duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: austria

91 articole
Eveniment

Argumentele „tehnice” ale Austriei

Argumentele „tehnice” ale Austriei care ar susține veto-ul la primirea României în spațiul Schengen au fost prezentate miercuri noaptea într-un comunicat al ministerului austriac de Interne, citat de Der Kurier. Însă datele sunt lipsite de claritate, ele fiind dublate de afirmații politice. Documentul nu spune nimic despre situația din Croația sau Ungaria. Citește și Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României Argumentele „tehnice” ale Austriei Iată datele, așa cum reies din comunicatul citat de Der Kurier: „Românii se află pe locul patru în topul celor 10 naționalități ale cărăușilor din Austria. În comparație cu Ungaria, România este considerată a fi o graniță destul de ușor de trecut și, prin urmare, este adesea aleasă ca rută din Serbia către Ungaria”. Nu se precizează ce alte naționalități sunt pe primele trei locuri și care este exact numărul cărăușilor români prinși de autoritățile austriece. Bulgaria și România au fost, de asemenea, menționate frecvent în sondajele printre refugiați, ca rute de tranzit. Potrivit acestora, 78% dintre afgani numesc Bulgaria drept prima țară din UE pe care au tranzitat-o, la fel și două treimi dintre marocani. Pe de altă parte, 50% dintre oamenii din Bangladesh declară că au călătorit prin România. Din nou, lipsesc cifrele brute care să arate câți din cei circa 100.000 de emigranți ilegali ajunși în Austria sunt din Bangladesh. Autoritățile din Austria spun că au verificat datele de pe 400 de telefoane mobile, dar nu oferă detalii despre informațiile acumultae, ci spun doar că ele demonstrează că Bulgaria și România sunt rute de tranzit. „Proporția migranților care intră în Austria prin Grecia din regiunea Balcanilor de Vest este de 20%. Aceștia sunt în principal oameni din Pakistan, Somalia și Bangladesh. 40% provin din Turcia prin Bulgaria, în principal oameni din Afganistan, Siria, Maroc, Egipt și Somalia. Alți 40 la sută intră în regiunea balcanică cu avionul, fără viză, în special indieni, turci și cetățeni din Bangladesh. Ruta ulterioară prin România este, de asemenea, importantă pentru zborurile care sosesc prin Belgrad. Acestea sunt cu greu înregistrate, dar 61 la sută din toate accesările din baza europeană de amprente Eurodac din țările India, Turcia și Bangladesh au fost înregistrate în România”, mai arată articolul din Der Kurier. Informațiile din articol apar doar în Der Kurier, care nu postează un link către comunicatul Internelor din Austria.

Argumentele „tehnice” ale Austriei Foto: Ministerul de Interne al Austriei
Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen Foto: Kremlin.ru
Politică

Cum și-a schimbat Austria poziția primirea în Schengen

Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: declarațiile publice arată că oficialii acestei țări au trecut, brusc, de la zero obiecții la o opoziție radicală. Pe de altă parte, presa din Austria, precum și partidele de opoziție, sunt critice față de veto-ul guvernului Nehammer. Cum și-a schimbat Austria poziția Iată cum a evoluat relația cu Austria pe acest subiect: Februarie 2022: ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, se întâlnește cu omologul din România, Lucian Bode. Karner nu ridică obiecții. Dimpotrivă, potrivit lui Bode este favorabil primirii României în spațiul Schengen. România acceptă voluntar două misiuni de evaluare Schengen. Ambele rapoarte sunt pozitive, Austria nu ridică obiecții 16 noiembrie 2022: Austria și-a însușit oficial declarația statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spațiului Schengen cu ocazia Conferinței ministeriale a Forumului Salzburg de la București 18 noiembrie. Austria nu va fi de acord cu o extindere a spațiului Schengen, a anunțat ministrul de interne Gerhard Karner. Schimbarea radicală nu are o explicație clară și mai mulți politicieni români au acuzat legăturile subterane ale unor politicieni austrieci cu regimul Putin. Ei au amintit de vizita din aprilie a cancelarului Nehammer în Rusia, în plină invazie în Ucraina. Citește și: Compania austriacă Strabag, acuzată că a trucat un contract pentru aeroportul din Iași, arată Curtea de Conturi. O plângere la Parchet, posibilă Presa din Austria, ușor favorabilă României Presa austriacă nu pare a fi prea preocupată de problema extinerii Schengen și o tratează ca pe un subiect secundar. Câteva articole și titluri arată însă mai degrabă o atitudine favorabilă României. Der Standard: „Prin veto-ul ei, Austria este singură în UE”. Publicația prezintă pe larg poziția României și-l citează pe Eugen Tomac, care spune că Nehammer a respins „orice argument rațional”. Die Presse are un editorial în care îl acuză pe cancelarul Nehammer că este o copie palidă a lui Viktor Orban. Die Presse scrie că România și Bulgaria și-au făcut temele în chestiune Schengen. „Un vag aer de operetă a plutit asupra lui Karl Nehammer în urmă cu două săptămâni, când a pășit în fața microfonului pentru a-și justifica dreptul de veto împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen”, mai arată die Presse. Der Kurier îl citează într-un întreg articol pe fostul ministru ceh de Externe, Karel Schwarzenberg, care spune că veto-ul Austriei este „prostesc și egocentric”.

Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat

Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat. Povestea care a prins să „fumege” abia acum începe după semnarea contractului, pe 9 mai. Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat Înainte să demareze proiectarea tehnică și pregătirea documentației pentru obținerea autorizației de construire, Strabag (companie austriacă lider al asocierii câștigătoare) a propus înlocuirea structurii metalice cu una din beton prefabricat. Propunerea a fost acceptată de echipa de proiect de la Aeroportul Iași. Citește și: Resemnare la București, jocurile par a fi făcute: Austria refuză intrarea României în spațiul Schengen. Ca să se afle în treabă, Ciucă l-a sunat pe cancelarul austriac miercuri noapte Modificarea, justificată prin criza materiei prime (a profilelor metalice) și scumpirea lor după izbucnirea războiului din Ucraina, lasă valoarea contractului neschimbată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Austria refuză intrarea României în Schengen, insistă cancelarul Nehammer (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Eveniment

Austria refuză intrarea României în Schengen

Austria refuză intrarea României în Schengen. Prim-ministrul Nicolae Ciucă şi cancelarul Austriei, Karl Nehammer, au avut, miercuri seară, o convorbire telefonică privind aderarea României la spaţiul Schengen, potrivit unor surse oficiale. Ciucă se face că muncește "Premierul Nicolae Ciucă a reiterat solicitarea României de intrare în Schengen şi toate argumentele care au fost repetate şi zilele trecute. În acelaşi timp, premierul român l-ar fi informat şi personal pe cancelar despre menţinerea poziţiei României de a cere un vot în Consiliul JAI. Totodată, ar fi amintit că toate celelalte state membre susţin în acest moment, pe bună dreptate, România", au precizat surse politice. Miercuri, premierul Nicolae Ciucă afirma că România va merge "până la capăt" cu demersurile de aderare la spaţiul Schengen şi va cere un vot în acest sens în Consiliul JAI de joi, subliniind că "starea de incertitudine nu mai poate continua". "Avem argumente obiective, la faţa locului, privind pregătirea României în domeniile cu relevanţă, pentru aderarea la Schengen, iar hotărârea noastră de a contribui la securitatea europeană este fermă. Am dovedit aceste calităţi de-a lungul anilor şi mai ales în contextul crizei din Ucraina. (...) Mâine la Consiliul JAI vom merge la vot. Integrarea în spaţiul Schengen este obiectivul nostru naţional", a declarat Ciucă la Palatul Victoria. Imigrația ilegală Premierul a amintit că experţii europeni care au venit în România în lunile octombrie şi noiembrie au confirmat faptul că ţara noastră îndeplineşte "absolut toate condiţiile necesare" şi merită să fie parte a spaţiului Schengen. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei Ciucă a menţionat că problema imigraţiei ilegale este una "foarte sensibilă politică" în multe state membre şi că este nevoie de măsuri "mai eficiente de răspuns" la acest fenomen. Tot miercuri, la Bruxelles, cancelarul austriac a afirmat că discuţia despre aderarea României şi Bulgariei la Schengen nu este una politică, ci o chestiune de securitate, din cauza imigranţilor. El a susţinut o conferinţă de presă comună cu preşedintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber. Austria refuză intrarea României în Schengen Cancelarul austriac, Karl Nehammer, "a respins orice argument raţional" în ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen, este concluzia transmisă de europarlamentarul Eugen Tomac după reuniunea Partidului Popular European (PPE) desfăşurată miercuri la Viena. "A fost una dintre cele mai tensionate întâlniri politice la care am participat. Din păcate, acest om a respins orice argument raţional. A anulat orice a propus Comisia Europeană, a negat orice raport sau statistică. Pur şi simplu, a luat o decizie absurdă. Vrea doar să umilească România în mod inacceptabil", a scris eurodeputatul PPE miercuri seara pe Facebook. Potrivit acestuia, liderul austriac "insistă cu încăpăţânare asupra unor argumente ridicole". "I-am spus direct, astăzi, că este foarte aproape de a fi cel ce va anula toată simpatia pe care românii au cultivat-o de-a lungul timpului în relaţia cu Austria, ţară pe care noi am privit-o cu multă încredere. Mai devreme sau mai târziu, România va intra în spaţiul Schengen, dar această palmă nemeritată nu va fi uitată uşor de cei peste 20 de milioane de cetăţeni români", a mai scris Tomac.

România are încă patru soluţii pentru a intra în Schengen Foto: Facebook ministerul austriac de Interne
Politică

România are încă patru soluţii pentru intra în Schengen

În pofida opoziţiei Austriei, România are încă patru posibile soluţii pentru a intra în Schengen, susține europarlamentarul PSD Victor Negrescu. El a fost ministru pentru afaceri europene între iunie 2017 și noiembrie 2018, în perioada în care PSD guverna sub conducerea lui Liviu Dragnea. România are încă patru soluţii pentru a intra în Schengen Potrivit acestuia, "varianta 1 este ca ţara noastră să solicite menţinerea subiectului pe ordinea de zi şi să insiste ca discuţia să aibă loc în cadrul Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie unde putem încerca, cum au făcut-o şi alte state în trecut, să presăm Austria să ne susţină". "Varianta 2 presupune ca România, cu suportul preşedintelui Consiliului European şi al preşedinţiei cehe la Consiliul UE, să pună tema pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European din 15 - 16 decembrie şi să insiste pentru un vot pozitiv. Preşedinţia cehă şi Bulgaria depun deja eforturi în acest sens", a scris Negrescu, miercuri, pe Facebook. El spune că "varianta 3 ar fi ca România să preseze pentru stabilirea unei date certe când acest subiect ar putea figura pe ordinea de zi a JAI sau pentru o intrare în spaţiul Schengen diferită de a Croaţiei, după eventuala parcurgere a unor etape suplimentare de evaluare, generate de posibila decuplare de Bulgaria". Citește și: A fi sau a nu fi în Schengen? Austria nu cedează, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că Bucureștiul îndeplinește condițiile, și refuză accesul României în clubul liberei circulații De asemenea, conform eurodeputatului, "varianta 4 este ca ţara noastră să apeleze la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, dar acest lucru ar putea fi făcut doar după un vot în cadrul JAI. Este o variantă care ar dura mai mult timp până la finalizare".

Austria refuză accesul României în Schengen (sursa: Facebook/Gemeng Schengen)
Internațional

Austria refuză accesul României în Schengen

Austria refuză accesul României în Schengen. Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat marţi, la Tirana, cu ocazia unui summit între Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, că Viena se opune aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, potrivit agenţiei bulgare de presă Novinite. Austria refuză accesul României în Schengen "Ministrul de Interne a spus clar: Austria nu este de acord cu extinderea (spaţiului Schengen) cu România şi Bulgaria. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali neînregistraţi în Austria. Asta înseamnă că au trecut graniţa externă a Uniunii Europene şi au ajuns într-o ţară fără ieşire la mare, cum este Austria. Trebuie să răspundem mai întâi acestor întrebări legate de securitate", a spus Nehammer. La rândul său, premierul olandez Mark Rutte a afirmat, tot la Tirana, că este în favoarea aderării Croaţiei şi României la Schengen, însă deocamdată nu şi a Bulgariei. "Am fost reticenţi în ceea ce priveşte aderarea Croaţiei, României şi Bulgariei la Schengen. În cazul Croaţiei şi României am reuşit să ajungem la un . În ceea ce priveşte Bulgaria, la acest moment, nu este vorba de un , ci de un . Avem nevoie de mai mult timp, din două motive: o nouă evaluare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi a Mecanismului de Verificare Schengen", a declarat Rutte în marja aceluiaşi summit, conform site-ului bulgar de ştiri BNR şi agenţiei italiene de presă ANSA. Resemnare în Bulgaria Preşedintele bulgar Rumen Radev a spus că Sofia are şanse mari să adere la Schengen anul viitor şi că acest lucru "depinde în mare măsură" de ea. "Ştiu acest lucru din discuţiile cu cele două ţări care încă ezită (Olanda şi Austria - n.r.). Vom continua să lucrăm la toate nivelurile diplomatice, dar trebuie să ne facem treaba şi în Bulgaria. De aceea, fac apel la toate partidele politice să nu politizeze subiectul, să nu îl folosească în dispute personale între liderii de partide", a afirmat şeful statului bulgar, conform agenţiei bulgare de presă BTA. Iohannis vorbește fără să spună ceva Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că aderarea României la Spaţiul Schengen se va afla joi pe masa Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne şi că până la acel moment se poartă negocieri. "Încă se discută, se negociază. Joi, această chestiune se va afla pe masa Consiliului - în format JAI - de miniştri de Interne şi de Justiţie, acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci este nevoie de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii şi noi suntem angajaţi să stăm hotărâţi până în ultimul moment şi să ducem decizia acolo unde o dorim noi", a spus şeful statului, marţi, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest de la Tirana. Bode insistă cu migrația Problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României, a precizat marţi ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode. Acesta a reiterat că România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. "În mod categoric, ţara noastră nu poate fi sancţionată nemeritat şi nejustificat pentru această situaţie. Nu prin România trece fluxul migratoriu şi nu România este generatoarea acestui flux. Fără doar şi poate, România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare ale României au fost pozitive şi au fost dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanţilor Austriei", a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook. Lucian Bode a menţionat că, la ultima întâlnire dintre reprezentanţii celor două ministere de Interne (Viena, 5 decembrie 2022), statisticile generale prezentate, referitoare la migraţie, rute, returnări, înregistrarea migranţilor în sistemele europene, au fost confirmate de partea austriacă. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei "I-am reamintit omologului austriac Gerhard Karner faptul că: la întrevederea noastră din februarie 2022 a susţinut ferm aderarea României la spaţiul Schengen; în timpul Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene am acceptat realizarea unor misiuni de evaluare voluntară a aplicării acquis-ului Schengen în România; Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene a anunţat încă din cadrul primelor reuniuni că una din priorităţile sale este extinderea spaţiului Schengen; rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare voluntară a României au fost pozitive şi au arătat fără echivoc că ţara noastră este pe deplin pregătită să adere la spaţiul Schengen; Austria şi-a însuşit oficial declaraţia statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spaţiului Schengen inclusiv cu ocazia Conferinţei ministeriale a Forumului Salzburg de la Bucureşti din 16 noiembrie 2022. Îmi menţin afirmaţia fermă că România este pregătită şi merită să adere la spaţiul Schengen, iar aderarea nu constituie un pericol pentru nimeni, ci un mod de a consolida spaţiul Schengen. Funcţionarea spaţiului Schengen depinde în primul rând de voinţa statelor membre de a coopera şi colabora eficient şi solidar", a subliniat ministrul Afacerilor Interne. Comisia Europeană ne susține Comisia Europeană a subliniat luni că Bulgaria, România şi Croaţia îndeplinesc "în totalitate toate cerinţele" pentru a fi membre cu drepturi depline ale spaţiului de liberă circulaţie Schengen şi se aşteaptă ca Cei 27 să dea undă verde primirii lor, joi, în pofida faptului că unele ţări se opun. Vicepreşedintele pentru promovarea modului de viaţă european Margaritis Schinas le-a transmis, într-o conferinţă de presă, statelor membre care "se îndoiesc" de evaluarea Comisiei Europene privind eligibilitatea în special a Bulgariei şi României de a intra în Schengen că includerea lor va duce "în fapt la controale mai multe şi mai bune, nu la mai puţine". "Cred că aceasta este o parte a dezbaterii care trebuie să iasă la lumină acum, că se apropie momentul critic al deciziei. Este un mit, şi este nedrept să se proiecteze argumentul că (...) extinderea presupune mai puţine controale. Este vorba despre mai multe controale şi controale mai bune" din punct de vedere calitativ, a insistat Schinas. Oficial, ne merge bine Vicepreşedintele executivului european a răspuns în acest mod la rezervele formulate de Austria şi Suedia la aderarea Bulgariei şi României şi la anunţul Regatului Ţărilor de Jos că va bloca prin veto aderarea Bulgariei. Schinas a subscris "în totalitate" la afirmaţia comisarului european pentru afaceri interne Ylva Johansson, care a apreciat că cele trei ţări îndeplinesc "pe deplin" cerinţele pentru a se alătura spaţiului Schengen. "Atât Bulgaria, cât şi România şi Croaţia au fost analizate în detaliu şi rezultatul este că îndeplinesc toate criteriile pentru a face parte din Schengen", a declarat Johansson, care a adăugat că, la cererea "unor state membre" care aveau "unele îndoieli" cu privire la Bulgaria şi România, a fost trimisă o misiune de "experţi la nivel înalt" pentru a elabora un raport. "Evaluarea (misiunii - n.r.) este că Bulgaria îndeplineşte chiar mai multe (criterii - n.r.) decât o făcea cu prilejul primei evaluări. Atât Bulgaria, cât şi România au crescut nivelul de protecţie la frontierele externe", a dat asigurări comisarul european. Johansson a subliniat că, prin urmare, "pe masa Consiliului (Afaceri Interne - n.r.) de joi se vor afla toate rapoartele care arată clar că atât România, cât şi Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc în totalitate toate cerinţele pentru a fi membre cu drepturi depline ale (spaţiului) Schengen. Şi acesta sper să şi fie rezultatul votului de joi", a insistat ea. Unanimitate Comisia Europeană a recomandat acceptarea în Schengen a Croaţiei, României şi Bulgariei, dar pentru aceasta este nevoie de unanimitate în rândul miniştrilor de Interne ai UE. România şi Bulgaria au intrat în Uniunea Europeană în 2007, iar aderarea lor la spaţiul Schengen a fost abordată până în prezent în tandem, însă Austria şi Suedia au exprimat rezerve la intrarea ambelor ţări, invocând probleme cu corupţia şi crima organizată. Din cele 27 de state membre ale UE, Bulgaria, România, Croaţia, Cipru şi Irlanda nu fac parte actualmente din spaţiul Schengen, la care au aderat patru ţări non-UE (Liechtenstein, Islanda, Norvegia şi Elveţia).

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia: o analiză a informațiilor publice atât din ultimii ani, dar mai ales din ultimele luni, după invadarea Ucrainei de către regimul de la Kremlin, arată că guvernarea de la Viena a avut constant o atitudine mai favorabilă Moscovei. În plus, în martie 2022, Financial Times scria că Austria este considerată a fi „portavionul” spionajului rusesc. Un diplomat intervievat de Financial Times (FT) a apreciat că ministerul austriac al Apărării este practic un departament al GRU. Citește și: Marea miză a acestei ierni în Europa – testul de solidaritate al cetățenilor UE față de Ucraina: 40% vor sprijin nelimitat pentru țara invadată, 40% – limitat, 20% – nehotărâți Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia Cotidianul britanic susține, citând un diplomat aflat în misiune la Viena, că serviciul austriac de contraspionaj este atât de compromis încât, pentru o vreme, nu mai primea informații de la omologii din Vest. Iată cum au evoluat mesajele Austriei către Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina: 11 aprilie 20222: Cancelarul austriac Karl Nehammer a vizitat Rusia, la inițiativa sa, și s-a întâlnit cu Vladimir Putin. A fost primul lider occidental care a făcut acest pas, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. 13 aprilie 2022: După vizita la Moscova, Nehammer anunță că „deocamdată” nu se poate renunța la gazul rusesc. 27 mai 2022: Nehammer vorbește la telefon cu Putin, din nou la inițiativa Austriei. Austria acceptă să plătească gazele rusești în ruble, Bulgaria și Polonia, nu. August 2022: Austria este împotriva suspendării vizelor pentru cetățenii ruși. Țările baltice și nordice vor ca cetățenii ruși să nu mai fie primiți în Schengen. Poziția Austriei este susținută de Ungaria, Germania și Franța. Septembrie 2022: Austria a lansat o anchetă cu privire la o tentativă a presupușilor oficiali guvernamentali pro-ruși de la Viena de a crea un serviciu de informații în 2018. Efortul nu a reușit. Unii susțin însă că, dacă ar fi devenit operațional, noul serviciu de spionaj din acest stat al Uniunii Europene s-ar fi aflat sub influența Rusiei. Există întrebări dacă ministrul de externe al Austriei de la acea vreme, Karin Kneissl, era conștientă de acest efort. Acestea sunt elementele doar de după invazia, dar, înainte, partidele de dreapta din Austrai erau extrem de bine conectate la Kremlin. În 2018, Putin a fost invitat la nunta lui Karin Kneissl, pe atunci ministru de Externe. Imaginile cu liderul Rusiei dansând cu Kneissl au devenit virale. Abia în mai 2022, ea a demisionat din consiliul de administrație al Rosneft. Foto: Kremlin.ru În 2021, cancelarul austriac de la acel moment, Sebastian Kurz, s-a declarat de acord ca vaccinurile rusesc, Sputnik V, sau cel chinezesc, Sinopharm, împotriva COVID-19 să fie produse în ţara sa, dacă obţin o autorizaţie de introducere pe piaţă în Uniunea Europeană. Fostul cancelar austriac Sebastian Kurz și Putin, în 2018 Foto: Kremlin.ru

Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen Foto: Facebook MAE
Politică

Olanda Suedia susține aderarea României Schengen

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, anunță, pe Twitter că Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen. În consecință, în acest moment doar Austria se mai opune acestei extinderi a spațiului Schengen. Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen O decizie se va lua la reuniunea Justiție și Afaceri Europene din cadrul Consiliului UE, la 8 decembrie. Glad to welcome today’s positive evaluation&position of Dutch Government in support of ??’s #Schengen accession. The very close political dialogue with ?? partners at all levels contributed to substantiating a favourable approach. I thank @WBHoekstra for all his support!— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022 „Mă bucur să salut evaluarea și poziția pozitivă de astăzi a guvernului olandez în sprijinul aderării RO la #Schengen. Dialogul politic foarte strâns cu partenerii NL de la toate nivelurile a contribuit la fundamentarea unei abordări favorabile”, a scris Aurescu pe Twitter. El i-a mulțumit lui Wopke Hoekstra, ministrul olandez de Externe, pentru sprijin. I warmly welcome today’s positive result of the debate in ??Riksdag Committee on EU Affairs,which supports ?? #Schengen accession. Glad that my open&comprehensive dialogue with my ??colleague @TobiasBillstrom, as well as with Social-Democrat leadership @shekarabi was successfull.— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022 Tot azi, șeful diplomației române a anunțat pe Twitter poziția Suediei: „Salut cu căldură rezultatul pozitiv de astăzi al dezbaterii din Comisia Riksdag pentru afaceri UE, care sprijină aderarea RO #Schengen. Mă bucur că dialogul meu deschis și cuprinzător cu colegul meu Tobias Billstrom, precum și cu conducerea social-democrată Ardalan Shekarabi a fost un succes”. Puțin timp după anunțul lui Aurescu, premierul Ciucă a salutat, pe Twitter, poziția Olandei. Welcoming the ?? Government’s recognition of ??’s readiness to join #Schengen as a key step towards achieving this goal, made possible through dialogue&cooperation. NL is a valued partner of our country. We are determined to continue working together. @MinPres— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) December 2, 2022 Iohannis încearcă să-l convingă pe Nehammer În ce privește Austria, sunt de așteptat două evenimente de la care România speră la schimbarea poziției acestei țări. Citește și: Documente rusești: Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile și avea liste cu cei care trebuiau executați imediat – Royal United Services Institute Primul eveniment se va consuma în 2 și 3 decembrie, în Grecia, atunci când se va desfășura reuniunea de lucru, la nivel de lideri, a Partidului Popular European, eveniment la care va participa și cancelarul Austriei, Karl Nehammer. Este programată o întâlnire între președintele Klaus Iohannis și Karl Nehammer, iar unul dintre subiectele de pe agendă este și aderarea României la Schengen, a aratat G4Media. Al doilea eveniment se referă la un proiect al Comisiei Europene care va fi prezentat cel mai probabil pe 6 decembrie, cu o zi înainte de reuniunea Coreper. Acesta se referă la un plan comun al comunității europene privind migrația ilegală. Prin acest proiect, Comisia Europeană oferă liderilor austrieci o oportunitate pentru a explica electoratului un eventual vot pozitiv aderării României la spațiul Schengen.

Doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România, respectiv 2,7% dintre cei de pe ruta Balcanilor de Vest Foto: Poliția de Frontieră
Politică

3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România

Ministrul de Interne, Lucian Bode, susține că doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România, respectiv 2,7% dintre cei de pe ruta Balcanilor de Vest. El a afirmat, la Antena 3, că este fals că cei peste 100.000 de migranți sosiți în Austria în acest an ar fi trecut prin România. „Avem 100.000 de oameni care au trecut granița ilegal, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria fără să fi fost înregistrați de autoritățile de securitate de acolo. Acesta este un risc de securitate care trebuie să ne preocupe”, a spus cancelarul Austriei, Karl Nehammer, înaintea unei vizite în Croația. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze Autoritățile austriece au explicat că dețin aceste date din verificarea telefoanelor migranților ilegali. Doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România „Datele statistice pe care eu le-am prezentat au legătură cu ultimele rapoarte prezentate de către agențiile europene Frontex sau Agenția Europeană pentru Azil şi conform acestor date, pe primele 8 luni spre exemplu, pe ruta Balcanilor de Vest s-au înregistrat în total 128.438 de migranți, iar dintre aceștia, 3.574 de migranți au fost înregistrați în România venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7 % din numărul total de migranți care au reușit să ajungă în Uniunea Europeană prin România. Așadar, teoria că migranții, cei peste 100.000 de solicitanți de azil astăzi se află în Austria, pe teritoriul Austriei, ar proveni într-o măsură foarte mare din România, ca fiind intrat prin România, este o teză falsă. În consecință, i-am prezentat și datele FRONTEX care arătau rutele pe unde care sunt accesate de către migranți pe ruta Balcanilor de Vest și care ajung în final în Austria. Aceste rute nu au legătură cu România”, a spus Bode la Antena 3, conform transcrierii de pe site-ul acestui post. „Numai că, încă o dată spun, o eventuală opoziție din partea Austriei, nu în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen nu va face sistemul mai funcțional, dimpotrivă”, a mai arătat ministrul de Interne.

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, atac direct la primirea României în Schengen Foto: Facebook Karl Nehammer
Eveniment

Cancelarul Austriei, atac la primirea României Schengen

După ministrul de Interne, Gerhard Karner, și cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a lansat un atac direct la primirea României în Schengen. Nehammer se află azi în vizită în Croatia, de asemenea stat candidat pentru intrarea în spațiul Schengen. Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen „Avem 100.000 de oameni care au trecut granița ilegalr, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria fără să fi fost înregistrați de autoritățile de securitate de acolo. Acesta este un risc de securitate care trebuie să ne preocupe”, a spus Nehammer înaintea unei vizite în Croația. Această remarcă a fost făcută și de ministrul de Interne Gerhard Karner, la 18 noiembrie: „Poliția a preluat deja 100.000 de migranți în Austria în acest an. Dintre acești 100.000, 75.000 nu au fost înregistrați în nicio altă țară a UE, deși au trecut prin mai multe țări terțe sigure. Extinderea unui sistem defect nu poate funcționa. Poziția mea de ministru de interne este clară: nu pot accepta desființarea controalelor la frontieră”. Daher "gibt es hier von mir als Innenminister, verantwortlich für die Sicherheit, ein klares Nein", erklärte Gerhard Karner (ÖVP) zur Schengen-Erweiterung im Ö1-"Mittagsjournal". https://t.co/jz1T0yWcll— Kleine Zeitung (@kleinezeitung) November 18, 2022 Cancelarul austria a sugerat că s-ar putea vota separat pentru primirea Croației în Schengen. „Din Croația abia simțim presiunea migrației către nord. Deoarece Croația îndeplinește protecția frontierei într-o manieră exemplară, nu văd nicio problemă acolo. Țările sunt votate individual”, a spus el, potrivit Kleine Zeitung. Comisia Europeană s-a pronunțat în favoarea extinderii spațiului Schengen fără controale pentru a include Bulgaria, Croația și România. Votul decisiv ar trebui să aibă loc la Bruxelles pe 8 decembrie și este necesară unanimitatea. Citește și: Putin muncește: a inaugurat o statuie a lui Fidel Castro împreună cu președintele cubanez, ocazie cu care cei doi au înjurat SUA Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat joi, în emisiunea Audiență Națională, la DigiFM, că România are cele mai mari șase de până acum să fie acceptată în spațiul Schengen, în luna decembrie. Totuși, dacă acest lucru nu se va întâmpla, procedura ar fi reluată de la început, iar perioada de așteptare ar fi de cel puțin doi ani. „Ar fi o problemă de funcționalitate a Europei” spune europarlamentarul.

Ministrul austriac de Interne se opune oricărei extinderi a spațiului Schengen Foto: twitter
Eveniment

Ministrul austriac de Interne opune extinderi Schengen

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, se opune oricărei extinderi a spațiului Schengen: „Sistemul nu funcționează”, a spus el. Karner face parte din Österreichische Volkspartei, un partid conservator, creștin, de dreapta. În Parlamentul European, acest partid este afiliat Popularilor Europeni, din care face parte și PNL. Ministrul austriac de Interne se opune oricărei extinderi a spațiului Schengen „Austria nu va fi de acord cu extinderea Schengen. «Sistemul este disfuncțional», a declarat vineri ministrul de Interne Gerhard Karner (ÖVP) în Ö1 „Mittagsjournal”. Până acum, 100.000 de migranți au fost reținuți și «ca țară fără ieșire la mare». «75.000 dintre ei nu sunt înregistrați. Austria face acest lucru pentru că este în joc și securitatea oamenilor din această țară». Dacă un sistem nu funcționează, nu poate fi făcut și mai mare, a subliniat Karner”, potrivit ziarului austriac Der Standard, care, la rândul său, citează APA, agenția austriacă de presă. Daher "gibt es hier von mir als Innenminister, verantwortlich für die Sicherheit, ein klares Nein", erklärte Gerhard Karner (ÖVP) zur Schengen-Erweiterung im Ö1-"Mittagsjournal". https://t.co/jz1T0yWcll— Kleine Zeitung (@kleinezeitung) November 18, 2022 „Prin urmare, «există un nu clar din partea mea, ca ministru de Interne, responsabil cu securitatea», a spus Karner la emisiunea radio ORF. Pentru Karner, protecția frontierelor externe a eșuat, motiv pentru care tot mai multe țări europene se bazează pe frontierele lor naționale pentru a o controla (...). Pe lângă Austria, de exemplu, Germania, Franța, Republica Cehă, Danemarca, Suedia și Norvegia, țară din afara UE, care este membră a Acordului Schengen, ar efectua controale la frontierele interne”, mai arată Der Standard. Austrian Interior Minister Gerhard Karner has decided to extend temporary controls on the borders with Hungary, Slovakia and Slovenia. This was reported by the Austrian pic.twitter.com/haAmjyT6im— Event World (@jouhari_sam) November 11, 2022 Săptămâna aceasta, Comisia Europeană s-a pronunțat în favoarea extinderii spațiului Schengen fără controale pentru a include Bulgaria, Croația și România. Votul decisiv ar trebui să aibă loc la Bruxelles pe 8 decembrie și este necesară unanimitatea. Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat joi, în emisiunea Audiență Națională, la DigiFM, că România are cele mai mari șase de până acum să fie acceptată în spațiul Schengen, în luna decembrie. Totuși, dacă acest lucru nu se va întâmpla, procedura ar fi reluată de la început, iar perioada de așteptare ar fi de cel puțin doi ani. „Ar fi o problemă de funcționalitate a Europei” spune europarlamentarul. Citește și: Îmbrățișări pasionale în altar: un ucenic al preotului bătăuș de femei Calistrat îmbrățișează tinere și chiar fetițe în biserică la slujbă

Petrom ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene Foto: Twitter
Eveniment

Petrom putea trece controlul companii norvegiene

Petrom OMV ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene, întrucât întregul consorțiu austriac ar putea fi preluat de scandinavi. Prin această tranzacție complicată, întrucât implică și un grup din Abu Dhabi, Austria speră să-și asigure necesarul de gaze, pentru a scăpa de dependența de Rusia. Petrom ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene „Pentru a înlocui lipsa livrărilor de gaze rusești, se pare că un consorțiu norvegian a oferit OMV-ului austriac să preia cel puțin 51% din divizia de petrol și gaze. În schimb, scandinavii se oferă să furnizeze 75 terawatt-oră (TWh) de gaz natural pe an, relatează „Kurier”. Consumul anual este în prezent de aproximativ 90 TWh. Austria deține în prezent un pachet de 31,5% din OMV. Alte 24,9% sunt deținute de Mubadala Group din Abu Dhabi. Potrivit „Kurier”, arabii sunt gata să renunțe la aceste acțiuni. Ziarul speculează că biletele de avion ale guvernului spre Abu Dhabi sunt „deja rezervate” în următoarele săptămâni”, scrie Der Standard. „Grupul OMV și guvernul de vârf au primit o ofertă explozivă din partea Norvegiei. Dacă o înțelegere rapidă reușește, s-ar putea să-și ia adio de la gazul rusesc și să se asigure totuși aprovizionarea (…) Pentru că anul acesta, dar mai ales anul viitor, pot fi la limită, guvernul și holdingul de stat ÖBAG au dat acum o sarcină OMV. Scopul: Austria ar putea deveni complet independentă de gazul rusesc în doar un an și ar putea asigura aprovizionarea industriei și gospodăriilor”, explică Der Standard. OMV trebuie să decidă ce face cu gazele din Marea Neagră Grupul austriac OMV deține 51% din OMV Petrom, statul român având o participație de 20,6%. OMV Petrom deține o participație de 50% din cel mai important zăcământ de gaze din Marea Neagră, Neptun Deep, alături de Romgaz. OMV Petrom şi Romgaz ar trebui să anunţe în acest an decizia de investiţii în extracţia gazelor din zăcământul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, având în vedere contextul actual de pe piaţa gazelor, a afirmat, la 21 septembrie, ministrul Energiei, Virgil Popescu. Petrom a raportat și în al treilea trimestru al anului o scădere a producției de hidrocarburi și a vânzărilor. Singura creștere a fost pe segmentul de generare de energie electrică. OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de țiței și gaze la nivel de grup de aproximativ 47 milioane bep în 2021. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW. Citește și: ANALIZĂ WSJ Sistemele HIMARS au transformat bătălia din Ucraina: au oprit avasnul rusesc și sunt responsabile pentru 70% din avansul din zona Herson Pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România și țările învecinate prin intermediul a aproximativ 790 benzinării, sub două branduri, OMV și Petrom.

Putin, în fața realității din teren (sursa: ft.com)
Internațional

Putin, în fața realității din teren

Putin, în fața realității din teren. Vizita cancelarului austriac Karl Nehammer la Moscova, unde se va întâlni cu preşedintele Vladimir Putin, are scopul de a i se spune liderului rus adevărul despre războiul din Ucraina, a afirmat luni ministrul de externe austriac Alexander Schallenberg, potrivit Reuters. Putin, în fața realității din teren "Contează să fii faţă în faţă şi să îi spui care este realitatea: aceea că acest preşedinte a pierdut de facto războiul din punct de vedere moral", a declarat Schallenberg la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene (CAE), la Luxemburg. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Ar trebui să fie în interesul lui (Putin) faptul că cineva îi spune adevărul. Cred că este important şi avem această datorie, dacă vrem să salvăm vieţi", a adăugat el, potrivit Agerpres. Cancelarul austriac se va deplasa luni după-amiază la Moscova pentru o întâlnire cu preşedintele rus, fiind primul lider european care se va întâlni cu Vladimir Putin după invazia în Ucraina, la 24 februarie. Deplasarea prevăzută la Moscova urmează după vizita pe care Nehammer a făcut-o sâmbătă la Kiev, în care s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelesnki. El intenţionează să evoce la Kremlin "crimele de război" de la Bucea, unde s-a deplasat personal, la fel ca alţi lideri occidentali. Austria este membră a Uniunii Europene, dar nu şi a NATO. Viena a denunţat invazia rusă din Ucraina şi şi-a declarat solidaritatea cu Kievul, iar săptămâna trecută a expulzat patru diplomaţi ruşi.

Austria se opune blocării importurilor de gaze din Rusia, anunță Magnus Brunner Foto: News.ro
Internațional

Austria se opune blocării importurilor de gaze

Austria se opune blocării importurilor de gaze și petrol din Rusia. Ministrul de Finanţe al Austriei, Magnus Brunner, a exclus, luni, impunerea oricăror sancţiuni ale Uniunii Europene (UE) care vizează petrolul şi gazele ruseşti, deoarece Austria este foarte dependentă de gazele ruseşti, iar sancţiunile i-ar afecta mai mult pe austrieci decât pe ruşi, relatează Politico. Austria se opune blocării importurilor de gaze ”Suntem foarte dependenţi de gazul rusesc şi cred că toate sancţiunile care ne-ar afecta mai mult pe noi decât pe ruşi nu ar fi bune pentru noi (...) De aceea ne opunem sancţiunilor care vizează petrolul şi gazele”, a declarat Magnus Brunner reporterilor înaintea reuniunii Eurogrup, la care iau parte membrii din zona euro, la Luxemburg. Declaraţiile lui Brunner vin la doar câteva ore după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut noi sancţiuni care vizează cărbunele şi petrolul, în timp ce vorbea la postul de radio France Inter. De asemenea, Ministrul belgian de Finanţe, Vincent Van Peteghem, a afirmat că Belgia nu se opune unei astfel de acţiuni direcţionate, scrie news.ro. UE a impus deja Moscovei patru runde de sancţiuni, iar discuţiile sunt în desfăşurare pentru a introduce un al cincilea pachet în contextul în care soldaţii ruşi execută civili în oraşele ucrainene pe care le ocupă. După masacrul de la Bucha, demnitarii austrieci fac apel la calm Brunner a descris acţiunile ca fiind ”extrem de oribile”, dar a spus că ”trebuie să rămână calmi” când vine vorba de sancţiuni. Cu toate acestea, Viena va continua să vizeze oligarhii ruşi, a spus el. ”Dacă sancţiunile te afectează pe tine mai mult, nu cred că aceasta este calea corectă”, a mai precizat oficialul austriac. Nimic nu este exclus în ceea ce priveşte Comisia Europeană, a declarat vicepreşedintele executiv Valdis Dombrovskis jurnaliştilor, după ce a fost întrebat dacă petrolul va fi inclus în următorul pachet de sancţiuni. Miniştrii vor discuta luni consecinţele economice pe care le-ar putea avea războiul din Ucraina şi modul în care sancţiunile actuale şi viitoare ar avea un impact asupra creşterii economice. Comisia este programată să publice următoarea rundă de previziuni economice la sfârşitul lunii mai. ”Evaluarea noastră actuală este că implicaţiile războiului din Ucraina vor reprezenta o încetinire substanţială a creşterii economice în cadrul UE, însă nu vor constitui o recesiune”, a menţionat Dombrovskis. Citește și Agenția oficială de presă a Moscovei cere lichidarea tuturor ucrainenilor care s-au opus Rusiei. „Elita politică a Ucrainei”, eliminată, nu poate fi re-educată

Creștere alarmantă a spionajului rusesc Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Creștere alarmantă a spionajului rusesc

Financial Times scrie despre o creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european, după ce a intervievat opt oficiali din serviciile de informații și diplomați. Publicația arată că Austria este considerată a fi „portavionul” spionajului rusesc. Un diplomat intervievat de Financial Times (FT) a apreciat că ministerul austriac al Apărării este practic un departament al GRU. Creștere alarmantă a spionajului rusesc Potrivit FT, ritmul de extindere a spionajului rusesc în spațiul european a fost atât de mare încât agențiile de contraspionaj nu au făcut față. În plus, datorită restricțiilor legislative sau a lipsei de resurse, unele țări se bazează pe informațiile primite de la structurile din SUA sau Marea Britanie. Publicația amintește că, în ultimele săptămâni, Slovacia, țările baltice și Bulgaria au expulzat 20 de presupuși agenți ruși. Polonia, alți 45. Marea Britanie pare destul de sigură că a redus numărul agenților ruși de pe teritoriul ei la sub zece, dar Germania, Franța și Belgia sunt „duzini” mai scrie Financial Times. Cotidianul britanic susține, citând un diplomat aflat în misiune la Viena, că serviciul austriac de contraspionaj este atât de compromis încât, pentru o vreme, nu mai primea informații de la omologii din Vest. Potrivit FT, cele trei principale structuri rusești de informații au circa 400.000 de angajați. Citește și: Manipulare de manual a oligarhului Deripaska, care are afaceri și în România: „O mobilizare ideologică diabolică se desfăşoară din toate părţile”. Deripaska, prieten cu Putin, sancționat

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră