le confirmăm", a mai spus Bogdan Chiriţoiu. Investigații în energie Preşedintele Consiliului Concurenţei a menţionat că există investigaţii şi pe energie, pentru a vedea dacă firmele mari nu blochează concurenţa. "Acei mari, ce înseamnă distribuitori care au şi furnizori. Desigur, sunt companii separate, dar e o legătură totuşi, pentru că sunt acelaşi grup, furnizori şi distribuitori. Ne-am uitat în trecut dacă Electrica şi CEZ nu blochează migraţia clienţilor. Am terminat-o prin angajamente. Acum ne uităm şi avem o sesizare de la o companie care avea impresia că e blocată migraţia clienţilor spre ei. Acum avem altă companie, avem furnizori, care ne spun: domnule, noi nu primim date de la distribuţii, distribuitorii îşi avantajează proprii furnizori, care au acces mai bun la datele distribuitorilor şi atunci pot să factureze, au nişte avantaje în business. Noi, ăştia care suntem noi, da, vrem să intrăm, nu avem date de aceeaşi calitate. Asta investigăm în momentul de faţă.(...) E o investigaţie în lucru. Pentru mine cel puţin, vom vedea cum gândeşte echipa, nici să spui "n-am făcut un efort special să-l favorizez, pur şi simplu, aşa am moştenit. Sistemele noastre IT comunică pentru că eram cândva aceeaşi firmă şi e normal să comunice, pe când alţii vin din afară cu sistemele lor care nu se potrivesc în sistemele noastre", nu ştiu dacă asta e suficient. Eu mă aştept ca un dominant să facă un efort, să-şi acomodeze, să-şi trateze echidistant toţi clienţii. Furnizorul din propriul grup şi el e unul dintre clienţii lui. Aşteptarea mea este să-i trateze pe toţi la fel, să facă un efort, nu să fie doar pasivi, să aştepte să se dezvolte ceilalţi, şi să facă paşi în a arăta această deschidere către către companiile care vor să intre în piaţa asta de furnizare. Sesizarea aici a venit de la Hidroelectrica", a mai precizat şeful Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu.

Mihai Tudose, dușman al băncilor și plagiator Foto: Inquam/George Calin
Politică

Mihai Tudose, dușman al băncilor și plagiator

Cine este Mihai Tudose (PSD), cel care va deschide lista PSD-PNL la europarlamentare: dușman înverșunat al băncilor și plagiator, a făcut istorie refuzând să-l primească pe premierul Japoniei, Shinzo Abe, fiindcă era supărat că Liviu Dragnea îi cere demisia. Citește și: VIDEO Imagini brutale ale atacului terorist de la Moscova, soldat cu circa 40 de morți. Cel puțin un trăgător arestat Mihai Tudose, dușman al băncilor și plagiator iată câteva elemente relevante din biografia acestuia: Născut în 1967, a absolvit o facultate privată, care nu era acreditată, abia în 1995, la 28 de ani. A fost acuzat că și-a plagiat doctoratul, obținut la academia SRI, așa că a depus cerere de renunțare la acest titlu universitar În perioada în care a fost premier, cu susținerea lui Liviu Dragnea, între 29 iunie 2017 și 16 ianuarie 2018, se lăuda că nu are cont bancar și ataca dur băncile: „Iertaţi-mă, dar Terente era copil pe lângă voi! Chiar era băiat bun”. În 2021, el s-a certat cu un alt invitat al postului România TV, susținând ferm că România a intrat în UE în 2004: „By the way, apropo de memorie, zece secunde: vezi că am intrat în Uniunea Europeană în 2004, nu în 2007 (...) Voi aţi intrat mai târziu un pic, asta e viaţa, veniţi mai târziu”. Ca premier, a atacat constant Pilonul II de pensii. „Pilonul II de pensii nu va fi desfiinţat, dar va deveni opţional”, spunea el. Guvernul său a redus contribuția la acest pilon. În septembrie 2017, a promis companiei Ford că va finaliza autostrada Piteşti - Sibiu până la finalul mandatului. Autostrada va fi gata in cel mai bun caz în 2018. A insistat pentru instituirea unei taxe de solidaritate, aplicată persoanelor fizice „care câştigă foarte mult”. În 13 ianuarie 2018 a venit în vizită în România premierul Japoniei, Shinzo Abe. Tudose, care demsionase la 12 ianuarie, a refuzat să-l primească, deși mandatul său s-a încheiat, de jure, abia la 16 ianuarie. În iulie 2021, lansa un atac suburban împotriva Ralucăi Turcan, cu care este acum aliat. „Când ești prost de mic… când te faci mare doar te joci! (...) Daaaaaa! Raluuuuca Turcan!!! Noul val PNL! (...) Singura problemă cu acești analfabeți funcționali contemporani nu o reprezintă numărul lor! Ci faptul că sunt foarte bine împrăștiați, în așa fel încât indiferent ce vrei sa faci… dai de unu’!!! Ține-o așa, Ralu! Nu ceda! Reformați și PNL!”, a scris el, pe Facebook.

Ministerul Finanţelor a împrumutat 1,7 miliarde lei Foto: Facebook
Economie

Ministerul Finanţelor a împrumutat 1,7 miliarde lei

Ministerul Finanţelor a împrumutat, joi, peste 1,7 miliarde de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat şi una de certificate cu discont, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). „Știm oficial că deficitul pe ianuarie este la -0.45% din PIB, anul trecut era la -0.25%. Pe surse, pe luna februarie, deficitul ajunge deja la -1.5% din PIB. Ca să vă faceți o idee, anul trecut era la -1.07%”, scria deputatul USR Claudiu Năsui la 1 martie. Ministerul Finanţelor a împrumutat 1,7 miliarde lei Anul trecut, Guvernul a plătit 1,9% din PIB pentru dobânzi. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,62 mld lei, cu 1,53 mld lei mai mult față de anul precedent, respectiv 5,2% comparativ cu anul anterior. Citiți și: Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii, deși deficitul ar fi ajuns la 1,5% din PIB în februari: cresc funcțiile de conducere, liber la angajări la stat Azi, ministerul a împrumutat 800 milioane de lei printr-o emisiune de obligaţiuni cu o maturitate reziduală la 115 luni şi un randament mediu de 6,65% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris peste 1,377 miliarde de lei. Vineri este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni. De asemenea, MF a împrumutat 968,8 milioane lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont cu maturitatea la 11 luni, la un randament mediu de 6,03% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris peste 1,081 miliarde lei. Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna martie 2024, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,8 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 720 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Suma totală, de 6,52 miliarde de lei, este cu 315 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în februarie 2024, de 6,205 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

George Simion nu are card şi îşi ia banii cash Foto: Facebook
Politică

George Simion nu are card şi îşi ia banii cash

Președintele AUR, George Simion nu are card şi îşi ia banii cash la Parlament: „Nu aş vrea ca cineva care are acces la acele date să ştie pe unde am mers eu, pentru că este o chestiune de principiu, vreau să văd dacă se pot face plăţi în numerar”, a spus el, citat de news.ro. Simion a afirmat că toate plățile sunt făcute în numerar. Citește și: Șocant: judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava s-a folosit de bodigurazii unui interlop ca să ia copiii de la fostul soț Liderul AUR a mai afirmat că şi-a certat soţia pentru că a făcut credit pentru casă, pentru că dacă iniţial plătea 800 de lei, a ajuns să plătească 1.500 de lei rata. George Simion nu are card şi îşi ia banii cash George Simion a fost întrebat în emisiunea Proiect de ţară: România, de la Prima News, dacă plăteşte vreodată cu card, el arătând că nu plăteşte pentru că nu are card. „Nu aş vrea ca cineva care are acces la acele date să ştie pe unde am mers eu, pentru că este o chestiune de principiu, vreau să văd dacă se pot face plăţi în numerar”, a mai afirmat Simion, adăugând că toate plăţile le face în numerar. George Simion a mai declarat că ”este absolut greţos cum băncile, în primele cele austriece, ele au dat tonul, se pregătea şi una româneacă, privată, se pregăteau săptămâna viitoare să mărească comisioanele, când ei trîiesc foarte bine numai din împrimuturile pe care le dau la stat”, a mai afirmat preşedintele AUR. Citește și: Judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava boteza, împreună cu amantul ei Cotoară, copiii interlopilor din Rădăuți. Tovarășii iubitului ei, scăpați de arest de judecătoare Simion a declarat că şi-a certat şi soţia pentru că părinţii ei i-au făcut credit să îi cumpere un apartament. „A renunţat la acel apartament, s-a mutat cu mine, dar a făcut un credit şi sper să şi-l închidă, a vorbit cu părinţii să îl returneze. (..) Plătea 800 de lei la început şi acum plăteşte 1.500 de lei, şi în postura ei sunt sute de mii de oameni care şi-au luat case, pe care nu îi apără nimeni, pentru că în România nu dictează premierul şi preşedintele, ci băncile şi cazinourile”, a arătat liderul AUR.

Ciolacu, semne că va modifica deciziile privind plățile cash (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, semne că modifica deciziile privind plățile cash

Premierul Marcel Ciolacu dă semne că va modifica deciziile privind plățile cash: „Voi convoca o întâlnire pentru a lua o decizie pe subiectul banilor cash”, a scris el, azi, pe Facebook. Citește și: Salariul uriaș al judecătoarei care nu a motivat sau nu a închis sute de cauze, lăsând părțile să aștepte în zadar. CSM încearcă pentru a doua oară să o dea afară din magistratură Postarea sa vine după ce mai multe publicații au scris că unele bănci au majorat comisioanele la operațiuni cu bani cash. Ciolacu, semne că va modifica deciziile privind plățile cash „Lăcomia băncilor nu poate fi alimentată din dezbaterea privind banii cash! Este intolerabil să crești artificial comisioanele bancare! Voi convoca săptămâna viitoare la Guvern o întâlnire cu specialiștii din Ministerul Finanțelor și BNR, dar și cu reprezentanții micilor întreprinzători, ai băncilor și ai societății civile pentru a lua o decizie pe subiectul banilor cash. Nu voi renunța niciodată la lupta împotriva evaziunii. Și nu voi renunța să protejez românii de lăcomia unora care vor să facă bani cu orice preț!”, a scris Ciolacu. Citește și: Vodafone România, în colaps: a concediat un sfert din angajați, are pierderi anuale de sute de milioane de lei și datorii de aproape patru miliarde de lei, cam cât cifra de afaceri În afară de obisnuitele mesaje din partea clientilor PSD, postarea sa a fost primită cu o avalanșă de critici.

zeci de mii de mici întreprinzători vor plăti comisioane substanțial majorate către bănci
Politică

Mii de întreprinzători vor plăti comisioane majorate

Efectele politicilor lui Ciolacu: zeci de mii de mici întreprinzători vor plăti comisioane substanțial majorate către bănci. Ieri, Banca Transilvania a anunțat că majorează în special comisioanele pentru operațiunile la ghișeu. Citește și: Minciună patriotic-șoșocistă a unei primărițe din Ardeal: „Contract datat 1267, scris în limba română”! În realitate, documentul este în latină și, probabil, un fals Măsura vine ca urmare a intrării în vigoare a legislației privind plățile cash, plăți strict limitate de guvernul Ciolacu. Mii de întreprinzători vor plăti comisioane majorate „Este cea mai mizerabilă dintre măsurile publicate de către guvern, pentru că va veni la pachet cu o mulțime de situații complicate, pe care legiuitorul, evident, că nu le-a luat în seamă. Toate aceste restricții vor îngreuna tranzacțiile între firme. Este absurd ca antreprenor să-ți condiționezi clientul, să-l pui pe drumuri sau să nu poți să vinzi cu ușurință. În continuare, sunt persoane care nu au card sau care nu au cont la bancă, iar o altă consecință a acestui act normativ este că vor crește costurile operaționale, pentru că vor fi comisioane bancare destul de ridicate la încasarea cu cardul și toate aceste comisioane se vor regăsi în costuri”, a explicat consultantul fiscal Valentina Saygo pentru Gândul. Banca Transilvania majorează comisionul de depunere numerar la ghișeu cu jumătate de la 10 lei la 15 lei, în cazul persoanelor fizice. În cazul firmelor, comisionul crește de la 0,3% (minimum 10 lei) la 0,5% (minimum 20 de lei). Pentru persoanele fizice, comisionul pentru retragerea de numerar de la ghișeu este majorat de la 0,5% sau minimum 5 lei la 0,9% sau minimum 9 lei pentru sumele mai mici de 50.000 de lei. În cazul firmelor, comisionul se majorează de la 0,8% (minimum 10 lei) la 1% (minimum 10 lei). Majorări similare sunt și în cazul retragerilor de valută. Comercianții din mediul rural, afectați „Gândiți-vă că sunt peste 60.000 de mici comercianți, foarte mulți având magazine în zone rurale, unde plățile se fac exclusiv cash. Clienții vin și plătesc cu bani gheață, unii coboară din munte să-și facă aprovizionarea. Seara, proprietarul s-ar duce la cash and carry să-și refacă stocurile, dar acum ne-a coborât plafonul. Păi unde și cum să-mi urc eu bani pe card la ora aia ca să-mi plătesc marfa cu cardul?”, a declarat, pentru Hotnews, Feliciu Paraschiv, fondator al Paco Supermarkets și Vicepreşedinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România – ANCMMR. Citește și: Salariul uriaș al judecătoarei care nu a motivat sau nu a închis sute de cauze, lăsând părțile să aștepte în zadar. CSM încearcă pentru a doua oară să o dea afară din magistratură

Călin Donca, împrumutat personal de bănci (sursa: PRO TV)
Eveniment

Călin Donca, împrumutat personal de bănci

Călin Donca, împrumutat personal de bănci. De investitorul, antreprenorul și vizionarul Călin Donca de la Brașov era mai mult gura. Sau infracționalitatea economică, după cum spune DIICOT. Arest pe 30 de zile pentru trei complici Trei persoane, printre care şi omul de afaceri braşovean Călin Donca, au fost arestate preventiv, pentru 30 de zile, prin decizie a Tribunalului Braşov, într-un dosar de infracţiuni financiare, inclusiv de înşelăciune prin crearea unei monede virtuale proprii, a anunţat, marţi conducerea Tribunalului Braşov. "A fost dispusă arestarea preventivă pentru 30 de zile, pentru cei trei inculpaţi, respectiv Călin Donca, Ileana Buzatu şi Iulia Elena Dobre. Cu drept de contestaţie în 48 ore de la pronunţare. Toţi au contestat măsura dispusă", a precizat sursa citată. Conform unui comunicat remis marţi de către DIICOT, cei trei ar fi membri ai unei grupări infracţionale şi sunt cercetaţi pentru săvârşirea de infracţiunilor de evaziune fiscală, delapidare, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi operaţiuni de manipulare a pieţei de capital. Astfel, potrivit anchetatorilor, respectivele persoane ar fi înregistrat în contabilitatea unor societăţi operaţiuni fictive, cu consecinţa micşorării bazei de calcul a impozitului pe profit şi a măririi cuantumului TVA deductibilă, care a avut ca rezultat sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului consolidat al statului, cauzând un prejudiciu de 4.346.286 de lei. Multe milioane în transferuri ilegale De asemenea, prin documente care ar atesta operaţiuni fictive, liderul grupării ar fi transferat sau ar fi dispus transferarea a 8.337.746 de lei între societăţi aparţinând sau controlate de membrii grupării, dintre care una ar fi înregistrată în Emiratele Arabe Unite - Dubai, precum şi achiziţionarea unor bunuri de lux, în valoare de 340.000 USD, toate acestea fiind însuşite din patrimoniul societăţii, fapt care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare având consecinţe deosebit de grave. Totodată, membrii grupării ar fi iniţiat un proiect în domeniul monedelor virtuale, deţinut şi controlat de către aceştia, creând propria monedă virtuală. "Având în vedere interesul scăzut pentru aceasta, membrii grupării ar fi întreprins operaţiuni de manipulare a pieţei de capital, inducând, totodată, persoanele interesate în eroare, prin diseminarea în spaţiul public a unor informaţii nereale, potrivit cărora investiţia în această monedă virtuală poate genera câştiguri de 100 de ori mai mari, şi reuşind obţinerea unor sume importante de bani (aproximativ 700.000 USD)", susţin procurorii de combatere a criminalităţii organizate. Călin Donca, împrumutat personal de bănci În ciuda acestor operațiuni care ar fi ilegale, potrivit DIICOT, omul de afaceri Călin Donca nu pare a se fi îmbogățit. În decurs de un an și o lună, acesta împreună cu soția au făcut trei credite în valoare totală de peste 900.000 de lei, echivalentul a aproape 200.000 de euro. Avizele de ipotecă mobiliară ale împrumuturilor luate de soții Donca-Oncioiu (sursa: RNPM)

Efectul declarațiilor lui Boloș despre supraimpozitarea băncilor Foto: Facebook
Economie

Efectul declarațiilor Boloș supraimpozitarea băncilor

Efectul declarațiilor ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, despre supraimpozitarea băncilor: acțiunile Băncii Transilvania și BRD au căzut, bursa a închis, marți, în scădere. Pro TV estimează că „peste 800 de milioane de lei s-au evaporat de pe bursă”. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii „În ceea ce privește activitatea bancară, după modelul pe care deja îl avem în Italia, unde au o taxă specială de 40%, sau Ungaria și celelalte state membre care au impus taxe, și noi ar urma să mergem pe această linie a impunerii acestor profituri excepționale. Este în pachet acest lucru și are în vedere aceste modele ale statelor membre UE. Anunțul va fi făcut la momentul potrivit”, a declarat Marcel Boloș la Digi24. Efectul declarațiilor lui Boloș despre supraimpozitarea băncilor După această declarație, acţiunile Băncii Transilvania (simbol bursier TLV) au scăzut cu 2,43% la închidere, după ce pe parcursul zilei au avut şi un minus de 4%. „Circa 500 milioane de lei s-au evaporat din capitalizarea celei mai mari bănci din România. Banca a închis la 20,88 lei pe acţiune şi la o capitalizare de circa 16,6 miliarde de lei”, arată Ziarul Financiar. Foto: Pro TV „Cumulat, cele două bănci au pierdut circa 850 de milioane de lei din capitalizare după anunțul lui Marcel Boloș (circa 510 milioane de lei în cazul BT - cotația unui titlu a scăzut de la 21,39 lei la 20,76 lei în momentul publicării acestei știri și alte 348 de milioane de lei din capitalizarea BRD - cotația unui titlu scăzând de la 14,6 lei la 14,1 lei în momentul publicării acestei știri)”, arată și Pro TV. Mediafax arăta, marți dimineața, că BRD scăzuse, în primele ore de după deschiderea Bursei de Valori București, cu 3%. La finalul zilei, valoarea acțiunilor BRD scăzuse cu 2,74%. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în scădere şedinţa de marţi. Citește și: Guvernul Ciolacu pare că protejează evazioniștii și-i impozitează pe cei care fac afaceri oneste: consilierul BNR Croitoru desființează pachetul fiscal. „Întreține visul socialist”, scrie Croitoru Indicele principal BET s-a depreciat cu 1,05%, până la valoarea de 13.214,22 puncte, în timp ce BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 37 de acţiuni de la Bursă, a înregistrat o scădere similară.

Grindeanu: Susţin total impozitarea multinaţionalelor  Foto: News.ro
Politică

Grindeanu: Susţin total impozitarea multinaţionalelor

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat: „Susţin total impozitarea multinaţionalelor pe cifra de afaceri”. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Azi, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, aprecia că deficitul a ajuns deja la 5,5% din PIB, mult peste ținta de 4,4%, pentru tot anul. Grindeanu: Susţin total impozitarea multinaţionalelor „E un fel de impozit pe lux, o taxă pe lux. Eu, ca om de stânga, sigur că sunt de acord cu aşa ceva. Să nu spună cineva care are casă de peste 500.000 de euro că dacă îi pui impozit de 0,5% e sărac, că nu-i sărac. Şi are maşină de 75.000 de euro. Nu-i sărac”, a mai spus demnitarul PSD, cunoscut pentru faptul că nu circulă cu metroul, iar în deplasările prin țară preferă elicopterul. „În acest moment trebuie să iei anumite decizii. De ce? Pentru că dacă vom continua în acelaşi mod, nu ne vom înscrie în ţinta de deficit. Dacă nu ne înscriem în ţinta de deficit, avem suspendate fondurile europene şi plătim amendă 0,5 la sută din PIB. Eu, ca ministru al Transporturilor, să ştiţi că nu îmi permit să trec printr-o perioadă în care am avea suspendate fondurile europene. Nu există proiect în România, în momentul ăsta, pe transporturi, proiect major, care să nu fie finanţat din fonduri europene. Ar însemna că toate lucrurile se stopează. Eu nu pot să susţin aşa ceva. Atunci trebuie luate anumite decizii”, a declarat Grindeanu, citat de news.ro. Citește și: EXCLUSIV Tânăra gravidă moartă la Botoșani a primit în spital doar ser fiziologic, No-Spa și Algocalmin, deși sângera masiv și fătul murise. Șapte ore nu s-a mai ocupat nimeni de ea Grindeanu ar ataca și băncile, dar nu-l lasă Isărescu „De fiecare dată, ministrul Finanţelor, indiferent cine e el, vine şi spune: dacă avem această decizie, avem impact bugetar de atât şi în coaliţie se va lua acea decizie. Nu ştiu să vă spun ultimele lucruri. Cert este că nu putem continua în acest mod, fiindcă nu vom respecta acea ţintă de deficit. Susţin total impozitarea multinaţionalelor pe cifra de afaceri, dar e părerea mea. Susţin impozitarea şi creşterea impozitului pe transferul profitului în afara ţării. Nu ştiu dacă nu trebuie calculat dacă şi la noi n-ar fi bine să aplicăm ce au făcut italienii acum vreo două săptămâni şi anume impozit pe profitul băncilor. Am spus că trebuie văzut. Sigur că o să iasă domnul Isărescu şi o să ne spună că nu e bine, dar eu zic că trebuie să ne uităm mai atent”, a adăugat Grindeanu.

Șefii bogați de spitale, fără conturi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șefii bogați de spitale, fără conturi

Șefii bogați de spitale, fără conturi. Salariile managerilor din Iași nu au crescut substanțial față de anul anterior, în multe cazuri diferențele fiind doar de câteva sute de lei lunar. Șefii bogați de spitale, fără conturi Zestrea acestora este însă consistentă, în materie de mașini, case sau terenuri, chiar și obiecte de artă sau bijuterii de zeci de mii de euro. Citește și: VIDEO Bătăușii de la Costinești nu au fost arestați, au fost puși sub control judiciar. Eliberați, au amenințat cu bătaia chiar în fața secției de poliție Un aspect interesant este că majoritatea conducătorilor spitalelor din Iași fie nu vor să economisească banii în bănci, fie preferă să îi țină "la saltea". Sau nu au economii deloc. Conform legii, se declară toate conturile bancare care au soldul cumulat de peste 5.000 de euro, adică 25.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Godei, împrumuturi bancare disperate în martie (sursa: Facebook/Godei Stefan Cristian, Gabriela Firea)
Investigații

Godei, împrumuturi bancare disperate în martie

Godei, împrumuturi bancare disperate în martie. Ștefan Cristian Godei, administrator al unui azil al groazei și fost șofer la Primăria Capitalei, angajat de Firea, acum arestat, avea nevoie de bani mulți, din senin, în martie a.c. Angajat șofer de Firea la Primărie În decurs de o săptămână, Godei a făcut două împrumuturi mari, de sute de mii de lei în total. Gabriela Firea a câștigat alegerile de primar de București în 2016 și și-a preluat mandatul în data de 23 iunie 2016. La fix o săptămână după instalarea în funcție a Gabrielei Firea, Ștefan Godei a fost angajat ca șofer la Primăria Capitalei. Într-un răspuns transmis de Biroul de Presă al PMB se menționează că "domnul Godei Ștefan a fost angajat la Primăria Municipiului București, începând cu data de 01.07.2016, pe postul de șofer, în Cadrul Direcției Suport Tehnico-Administrativ și deservește, la cerere, Municipalitatea, în funcție de nevoile acesteia. Menționăm că domnul Godei Ștefan nu a fost transferat niciodată la Primăria Municipiului București. Mașina Audi cu numărul B-01-PMB la care faceți referire se află în dotarea Primăriei Capitalei, fiind condusă de către persoane autorizate, la cerere.”. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri Răspunsul i-a fost trimis jurnalistului Petru Zoltan în ianuarie 2018. Godei, împrumuturi bancare disperate în martie La o lună după ce, la începutul acestui an, Buletin de București a scris, în premieră, despre "lagărele" bătrânilor din Ilfov, Godei a simțit brusc nevoia să posede niște bani gheață. Cum se pare că nu avea la ce prieteni să apeleze, s-a repezit către bănci. Astfel, pe 9 martie, a făcut un credit la ING: "CONTRACTUL DE CREDIT SI GARANTIE - ING PERSONAL NR. 12027187 DIN DATA DE 09.03.2023, CU TOATE COMPLETARILE SI MODIFICARILE ULTERIOARE (CONTRACT DE CREDIT)" (potrivit portalului Registrului Național de Publicitate Mobiliară). Ștefan Godei, împrumut de la ING (sursa: RNPM) 98.617 lei doar de la o bancă Al doilea împrumut a fost făcut o săptămână mai târziu, la Raiffeisen: aproape 100.000 de lei. "CONTRACT DE CREDIT INCHEIAT INTRE CREDITOR SI IMPRUMUTAT PRIN CARE CREDITORUL ACORDA IMPRUMUTATULUI UN CREDIT IN VALOARE DE: 98617 LEI", se arată pe portalul RNPM. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre Ștefan Godei, împrumut și de la Raiffeisen (sursa: RNPM) Citește și: EXCLUSIV Azilul fără canalizare din Voluntari funcționa în casa unuia dintre fondatorii Scorseze Security, companie de pază care a primit zeci de contracte publice

Băncile europene, risc după colapsul SVB (sursa: nytimes.com)
Economie

Băncile europene, risc după colapsul SVB

Băncile europene, risc după colapsul SVB. Instituțiile de credit din Europa nu sunt complet în siguranţă după colapsul băncilor americane Silicon Valley Bank şi Signature Bank, chiar dacă nu se confruntă cu un risc sistemic, a declarat marţi preşedintele Institutului german de cercetare economică (DIW), Marcel Fratzscher, transmite Reuters. Băncile europene, risc după colapsul SVB Chiar dacă există multe motive să fim mai puţin alarmişti, "nu aş spune că suntem complet în siguranţă în Europa, pentru că la rădăcina problemelor pentru cele două bănci americane stă creşterea foarte rapidă a dobânzilor, şi asta a luat prin surprindere foarte mulţi oameni", a spus Marcel Fratzscher. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Economistul german a subliniat că gradul de îndatorare este mult mai mare în SUA decât în Europa, făcând referire la dezechilibrul extrem de mare, existent în cazul SVB, între datoriile pe termen scurt şi investiţiile pe termen lung, care şi-au pierdut din valoare odată cu majorarea dobânzilor. Cu toate acestea, Marcel Fratzscher a avertizat că şi băncile europene se confruntă cu această problemă. "Trebuie să fim foarte atenţi" "Trebuie să fim foarte atenţi", a spus Fratzscher, adăugând că băncile germane nu şi-au revenit încă pe deplin după criza financiară globală din 2008, care a început cu prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers, care avea "o importanţă sistemică" şi a dat naştere unui efect de domino. "Nu vedem acelaşi lucru în cazul SVB, care este o bancă relativ mică", a spus Marcel Fratzscher. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova Un val de retragere a depozitelor a provocat săptămâna trecută falimentul a trei bănci americane, SVB, Signature Bank şi Silvergate Bank. SVB, care nu a reuşit să facă faţă retragerilor masive ale depozitelor, a fost închisă vineri de către autorităţile americane. Oficialii încearcă să evite cu orice preţ o stare de panică ce ar împinge deponenţii la retrageri masive din bănci, un "bank run" cu efecte potenţial devastatoare, şi au luat atât în SUA cât şi în Europa măsuri pentru protejarea depozitelor la SVB.

România iese din băncile lui Putin (sursa: presidency.ro)
Investigații

România iese din băncile lui Putin

România iese din băncile lui Putin. Bucureștiul a avut nevoie de nouă luni pentru a se retrage oficial din acționariatul Băncii Internaționale de Investiții, dar și din cel al Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, controlate direct de la Kremlin. În acest sens, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea a două legi care denunță acordul și convenția care au stat la baza înființării celor două bănci rusești. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu consideră că România ar trebui să se retragă și din Banca pentru Comerț de Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin, Dmitri Pankin. Procedură începută în martie Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a anunțat la finalul lunii februarie, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, că Guvernul de la București „a decis să înceapă procedura de retragere din Banca Internațională de Investiții care servește interesele financiare ale Rusiei”. Câteva zile mai târziu, pe 3 martie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat Memorandumul prin care a fost aprobată ieşirea României din acţionariatul Băncii Internaționale de Investiții (BII) și din cel al Băncii Internaționale de Colaborare Economică (BICE). Documentele publice ale celor două bănci arată că Rusia deținea 43% din Banca Internațională de Investiții și 51,4% din Banca Internațională de Colaborare Economică. România deținea 7,5% din acțiunile BII, restul acțiunilor fiind deținute de Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria Mongolia, Slovacia și Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta. La cealaltă bancă controlată de ruși, România deține 7,1% din acțiuni. Ceilalți acționari minoritari sunt Bulgaria, Cehia, Mongolia, Polonia, Slovacia și Vietnam. România iese din băncile lui Putin De abia acum, la nouă luni după ce trupele rusești au invadat Ucraina, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea legii pentru denunţarea Acordului interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970. Totodată, a mai semnat un decret de lege prin care se denunță Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963, şi a protocoalelor sale de modificare şi completare. Legile prevăd că notificările de renunţare la calitatea de membru se vor transmite consiliilor Guvernatorilor Băncii Internaţionale de Investiţii şi Băncii Internaţionale de Cooperare Economică după intrarea în vigoare a actelor normative. Adică după publicarea acestora în Monitorul Oficial. România, șase luni pentru a părăsi băncile rusești Retragerea efectivă din acţionariatul celor două bănci rusești se va face la şase luni de la transmiterea notificărilor. De asemenea, se mandatează Guvernul să întreprindă demersurile necesare pentru retragerea României din Banca Internaţională de Investiţii şi din Banca Internaţională de Cooperare Economică. Cheltuielile ocazionate de retragerea din acţionariatul băncilor, precum şi cele privind asistenţa tehnică şi juridică, se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor. MAE va face cunoscut, prin ordin publicat în Monitorul Oficial, data la care Acordul privind înfiinţarea Băncii Internaţionale şi protocolul său de modificare şi completare, precum şi data la care Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică şi protocoalelor sale de modificare şi completare îşi încetează valabilitatea în relaţie cu România. În BCDMN, condusă de finanțistul lui Putin, mai stăm Defapt.ro a dezvăluit că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu crede că România trebuie să se retragă și din acționariatul Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN). „În această Bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei Bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei”, susține oficial MAE. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Ministerul Finanțelor, condus de pesedistul Adrian Câciu, a pasat responsabilitatea în curtea Ministerului Afacerilor Externe. Motivul: aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională ține exclusiv de politica externă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră