sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bali

3 articole
Politică

Cea mai dură înfrângere a Puterii

Greva din Educație, care durează de trei săptămâni și pe care Guvernul nu poate să o oprească, este cea mai dură înfrângere a Puterii, din noiembrie 2021, când a fost instalat Executivul condus de Nicolae Ciucă. Ideea acestei analize este că Puterea, concentrată pe negocierea „rotativei”, a fost incapabilă să discute cu calm cu greviștii. Mai mult, urmare a declarațiilor făcute de liderii guvernării, protestatarii au înțeles că Puterea este slabă și vrea să-și rezolve cât mai repede transferul de putere - aceasta fiind adevărata prioritate - așa că au profitat la maximum. O premisă a grevei a fost dată de discuțiile din ultimele luni despre pensiile speciale, care au arătat că există, în sistemul bugetar, privilegiați care pot obține ce doresc, chiar dacă privilegiile lor pun în pericol PNRR. O a doua premisă a fost incapacitatea Puterii, concentrată de mai multe luni doar pe problemele ei, de împărțire a viitorilor portofolii, de a anticipa greva, deși semnale existau. Însă momentul în care cadrele didactice au simțit că pot controla situația a fost cel în care Marcel Ciolacu, președintele PSD a spus că rotativa nu se va face până la încheierea grevei, lăsând astfel un guvern slab, demisionar, să rezolve cea mai mare criză internă din ultimele 19 luni - conflictul din Ucraina fiind o criză externă. Foto: Inquam/ George Călin Cea mai dură înfrângere a Puterii Iată seria de declarații care au dat putere sindicatelor din educație și au determinat Guvernul să cedeze tot mai mult: 20 mai 2023 Cu două zile înainte ca greva să înceapă efectiv, Marcel Ciolacu anunță că suspendă negocierile pentru formarea viitorului Guvern până la rezolvarea grevei profesorilor și reforma pensiilor speciale. „Până la rezolvarea acestor două priorități, orice negociere privind viitorul Cabinet trebuie suspendată.Coaliția are datoria să se reunească în primul rând pentru urgențele românilor, iar programul de guvernare viitor este obligatoriu să prevadă soluțiile sustenabile și un termen clar pentru noua lege a salarizării," a scris Marcel Ciolacu. Declarația sa arată protestatarilor că a) rotativa depinde de ei și b) negociază cu un Guvern slab, care știe că va pleca după ce se termină greva. 22 mai 2023 Începe greva. 24 mai 2023, miercuri Premierul Ciucă anunță că își depune mandatul: „Vineri este ziua în care, conform calendarului, îmi voi depune mandatul” 26 mai 2023, vineri Premierul Ciucă nu își mai depune mandatul: „Am convenit ca până la soluționarea acestor probleme să nu îmi depun madatul să îmi asum responsabilitatea funcției de premier. Sper ca într-o perioadă de timp cât mai scurtă să punem în aplicare planul de rocadă la nivelul coaliției”. Din nou, cadrele din educație aud că rotativa este problema și pot ține guvernul Ciucă ostatic. 1 iunie 2023 Guvernul emite, fără a primi acordul sindicatelor, o ordonanță de urgență care prevede o serie de majorări salariale. Sindicatele resping oferta, greva continuă. 1 iunie 2023 Președintele Iohannis abandonează obișnuitul calm: „Eu sper să se înțeleagă foarte bine la nivelul sistemului și oamenii să se întoarcă de marți la școală pentru că nu mai au de ce să facă grevă. Și atunci, eu cred că foarte mulți dascăli care deja s-au săturat, se vor întoarce. În plus, cum îndrăznește cineva să pună în pericol examenele naționale? Există o generație întreagă care dă Bacalaureatul, care trebuie să meargă la facultate. O generație care dă capacitatea. Au primit tot ce s-a cerut, de ce să mai continue greva?” Declarația sa pare să fi încurajat protestatarii să arate că îl pot înfrunta pe șeful statului. 8 iunie 2023 Conferință de presă la Palatul Victoria: ministrul Educației, Ligia Deca, se trezește cu un baraj de întrebări din partea ziariștilor, care-i explică unde greșește, și este nevoie ca purtătorul de cuvânt, Dan Cărbunaru să o salveze. Puteți găsi pe site-ul Guvernului transcrierea conferinței de presă. În interiorul PNL apăruseră însă de multă vreme discuții neoficiale în legătură cu capacitatea Danielei Deca de a comunica în public. 8 iunie 2023 O delegație de parlamentari, din care fac parte vicepremierul Kelemen Hunor și șefa comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, Natalia Intotero, urmau să plece într-o deplasare în paradisul turistic Bali, din Indonezia. Informațiile au apărut în ședința de Birou Permanent a Camerei Deputaților din 31 mai. De altfel, UDMR, a cărui prezența în viitorul guvern este neclară, a absentat complet de la negocierile cu greviștii. Kelemen Hunor nu a comentat informația, dar, la 9 iunie era încă în România. 10-11 iunie 2023 Guvernul face o nouă ofertă către sindicate și, în același timp, pe surse, se anunță că premierul Ciucă va demisiona luni, iar negocierile pentru rotativă repornesc. Sindicatele vor decide până luni, 12 iunie, la 10 dimineața, dacă acceptă propunerile Executivului și opresc greva. Foto: Inquam/ Ilona Andrei Mai multe surse politice susțin că, în această seară, se vor relua discuțiile privind componența viitorului guvern Ciolacu. La discuțiiar participa doar liderii PNL și PSD, prezența UDMR în viitorul cabinet fiind încă neclară. Citește și: Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou. Activitatea agenției, potrivit datelor de pe site: zero

Cea mai dură înfrângere a Puterii Foto: Inquam/ Octav Ganea
Șefa comisiei de învățământ din Camera Deputaților a decis să plece în Bali Foto: holidify.com
Eveniment

Șefa comisiei învățământ Deputaților decis plece Bali

În plină grevă a profesorilor, șefa comisiei de învățământ din Camera Deputaților, Natalia Inotero (PSD), a decis să plece în paradisul turistic Bali, din Indonezia, scrie G4Media. Ea este o susținătoare a protestelor din Educație, dar a cerut sindicatelor să mai negocieze: „Acum, 60% nu spun că nu ar merita cadrele didactice, categoric ar merita, însă cred că ar trebui să continue acest dialog și în noua lege a salarizării, care este jalon pe programul național de redresare și reziliență, este jalonul 490 care are termen de finalizare jumătatea lunii iulie”. Patrioata Natalia Intotero vrea în Bali Alături de ea se va mai afla în delegație și vicepremierul Kelemen Hunor, precum și deputatul PSD Ștefan Moșoiu, președintele Comisiei pentru afaceri europene. Cadrele didactice au intrat, azi, în a zecea zi de grevă. Kelemen Hunor trebuia să fie, azi, la consultările președintelui Iohannis cu liderii coaliției guvernamentale, pe tema căilor de soluționare a acestei greve, dar el a absentat, fiind la Cluj. Kelemen Hunor Foto: Facebook Șefa comisiei de învățământ din Camera Deputaților a decis să plece în Bali „În vederea realizării acțiunii, din bugetul Camerei Deputaților, urmează a fi asigurate cheltuielile privind transportul internațional aerian pe ruta București – Jakarta – Bali – București, transportul local în Bali, translația, pe durata programului vizitei în Jakarta, indemnizația de deplasare în valută (indemnizația de cazare și diurnă, membrii delegației ocupându-se personal de efectuarea rezervărilor la hotel), asigurările de sănătate și contra accidentelor, cadourile simbolice, precum și avansul cu decontare ulterioară”, se arată într-un memorandum înaintat Biroului Permanent al Camerei Deputaților, memorandum prin care se aprobă astfel de deplasări. Deplasarea va avea loc în perioada 9-16 iunie, dar diurna se va acorda pe opt zile, arată G4Media. De obicei, în astfel de deplasări, parlamentarii și demnitarii circulă la clasa business. Site-ul skyscanner arată că cel mai ieftin bilet este de puțin sub 3.800 de euro de persoană, dar prețul mediu este de circa 5.000 de euro de persoană. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Camera Deputaților nu precizează, în memorandumurile de aprobare a acestor deplasări externe, care sunt cheltuielile totale.

G20 condamnă unanim Rusia ca agresor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

G20 condamnă unanim Rusia ca agresor

G20 condamnă unanim Rusia ca agresor. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut marţi liderilor G20, reuniţi în Indonezia, să-şi depăşească divizările şi să devină "co-creatori ai păcii" pentru a pune capăt războiului "distructiv" dus de Rusia, împotriva căreia ţările occidentale încearcă să-şi sporească presiunea. G20 condamnă unanim Rusia ca agresor Cea mai importantă reuniune a liderilor mondiali de la începerea pandemiei s-a deschis în absenţa preşedintelui rus Vladimir Putin, la Nusa Dua, pe insula indoneziană Bali. Acesta este primul summit care se desfăşoară după aproape nouă luni după declanşarea unui război sângeros cu consecinţe economice grave pentru planetă şi o ameninţare nucleară ce planează asupra lumii. Revenit de la Herson, oraş din sudul Ucrainei care tocmai a fost recucerit de armata sa, Volodimir Zelenski a fost unul dintre primii lideri care s-a exprimat prin videoconferinţă în faţa a ceea ce el a numit "G19", excluzând Rusia. În sală se afla totuşi prezent şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, prin care Vladimir Putin este reprezentat. "Sunt convins că acum este momentul când războiul distructiv al Rusiei trebuie şi poate fi oprit", a declarat preşedintele ucrainean, îmbrăcat în familiarul său tricou kaki. El "trebuie şi poate fi oprit", a afirmat Zelenski, subliniind că "fiecare zi de întârziere înseamnă noi ucraineni morţi, noi ameninţări la adresa lumii şi o creştere nebunească a pierderilor din cauza continuării agresiunii ruse - pierderi pentru întreaga lume". Cele zece puncte ale lui Zelenski El şi-a detaliat planul pentru a restabili pace şi a "salva mii de vieţi": să nu se aibă încredere în Rusia, să nu se tolereze "nicio scuză pentru şantajul nuclear" în faţa "ameninţărilor nebuneşti" ale Moscovei şi să se realizeze un schimb total de prizonieri. Preşedintele ucrainean a subliniat că războiul Rusiei trebuie să se încheie într-un mod just, în baza Cartei ONU şi a dreptului internaţional, şi nu "oricum", potrivit Ukrinform, care detaliază planul în zece puncte prezentat de Volodimir Zelenski: 1) Securitate nucleară - Rusia trebuie să-şi retragă imediat trupele de la centrala nucleară din Zaporojie, care să fie plasată sub controlul AIEA şi al personalului ucrainean; 2) Securitate alimentară: Prelungirea acordului privind exportul de cereale ucrainene şi extinderea acestuia pentru ca nave cu alimente să poată pleca şi din porturile din Nikolaev şi Olvia. De asemenea, Ucraina solicită tuturor ţărilor să se alăture iniţiativei Grain From Ukraine - asistenţă alimentară pentru cei mai săraci. Prima nava Nord Vind urmează să plece în Etiopia cu 27.000 de tone de grâu; 3) Securitate energetică. Zelenski a cerut accelerarea furnizării de sisteme de apărare antiaeriană şi de apărare antirachetă pentru ca Ucraina să se poată apăra împotriva noilor atacuri ruseşti asupra infrastructurii energetice. Kievul propune trimiterea unei misiuni ONU pentru inspectarea infrastructurii energetice critice a Ucrainei în vederea evaluării daunelor şi a nevoilor de reconstrucţie şi pentru a preveni distrugerea lor în continuare. Volodimir Zelenski a cerut, de asemenea, o limitare a preţului la resursele energetice ruseşti. 4) Eliberarea tuturor prizonierilor şi a celor deportaţi în Rusia. Ucraina propune eliberarea prizonierilor după formula "toţi pentru toţi"; 5) Punerea în aplicare a Cartei ONU şi restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a ordinii mondiale; Citește și: Primul pas ca Rusia să plătească despăgubiri de război Ucrainei: ONU a adoptat o rezoluție pentru crearea unui mecanism de plată 6) Retragerea trupelor ruse şi încetarea ostilităţilor. Rusia trebuie să-şi retragă toate trupele şi formaţiunile armate de pe teritoriul Ucrainei, iar Kievul să poată prelua controlul asupra tuturor secţiunilor graniţei sale de stat cu Federaţia Rusă. 7) Justiţie. Întreaga lume trebuie să recunoască un tribunal special instituit pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei şi crearea unui mecanism internaţional care să compenseze toate pierderile cauzate de război; 8) Ecocid, nevoia de protecţie imediată a naturii. Ucraina are nevoie de ajutor pentru deminare, fonduri şi tehnologii pentru restabilirea instalaţiilor de tratare a apei; 9) Prevenirea escaladării. Ucraina are nevoie de garanţii de securitate, proiectul lor Kyiv Security Compact fiind deja prezentat de Kiev. 10) Stabilirea sfârşitului războiului. "Când toate măsurile antirăzboi vor fi implementate, când securitatea şi justiţia vor începe să fie restabilite, părţile trebuie să semneze un document care să stabilească sfârşitul războiului", a spus Zelenski. Spectrul foametei Referitor la acordul privind exportul de cereale, negociat în iulie, sub egida ONU şi a Turciei, care a permis livrarea a circa zece milioane tone de cereale şi expiră vineri, Moscova lasă să planeze incertitudinea asupra intenţiilor sale, amplificând temerile ONU cu privire la o posibilă foamete în unele regiuni ale planetei. Invazia rusă în Ucraina ca atare nu figurează pe agenda oficială a G20, dar aceasta domină reuniunea, atât timp cât ea îngrijorează şi adânceşte diviziunile între ţările occidentale care susţin Kievul şi altele, cu China în frunte, ce refuză să condamne Moscova. Gazdă a evenimentului, preşedintele indonezian Joko Widodo a lansat un apel în discursul său în deschiderea summit-ului de a se "pune capăt războiului": "Nu trebuie să divizăm lumea în mai multe tabere. Nu trebuie să lăsăm lume să alunece într-un nou Război rece". Surse: declarație comună dură Semn al fracturilor din cadrul G20, club al marilor economii mondiale creat la origine pentru a se pune de acord asupra problemelor financiare, gazda summit-ului, Indonezia, avertizase că nu trebuie să se aştepte la tradiţionalul comunicat comun, în care fiecare virgulă face obiectul unor intense tratative pentru a nu supăra pe nimeni. Dar un acord a fost obţinut luni seara asupra unui text comun la nivel de negociatori, a indicat preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Potrivit unei surse occidentale, documentul va califica invazia rusă în Ucraina drept "război", termen respins totuşi de Moscova care vorbeşte de o "operaţiune specială" ce ar viza "denazificarea" Ucrainei. Dar textul va lăsa la latitudinea fiecărei ţări să-şi exprime poziţia. "Cred că veţi vedea că cea mai mare parte a membrilor G20 vor spune clar că ei condamnă războiul Rusiei în Ucraina şi că ei văd Rusia drept cauză principală a suferinţelor economice şi umanitare imense în lume", a indicat un înalt responsabil american sub acoperirea anonimatului, citat de AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră