sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: austria

91 articole
Internațional

Au început alegerile legislative în Austria

Au început alegerile legislative în Austria. Duminică au început alegerile legislative din Austria, la care au drept de vot 6,43 milioane de cetăţeni şi care s-ar putea încheia, potrivit sondajelor, pentru prima dată în istoria ţării cu o victorie a ultranaţionaliştilor. Au început alegerile legislative în Austria Primele secţii de votare s-au deschis la ora locală 06:00 (04:00 GMT), iar ultimele care se vor închide o vor face la ora locală 17:00, oră la care sunt aşteptate primele proiecţii ale rezultatelor. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Potrivit ultimelor sondaje, Partidul Libertăţii din Austria (Freiheitliche Partei Osterreichs, FPO), liberal ultranaţionalist, condus de fostul ministru de interne Herbert Kickl, are o cotă de 26% din voturi, cu un punct procentual mai mult decât Partidul Popular Austriac (OVP, Österreichische Volkspartei) de guvernământ, care a câştigat alegerile din 2019 cu 37,5%. Pe locul al treilea în sondaje se află Partidul Social Democrat din Austria (Sozialdemokratische Partei Österreichs, SPO), cu 21% din voturi, înaintea formaţiunii Noua Austrie şi Forumul Liberal (Das Neue Österreich und Liberales Forum, NEOS), cu 12%. În acelaşi timp, Verzii ecologişti, partenerii OVP în actualul guvern de coaliţie, sunt aşteptaţi să obţină 8 % din voturi, cu şase puncte procentuale mai puţin decât în urmă cu cinci ani. Campanie marcată de mesaje naționaliste Campania electorală a fost marcată mai întâi de mesajele naţionaliste, eurosceptice şi xenofobe ale FPO şi apoi de inundaţiile grave care au devastat partea de est a ţării. Gestionarea acestei catastrofe naturale de către actualul cancelar federal, conservatorul Karl Nehammer, i-a dat o anumită forţă în ultima parte a campaniei. Astfel, OVP pare să fi redus decalajul faţă de FPO, care conducea sondajele de opinie de mai bine de un an cu până la 30 % din voturi.

Au început alegerile legislative în Austria (sursa: Facebook/Volkspartei)
Porr avansează puternic cu primul tunel rutier la nivel de autostradă
Eveniment

Porr avansează puternic cu primul tunel la nivel de autostradă

Austriecii de la firma Porr - pe care George Simion îi dorea afară din România - avansează puternic cu primul tunel rutier la nivel de autostradă: un secretar de stat în ministerul Transporturilor a filmat stadiul lucrării și a scris că este bucuros de evoluția lor. Citește și: Statul român, stors de bani de familia procurorului general: câștigă sume consistente din procese pentru salarii mai mari În decembrie 2022, după ce Austria a blocat primirea României în spațiul Schengen, liderul AUR George Simion a făcut un apel la boicotarea firmelor austriece. Însă oficialii ministerului Transporturilor îi laudă acum pe austriecii de la Porr, care lucrează la secțiunea 4 a autostrăzii Pitești-Sibiu, tronsonul Tigveni - Curtea de Argeș, unde va fi realizat un tunel de 1,4 kilometri. Porr avansează puternic cu primul tunel rutier la nivel de autostradă „La acest moment, am depășit două treimi din forajul celor două fire de tunel aferent acestei secțiunii, fiind forați:✅️ 940 metri în Tunelul Daniela (sensul de mers Sibiu-Pitești);✅️ 830 metri în Tunelul Alina (sensul de mers Pitești-Sibiu);✅️ Totodată, antreprenorul a început lucrările de realizare a radierului aferent Tunelului Alina, fiind deja executați aproximativ 550 metri.Săptămâna aceasta, procentul lucrărilor pe total șantier a depășit 50%, ceea ce mă bucură, având în vedere faptul că termenul de finalizare a lucrărilor este 2027”, a arătat secretarul de stat Irinel Scrioșteanu. Secțiunea 4, Tigveni - Curtea de Argeș, are o lungime de 9,8 km. Contractul pentru proiectarea și execuția acestei secțiuni a fost semnat în noiembrie 2021, cu o valoarea de 1,67 miliarde de lei (fără TVA) și o durată de 60 de luni, din care 16 luni perioada de proiectare și 44 luni perioada de execuție a lucrărilor. În cadrul contractului vor fi realizate mai multe lucrări de artă având o complexitate ridicată, respectiv 12 poduri, pasaje și/ sau viaducte, având o lungime medie de 230 m, dintre care cel mai lung este Viaductul de la km 84+341 (cu o lungime de 630 m), precum și un tunel de 1.350 m, în zona de traversare a dealului Momâia, județul Argeș.

Premierul ungar Orban, apărat de Austria (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Premierul ungar Orban, apărat de Austria

Premierul ungar Orban, apărat de Austria. Ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, a declarat luni că se opune boicotării preşedinţiei ungare a Consiliului UE, decisă de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, ca represalii faţă de premierul ungar Viktor Orban după ce acesta s-a întâlnit la Moscova cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Premierul ungar Orban, apărat de Austria Într-o declaraţie acordată agenţiei austriece APA, ministrul Schallenberg a avertizat că crearea a atât de multă agitaţie în jurul preşedinţiei ungare a Consiliului UE ar putea în cele din urmă să-i fie benefică lui Orban. Citește și: Scandalul Pieleanu – SNSPA i-a fost prezentat încă din 2001 ministrului PSD Ecaterina Andronescu, dar a fost îngropat cu complicitatea socialistului Claudiu Crăciun Viktor Orban a efectuat la începutul lunii iulie o vizită la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Dar, trei zile mai târziu, premierul ungar a vizitat de asemenea Moscova, unde a avut o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, apoi a mers la Beijing, iar în timpul summitului NATO în SUA el s-a întâlnit şi cu Donald Trump, toate aceste întâlniri iritând Bruxellesul şi unii lideri europeni. Iritare maximă la vârful UE Aceştia din urmă consideră că Orban nu ar fi trebuit să se întâlnească cu Putin fără un mandat din partea UE, având în vedere că Ungaria deţine preşedinţia Consiliului UE, în timp ce premierul ungar afirmă că demersul său a fost unul propriu şi nu angajează cu nimic blocul comunitar. Între timp, şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a anunţat că o reuniune informală a miniştrilor europeni de externe, programată pentru sfârşitul lunii august, va avea loc la Bruxelles în loc de Budapesta. Ministrul austriac de externe a spus că a luat notă de hotărârea lui Borrell, adăugând însă că majoritatea miniştrilor europeni de externe s-au declarat împotriva acestei decizii. Argumentele Externelor austriece Schallenberg a apreciat, în acelaşi timp, că este important să nu fie trecute sub tăcere "călătoriile de ego" ale premierului ungar. Totuşi, acordarea de prea multă atenţie lui Orban riscă să exagereze percepţia asupra influenţei acestuia ca şef de guvern al unei ţări care este doar una medie, crede şeful diplomaţiei austriece. Ministrul Alexander Schallenberg a subliniat că Ungaria participă la multe decizii europene şi în cele din urmă Orban va accepta regulile, întrucât în caz contrar va avea o "preşedinţie a Consiliului UE complet eşuată". Boicotarea reuniunilor preşedinţiei ungare a Consiliului UE a fost iniţial cerută de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a anulat, pentru prima dată în istoria UE, vizita pe care Comisia Europeană o efectuează la începutul preşedinţiei semestriale a Consiliului UE în ţara care a preluat această preşedinţie.

Afaceri în Austria, bani din exploatarea pădurilor din România:  Dimitrie Sturdza, europarlamentar AUR
Eveniment

Afaceri în Austria, bani din exploatarea pădurilor din România

Are afaceri în Austria, dar face bani din exploatarea pădurilor din România: cel mai bogat viitor europarlamentar este, probabil, Dimitrie Șerban Sturdza, a cărui colecție de artă este estimată la 800.000 de euro. Acesta a fost ales europarlamentar pe listele AUR. În 2022, liderul AUR George Simion cerea boicotarea firmelor austriece, inclusiv a celor la care Sturdza are conturi bancare, respectiv Raiffeisen Bank. Afaceri în Austria, bani din exploatarea pădurilor din România Potrivit declarației de avere, Sturdza a câștigat, în anul fiscal 2030 sub 30.000 de euro din dobânzi, cupoane, dividende sau „aprecierea capitalului” de la bănci din Austria. Pe de altă parte, soția sa a obținut circa 38.000 de lei din actiovități de exploatare a masei lemnoase. Însă cei mai mulți bani el i-a obținut de la hotelul său din Constanța, Cherica, care i-a adus, în anul fiscal 2023, peste 760.000 de lei. Viitorul europarlamentar își ține majoritatea banilor în bănci din Austria, unde are peste un milion de euro, 255.000 de dolari și 199.000 de dolari canadieni. Sturdza deține, printre altele, trei apartamente și o casă în București, dar și un apartament de 74 mp în Montreal, Canada. Dimitrie Sturdza este descendent direct al ultimului domnitor al Moldovei, este consul onorific al Republicii Macedonia de Nord la Constanţa, potrivit site-ului www.mae.ro. „Ni se spune câți porci să avem în gospodărie, câți litri de țuică să producem pe an. Azi ni se spune să mâncăm gândaci în loc de produsele noastre tradiționale”, spunea Sturdza, într-un discurs anti-UE.

Partidul de extremă dreapta, câştigătorul alegerilor din Austria Foto: Facebook
Internațional

Partidul de extremă dreapta, câştigătorul alegerilor din Austria

Partidul Libertăţii (FPO), de extremă dreapta, este cel mai probabil câştigătorul alegerilor europene din Austria, arată mai multe publicații austriece, citând o prognoză, făcută după intervievarea de-a lungul săptămânii trecute a 3.600 de oameni, pentru postul public de radiodifuziune ORF, Puls 24 TV şi APA. Citește și: Colecția de mașini și vila uriașă a lui Andrei Iordănescu, fiul lui Anghel Iordănescu, bugetar, candidat PSD și client al familiei Firea-Pandele Partidul de extremă dreapta, câştigătorul alegerilor din Austria FPO este creditat cu 27% din voturi, devenind pentru prima dată cea mai importantă forţă politică din ţara alpină. Formațiunea va avea șase europarlamentari. Pe locul II se află formațiunea lui Karl Nehammer, Partidul Poporului (OVP, conservator) cu 23,5%, iar pe trei sun social-democraţii (SPO) cu un scor de 23%. Verzii și neos au luat 10,5%. Grafic: der Kurier Citește și: GALERIE FOTO Cum au ieșit din cabina de vot principalii candidați pentru București: Piedone – încruntat, Firea – încordată, Burduja – resemnat, Nicușor – zâmbitor Marja de eroare a sondajului este de 2,5 puncte procentuale.

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată. Pandemia a fost benefică pentru afacerile familiei cancelarului austriac, Karl Nehammer. Deși nu a avut dificultăți economice, compania deținută de tatăl și fratele cancelarului a primit bani guvernamentali din fondurile destinate ajutorului pentru pandemie. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Situația a stârnit controverse. Unii politicieni i-au cerut demisia. Karl Nehammer păstrează tăcerea. Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată Agenția de publicitate și marketing Back-Bone Marketing GmbH are doi acționari majoritari: Karl Nehammer senior și Michael Nehammer, adică tatăl, respectiv fratele cancelarului Austriei. Fiecare din cei doi deține câte 25% din acțiunile companiei. Firma a primit peste 164.000 de euro, ajutor economic federal între 2020 și 2022. Ajutorul economic federal Covid este administrat de COFAG (Agenția Federală de Finanțare COVID-19), care raportează Ministerului de Finanțe. Condițiile preliminare pentru a primi acest ajutor erau: lipsa vânzărilor, pierderile iminente și dificultățile acute de plată, din cauza pandemiei și a consecințelor acesteia. În 2020, compania familiei Nehammer a primit de la Ministerul Finanțelor 21.260 de euro. În 2021, compania a primit 116.031 de euro. Firma, cifre excelente în pandemie În 2022, suma a fost de 27.734 de euro. Însă, potrivit rapoartelor financiare anuale, compania nu se califica pentru primirea ajutorului guvernamental. Raporatele nu au indicat nici o dificultate economică între 2020 și 2022. Per total, între 2020 și 2022, capitalul propriu a crescut de la 299.000 de euro la 1.142.500 de euro. Cu ajutorul Covid de 116.031 de euro, primit în 2021, capitalul social a fost mai mult decât dublat. De asemenea, numărul de angajați a crescut din 2020 până în 2021. Fără finanțarea COFAG, agenția Nehammer ar fi realizat un profit de 209.267 de euro în 2021. Sprijinul generos din partea ministrului de Finanțe i-a adus o creștere a profitului anual cu 55%. Clienții companiei, apropiați de ÖVP Printre marii clienți ai companiei familiei cancelaului Nehammer se numără Agrarmarkt Austria (AMA) și compania energetică EVN. AMA este în subordinea Ministerului Agriculturii și este aproapiată de ÖVP. Din 2020, consiliul de administrație este prezidat de fostul președinte al Camerei de Agricultură a ÖVP, Michaela Langer-Weninger. Președintele consiliului de administrație este Günter Griesmayr, un oficial apropiat fostului ministru al Agriculturii, Josef Pröll. În ceea ce privește EVN, aceasta este deținută în procent de 51% de statul Austria Inferioară. Nehammer nu comentează Compania familiei Nehammer a transmis un răspuns oficial în legătură cu această finanțare: "Firma noastră de consultanță fiscală a fost responsabilă de procesarea ajutorului economic Covid. Desigur, toate condițiile cadrului legal au fost respectate la aplicare.". Până în prezent, cancelarul Karl Nehammer nu a comentat în nici un fel situația. Nu a răspuns solicitărilor jurnaliștilor care l-au întrebat dacă știa de finanțare și de ce Guvernul a acordat ajutor economic unei companii care nu a suferit din cauza pandemiei. Demisia, cerută de parlamentari Pe 5 martie, deputatul Peter Wurm l-a somat oficial pe cancelarul Austiei să clarifice această situație. În plus, Peter Wurm a întrebat dacă pe lângă finanțarea COFAG, s-au plătit și finanțări AMS, date pentru munca cu normă redusă sau asistență pentru integrare. Din partea SPÖ, purtătorul de cuvânt Jan Krainer a etichetat această finanțare drept intolerabilă și iresponsabilă. "În timpul pandemiei de Corona, companiile ar fi trebuit să fie sprijinite pentru a salva locuri de muncă, nu pentru a finanța profiturile în detrimentul contribuabililor!", a declarat acesta. Krainer a solicitat demararea unei anchete. Din partea FPÖ, Christian Hafenecker, secretarul general al partidului, a declarat: "Compania deținută de fratele și tatăl cancelarului ÖVP Nehammer a realizat un profit total de 687.000 de euro în anii Corona 2020 - 2022. Aproape un sfert din aceast profit a provenit din finanțarea COFAG, ceea ce, evident, nu era deloc necesar din punct de vedere economic.".

AUR-ul Austriei, FPÖ, corupție, nepotism, putinism. Harald Vilimsky, ultimul din dreapta (sursa: Facebook/André Wendt)
Eveniment

AUR-ul Austriei, FPÖ, corupție, nepotism, putinism

AUR-ul Austriei, FPÖ, corupție, nepotism, putinism. În Austria, FPÖ, partid de extremă dreaptă, se află pe primele locuri în sondaje. Partidul are simpatii pro-ruse și o politică anti-europeană. S-a opus vehement intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen. Acordul Air Schengen a fost criticat dur, drept "o trădare a austriecilor" în favoarea "elitelor de la Bruxelles". Citește și: INTERVIU EXCLUSIV Românii care luptă în Ucraina, specializați în cercetare, tehnologie și informații militare. De ce sunt pe front, cât câștigă, ce condiții trebuie să îndeplinească În ciuda popularității crescute, liderii partidului se confruntă cu mai multe probleme legale: acuze de nepotism și anchete penale în mai multe cazuri de corupție și delapidare de fonduri. Partid înființat de naziști în 1956 FPÖ a fost înființat în 1956 ca succesor al Federației Independenților (VdU), partid politic naționalist, activ între 1949 și 1955. VdU reprezenta interesele foștilor membri ai Partidului Nazist, expulzați din Europa Centrală și de Est și a prizonierilor de război. Printre altele, VdU a susținut abolirea legilor de denazificare care limitau activitățile politice ale foștilor naziști. Primul lider al FPÖ a fost Anton Reinthaller, fost funcționar nazist și ofițer SS. Citește și: Noul val populist european, pe primul loc în sondaje pentru alegerile europarlamentare. În Franța, Germania, Austria și Italia, extremiștii de dreapta ajung la 30% În prezent, FPÖ din Graz se confruntă cu mai multe investigații din partea Parchetului. Nouă lideri ai partidului sunt anchetați pentru suspiciunea de deturnare de fonduri în valoare de două milioane de euro. Scandalul a izbucnit în 2021, după înfrângerea FPÖ la alegerile pentru consiliul municipal din Graz. Acuzele: deturnarea pe scară largă a fondurilor folosite pentru finanțarea cluburilor FPÖ. Printre cei acuzați inițial s-au numărat fostul viceprimar Mario Eustacchio și fostul ministru al Apărării, Mario Kunasek. La mijlocul lunii octombrie 2022, în urma perchezițiilor la domiciliu sau la sediile cluburilor FPÖ, au fost găsite și suveniruri naziste. În aprilie 2023, au apărut noi acuzații de delapidare de fonduri contra liderului FPÖ din Stiria, Mario Kunasek. Acesta este suspectat că și-a finanțat construcția propriei case folosind fondurile partidului. Rude angajate pe bani publici Angajările pe bază de nepotisme sunt la ordinea zilei în cadrul FPÖ. Fostul vicecancelar Heinz-Christian Strache și-a plasat mătușa în cabinetul Ministerului Sportului. Logodnica lui de atunci, actuala soție, Philippa Strache, a devenit ofițerul de Protecție a animalelor (un post bine plătit al FPÖ). După demisia lui Strache, aceasta a primit un mandat în Consiliul Național. Încă lucrează acolo, folosindu-și însă numele dinaintea căsătoriei: Philippa Beck. Georg Mayer și Harald Vilimsky, ambii parlamentari europeni, au angajat în birourile lor rudele altor lideri FPÖ. Personalul lui Mayer include rude apropiate ale lui Vilimsky și Mario Kunasek. În echipa lui Vilimsky lucrează rude ale lui Mario Eustacchio și Maximilian Krauss, liderul FPÖ din Viena. În urma acuzelor de nepotism, Mayer a susținut calitățile angajaților săi, rudele lui Vilimsky și Kunasek. Vilimsky a declarat că, în ceea ce privește angajarea rudelor lui Mario Eustacchio și Maximilian Krauss, nu a încălcat în nici un fel codul de conduită al Parlamentului UE. Potrivit codului, parlamentarilor le e interzis să-și angajeze propriile rude. El a angajat rudele celorlalți colegi de partid. AUR-ul Austriei, FPÖ, corupție, nepotism, putinism În septembrie, 2022, FPÖ a solicitat un referendum privind încetarea aplicării sancțiunilor contra Rusiei. Solicitarea a fost respinsă, însă partidul a continuat să ceară ridicarea sancțiunilor, motivând că bunăstarea austriecilor este afectată. Liderii au susținut că sancțiunile contra Rusiei nu au nici un efect, în schimb creează "un val masiv de inflație de care suferă sute de mii de austrieci". În martie, anul trecut, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ținut un discurs prin video, în direct, în fața Parlamentului austriac, toți cei 29 de membri ai FPÖ, inclusiv liderul Herbert Kickl, au părăsit sala. În ianuarie 2024, în timpul unui interviu pentru ORF, Herbert Kickl a declarat că, dacă Zelenski este invitat să vorbească în parlament, Legislativul Austriei trebuie să invite și "cealaltă parte" a conflictului. Adică pe Putin. Opoziție dură la România în Schengen În 2022, singurul partid de opoziție care a salutat veto-ul dat de Austria aderării României și Bulgariei la Schengen a fost FPÖ. Când președintele federal, Alexander Van der Bellen, a declarat că regretă enorm refuzul Austriei, președintele FPÖ, Herbert Kickl, l-a acuzat de "atitudine anti-austriacă". "Van der Bellen ne înjunghie țara în spate", a declarat Kickl. Potrivit Die Presse, aderarea României și Bulgariei a tot fost amânată de către cancelarul Karl Nehammer și de ministrul de Interne, Gerhard Karner, de teama FPÖ. ÖVP a recurs la compromisul Air Schengen prins, pe de o parte, de retorica și popularitatea crescută a FPÖ, pe de alta, de presiunea UE și SUA. Un compromis nedrept pentru cele două țări, a comentat Die Presse, adăugând că astfel Viena a recurs la șantaj: "Viena s-a asigurat că România și Bulgaria acceptă solicitanți de azil din Austria, în primul rând din Afganistan și Siria. Un lucru care amintește de inițiativa primului ministru britanic Rishi Sunak de a trimite solicitanți de azil în Rwanda și Africa, pentru a le procesa cazurile. Însă, în timp ce Marea Britanie a plătit Rwandei 300 de milioane de dolari pentru proiect, Austria atinge același obiectiv prin șantaj.". Actualul acord Air Schengen a fost etichetat de FPÖ drept o trădare a austriecilor, "care sunt luați drept proști", în favoarea "elitelor de la Bruxelles".

Bulgarii, controale mai dure pentru Austria (sursa: X/Агенция “Митници”/National Customs Agency-Bulgaria)
Internațional

Bulgarii, controale mai dure pentru Austria

Bulgarii, controale mai dure pentru Austria. Agenţia Vamală bulgară a înăsprit, începând cu 2024, controalele asupra tuturor mărfurilor transportate spre şi dinspre Austria, la toate vămile şi punctele de frontieră şi pe întreg teritoriul Bulgariei. Bulgarii, controale mai dure pentru Austria Verificările sunt în conformitate cu angajamentul Bulgariei şi României faţă de Austria de a spori controalele la frontierele lor terestre. Angajamentul a fost prevăzut într-o anexă la decizia Consiliului Uniunii Europene privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, a precizat Agenţia Vamală. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani În primele şase zile ale anului 2024, Agenţia Vamală a întreprins peste 7.200 de controale asupra diferitelor vehicule, inclusiv a unora care tranzitau Bulgaria. Inspecţii fizice, scanare cu raze X şi control al documentelor au fost aplicate atât asupra mărfurilor, cât şi a cabinelor camioanelor, maşinilor, camionetelor şi autocarelor. Verificările au identificat încălcări ale legislaţiei vamale şi accizelor care au condus la confiscarea a aproape 120.000 de ţigarete, 5,5 kg de tutun, peste 340 litri de alcool, 800 litri de ulei de motor, 1.500 kg de detergenţi, 5.429 de instrumente electrice, 10.500 de jucării şi 110 produse de parfumerie. Toate acestea au fost confiscate ca tentative de importuri în Bulgaria sau în tranzit spre Europa Occidentală, a indicat Agenţia. Vehiculele care ieşeau din Bulgaria au fost de asemenea supuse unor controale mai stricte. Mai mult de 61.000 de produse care nu fuseseră declarate în mod corespunzător - ţigări electronice şi rezerve, medicamente de uz veterinar şi ochelari de vedere - au fost confiscate în drum din Austria spre Turcia. Integrarea terestră mai așteaptă Cu prilejul unui control comun al poliţiei de frontieră în zona punctului de frontieră Vidin Ferry, au fost găsiţi şase cetăţeni sirieni într-un compartiment special amenajat într-un microbuz înmatriculat în Bulgaria. Conform informaţiilor preliminare, cei şase se îndreptau spre Austria. Controale întărite vor continua de asemenea pe şoselele din Bulgaria în cooperare cu Ministerul de Interne şi alte autorităţi cu competenţe în materie. Tot potrivit Agenţiei Vamale, controalele vor continua la toate punctele de frontieră până la admiterea Bulgariei în spaţiul Schengen cu frontierele terestre, după care astfel de controale vor rămâne în vigoare doar la graniţele externe ale UE cu Turcia şi Serbia. La 30 decembrie 2023, Consiliul Uniunii Europene a anunţat admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, mai întâi cu frontierele aeriene şi maritime începând din martie 2024. Discuţiile privind o decizie suplimentară de ridicare a controalelor terestre vor continua în 2024.

România a semnat un acord cu Austria pentru primirea parțială în Schengen Foto: Universul
Politică

România a semnat acord Austria pentru primirea parțială Schengen

România a semnat, prin ministrul de Interne Cătălin Predoiu, un acord cu Austria pentru primirea parțială în spațiul Schengen,scrie Universul.net în ediția în engleză. Articolul este semnat de jurnalista Alison Mutler. Citește și: EXCLUSIV Rafila a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Medicii, revoltați: DSP trebuie să implementeze proiecte PNRR România a semnat un acord cu Austria pentru primirea parțială în Schengen „După mai mult de un deceniu de așteptare, frustrări și speranțe zădărnicite, România și Bulgaria au primit în sfârșit undă verde pentru a adera la spațiul Schengen fără pașapoarte - parțial, deocamdată. Semnatarii unui acord politic cu Austria, semnat miercuri seară la Viena, au fost ministrul român de interne Cătălin Predoiu, omologul bulgar Kalin Stoyanov și ministrul austriac de interne, Gerhard Karner. În urmă cu un an, Viena a blocat ambele țări. La București, mulți au căutat să revendice meritele pentru victoria diplomatică obținută după un an de muncă intensă pentru a convinge partenerii europeni că obiecțiile austriece erau nejustificate. În realitate, munca grea a fost depusă de ministerele de interne ale României și Bulgariei, care au fost de acord cu măsuri mai stricte de securitate la frontieră pentru a liniști Viena și pentru a convinge membrii UE că aceste țări merită să fie membre. Ministerul lui Predoiu a citat date ale agenției europene de frontieră Frontex care arată că migranții ilegali intrau în UE în principal dinspre Balcanii de Vest, nu dinspre România, așa cum se afirmase (...) Conform acordului, România și Bulgaria vor deveni, în martie 2024, a 28-a și a 29-a țară membră a spațiului european Schengen, dar numai pe calea aerului și a mării. Deși este vorba doar de o admitere parțială în râvnitul club, discuțiile vor continua anul viitor cu privire la frontierele terestre, cu scopul de a deveni membri cu drepturi depline până la sfârșitul anului 2024”, scrie Universul. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul De altfel, chiar ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a explicat pentru AFP: „Schengen Air înseamnă că pasagerii care vin din România şi Bulgaria nu vor mai fi supuşi unui alt control al paşapoartelor decât cel al companiei aeriene la poarta de îmbarcare”.

Acord cu Austria pentru intrarea României în Schengen Foto: Facebook BMI
Eveniment

Acord cu Austria pentru intrarea României în Schengen

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a anunțat, pe Facebook că s-a ajuns la un acord cu Austria pentru intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen, dar doar cu frontiera aeriană, din martie 2024. Citește și: La pensiunea „Ferma Dacilor” au sediul trei firme: una se ocupă de cazare, a doua – de catering pentru evenimente, a treia este o carmangerie. Cine răspunde juridic, neclar Acord cu Austria pentru intrarea României în Schengen „În data de 23 decembrie 2023 Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024, precum și discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere și aplicarea Acordului Dublin. În consecință, pe parcursul zilelor de 26 și 27 decembrie au avut loc discuții pe canale diplomatice, între ministerele de interne, ministerele de externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic. Aceste discuții vor continua mâine 28 decembrie 2023. Materializarea acordului politic într-o decizie presupune acordul tuturor Statelor Membre UE, demers procedural care se va continua și mâine 28 decembrie 2023. Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Președintelui României, Primului Ministru și Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv Misiunii Permanente de la Bruxelles, pentru suportul acordat pe parcursul negocierilor desfășurate în ultimele 5 luni. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Comisiei Europene și Președinției spaniole, precum și MAI Austria și MAI Bulgaria pentru discuțiile constructive care au degajat acordul politic din 23 decembrie pentru accesul României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Ministerul Afacerilor Interne va rămâne deplin angajat alături de Președintele României, Primul – Ministru și Ministerul Afacerilor Externe în continuarea eforturilor diplomatice până la materializarea procesului printr-o decizie”, a scris Predoiu, pe Facebook. DeFapt a arătat că și Viena a intrat inițial în Schengen doar cu spațiul aerian. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Schengen aerian a intrat în vigoare pentru Austria la 1 decembrie 1997. Patru luni mai târziu, pe 1 aprilie 1998, Austria a devenit membru Schengen cu drepturi depline.

România, locul III la producția de cârnați Foto: Profi News
Economie

România, locul III la producția de cârnați

România face performanță în UE: suntem pe locul III la producția de cârnați, arată Agro TV citând Eurostat. Pe de altă parte, Germania era, în 2019, țara cu cel mai mare consum de mezeluri, reprezentând aproximativ 27% din volumul total, respectiv 1,5 milioane de tone. Mai mult, consumul de cârnați din Germania a depășit de trei ori cifrele înregistrate de al doilea mare consumator, Polonia (574.000 tone). Franța (495.000 tone) s-a clasat pe locul al treilea în ceea ce privește consumul total, cu o cotă de 8,8%. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Țările cu cele mai ridicate niveluri de consum de cârnați pe cap de locuitor erau, în 2019, Republica Cehă (19 kg pe persoană), Germania (19 kg pe persoană) și Austria (16 kg pe persoană). România, locul III la producția de cârnați „Vânzările de cârnați din România au adus în anul 2022 o valoare adăugată de 0,9 miliarde de euro, plasând țara noastră pe poziția a treia între statele Uniunii Europene, potrivit celui mai recent raport Eurostat privind industria alimentară. Pe primul loc în clasament se află Polonia, a cărei industrie de profil a generat 2,4 miliarde de euro, urmată de Austria, cu un venit de 1,1 miliarde de euro, însă România a prins podiumul înaintea altor țări cu tradiții bogate în domeniu, precum Slovacia şi Ungaria”, scrie Agro TV. Piața de hot dog și cârnați din Europa a fost în valoare de 14,67 miliarde de dolari în 2022 și se anticipează că va ajunge la 15,76 miliarde de dolari până în 2027, arată site-ul Market Data Forecast. „Cârnații sunt de mult timp simboluri ale bucătăriei europene. De-a lungul anilor, au fost mai disponibili în mai multe forme, în mai multe locuri din întreaga lume, atrăgând în primul rând consumatorii de carne, dar, în ultima vreme, și veganii. Țările europene preferă cârnații față de carnea tradițională deoarece aceștia sunt conservați și au o durată de depozitare mai lungă, ceea ce poate fi un factor cheie pentru ca industria cârnaților să prevaleze și să crească pe piețele europene. Un alt factor cheie ar fi cultura de fast-food”, explică acest site.

Încercare pentru ca România să fie primită în Schengen a eșuat Foto: Facebook Bundesministerium für Inneres
Politică

Încercare pentru ca România să fie primită în Schengen a eșuat

Ultima încercare din 2023 pentru ca România să fie primită în Schengen a eșuat vineri seara, anunță RFI România. Potrivit site-ului acestui post de radio, ambasadorii UE reuniți vineri seară 22 decembrie la Bruxelles au constatat refuzul Austriei de a accepta România în spațiul Schengen. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Încercare pentru ca România să fie primită în Schengen a eșuat „România a făcut vineri o ultimă încercare anul acesta de a îndupleca Austria pentru intrarea in spațiul Schengen. Ambasadorii UE s-au reunit și au constat însă că Viena rămâne inflexibilă, după cum indică surse europene. Condițiile erau reunite (acordul politic privind Pactul UE pentru migrație care a fost urmat de Olanda care a ridicat veto-ul împotriva Bulgariei, etc), dar Austria spune mai departe că nu poate accepta România nici parțial, nici integral, nici acum și nici altădată”, relatează Mihaela Gherghișan. Vineri, parlamentarii olandezi au dat undă verde aderării Bulgariei la Schengen. Extremiştii s-au abţinut, în timp ce deputaţii premierului Rutte au votat „pentru”, arăta news.ro. La 11 noiembrie, Austria anunța cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni”, a spus ministrul de Interne de la Viena, Gerhard Karner, într-un interviu acordat la Ö1-Morgenjournal și preluat de Der Kurier. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Karner a spus că acest condiții sunt adresate Comisiei Europene și abia după îndeplinirea lor își va da Austria acordul pentru ridicarea veto-ului impus României și Bulgariei.

Austria, refuzată în Schengen de Germania (sursa: dw.com)
Internațional

Austria, refuzată în Schengen de Germania

Austria, refuzată în Schengen de Germania. Intrarea etapizată a României și Bulgariei în spațiul Schengen nu a fost pe placul tuturor. Condițiile Austriei și faptul că Schengen s-ar deschide doar pe cale aeriană au provocat reacții de indignare în ambele țări. Cel mai adesea, s-a invocat faptul că Austria ne tratează ca pe niște "cetățeni europeni de mâna a doua". Schengen doar aerian a fost privit cu mefiență, mulți acuzând că e "praf în ochi". Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău Există, însă un precedent: un stat european care, din cauza veto-ului unui alt stat membru, a stat la porțile Schengen timp de mai mulți ani, și care a fost primit, în etape, mai întâi doar pe cale aeriană. Iar acest stat este chiar Austria. Austria, refuzată în Schengen de Germania Timp de trei ani, Germania a blocat intrarea Austriei în spațiul Schengen. Austria era considerată un risc de securitate. Austria a devenit membru UE în ianuarie 1995. În același an, a început demersurile și pentru aderarea la spațiul Schengen, sperând să fie doar o formalitate. A întâmpinat, însă, opoziția puternică a Germaniei. "Austria nu-și securizează în mod adecvat granițele cu statele din afara UE", declara la vremea aceea ministrul de Interne german, Manfred Kanther. În 1996, Germania încă se opunea: Sigmund Bohm, șeful poliției de frontieră bavareze, afirmat în timpul unei conferințe că grănicerii austrieci sunt extrem de slab antrenați și că le va lua mai mult de șase luni pentru a se recalifica. Planul "pas cu pas" pentru Viena De asemenea, Günter Krause, de la Ministerul de Interne din Bonn, declara că Germania nu va accepta jumătăți de măsură din partea Austriei. Edmund Stoiber, prim-ministrul Bavariei, avansa statistici: în cursul anului 1995, poliția de frontieră bavareză efectuase nu mai puțin de 11.500 de arestări, inclusiv a 900 de contrabandiști, la granița cu Austria, respinsese 32.000 de vehicule și confiscase aproape 800 de mașini furate. În martie 1997, ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, sugerat un "plan pas cu pas" pentru aderarea Austriei la Schengen. Potrivit acestui plan, Austria ar fi intrat în Schengen în 2000. "Nu vreau ca ideea Schengen să fie discreditată", spunea Beckstein. Viena, șantaj cu Tratatul UE Declarațiile au provocat un val de indignare la Viena. Cancelarul de atunci al Austriei, Viktor Klima, a anunțat că Viena va "face tam-tam" cu privire la veto-ul Germaniei, susținând că guvernul austriac investise în jur de două miliarde de șilingi (145 de milioane de euro) în securizarea frontierei. Potrivit acestuia, pentru a pune capăt imigrației ilegale, 2.000 de funcționari fuseseră relocați la viitoarea frontieră externă Schengen și fuseseră achiziționate sute de vehicule și dispozitive de supraveghere. La sfârșitul lunii iunie 1997, Wolfgang Schüssel (ÖVP), ministrul de Interne austriac, a amenințat că va bloca Tratatul UE de la Amsterdam, care tocmai fusese adoptat, dacă Austria nu era primită în Schengen. Summit-ul de la Innsbruck După câteva săptămâni, pe 17 iulie, 1997, la Innsbruck, a avut loc un summit între șefii de guvern Helmut Kohl din Germania, Romano Prodi, din Italia și Viktor Klima, cancelarul Austriei. Miza: eliminarea controalelor la frontieră pentru Austria, până pe 30 iunie 1998. Helmut Kohl s-a poziționat atunci împotriva propriului ministru de Interne, Manfred Kanther, declarând că este pentru intrarea Austriei în Schengen. Primul pas: Schengen aerian. Urma ca, de la 1 decembrie 1997, controalele în aeroporturi să fie desființate. Cancelarul austriac, Viktor Klima, a fost de acord, caracterizând acordul drept unul "foarte constructiv". Au urmat însă câteva luni de negocieri acerbe. Guvernul bavarez continua să se opună. "Deschiderea frontierei înrăutăţeşte în mod firesc situaţia de securitate", avertiza premierul bavarez Edmund Stoiber, criticând concesiile lui Kohl către Austria. Austria, 25 de ani de Schengen Totuși, Schengen aerian a intrat în vigoare pentru Austria la 1 decembrie 1997. Aproape imediat, au început să se deschidă și frontierele terestre. Patru luni mai târziu, pe 1 aprilie 1998, Austria a devenit membru Schengen cu drepturi depline. Patru ani mai târziu, în 2001, la o conferință Schengen organizată la Salzburg, fostul ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, cel care propusese anul 2000 pentru aderarea deplină a Austriei, a declarat că se aștepta la o catastrofă, la o creștere a ratei criminalității. "Mi s-a demonstrat contrariul", a conchis acesta.

Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian Foto: Twitter ministerul austriac de Interne
Eveniment

Condiții pentru ca România să intre în Schengenul aerian

Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni”, a spus ministrul de Interne de la Viena, Gerhard Karner, într-un interviu acordat în această dimineață la Ö1-Morgenjournal și preluat de Der Kurier. Karner a spus că acest condiții sunt adresate Comisiei Europene și abia după îndeplinirea lor își va da Austria acordul pentru ridicarea veto-ului impus României și Bulgariei. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Condiții pentru ca România să intre în Schengenul aerian Ce a cerut ministrul austriac de Interne, potrivit Der Kurier: triplarea numărului de polițiști de frontieră bani pentru infrastructura de protecție a frontierelor o modernizare tehnică, în special la frontierele bulgaro-turce și româno-sârbe creșterea controalelor la frontierele naționale acceptarea solicitanților de azil de către România și Bulgaria, în special afgani și sirieni Karner a justificat cererea de menținere a unor controale permanente la frontierele terestre prin „problema cu traficanții de persoane". Din cele puțin peste 50.000 de cereri de azil din Austria, doar puțin sub 150 de migranți au ajuns prin aeroporturi, a explicat ministrul austriac de interne. Foto: Twitter BMI Karner se va deplasa luni în Slovenia pentru a discuta despre viitorul Schengen în cadrul unei reuniuni cu miniștrii de interne din cadrul așa-numitului "Forum Salzburg". La 8 decembrie 2023, Austria a blocat extinderea spațiului Schengen, invocând numărul mare de solicitanți de azil. Olanda s-a opus aderării Bulgariei la Schengen. Pe lângă Austria, Bulgaria și România, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia sunt membre ale Forumului Salzburg. Statele din Balcanii de Vest și Republica Moldova sunt și ele reprezentate.

Capcanele ofertei austriece: transportatorii români vor continua să piardă bani așteptând la graniță Foto: Facebook
Politică

Capcanele ofertei austriece

Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. De acceptarea în spațiul Schengen strict cu frontiera aeriană vor beneficia câteva milioane de cetățeni care călătoresc cu avionul. Printre condițiile puse de Austria ca România și Bulgaria să intre în spațiul Schengen cu frontiera aeriană este prezența consilierilor austrieci pe aeroporturile din cele două țări, pentru verificarea documentelor. Negocierile se vor purta marți, în Slovenia. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Însă turiștii care merg în Grecia cu mașina, de exemplu, vor continua să se confrunte cu cozile uriașe de la granițele cu Bulgaria și cu Grecia. Capcanele ofertei austriece „Fiecare Dacia Duster sau Sandero, fiecare Ford Puma sunt mai scumpe cu 100 de euro. Doar din cauza costurilor cu aşteptarea în vamă”, spunea recent ministrul Economiei, Radu Oprea. El estima, pe Facebook, pierderile la „cel puțin 0,5% din PIB doar din cauza întârzierilor în vamă. Creșterea economică ar putea să fie de 3% din PIB prin investițiile străine nou atrase, prin numărul mai mare de turiști străini sau prin creșterea competitivității companiilor din România”. Estomările pierderilor anuale variază însă foarte mult. „Cât timp România este în afara spațiului Schengen, firmele de transport mărfuri au pierdut între 18-22% din cifra de afaceri. La frontiera cu Ungaria se așteaptă uneori 10-12 ore în coloană, iar asta înseamnă un program de condus pierdut, care are 9 ore. Dacă un camion stă blocat la graniță un program de condus, acesta nu produce bani, produce doar pierderi”, declara, în 2022, Adrian Pop, președintele Asociației Patronale a Transportatorilor „Europa 2002". Potrivit unei analize realizate de Europa Liberă, cifra de afaceri a transportatorilor rutieri de mărfuri a fost în 2022 de circa 50 de miliarde de euro, iar pierderile de 18-22% calculate de asociațiile patronale înseamnă aproape zece miliarde de euro. „O astfel de decizie înseamnă 10 miliarde de euro pe care economia România i-ar putea pierde prin neintrarea în Schengen și aproximativ 1,5 miliarde de euro pe care îi plătește orice cetățean sau orice companie care trebuie să tranziteze granițele, neintrând în Schengen. Vorbim de o pierdere anuală”, spunea fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, la Digi 24. Condițiile Austriei Însă, potrivit presei de la viena, Austria pune condiții clare pentru a permite intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen cu frontiera aeriană: creșterea de trei ori a misiunii Frontex în Bulgaria, banii pentru infrastructura de protecție a frontierelor trebuie să fie asigurați de Comisia Europeană; creșterea controalelor la frontierele dintre Bulgaria și România și dintre Ungaria și România; prezența unor consilieri din Austria pe aeroporturile din București și Sofia, la verificarea documentelor; „preluarea de către România și Bulgaria a solicitanților de azil, în special afgani și sirieni” - Der Standard. Însă presa din Austria consideră că nici una din aceste condiții nu este problematică.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră