luni 07 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Autoritatea Electorală Permanentă

3 articole
Politică

Suma astronomică plătită de contribuabili partidelor și candidaților în 2024 - raport Curtea de Conturi

În anul 2024, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a achitat, de la bugetul de stat, către partide și candidații la alegerile din acel an, suma de 833 de milioane de lei, arată un așa numit „raport de audit de conformitate”. Raportul nu a găsit nereguli la AEP.  Citește și: EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate Sume astronomice plătite de contribuabili pentru cele mai controversate alegeri din ultimii 36 de ani Potrivit datelor Curții de Conturi, în anul 2024, Autoritatea Electorală Permanentă a efectuat plăți din fonduri publice învaloare totală de 1.033.887.762 lei: 446.660.255 lei – rambursări cheltuieli electorale 141.044.260 lei – cheltuieli pentru organizarea alegerilor 386.806.000 lei – subvenții pentru finanțarea partidelor politice 59.377.247 lei – cheltuieli pentru activitatea curentă a AEP AEP arată și cum s-au distribuit cele 446 milioane de lei „rambursări cheltuieli electorale”:  219.152.000 lei reprezintă rambursări aferente campaniei pentru alegerile locale din 9 iunie 2024;  104.188.986 lei reprezintă rambursări aferente campaniei pentru alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024; 123.311.972 lei reprezintă restituiri ale cheltuielilor electorale aferente alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost însă anulate de CCR.  Expert Forum (EFOR) arăta că în 2025 partidele au primit 232 de milioane de lei, valoarea fiind redusă de la bugetul inițial de 284 de milioane, iar în 2026 această valoare a fost redusă cu 10%.  Conform legii, suma alocată anual partidelor politice este stabilită între 0,01% și 0,04% din Produsul Intern Brut (PIB). Distribuirea subvenției se face astfel: 75% din bugetul anual este împărțit proporțional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, iar 25% – în funcție de numărul de voturi obținute la alegerile locale. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) si Grupul Minorităților primesc finanțare direct de la Guvern prin Departamentul de Relații Interetnice. Suma prevăzută în buget ia în considerare numărul cetățenilor care se identifică ca făcând parte din acea minoritate la ultimul recensământ. De exemplu, în 2024, UDMR a primit 58,48 de milioane de lei. 2008 a fost primul an în care partidele au primit bani de la bugetul de stat, conform legii aprobate în 2006. Subvenția a fost de doar 8,1 milioane de lei, potrivit unui documentar Europa Liberă România. În 2016, an electoral, suma a crescut la 14,5 milioane de lei. Iar anul următor s-a dublat, până la 30 milioane de lei. Subvenția a explodat în 2028, când legea 334/2006 a fost modificată astfel: „Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% din Produsul Intern Brut. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei.” „Nu ne-a făcut bine nici ca societate, nici ca ţară, asta este realitatea. Deci este total de evitat orice fel de situaţie în care să fim în situaţia de a mai anula alegeri”, spunea Ilie Bolojan despre anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. 

Suma astronomică plătită de contribuabili partidelor și candidaților în 2024 - raport Curtea de Conturi
Pesedistul Țuțuianu, șeful Autorității Electorale, vrea dreptul de a înființa sau desființa partide
Politică

Pesedistul Țuțuianu, șeful Autorității Electorale, vrea dreptul de a înființa sau desființa partide

Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de pesedistul Adrian Țuțuianu - pe care Liviu Dragnea l-a susținut să fie ministru al Apărării, timp de câteva luni, în 2017, în guvernul Tudose - a propus o lege care dă acestei instituții dreptul de a aproba înființarea partidelor sau de a le dizolva. Acum, înființarea unui partid este decisă de instanța de judecată, iar dizolvarea este atribut fie al CCR, fie al Tribunalului București, la propunerea Ministerului Public. Citește și: CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR Proiectul de lege înființează instanțe formate din cinci angajați ai AEP pentru a aproba cererile de înființare a unui parttid politic. Dar, potrivit legii, „personalul Autorității Electorale Permanente are același statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului”.  În 2017, Țuțuianu cerea SRI să ancheteze multinaționalele, suspctate că ar sprijini protestele împotriva OUG 13 Ce prevederi are noua lege: „Cererile de înregistrare a partidelor politice se analizează de completuri constituite în cadrul Autorităţii Electorale Permanente, formate din 5 membri, desemnaţi prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente din rândul angajaţilor acesteia (...) Autoritatea Electorală Permanentă se pronunţă asupra cererii de înregistrare a partidului politic prin hotărâre, la propunerea completului învestit, în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii”. Cine decide dizolvarea: „Curtea Constituţională hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) şi (4) şi art. 146 lit. k) din Constituţia României (...)  În situaţiile prevăzute la art. 62 lit. b)-e), precum şi în cazurile de inactivitate prevăzute la art. 65, Autoritatea Electorală Permanentă se poate autosesiza sau poate fi sesizată de orice persoană interesată şi se pronunţă prin hotărâre, cu aplicarea în mod corespunzător a procedurii prevăzute la art. 47-52” În ceea ce privește motivele de desființare a unui partid, față de legea actuală apare prevederea: „când partidul politic constituie structuri după criteriul locului de muncă sau desfăşoară în mod grav ori repetat activităţi politice la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice, cu încălcarea prezentei legi” Noua lege cere ca, după adoptarea ei, în șase luni toate statutele partidelor să fie adaptate noilor reglementări: „Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) constituie caz de dizolvare pentru inactivitate”.  Acum, un partid poate fi înființat cu trei membri, noua lege prevede 100.  În februarie 2017, șeful de acum al AEP, Adrian Țuțuianu, cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea, ieșiți în stradă împotriva ordonanței 13, emisă de guvernul Grindeanu. Fiica sa, care a lucrat la primăria Capitalei în mandatul Gabrielei Firea, scria pe Facebook despre cei care protestau împotriva OG 13/2017: “Dacă tot ieșiți ca oile în Piața Victoriei, cu toate că nu-mi pasă câtuși de puțin de urletele voastre prost informate, îmi pasă de ce văd că lăsați în urmă! Nu e de mirare că ieșiți ca în junglă, sunteți un haos desăvârșit! Mi-e scârbă“.  La 6 februarie 2017, Adrian Țuțuianu cerea SRI să spună dacă mulținaționalele s-au implicat în proteste. „Există anumite informații, și am să vă dau un detaliu, poate ne înțelegem juridic: dacă o firmă folosește bunurile, capitalul propriu pentru a sprijini anumite activități, legea 31/1990 spune că este infracțiune. Folosirea creditului sau bunurilor societății în scopul propriu sau unei alte persoane. Este o discuție de făcut și trebuie analizată. Al doilea lucru, pe mine mă interesează din punctul de vedere al securității naționale. Există un articol 11 în legea securității naționale care prevede foarte clar că atunci când se urmărește înlocuirea puterii de stat prin mijloace violente și așa mai departe, problema este una de securitate națională”, spunea Țuțuianu, la acel moment parlamentar și președinte al comisiei de control a SRI. 

Noul șef al Autorității Electorale Permanente, pesedistul Țuțuianu
Eveniment

Noul șef al Autorității Electorale Permanente, pesedistul Țuțuianu

Plenul Parlamentului l-a validat marți pe Adrian Ţuţuianu în funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Acesta a fost propus de PSD și a fost singurul candidat pentru această poziție. Vot secret în Parlament: 271 pentru, 2 împotrivă Votul a fost secret, cu buletine, iar rezultatul a fost covârșitor favorabil: 271 de voturi „pentru” și doar 2 „împotrivă”. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație Parlamentarii din opoziție au ales să nu participe la vot. Comisiile juridice au avizat favorabil candidatura Marți dimineață, Comisiile juridice reunite au acordat aviz favorabil candidaturii lui Adrian Ţuţuianu, în urma audierilor. Postul de președinte al Autorității Electorale Permanente a devenit vacant după revocarea fostului titular, Toni Greblă. Numirea lui Adrian Ţuţuianu marchează oficial preluarea mandatului la conducerea instituției responsabile cu organizarea și supravegherea proceselor electorale din România. Parcurs politic, funcții publice și controverse Adrian Țuțuianu este avocat de profesie. A ocupat de-a lungul timpului poziții importante în administrația publică și în partide politice. După o carieră parlamentară și guvernamentală, a fost numit președinte al Autorității Electorale Permanente. Funcții în Guvern și administrația publică În septembrie 2022, Adrian Țuțuianu a fost numit secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat, printr-o decizie a premierului de atunci, Nicolae Ciucă. Ulterior, pe 1 august 2025, a fost numit în funcția de secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Mandate în Parlament și roluri politice Adrian Țuțuianu a fost senator timp de două mandate: 2008–2012 (PSD) 2016–2020 (PSD) În 2017 a deținut portofoliul de ministru al Apărării. Controverse legate de relațiile cu Rusia În 2017, pe durata mandatului său de ministru al Apărării, Adrian Țuțuianu a fost acuzat de fostul lider PNL, Ludovic Orban, că ar avea legături cu Rusia, pe motiv că ar fi fost avocat pentru compania Mechel, care a preluat combinatul de la Târgoviște. Țuțuianu a admis că firma sa de avocatură, „și cel mai probabil el însuși”, a reprezentat grupul Mechel în anumite cauze, însă a respins categoric acuzațiile privind afinități cu Rusia, catalogându-le drept „o prostie”. Excluderea din PSD și activitatea în alte partide În decembrie 2018, Adrian Țuțuianu a fost exclus din PSD, în urma unor conflicte interne cu Liviu Dragnea. După excludere, a anunțat discuții politice cu Marian Neacșu, Paul Stănescu și Gabriela Firea. Ulterior, s-a înscris în partidul Pro România, condus de Victor Ponta, unde a ocupat funcția de vicepreședinte național. În 2023, Adrian Țuțuianu a revenit în PSD și a fost numit secretar al Consiliului Național al partidului, în echipa condusă de Marcel Ciolacu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră