duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: austria

91 articole
Politică

Doar 12 persoane și-au mutat conturile de la BCR

Din 2,8 milioane de clienți persoane fizice ai BCR, doar 12 persoane și-au mutat conturile după votul negativ al Austriei a declarat vicepreședintele BCR, Dana Dima, în emisiunea Deșteptarea la Europa FM, preluată de Economedia. Doar 12 persoane și-au mutat conturile de la BCR „Îmi asum responsabilitatea de a nu detalia foarte mult pentru fiecare client în parte. Dar nici nici nu aș vrea să minimizez importanța fiecărui client. Nu reprezintă sub nicio formă un impact în bilanțul băncii, pentru că, dincolo de toate, suntem o bancă solidă, puternic capitalizată, iar efectul celor 12 clienți persoane fizice nu este important”, a spus Dana Dima. În ceea ce privește votul negativ al Austriei, Dana Dima a spus: „Este un moment de dezamăgire pentru noi toți, pentru că suntem români, trăim în România de zeci de ani lucrăm aici. Toți colegii mei, 5.300 de angajați, au fost la fel de dezamăgiți și supărați de această decizie. Dar poate că este un moment important, chiar dacă noi nu suntem parte din partea politică.” Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită Demersuri la nivel de cancelar și președinte al Austriei De asemenea, vicepreședintele BCR a explicat cum sprijină grupul bancar aderarea României la spațiul Schengen: „Avem eforturi concrete, la nivel de grup Erste și la nivelul Băncii Comerciale Române, de a informa și de a sprijini demersurile politice și diplomatice și aș vrea să vă spun foarte clar și responsabil că aceste demersuri sunt la nivel de cancelar și de președintele al Austriei, pentru că noi considerăm că România trebuie să fie parte din Europa și trebuie să aibă aceleași drepturi și aceleași responsabilități în același timp ca orice țară din Europa”. Dana Dima a mai afirmat că aceste întâlniri au avut loc și înainte de votul din Consiliul JAI: „Atât acum, dar și înainte, pentru că noi nu ne-am asumat acest rol în ultimele zile sau în ultimele ore, la nivelul președintelui Grupului Erste au existat aceste discuții și întâlniri la nivel înalt în care am susținut poziționare avantajelor economice ale României, pentru că noi considerăm că România este o țară importantă pe harta Europei și considerăm că trebuie să facem multe lucruri, să dezvoltăm multe lucruri și mai ales să creăm încredere în în societate. Deci aceste întâlniri au avut loc, repet, nu în ultimele ore sau minute și nu în aceste zile doar, ci dinainte și vor avea loc în continuare. Sprijinul Băncii Comerciale Române și al grupului este necondiționat.”

Doar 12 persoane și-au mutat conturile de la BCR Foto: BCR
Aurescu, despre convocarea ambasadorului la Viena Foto: ministerul român de Externe
Eveniment

Aurescu, despre convocarea ambasadorului la Viena

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, explică într-un interviu pentru Digi 24, cât de grav a fost gestul convocării pentru consultări a ambasadorului României la Viena, Emil Hurezeanu. Șeful diplomației a mai spus, în acest interviu, că „toate interesele Austriei la nivel internațional sunt în atenția noastră”. Citește și: S-a enervat și Kelemen Hunor: Nu vom ceda şantajului neruşinat al Austriei în privinţa Schengen Aurescu, despre convocarea ambasadorului la Viena „De asemenea, convocarea pentru consultări a Ambasadorului României la Viena, a doua zi, iar a fost un semnal extrem de puternic. Vă readuc aminte, ultima oară când am procedat așa, a fost chemarea la consultări a Ambasadorului de la Minsk, după ce Lukașenkoa fraudat alegerile din Belarus. Sunt mesaje diplomatice extrem de puternice, care arată dezaprobarea, dezacordul puternic față de o anumită conduită a statului față de care se îndreaptă aceste lucruri”, a arătat Aurescu. El a spus însă că autoritățile statului nu vor boicota firmele austriece și Austria în general. „Este normal să ne exprimăm dezaprobarea, pe de altă parte este nevoie de construcție. Avem nevoie de votul Austriei. Vom avea o atitudine echilibrată, atentă. Autoritățile statului nu vor boicota firmele austriece și Austria în general. Fiecare cetățean este liber să aleagă propria conduită”, a afirmat diplomatul român. Vorbind despre modul în care România a încercat să schimbe decizia bruscă a Austriei de a-i bloca aderarea la spațiul Schengen, Bogdan Aurescu a vorbit despre sprijinul organizațiile internaționale evreiești. „Organizațiile internaționale evreiești au trimis scrisori de susținere pentru România către Cancelarul Austriac tot la inițiativa noastră”, a precizat ministrul român de Externe. În interviul pentru Digi 24, el a vorbit și de susținerea miniștrilor de Externe din Germania și Lxemburg, care, în timpul reuniunii JAI, prin colegii lor prezenți la reuniune, au propus o „rundă de negocieri separate care s-a purtat la un moment dat, și unde s-au testat anumite formule, s-au încercat diverse propuneri prin care s-a încercat deblocarea situației”.

Kelemen Hunor: Nu vom ceda şantajului neruşinat al Austriei Foto: Facebook Viktor Orban
Politică

Nu vom ceda şantajului neruşinat al Austriei

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a lansat un atac neobișnuit de dur la adresa regimului de la Viena: „Nu vom ceda şantajului neruşinat al Austriei în privinţa Schengen”, a spus el. Acum câteva zile, la Digi 24, el spunea că "austriecii" sunt de vină pentru ratarea în Consiliul JAI a votului privind intrarea ţării noastre în Schengen și că Austria a făcut „o măgărie”. Nu vom ceda şantajului neruşinat al Austriei "Decizia abominabilă şi stupidă a Austriei, o decizie incorectă, imorală şi neruşinată ca joc politic. România, în urmă cu 11 ani, a îndeplinit condiţiile tehince de aderare şi toate acestea le-a demontat în momentul de faţă Austria doar pentru că a putut, pentru că o problemă internă a Austriei nu poate fi rezolvată nicidecum fără defăimarea altora. Noi trebuie să ţinem în continuare morţiş de principiile noastre, trebuie să ne continuăm munca, trebuie să cerem lărgirea Schengen cu demnitate, curaj şi fără compromisuri. Nu vom ceda şantajului neruşinat al Austriei", a afirmat liderul UDMR. Kelemen Hunor participă vineri, la Cluj-Napoca, la o reuniune a a Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) al UDMR. În urmă cu o zi, într-un interviu la Digi24, Kelemen Hunor a arătat că "austriecii" sunt de vină pentru ratarea în Consiliul JAI a votului privind intrarea ţării noastre în Schengen, având în vedere că România a îndeplinit toate criteriile necesare prevăzute în acord. "România a făcut ce avea de făcut, nimeni nu ştia că se întoarce Austria aşa brusc. (...) Nu avem de ce să reproşăm unii altora nimic în acest moment. Dacă ar fi fost o problemă cu criteriile tehnice, atunci sigur că ar fi fost îndreptăţit oricine să ne spună "nu v-aţi făcut treaba cei de la guvernare". Şi supărarea de aceea este foarte mare. Am fost umiliţi pe nedrept. Sigur că sunt furios. (..) Austria a făcut o măgărie şi, în loc să meargă pe evaluarea tehnică, aşa cum ar fi trebuit, a dat un vot politic", a argumentat liderul UDMR. Citește și: Atac neobișnuit al unui important bancher austriac, Andreas Treichl, la adresa guvernului de la Viena, după ce acesta a blocat accesul României în Schengen Potrivit acestuia, Austria "a încălcat Acordul Schengen" care nu vorbeşte despre criterii politice, ci de criterii tehnice.

Singurul tronson de autostradă deschis în acest an, fără Grindeanu Foto: Ora de Sibiu
Eveniment

Singurul tronson de autostradă deschis, fără Grindeanu

Singurul tronson de autostradă deschis în acest an, 13,17 kilometri, de la Sibiu la Boița, a fost inaugurat fără ca ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), să fie prezent. Potrivit unor surse politice, acesta a vrut să evite orice asociere cu constructorul, Porr România, a cărui societate-mamă este Porr Austria. Singurul tronson de autostradă deschis în acest an, fără Grindeanu Mai mult, în postarea sa de pe Facebook, în care anunță deschiderea acestui tronson, Grindeanu nu scrie numele constructorului, chiar dacă acesta a terminat înainte de termen, iar apeductul de la Tălmaciu a fost un motiv de mândrie, în România. Grindeanu s-a aflat azi la Bacău, unde a semnat mai multe contracte pentru încă 96 de km din Autostrada Moldovei (A7). Contractul pentru proiectarea și execuția primului lot al Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești a fost semnat în aprilie 2019 pentru 600 de milioane de lei. Lucrările au început în primăvara anului 2020 și au avut termen de finalizare martie 2023. Lotul de 13 kilometri cuprinde 27 poduri și pasaje și două noduri rutiere. Lotul de autostradă este dotat cu senzor de polei, câte unul pe fiecare sens, la intrarea pe viaduct. Acesta va trimite informații la centrul de control și de aici informația va aparea pe panourile informative de pe autostradă pentru a atenționa asupra pericolului și a reducerii vitezei. Citește și: ANALIZĂ Rusia are muniție, tancuri și resurse umane ca să continue războiul cel puțin un an. „Nu sunt semne ale unui final rapid” – șeful informațiilor militare estoniene

Ce au descoperit vameșii într-un autocar din Moldova Foto: Vama Austriei
Eveniment

Ce au descoperit vameșii într-un autocar din Moldova

Ce au descoperit vameșii austrieci într-un autocar din Republica Moldova: aproape o jumătate de tonă de alcool. Potrivit publicației austriece Kroner Zeitung, preluată de Newsmaker Moldova, controlul autocarului a durat circa zece ore. Ce au descoperit vameșii într-un autocar din Moldova În urma acestui control, autoritățile austriece au descoperit în habitaclul autocarului și în zona de bagaje, precum și în cabina de dormit a șoferilor: 270 de kilograme de carne, 7 kilograme de ouă, 63 de kilograme de brânză, 8 de fasole, 66 de kilograme de struguri 50 de kilograme de mere. În plus, autocarul transporta 408 litri de băuturi alcoolice de diferite tipuri, printre care și 100 de litri de țuică, 36 de sticle de spumant și 12 litri de vodcă. Totodată, polițiștii de frontieră din Austria au mai constatat în autocar și prezența a unei mobile de bucătărie, patru ferestre, patru anvelope de iarnă și o saltea de dormit. Citește și: Ministrul Bode, scrisoare dură către omologul din Austria: „Pe minciuni și nedreptate nu se poate construi nimic măreț și durabil”. Bode îl acuză pe Karner de „joc politic nedemn” Bunurile au fost confiscate, iar toate alimentele perisabile au fost distruse. Mobila de bucătărie și băuturile alcoolice, în schimb, au fost returnate șoferilor, dar numai după ce au plătit taxele vamale aferente.

Austria a susținut România în Schengen (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Eveniment

Austria a susținut România în Schengen

Austria a susținut România în Schengen. Cel puțin până de curând. Partea austriacă nu a semnalat, înainte de 18 noiembrie, că s-ar opune aderării României la Schengen, au declarat, pentru Agerpres, surse guvernamentale. Austria a susținut România în Schengen Sursele au precizat că, dimpotrivă, între iulie 2021 şi noiembrie 2022, au existat aproape 30 de contacte în care partea austriacă fie a arătat că susţine aderarea Romaniei la Schengen, fie a apreciat colaborarea poliţienească şi la nivel de frontiere dintre cele doua state. Ultima declaraţie de susţinere a fost pe 16 noiembrie, la Forumul Salzburg, eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Interne la Bucureşti. Inclusiv ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner (foto), reafirma pe 24 ianuarie 2022, cu ocazia unei întâlniri de lucru pe care a avut-o la Viena cu omologul său român, Lucian Bode, sprijinul pentru aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie şi aprecia buna colaborare operativă pe linie de combatere a migraţiei ilegale. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Conform surselor, anterior datei de 18 noiembrie 2022, atunci când ministrul Gerhard Karner a anunţat că Austria nu susţine aderarea României la Schengen, contactele bilaterale indicau o cooperare poliţienească extrem de strânsă şi cu rezultate pozitive, inclusiv în materie de migraţie, nefiind transmis niciun semnal privind existenţa unui flux migratoriu ilegal prin ţara noastră către Austria. De asemenea, partea austriacă nu a transmis pe niciun canal, între 6 iulie 2021 şi 18 noiembrie 2022, că ar fi probleme legate de aderarea României la spaţiul european de liberă circulaţie.

20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România Foto: Facebook ministerul austriac de Interne
Eveniment

20.000 migranți ilegali traversat România spre Vest

Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: acest post susține că ar deține un document care arată că 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest. Documentul ar fi elaborat de guvernul de la Viena, dar, la ora redactării acestei știri, el nu fusese postat pe site-ul Antenei 3 și nici nu apărea în înregistrarea știrii de pe site. 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România „Potrivit documentului în care Austria justifică refuzul de a primi România în Spațiul Schengen, această țară susține că până la finalul acestui an are peste 100.000 de cereri de azil depuse de migranții care au ajuns acolo. De asemenea, în document se mai spune că din România au venit aproximativ 20.000 de migranți, în timp ce prin Bulgaria au trecut aproximativ 35.000 de migranți. Totodată, Austria susține că nu respinge cu desăvârșire aderarea României la Spațiul Schengen, ci mai degrabă vrea o amânare, să se rediscute acest aspect în 2023 și ar avansa și o dată în acel document: vorbea despre jumătatea anului viitor”, arată Antena 3. Însă datele Frontex, agenția europeană pentru protecția frontierelor, citate de news.ro, susțineau că migranții ilegali care ajung în Austria preferă alte rute decât cele prin România. Astfel, în primele 9 luni din 2022 s-a înregistrat o creștere a migrației de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, dar în România, în aceeași perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale, arătau statisticile citate de news.ro. Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene Antena 3 mai arată și faptul că PPE, din care face parte și PNL, îl susține pe cancelarul austriac Karl Nehammer. „Manfred Weber, liderul popularilor europeni, a declarat că Austria are nevoie de sprijin și spunea de asemenea și faptul că va beneficia cancelarul austriac de tot sprijinul popularilor europeni pentru a rezolva situația migrației din Austria”, mai arată Antena 3.

Ce dă Croația Austriei pentru Schengen (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Ce dă Croația Austriei pentru Schengen

Ce dă Croația Austriei pentru Schengen. Votul Austriei la Consiliul JAI în legătură cu intrarea în Schengen a României, Bulgariei și Croației nu a produs stupoare numai la București, ci în mai toate capitalele europene. Cum a fost posibil ca Viena să voteze pentru Croația când tocmai țara de la Marea Adriatică este una dintre sursele de migranți ilegali pentru Austria? Ce dă Croația Austriei pentru Schengen O analiză publicată de IntelliNews descrie procesul prin care cancelarul austriac, Karl Nehammer, și-a modificat optica în doar câteva zile. Potrivit lui Marcus How, șeful departamentului de analiză al VE Insight, o companie de consultanță în domeniul informațiilor de afaceri și al riscurilor politice cu sediul la Viena, surse la nivel înalt spun că Nehammer a fost convins de croați cu două argumente. Și ambele sunt de mână forte. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Cel dintâi argument: Nehammer ar fi primit asigurări că Austria va primi gaze naturale de la un terminal LNG proaspăt inaugurat în Croația. Celălalt argument: cancelarului austriac i s-a pus în vedere că firmele austriece nu vor mai primi nici un mare contract de infrastructură în Croația. Pus în fața celor două argumente, cancelarul austriac a cedat și și-a schimbat poziția inițială, cea în care amenințase cu veto toate cele trei țări candidate la Schengen: Croația, România și Bulgaria. La Consiliul JAI de joi, Austria a votat pentru intrarea Croației și a respins aderarea României și Bulgariei la Schengen.

Petru Zoltan
Opinii

Bode, dus de nas de Karner

România a așteptat ani de zile umilă la coadă pentru a fi primită în marea familie europeană Schengen. Primele semne care au prevestit eșecul funcționărimii românești au apărut imediat după vizita premierului olandez Mark Rutte în România. Urmarea: Parlamentul olandez a adoptat o rezoluție în care se stipula că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen din cauza corupției și a grupărilor de crimă organizată. Dar, după negocieri informale, părea că olandezii s-au mai temperat. Moment în care România s-a trezit că este contestată tocmai din Suedia, țară susținută de București pentru aderarea la NATO. După ce a fost domolită furtuna suedeză, a intrat în joc Austria. Chiar dacă regimul de la Kremlin a trecut Austria pe lista țărilor inamice, cancelarul austriac Karl Nehammer a fost primul lider european care l-a vizitat pe Vladimir Putin după invadarea Ucrainei. Declarativ, pentru a discuta despre încheierea războiul din Ucraina. Istoria ne arată, însă, că Austria a fost țara favorită a regimului Putin pentru comerț, activități bancare și spionaj. La începutul lunii decembrie, ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner, acuzat de conaționalii săi de antisemitism, a spus tranșant că nu va fi de acord cu aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen din cauza valului de migranți. Lucian Bode, ministru de Interne la București și doctor în relații internaționale, a fost trimis de urgență la Viena pentru a se întâlni cu omologul său. Tocmai din inima Austriei, liberalul Lucian Bode anunța că primise asigurări de la ministrul Karner că declarațiile pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României. Până când cancelarul Karl Nehammer a transmis că va bloca aderarea României și Bulgariei. Președintele Klaus Iohannis, considerat în urmă cu câțiva ani „prietenul Austriei”, a bravat: se negociază până în ultima clipă. Chiar și premierul Nicolae Ciucă a pus mâna pe telefon și l-a sunat pe cancelarul austriac. Cu câteva ore înainte de marea umilire de la Consiliul JAI, ministrul Lucian Bode le spunea jurnaliștilor români de la Bruxelles, triumfalist: „Sunteți astăzi aici pentru un moment istoric pentru România”. Cu zâmbetul pe buze a mai spus că este o mare onoare pentru el să reprezinte România în calitate de ministru de Interne la un asemenea eveniment. Câteva ore mai târziu, Austria lui Putin avea să își folosească dreptul de veto pentru a bloca aderarea României. În urma acestui eșec istoric pentru România, ministrul Lucian Bode ar trebui să se retragă la Sălaj pentru că doctoratul în relații internaționale nu i-a fost de folos și a căzut ca un naiv în capcana vorbelor dulci ale ministrului Karner.

Problemele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner Foto: Twitter/ Captură video
Eveniment

Problemele ministrului austriac de Interne

Problemele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, cel care ne-a trântit în nas ușa spre spațiul Schengen: acesta este acuzat că și-a plagiat lucrarea de diplomă, elaborată la absolvirea facultății. În plus, în 2021, a fost acuzat de antisemitism. Mai multe organizații studențești evreiești, precum și scriitoarea Elfriede Jelinek, laureată a premiului Nobel, i-au cerut demisia. Problemele ministrului austriac de Interne La începutul lunii octombrie 2022, un celebru „vânător de plagiate” din Austria, Stefan Weber, a descoperit fragmente plagiate în lucrarea lui Karner de absolvire a cursurilor universitare. „Gerhard Karner a studiat Administrația Afacerilor la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena în 1995. A scris o lucrare intitulată „Luarea deciziilor și comportamentul decizional atunci când se aleg cursurile speciale de administrare a afacerilor. Weber demonstrează că Karner a copiat textul din lucrarea lui Alfred Kiss, „Informații și decizie de cumpărare”. O mare parte din aceste fragmente din partea teoretică a lucrării nu aveau referințe la sursă. Weber observă, de asemenea, că o mare parte din imagini sunt, de asemenea, plagiate”, relata site-ul skandy.co. Karner a respins acuzațiile. Weber a susținut însă că Karner a plagiat „extensiv”. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Opoziția lucra cu „domni din America și Israel” În decembrie 2021, actualul ministru de Interne al Austriei a fost acuzat de antisemitism. Potrivit unui articol din săptămânalul german Der Spiegel, conservatorul Karner i-a acuzat, în 2008, pe social-democrații de centru-stânga din Austria că lucrează „împotriva țării cu domni din America și Israel” și a spus că aceștia ar otrăvi atmosfera, relata, acum circa un an, The Times of Israel. Der Spiegel a citat un purtător de cuvânt al ministrului spunând că Karner se referea la suspecta „campanie murdară” a unui consilier politic israelian. O scrisoare deschisă a unui grup care includea studenți evrei, cadre universitare, dramaturgul Elfriede Jelinek, câștigător al Premiului Nobel, și alții și-a exprimat consternarea față de numirea lui Karner în funcția de ministru de Interne. Karner și-a exprimat regretul pentru declarație, dar a respins acuzațiile de antisemitism.

Iohannis, decorat de Austria: "mare prieten" (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

Iohannis, decorat de Austria: "mare prieten"

Iohannis, decorat de Austria: "mare prieten". Klaus Iohannis, actualul președinte al României, a fost decorat în anul 2009 de statul austriac cu Ordinul de Merit „Marea Cruce de Argint”. Distincția i-a fost conferită de președintele austriac al vremii, Dr. Heinz Fische, pentru serviciile aduse Austriei. După aproape 13 ani, austriecii au uitat de „marele prieten” al poporului austriac și au blocat aderarea României, țara condusă de Iohannis, la spațiul Schengen. Iohannis, decorat de Austria: "mare prieten" Klaus Iohannis câștigase în vara anului 2008 al treilea mandat de primar al Sibiului. Pe atunci, se afla în grațiile ambasadorului austriac în România, Martin Eichtinger, unul dintre cei mai influenți diplomați străini de la București. Un an ma târziu, mai exact pe 11 iunie 2009, ministerul de Externe al Austriei publica un comunicat de presă prin care anunța că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a fost decorat cu Ordinul de Merit „Marea Cruce de Argint”. Distincția i-a fost oferită de preşedintele Republicii Austria, Dr. Heinz Fischer, la propunerea Ministrului de Externe, Dr. Michael Spindelegger, pentru servicii aduse Austriei. În elogiul său, ambasadorul Austriei în România, Martin Eichtinger, l-a considerat pe primarul Iohannis drept „un mare prieten al Austriei”. Ambasadorul Martin Eichtinger mai spunea că primarul Klaus Iohannis „a oferit și o vitrină unică pentru cultura și istoria austriece” în anul 2007, atunci când Sibiul a fost Capitala Europeană a Culturii. „În calitatea sa, el (Klaus Iohannis – n.r.) a susținut cu fermitate și interesele celor de origine austriacă în rândul populației de limbă germană a României”, spunea ambasadorul Martin Eichtinger. Din martie 2018, îl regăsim pe ambasadorul Martin Eichtinger în funcția de membru al guvernului provincial al Austriei de Jos, responsabil cu munca, locuirea și relațiile internaționale. Austria nu vrea România în Schengen Oficialii austrieci, în frunte cu cancelarul Karl Nehammer, au respins aderarea României la spațiul Schengen fără a mai ține cont de faptul că actualul președinte Klaus Iohannis a fost decorat și declarat „un mare prieten al Austriei” în urmă cu 13 ani. În urma eșecului răsunător de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a menționat că „lipsa consensului de astăzi în ceea ce privește aderarea României la Schengen, pe fondul opoziției Austriei, este profund nedreaptă pentru țara noastră și cetățenii români”. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Totodată, președintele Iohannis a precizat, pe contul său de Facebook, că „România merita să primească un vot favorabil. O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre și instituțiilor europene. Un singur stat membru a ales să ignore aceste realități și să blocheze unanimitatea europeană, în mod inexplicabil și dificil de înțeles pentru întreaga Uniune Europeană. Atitudinea regretabilă și nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie mai ales în actualul context geopolitic”.

Austriecii, trimiși în Croația, la Pu*a (sursa: kimkim.com)
Eveniment

Austriecii, trimiși în Croația, la Pu*a

Austriecii, trimiși în Croația, la Pu*a. Românii au comentat intens, joi, în timp real, pe rețele de socializare, desfășurarea evenimentelor de la Bruxelles în legătură cu accesul în Schengen al României, Bulgariei și Croației. Austriecii, trimiși în Croația, la Pu*a În final, doar Croația a reușit să obțină unanimitatea europeană și va deveni membră a Schengen de la 1 ianuarie 2023. Drept urmare, unii români le-au făcut austriecilor sugestii de petrecere a concediului: nu la Vama Veche sau la Balcic, ci, mai simplu, fără formalități vamale, în Pu*a, Croația. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen: au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. În cadrul unui vot separat, s-a decis primirea Croatiei în spațiul Schengen. Această țară, care a fost primită în UE în iulie 2013, va adopta din 2023 și moneda euro.

Mircea Marian
Opinii

Putem înjura Austria, să ne răcorim

Eu nu scriu acest comentariu pentru rinocerii nervoși de pe rețelele sociale, care ar vrea să declarăm război Austriei. Nu scriu nici pentru analfabeții auriști care cer să nu le dăm austriecilor „gazele”. Trebuie să fii complet habarnist să nu știi că OMV are licență de exploatare a gazelor în Marea Neagră și noi, România, ne rugăm de ei să dea drumul mai repede la exploatare. Romgaz nu are nici bani, nici expertiză, să exploateze o resursă aflată extrem de departe de țărm, la adâncime și pe o mare celebră pentru furtunile ei nervoase. Pe austrieci oricum îi doar în cot că niște politruci de Dâmbovița urlă acum la zisele televiziuni de știri și generează isterie doar pentru a ieși ei în față. Uitați-vă pe presa din Austria: subiectul abia apare. Deci, nu scriu cu gândul să opresc turma de rinoceri. O să uite în 2-3 zile, așa cum au uitat și să se răzbune pe uciderea ursului Arthur, altă poveste ridicolă care ne plasează în Belarus, nu în UE. Scriu pentru cei care înțeleg că, în astfel de momente, iei o mică pauză, respiri, te calmezi și, chiar dacă ești convins că Austria poartă principala vină, încerci totuși să identifici și propriile erori. De ce? Nu neapărat ca să tai capete, ci pentru ca data viitoare să nu mai repeți aceleași greșeli. Iar eu unul am o serie de întrebări: Există totuși un flux de migrație ilegală din Serbia prin România spre Ungaria și apoi Austria? Dacă da, care este răspunderea poliției de frontieră? Cine a gândit strategia de comunicare privind eforturile de aderare la Schengen? Fiindcă azi suntem în situația în care am generat frustrare în rândul cetățenilor români și am alimentat discursul AUR. Nu puteam anticipa din timp poziția Austriei? Chiar e așa cum ni s-a spus oficial, că nu aveam nici un semnal? Personal, nu cred asta. Cred că Austria a tăcut fiindcă se baza pe un veto al Olandei, dar când această țară a cedat, a intervenit public și și-a asumat blocarea extinderii spre România și Bulgaria. A existat un task-force inter-instituții care să coordoneze efortul de primire în Schengen? Cine l-a condus, dacă a existat? Eu știu că sunt naiv când aștept ca politicienii să-și pună întrebări, știind că răspunsurile s-ar putea să nu le convină. Este ieftin și sigur să înjurăm Austria, să nu regretăm nimic și să mergem mai departe cu aroganță, repetând aceleași gafe. Dar vom plăti acest eșec, dublat de isterie naționalistă. Vom plăti fiindcă alimentăm exact propaganda antri-europeană- „România e colonie” - a lui Putin și a agenților săi. Ar trebui să ne oprim înainte de a face un rău mai mare decât ratarea Schengenului.

România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen Foto: Twitter
Eveniment

România și Bulgaria nu acceptate în spațiul Schengen

România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen: au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. În cadrul unui vot separat, s-a decis primirea Croatiei în spațiul Schengen. Această țară, care a fost primită în UE în iulie 2013, va adopta din 2023 și moneda euro. România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen "Voi vota astăzi împotriva extinderii spațiului Schengen cu România și Bulgaria. Cred că acest pas este greșit. Avem un sistem care, din multe puncte de vedere, nu funcționează și care s-ar înrăutăți și mai mult. În Austria avem peste 100 000 de treceri ilegale de frontieră în acest an, dintre care 75 000 nu sunt înregistrate. Acesta este un indiciu că sistemul nu funcționează în acest moment. În prezent, avem controale la granița cu multe țări europene - Austria spre Ungaria, Germania spre Austria, Republica Cehă spre Slovacia. Aceasta este o dovadă în plus că sistemul nu funcționează la multe capete. Cred că, din motive de securitate, ar fi greșit să extindem sistemul în acest moment", a explicat, în această dimineață, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner. Citește și: Argumentele „tehnice” ale Austriei, prezentate miercuri noaptea de Internele de la Viena: date lipsite de claritate, mesaje politice împotriva Bulgariei și României Premierul Nicolae Ciucă a declarat joi în debutul ședinței de guvern că ”înțelegem cu toții că există o problemă cu migrația, dar trebuie să găsim împreună soluții. Avem nevoie ca și Austria să înțeleagă că e o nevoie de o soluție atât tehnică, dar mai ales politică”.

Germania și Luxembrug amenință că vor bloca Croația
Politică

Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația

UPDATE 15.30: În JAI s-a votat pentru primirea Croației în spațiul Schengen. Ar urma votul pentru România și Bulgaria. BREAKING: EU countries have now voted in favour of Croatia’s bid to join the border-free Schengen area.That vote was separated from the ones for Bulgaria and Romania.I understand those votes will return a negative result.Croatia will enter Schengen starting from 1.1.2023.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Discuțiile din Consiliul JAI privind primirea României în Schengen s-au întrerupt. Se poartă discuții bilaterale, iar Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația, care era sigură că va intra în spațiul Schengen, susțin surse de la Bruxelles. Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația Germania și Luxemburg presează Austria să accepte România în spațiul Schengen. Se pare că varianta ca și Croația să fie blocată până la un acord cu România a venit de la Luxemburg. NEW: EU home affairs ministers are unable to find unanimity to agree on Schengen access for ??????.They’re now breaking up for separate negotiations.I’m hearing Germany and Lux are threatening to block Croatia’s access if vetos aren’t lifted against Bulgaria and Romania.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Austria a cerut la prima intervenție o amânare a votului pe extinderea Schengen pentru un alt Consiliu JAI, potrivit surselor G4Media. România vrea însă ca votul să aibă loc joi, potrivit surselor citate. Înaintea reuniunii Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne, vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a confirmat substratul politic al opoziției manifestate de Austria față de intrarea Romîniei în Schengen. "Puținele îndoieli care rămân în privința intrării României şi Bulgariei în zona Schengen, din partea Austriei și Regatului Țărilor de Jos, sunt de ordin politic", a spus Schinas. Austria is vetoing Bulgaria’s and Romania’s Schengen accession at today’s EU Summit but they don’t object to Croatia joining though.The Austrians say they are vetoing due to illegal migration to AustriaApparently, they think the Western Balkans Migration Route looks like this pic.twitter.com/ySy6DNULbb— Visegrád 24 (@visegrad24) December 8, 2022 Tot înaintea ședinței Consiliului JAI, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a reconfirmat tranșant că va vota împotriva primirii României și Bulgariei. Economia României pierde 200 de milioane de euro pe lună pentru că nu suntem în Spaţiul Schengen, susţine preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, Răzvan Nicolescu. Acesta mai transmite Austriei "să plătească pierderile economice ale României, dacă exersează pe UE egouri politice". Citește și Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră