sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: austria

91 articole
Eveniment

Austria acceptă România în Schengen aerian

Austria acceptă România în Schengen aerian. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, sâmbătă seară, că Austria "şi-a flexibilizat poziţia" în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Austria acceptă România în Schengen aerian "Am spart gheaţa! Austria şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct şi le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România", a scris Ciolacu pe Facebook. El a precizat că ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, are mandat să se vadă cu omologul austriac şi să ducă negocierile la bun sfârşit. "După ani de zile de aşteptări, vom realiza împreună şi acest vis! România merită în Schengen!", a adăugat premierul.

Austria acceptă România în Schengen aerian (sursa: Facebook/Daniela Lamisch)
Ministrul austriac de Externe față cu Lavrov Foto: X
Internațional

Ministrul austriac de Externe față cu Lavrov

Ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, față cu Serghei Lavrov Lavrov: șeful diplomației rusești stă cu mâinile în buzunar în fața omologului său, iar privirea sa pare iritat-plictisită, se poate observa într-o fotografie publicată pe Twitter de ministerul rus de Externe. Citește și: De ce merge Iohannis în Dubai, la cel mai luxos și controversat summit climatic din istorie. Biden și Papa Francisc și-au anulat participarea după scurgeri despre agenda secretă comercială Și ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, s-a întâlnit cu Lavrov, dar fotografiile arată o atitudine mult mai prietenoasă din partea șefului diplomației rusești. „Politica noastră externă se desfășoară pe baza interesului național și nu acceptăm nicio presiune externă. De aceea, în perioada următoare, vom coopera cu Rusia în același mod ca și până acum (...) În ceea ce privește livrările de gaze naturale și petrol, colegul său Serghei Lavrov a dat asigurări că Rusia și companiile rusești respectă pe deplin contractele pe care le-au încheiat cu noi. Toate transporturile se fac conform programului si asa va ramane”, a scris Szijjarto pe Facebook. Ministrul austriac de Externe față cu Lavrov În schimb, Schallenberg pare că se străduie să-i explice ceva lui Lavrov, gesticulând cu pumnul strâns. „Ministrul de externe al Rusiei, Serghei #Lavrov, s-a întâlnit cu ministrul de externe al Austriei @a_schallenberg în marja Consiliului ministerial al #OSCE”, scrie, sec, în postarea ministerului rus de Externe. Rusia a fost invitată la această reuniune care se desfășoară la Scopje, capitala Macedoniei de Nord, de Austria, în pofida opoziției țărilor estice. Într-un interviu pentru Die Presse, Schallenberg a calificat drept „corectă" invitarea lui Lavrov la reuniunea anuală OSCE de la Skopje și a spus că este gata să poarte discuții cu acesta deoarece nu este posibil să conduci politica externă „discutând doar cu Elveția și Liechtenstein". Însă România, Ucraina, Polonia, Lituania, Letonia și Estonia au boicotat summit-ul de la Skopje în semn de protest față de prezența lui Lavrov. După întâlnirea cu ministrul rus de Externe, un purtător de cuvânt al ministerului austriac de Externe a spus că reuniunea a avut loc la solicitarea OSCE. Problema prelungirii în funcție a patru înalți funcționari ai OSCE, inclusiv a secretarului general Helga Schmid, ar fi fost principala problemă nerezolvată în cadrul reuniunii. Purtătoarea de cuvânt a adăugat că, în calitate de țară gazdă a OSCE, Austria are „o responsabilitate deosebită" și că acesta este motivul pentru care Schallenberg a fost de acord cu solicitarea OSCE de a discuta cu Lavrov.

Austria respinge dur România în Schengen (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Eveniment

Austria respinge dur România în Schengen

Austria respinge dur România în Schengen. Austria a respins apelul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca Viena să renunţe la opoziţia sa faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, susţinând că extinderea în prezent a zonei de liberă circulaţie nu are niciun sens, relatează joi Euractiv. Austria respinge dur România în Schengen În discursul său anual privind starea Uniunii Europene, prezentat în plenul Parlamentului European la Strasbourg, Ursula von der Leyen i-a cerut Austriei să permită intrarea României şi a Bulgariei în Schengen "fără nicio întârziere". Citește și: Șoferul ucigaș de la 2 Mai se droga acasă, cu știința mamei. Aceasta ar fi încercat să-i șantajeze cu asta pe prietenii fiului ei Totuşi, Viena a respins rapid solicitarea. "În prezent, cifrele privind migraţia sunt în creştere în Europa şi, în multe ţări, se discută despre controale frontaliere suplimentare, de exemplu la frontiera dintre Germania şi Polonia", a declarat ministrul de interne austriac Gerhard Karner. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale "La acest moment, nu are niciun sens pentru mine să vorbim despre o extindere a Spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puţine", a adăugat el. Austria blochează aderarea celor două ţări (la Schengen), temându-se de un aflux de migranţi ilegali. Potrivit guvernului austriac, România şi Bulgaria nu şi-ar putea controla eficient frontierele, care ar deveni frontiere externe ale Uniunii Europene după aderarea celor două ţări la Schengen. Și opoziția de la Viena critică poziția Austriei Ursula von der Leyen a subliniat miercuri că România şi Bulgaria au devenit deja un model "arătând cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările" de migranţi. Citește și: Ziua în care Ciolacu blochează spitalul construit din donații publice de către Asociația „Dăruiește Viață”. Organizația cheamă la proteste publice "Bulgaria şi România au dovedit că fac parte din spaţiul nostru Schengen. Aşadar, haideţi să le primim în sfârşit, fără nicio întârziere", a adăugat şefa Comisiei Europene în discursul său privind starea UE. Insistenţa guvernului austriac de a bloca intrarea celor două ţări est-europene în Schengen a fost criticată şi de partidul liberal NEOS, aflat în prezent în opoziţie. "Acesta este un apel direct către guvernul federal austriac de a ridica în cele din urmă veto-ul său incalificabil şi antieuropean", a declarat eurodeputata Claudia Gamon pentru agenţia de presă APA, după încheierea discursului Ursulei von der Leyen în plenul Parlamentului European.

Reputația Austriei ca loc de joacă pentru spionii ruși este binemeritată, spune Peter Gridling Foto: MeinBezirk.at
Internațional

Reputația Austriei loc joacă spionii ruși este binemeritată

Reputația Austriei ca loc de joacă pentru spionii ruși este binemeritată, avertizează Peter Grindling, cel care a condus timp de 12 ani, din 2008 în 2020, spionajul austriac, Bundesamt für Verfassungsschutz und Terrorismusbekämpfung (BVT). BVT a fost desființat în 2021, iar locul i-a fost luat de Direktion Staatsschutz und Nachrichtendienst (DSN), din subordinea ministerului de Interne. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale În plus, extremiștii austrieci din Partidul Libertății au legături cu Rusia și s-ar putea întoarce la guvernare, spune ex-șeful spionilor. Într-un interviu pentru Financial Times el relatează că, în perioada în care Partidul Libertății a fost la putere, a refuzat pur și simplu să le dea informații care ar fi putut duce la identificarea surselor. Reputația Austriei ca loc de joacă pentru spionii ruși este binemeritată „Cu toate acestea, materiale clasificate - de la agenții precum MI5 din Marea Britanie - au ajuns în mâinile Partidului Libertății. Reputația Austriei ca loc de joacă pentru spionii ruși - un motiv de îngrijorare tot mai mare în rândul colegilor europeni - este binemeritată, a declarat Gridling, citând un număr «remarcabil de mare» de agenți sub acoperire în oraș. El a subliniat că influența rusă în Austria nu a fost însă doar sub acoperire. Compania petrochimică de stat austriacă OMV, deținută parțial de Austria, de exemplu, continuă să importe cea mai mare parte a gazului său din Rusia și, în acest fel, a trimis miliarde de euro Kremlinului în acest an”, scrie Financial Times. Extrema naționalistă, alimentată de Kremlin „Peter Gridling, care a condus serviciul de informații austriac BVT între 2008 și 2020, a declarat pentru Financial Times că Partidul Libertății a continuat să aibă legături cu Kremlinul, chiar dacă războiul din Ucraina și recentele controverse privind amestecul Rusiei l-au forțat să fie mai discret. «Trebuie să fim foarte vigilenți cu privire la cine este pus în fruntea căror ministere. Oriunde avem Partidul Libertății la guvernare, trebuie să ne uităm la intențiile și activitatea lor», a declarat Gridling. Intervenția sa publică neobișnuită - o premieră în istoria postbelică a Austriei - vine pe fondul unui climat politic din ce în ce mai fracturat, în care mai mulți ani de scandaluri au slăbit partidele principale și au lăsat mulți alegători furioși și frustrați față de establishment-ul vienez. Timp de aproape un an, Partidul Libertății a deținut un avans puternic în sondajele de opinie din Austria, ceea ce îl face foarte probabil să reintre, dacă nu să conducă, un nou guvern de coaliție după alegerile din octombrie 2024. «Eram foarte îngrijorați de contactele Partidului Libertății cu Rusia», a declarat Gridling, amintindu-și de mandatul său. «[Am investigat modul în care] Rusia i-ar putea finanța, le-ar putea oferi locuri de muncă … cum [partidul] ar putea găzdui aceste mese rotunde, răspândind propagandă pur rusească. Ei nu s-au schimbat», a spus Gridling. „Nu uitați. Uitați-vă ce au făcut înainte!” «Ei au în continuare contacte cu Rusia. Informațiile sunt un joc de lungă durată - iar rușii au o perspectivă foarte lung. În calitate de fost oficial guvernamental, sunt încă legat de secret. Nu pot să spun tot ce știu sau să scriu despre tot ce știu. Dar vă pot oferi o evaluare în cunoștință de cauză în acest sens», a continuat el”, relatează FT. Citește și: VIDEO+GALERIE FOTO În timp ce nord-coreeni mor de foame, un Kim Jong Un tot mai bucălat este hrănit de Putin cu sturion, găluște cu crab și desert de afine roșii Gridling a subliniat că respectă orice mandat democratic pe care Partidul Libertății îl va obține în viitoarele alegeri. Dar el i-a îndemnat pe viitorii parteneri de coaliție să își analizeze cu atenție alegerile și să protejeze independența unor servicii precum BVT, care a fost între timp reorganizat și redenumit DSN. „Trăim într-o democrație. Partidul Libertății este un partid legal în cadrul instituției politice austriece”, a declarat el. „Dar trebuie să avertizez: «Nu uitați. Uitați-vă ce au făcut înainte. Amintiți-vă ce s-a spus. Și puneți-vă întrebarea: cât de departe vor merge pentru interesele lor de partid și nu pentru interesele Austriei?»”.

Austria recunoaște imigranți prin Serbia, Ungaria (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria

Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria. Sfârșitul pandemiei de COVID și războiul din Ucraina au provocat noi valuri de migrație în țările Uniunii Europene. Drept urmare, în luna iunie a.c., Uniunea Europeană a ajuns la un prim acord pentru demararea reformei acordării azilului pentru imigranți, tendința fiind una mai restrictivă. Problema migrației, care a dus deja la căderea guvernelor în unele state membre, a provoacat decizii politice îndoielnice și noi alianțe controversate, începe să transforme politica europeană. Pe de o parte, extrema dreaptă are din ce în ce mai mult succes electoral, pe de alta, partidele de stânga încep să-și schimbe ideologia. Suedia nu mai e "superputere umanitară" În septembrie, 2022, problema migrației a influențat alegerile parlamentare din Suedia, provocând o schimbare radicală. Dreapta și conservatorii au reușit să câștige în fața guvernul social-democrat, cu o campanie agresivă îndreptată contra migrației. Prim-ministrul, Magdalena Andersson, a demisionat, recunoscând victoria coaliției conduse de Jimmi Akkeson. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Suedia, care a avut multă vreme cea mai liberală politică de imigrație din Europa, fiind denumită la nivel internațional o "superputere umanitară", a fost foarte deschisă în anii '60 migranților și refugiaților, cărora le-a acordat drept nelimitat de ședere. Sute de mii au venit atunci din Balcani, Africa de Vest și Orientul Mijlociu. Chiar dacă, în timpul crizei refugiaților din 2015, Suedia și-a mai înăsprit politica de azil, nu a fost îndeajuns, după cum au susținut conservatorii și în special democrații de dreapta suedezi. De la început, Jimmie Akesson, liderul dreptei, și-a construit succesul partidului pornind de la premisa că "imigranții subminează statul și bunăstarea Suediei". În plus, presa de dreapta publică frecvent articole despre criminalitatea crescută în cartierele unde predomină emigranții, subliniind incapacitatea acestora de a se integra în societate. Partidul democrat, deși tratat pe vremuri ca un soi de paria, a câștigat simpatia electoratului cu sloganul "Vom face Suedia din nou o țară sigură" și cu promisiunea introducerii unor pedepse mai lungi cu închisoarea și restricționarea imigrației. Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria După doar câteva luni, în decembrie 2022, guvernul austriac a blocat aderarea României la Schengen, argumentând că prea mulți solicitanți de azil vin în Austria, din România. Cu toate acestea, după cum s-a arătat ulterior, ruta preferată a migranților era direct din Serbia către Ungaria. Motivul pentru care migranții preferă această rută este, în mod paradoxal, tocmai tratamentul dur al Ungariei față de migranți. Potrivit instanțelor europene, Ungaria nu garantează drepturile omului pentru refugiați, încălcând legile UE. Drept urmare, migranții nu trebuie să se teamă de deportare în Ungaria odată ce au ajuns în alte țări UE. Potrivit Regulamentului Dublin, prima țară UE în care au pătruns migranții este responsabilă pentru desfășurarea procedurilor de azil. Aceasta înseamnă că țări precum Austria și Germania pot deporta refugiați în România, dacă aceasta este prima țară din UE în care au intrat. Însă în 2022, Austria a deportat doar 94 de persoane în România, în timp ce, la nivel național, a înregistrat aproximativ 112.272 cereri de azil. În luna iunie a.c., cancelarul austriac, Karl Nehammer, a avut o întrevedere cu prim-ministrul Viktor Orbán și cu președintele sârb, Aleksandar Vučić, în dorința de a extinde cooperarea cu Ungaria și Serbia. "Trebuie să ne dăm seama că sistemul de azil al UE este stricat, nu funcționează", a declarat Nehammer, care speră să aducă alegătorii înapoi din tabăra de dreapta cu o politică de migrație apropiată de Orbán. Orbán și Vučić, băieții răi Împreună cu Ungaria și Serbia, Austria a înăsprit în mod semnificativ "frâna azilului", după cum a declarat Nehammer. În prezent, Nehammer vrea să extindă cooperarea polițienească și să intensifice acțiunile împotriva crimei organizate din spatele traficanților de persoane, investind resurse financiare, dar și umane (detașând forțe ale poliției austriece) în cele două țări. Cooperarea lui Nehammer cu Orbán și Vučić este controversată. În primul rând, din cauză că ultimii din cei doi politicieni sunt acuzați de atacuri la democrație, drepturile omului și statul de drept. Apoi, pentru că numărul ridicat de migranți ilegali din Austria arată că aceștia nu sunt deosebit de eficienți în lupta împotriva migrației ilegale. Citește și: „Ucraina câștigă războiul cu Rusia, dar nu va fi gata înainte de Crăciun” – The Times. „Ucraina face progrese tactice semnificative” – New York Times Organizațiile pentru drepturile omului Amnesty International și Coordonarea pentru Azil Austria au subliniat că Serbia a înregistrat 800 de cereri de azil în prima jumătate a anului, iar Ungaria, doar 22. În aceeași perioadă, în Austria, în jur de 24.000 de persoane solicitau azil, majoritatea venind prin Serbia și Ungaria. În ultimii zece ani, potrivit observatorilor, în Ungaria au fost acordate mai puține drepturi pentru azil, decât în Austria în ultimele două luni. Social-democrație daneză fără imigrație În Danemarca, unde vor avea loc alegeri în noiembrie, problema migrației nu va fi un impediment pentru actuala putere. Prim-ministrul Mette Frederiksen și-a schimbat deja viziunea social-democrată, de la un discurs principial despre integrare și migrație, la o politică a "Migrației Zero". Încă din 2019, o serie de măsuri controversate au fost introduse, pentru a descuraja potențialii migranți să aleagă Danemarca. Printre acestea, un proiect de relocare a solicitanților de azil în Rwanda în timp ce cererile lor erau încă procesate. De asemenea, țara a revocat permisele de ședere pentru sirienii care provin din regiunile pe care le consideră "sigure". În ciuda criticilor din partea ONU și UE, Frederiksen a rămas fermă, câștigând favoarea alegătorilor săi. Pentru a justifica această reorientare controversată, social-democrații, conduși de premierul Mette Frederiksen, susțin că "Politica prea generoasă de primire a migranților trădează clasa muncitoare". Deși oponenții săi denunță discriminarea etnică, măsurile guvernului danez, care erau considerate dure în urmă cu doar câțiva ani, azi au ajuns în mainstream-ul politic și sunt susținute de o mare parte a populației. Intoleranță față de azilanți în Olanda În luna iulie a.c., guvernul olandez s-a prăbușit din cauză că nu a reușit să ajungă la un acord privind restricționarea imigrației. Deși Olanda are una dintre cele mai dure politici în ceea ce privește imigrația, liderul partidului conservator VVD, prim-ministrul Mark Rutte, a mers prea departe. Cererile de azil din Olanda au crescut cu o treime anul trecut, la peste 46.000, iar guvernul a estimat că acestea ar putea crește la peste 70.000 în acest an, ceea ce ar duce din nou la o presiune enormă asupra facilităților de azil ale țării. Deja, anul trecut, grupul umanitar "Medecins sans Frontieres" a trimis pentru prima dată o echipă în Olanda, pentru a asista nevoile medicale ale migranților la centrul de procesare a cererilor de azil. Acolo, sute de refugiați erau forțați să doarmă în clădiri fără acces la apă potabilă și neavând asistență medicală. Anul trecut Rutte a declarat că se simte "rușinat" de aceste probleme. Anul acesta, sub presiunea partidelor de dreapta, Rutte a cerut sprijin pentru o propunere de a limita intrarea în țară a copiilor refugiaților de război care se află deja în Olanda. Dacă propunerea era susținută, ar fi însemnat ca familiile să aștepte cel puțin doi ani înainte de a putea fi unite. În urma scandalului, Mark Rutte și-a înaintat demisia de onoare.

Austria continuă să cumpere cea mai mare parte a gazului din Rusia Foto: Facebook
Eveniment

Austria continuă cumpere mare parte gazului Rusia

Austria continuă să cumpere cea mai mare parte a gazului din Rusia, arată o analiză New York Times. Publicația arată că guvernul cancelarului Karl Nehammer, aliat strâns al lui Viktor Orban, este unul din cele mai favorabile Rusiei din spațiul Uniunii Europene. De când a început invazia, OMV a plătit 7 miliarde de euro pentru gazul rusesc. Austria continuă să cumpere cea mai mare parte a gazului din Rusia „Germania, care înainte de război se aproviziona în proporție de 55% din Rusia, acum nu mai importă nimic. Polonia, Bulgaria și Republica Cehă au oprit sau sunt pe cale să oprească fluxurile. Italia a redus în mod constant importurile și se angajează să nu mai folosească gaze naturale rusești până la sfârșitul acestui an. În schimb, Austria, care primea aproape 80% din gazele naturale din Rusia înainte de invazie, primea încă mai mult de jumătate din totalul gazelor naturale din Rusia în luna mai. Iar în martie, când cererea a fost mai mare, cifra a ajuns la 74%. Atâta timp cât Rusia vinde gaze, Austria le va cumpăra, a declarat luna aceasta directorul general al companiei energetice austriece OMV Group”, scrie New York Times. Un cercetător de la Columbia University, citat de această publicație, apreciază că guvernul cancelarului Nehammer nu face suficient pentru a-și reduce dependența de Rusia: „Guvernul este unul din cele mai prietenoase față de Rusia”. Relații istorice cu URSS-ul „Austria, prima țară vest-europeană care a semnat un contract de gaz cu Uniunea Sovietică în 1968, a fost timp de decenii puternic dependentă de gazul adus prin conducte din Rusia. Un motiv important pentru care Uniunea Europeană nu a inițiat sancțiuni oficiale împotriva importurilor de gaz rusesc, precum cele care se aplică petrolului și cărbunelui rusesc, este faptul că Austria și alți mari cumpărători au susținut că au nevoie de gaz”, mai explică NYTimes. Foto: Kremlin.ru Potrivit ministrului Energiei, Leonore Gewessler, Austria va opri importurile din Rusia abia în 2027. Însă New York Times amintește că Austria importă gaze prin conductele care tranzitează Ucraina, iar Kievul intenționează să nu mai permită acest lucru. Citește și: FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz

Spionajul rusesc a explodat în Austria, iar guvernul Nehammer nu face nimic Foto: Facebook Karl Nehammer
Eveniment

Spionajul rusesc a explodat în Austria

Spionajul rusesc a explodat în Austria, după invazia din Ucraina, arată o investigație Financial Times. Acum peste un an, aceeași publicație atrăgea atenția asupra acestui fenomen, dar între timp situația pare să se fi înrăutățit. În plus, șeful OMV a anunțat că va continua să importe gaze rusești, în ciuda embagoului occidental, în timp ce banca Raiffeisen – prezentă și în România – își continuă nestingherită activitățile din Rusia. Financial Times arată că opoziția și-a unit eforturile pentru a criminaliza spionajul - dacă un spion rus acționează împotriva intereselor unui terț stat, Germania, de exemplu, de pe teritoriul austriac, el nu poate fi pedepsit - dar guvernul Nehammer blochează inițiativa. Foto: Kremlin.ru Spionajul rusesc a explodat în Austria “Viena, un oraș sinonim cu intrigile dubioase din timpul războiului rece, a devenit din nou capitala spionajului din Europa după invazia Rusiei în Ucraina - iar guvernul austriac nu pare să se grăbească să schimbe acest lucru. După o explozie a activităților sub acoperire, cele mai mari trei partide de opoziție ale țării au susținut împreună, în primăvară, modificări legislative pentru a incrimina în sfârșit spionajul în Austria. Însă, câteva luni mai târziu, eforturile lor nu au dus nicăieri datorită blocajelor repetate ale guvernului|, scrie Financial Times în articolul intitulat “Este un adevărat vest Sălbatic: probelma spionajului a scăpat de sub control la Viena“. De când NEOS (Noua Austrie și Forumul Liberal este un partid politic liberal de centru din Austria) a propus incriminarea spionajului „împotriva unui stat străin sau a unei organizații internaționale” în Austria, guvernul și-a folosit influența în parlament de două ori pentru a suspenda orice vot pe această temă. Problema este acum amânată până după vacanța de vară. Guvernul a declarat că are nevoie de mai mult timp pentru consultări între difeitele instituții înainte de a modifica legea. Creșterea spionajului la Viena a atras oprobriul aliaților și a subminat poziția țării în rândul vecinilor europeni, din ce în ce mai atenți la chestiunile de securitate, susține FT. Țara găzduiește mai multe organizații internaționale mari, inclusiv Agenția Internațională pentru Energie Atomică, Opec și diverse agenții ale ONU, dar în mod tradițional a închis ochii la activitățile de informații sub acoperire pe teritoriul său – atât timp cât ținta operațiunilor nu este guvernul austriac. Toată lumea spionează la Viena, profitând de toleranța guvernului „În Austria, nu există un cadru legislativ care să permită reglementarea activităților de informații care nu sunt îndreptate în detrimentul țării. Peste 180 de diplomați ruși acreditați rămân în Austria. Aproape o treime dintre ei folosesc acoperirea diplomatică pentru a colecta informații”, scrie FT. Jurnaliștii arată că serviciile secrete rusești folosesc Viena pentru operațiuni masive de supraveghere electronică. Acoperișurile fiecărei clădiri diplomatice rusești din Austria au antene de satelit, inclusiv centrul cultural. “Agenți chinezi, iranieni, israelieni și saudiți sunt, de asemenea, prezenți în număr mare în Austria, împreună cu zeci de funcționari americani, britanici și europeni desemnați să îi monitorizeze. Situația a devenit o bătaie de cap pentru guvernul de coaliție conservator-verde al Austriei. Dar scăderea ratingului în sondaje și o dezbatere internă contradictorie privind neutralitatea austriacă au împins problema spionajului mai jos pe lista de priorități a guvernului“, arată Financial Times. Austria a fost un „veritabil portavion” al agenților ruși ilegali în inima continentului, a declarat anul trecut un înalt șef al spionajului european pentru Financial Times. Legea ar putea fi schimbată, dar Austria nu ar avea capacitatea să o aplice Noul director al agenției, Omar Haijawi-Pirchner, care a fost numit în urmă cu doi ani cu misiunea de a reforma serviciile de informații austriece pentru a le readuce în rândul Europei, a deplâns, de asemenea, deficiențele legii. În luna mai, el a declarat presei de stat că DSN nu are aproape nicio putere de interceptare, iar legea care incriminează spionajul împotriva unor ținte non-austriece „are nevoie de adaptare”. Atitudinea austriacă este de a spera că „lucrurile se vor liniști”, a declarat un oficial occidental din domeniul serviciilor de informații. Acesta a adăugat că există puține stimulente pentru a acționa rapid. „În acest moment, poziția austriacă în Europa este jenantă, dar guvernul poate spune oricând că nu se încalcă nicio lege”. Citește și: Firea a șters 3.600 de comentarii din peste 4.400 la postarea în care își justifica demisia, le-a lăsat doar pe cele care o lăudau „Dacă ar schimba legea, ar trebui să încerce să o pună în aplicare – și adevărul este că, probabil, nu pot”, a spus oficialul. „Asta ar fi și mai jenant”.

Tranzitul gazului rusesc către Europa ar putea înceta Foto: Gazprom
Economie

Tranzitul gazului rusesc către Europa ar putea înceta

Rusia ar putea închide până la sfârşitul anului viitor una dintre ultimele conductele care transportă gaze ruseşti către Europa, întrucât contractul de furnizare al Ucrainei cu Gazprom va expira, a declarat joi într-un interviu pentru Financial Times ministrul ucrainean al energiei, Gherman Galuşcenko. Şansele ca Ucraina şi Rusia să ajungă la un acord pentru o reînnoire a contractului de tranzit pe cinci ani - care a fost semnat pentru prima dată în 2019 - sunt slabe, chiar dacă ruta prin Ucraina reprezintă 5% din totalul importurilor de gaze ale Europei. Tranzitul gazului rusesc către Europa ar putea înceta Întrebat dacă Ucraina ar fi pregătită să renegocieze acordul cu Moscova după invazia de anul trecut, Galuşcenko a declarat pentru FT: "Chiar nu-mi pot imagina cum ar putea fi pe cale bilaterală", adăugând că Ucraina îşi pregăteşte deja reţeaua pentru sistarea livrărilor. Este prima recunoaştere din partea Kievului că, probabil, contractul care stă la baza fluxurilor rămase din Rusia spre Europa, care trec prin Ucraina, va fi lăsat să expire la sfârşitul anului viitor, notează FT. Decizia Moscovei de a reduce furnizarea de gaz către Europa anul trecut a declanşat o criză energetică, alimentând inflaţia şi crescând costul vieţii pe continent. Însă, în timp ce mai multe rute au fost închise, conducta ucraineană este una dintre cele două care au continuat să furnizeze gaz rusesc, deşi la volume reduse. Citește și: Interlopul Vandam, lăsat în libertate de sora judecătoare a unui prieten al interlopului. Vandam trăsese cu pistolul pe stradă, judecătoarea Grancea a considerat că nu este pericol public Austria, încă dependentă de Rusia Potrivit datelor furnizate de compania de consultanţă în domeniul energiei ICIS, Austria s-a bazat pe gazul rusesc care trece prin Ucraina pentru aproximativ jumătate din importurile sale de gaze în luna mai, în timp ce în Slovacia, conducta a adus 95% din importurile de gaze. Ministrul ucrainean al energiei spune că Europa ar fi relativ pregătită pentru o nouă încetinire a aprovizionării, după ce a trebuit să se adapteze în iarna anului trecut prin economisire şi importuri alternative în special de gaz natural lichefiat (GNL). Fără ruta de tranzit ucraineană, singura conductă din Rusia care mai livrează gaze în Europa ar fi TurkStream, ce alimentează ţările din sud-estul continentului şi care a adus puţin sub 3% din importurile de gaze ale Europei, în luna mai. Deşi Galuşcenko a sugerat că politicienii europeni ar putea dori să renegocieze contractul - aşa cum s-a întâmplat în 2019, când o delegaţie a UE a intermediat discuţii trilaterale cu Rusia şi Ucraina - analiştii spun că acest lucru este puţin probabil, având în vedere optica dificilă a discuţiilor cu Moscova. Prețurile la gaze ar putea crește din nou Comisia Europeană a refuzat să comenteze dacă va încerca să impulsioneze discuţii cu Rusia privind reînnoirea contractului, notează FT, citat de news.ro. Pierderea chiar şi a unui mic procent din aprovizionări are potenţialul de a creşte preţurile pe întreg continentul, având în vedere caracterul tensionat al pieţelor globale de gaze, deşi se aşteaptă ca livrările de GNL să crească rapid începând cu 2025, odată cu lansarea unor proiecte majore în Qatar şi în SUA. Actualul contract de tranzit de gaze a fost semnat în decembrie 2019, o înţelegere de ultimă oră care a venit cu doar 24 de ore înainte ca acordul anterior să expire, asigurând fluxurile de gaze ruseşti prin Ucraina până în 2024.Conform înţelegerii, compania energetică de stat rusă Gazprom a fost de acord să trimită un minim de 65 de miliarde de metri cubi de gaz în 2020 şi 40 de miliarde de metri cubi/an între 2021 şi 2024, prin conducta ucraineană, ceea ce ar fi asigurat ţării 7 miliarde de dolari din taxe de tranzit. Cu toate acestea, Rusia trimite în prezent doar volume de aproximativ 12 miliarde de metri cubi pe an, iar Kievul susţine că Moscova nu a achitat tot, în ciuda obligaţiei contractuale de a plăti taxa de tranzit integral, indiferent dacă se livrează sau nu volumele de gaz convenite. OMV, una dintre cele mai mari companii energetice din Austria, a declarat că va fi "capabilă să îşi aprovizioneze clienţii chiar şi fără gaz rusesc", după ce a făcut pregătiri încă de la invazia din Ucraina de anul trecut.

Raiffeisen Bank ajută Rusia supusă sancțiunilor (sursa: vk.com/ Райффайзен Банк)
Eveniment

Raiffeisen Bank ajută Rusia supusă sancțiunilor

Raiffeisen Bank ajută Rusia supusă sancțiunilor. În ciuda războiului din Ucraina, a sancțiunilor, interdicțiilor și embargourilor impuse de Uniunea Europeană, unele țări membre continuă să mențină relații economice strânse cu Rusia. Un exemplu este Austria, care importă încă masiv gaze din Rusia și își menține pe poziții filiala rusească a băncii Raiffeisen. O altă țară este Grecia: doar în luna aprilie, armatorii greci au transportat în lume 50% din petrolul rusesc. Gazul rusesc alimentează Austria Relațiile economice dintre Austria și Rusia rămân încă strânse. După Germania, Rusia e cel mai mare investitor al Austriei. Dacă anul trecut investițiile SUA în Austria se ridicau la 13 miliarde de euro iar ale Italiei, la 11 miliarde, cele ale Rusiei cuantificau 25 de miliarde de euro (adică 13% din totalul investițiilor străine). Înainte de invadarea Ucrainei, Austria importa 80% din gazul său din Rusia. Această pondere a scăzut după invazia rusă, însă doar pe timpul verii. Din decembrie 2022, a ajuns la 71%. În ianuarie a fost chiar 81%. Deși guvernul austriac și-a propus să fie total independent de gazul rusesc până în 2027, contractul dintre gigantul rus Gazprom și compania energetică austriacă OMV durează până în 2040, fără posibilitatea de a fi reziliat. Guvernul susține că nu cunoaște detaliile acestui acord. Anul trecut, Austria a plătit Rusiei aproximativ șapte miliarde de euro pentru gaze. Raiffeisen Bank ajută Rusia supusă sancțiunilor Sucursala rusă a băncii austriece Raiffeisen Bank International (RBI), care operează în Rusia de 30 de ani, e principala companie occidentală rămasă în Rusia. După ce numeroase bănci rusești au fost excluse din sistemul financiar internațional Swift, ca urmare a sancțiunilor după izbucnirea războiului din Ucraina, RBI joacă un rol important în tranzacțiile internaționale de plată pentru țară. Chiar dacă în prezent, din cauza sancțiunilor, dividendele nu curg dinspre Moscova spre Viena, RBI continuă să facă afaceri bune. Potrivit Financial Times, până la 50% din tranzacțiile internaționale de plată din Rusia sunt procesate în prezent prin Raiffeisen. În ultimul an, profitul total al RBI s-a dublat, ajungând la 3,6 miliarde de euro. De la începutul războiului, RBI "s-a gândit" la o retragere din Rusia, dar nu o face. Iar Alexander Schallenberg, ministrul de Externe al Austriei, apără această decizie. Potrivit acestuia, întreruperea tuturor canalelor de dialog cu Moscova ar fi fatală: "Rusia nu va dispărea, însă va rămâne cel mai mare vecin al UE.". Schallenberg a susținut, de altfel, că sunt multe companii internaționale care au rămas în Rusia, citând un studiu potrivit căruia mai puțin de 10% din companiile internaționale s-au retras din Rusia. Însă, potrivit studiului respectiv, dintre companiile internaționale care s-au retras, cele austriece sunt de două ori mai puține. Golful Lakonikos Pe 5 decembrie 2022, Uniunea Europeană a interzis toate importurile de țiței și produse petroliere rusești pe mare. Însă Moscova continuă să exporte și azi sute de milioane de barili pe alte rute. Una dintre acestea trece prin Grecia. Armatorii greci dețin 59% din flota europeană și 21% din tonajul mondial, dintre care 49% e destinat transportul petrolului. Potrivit presei elene, armatorii greci sunt campioni în transportul de combustibil rusesc, în ciuda embargoului. Numai în luna aprilie a acestui an, armatorii greci ar fi transportat 50% din petrolul rusesc în lume. Iar în Golful Lakonikos se fac schimburi de petrol de la navă la navă. Înainte de embargo, acestea aveau loc în portul Rotterdam, dar apoi navele au venit aici, golful Lakonikos devenind un loc privilegiat de schimb pentru petrol rusesc, prima etapă a unei noi rute care face posibilă ocolirea embargoului european. Potrivit Bloomberg, 16,1 milioane de barili de petrol rusesc au trecut prin golful grecesc în ultimele două luni. Valoarea totală estimată: un miliard de euro. "Armatorii greci nu fac nimic ilegal" Ministerul Marinei din Grecia susține că nu are cum să intervină: "Transferurile de marfă între cisterne sunt autorizate în apele internaționale, adică la o distanță mai mare de șase mile marine de coastă.". Citește și: ANALIZĂ Dezastrul de după grevă: viitorul premier s-a dovedit un laș, AUR – în ascensiune, deficitul bugetar va exploda și va ucide PNRR, opoziția de dreapta – inexistentă După transbordări în largul Greciei, unele dintre nave acostează în China, dar mai ales în India. Într-un an, New Delhi și-a înmulțit de 22 de ori achizițiile de petrol rusesc. În India, țițeiul de la Moscova este rafinat și, potrivit unui broker de transport maritim, "Când e rafinat, nu mai poți dovedi că petrolul este rusesc. Produsul devine indian și poate fi livrat oriunde în lume.". Potrivit ministerului Indian al Economiei, exporturile de petrol rafinat către Europa au crescut cu 20%, de la începutul războiului. Deși Ucraina a denunțat în mod repetat că armatorii greci transportă petrol și gaze rusești, toți au negat. Potrivit lui Nicolas Varnikos, președintele Camerei Internaționale de Comerț, "Armatorii greci nu fac nimic ilegal.".

Austria se îmbogățește în România non-Schengen (sursa: Facebook/BCR)
Economie

Austria se îmbogățește în România non-Schengen

Austria se îmbogățește în România non-Schengen. Grupul BCR a înregistrat un profit net de 562,7 milioane de lei (114,4 milioane de euro) în primul trimestru al acestui an, în creştere cu 17,8% faţă de perioada similară din 2022, datorită unei performanţe operaţionale îmbunătăţite, susţinută de continuarea creşterii puternice a creditării, informează BCR. Austria se îmbogățește în România non-Schengen În primele trei luni din 2022, Grupul BCR înregistrase un profit net de 96,5 milioane de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "În primele trei luni din 2023, am avansat în normalizarea discuţiilor despre bani, prevenţie şi sănătate financiară. Am făcut asta alături de cei 50.000 de clienţi care au accesat diagnosticul financiar în sucursalele BCR, dar şi împreună cu peste 22.000 de persoane, de toate vârstele, care au participat la cursurile gratuite de educaţie financiară Şcoala de Bani. În acelaşi timp, am deschis conversaţia despre sănătate financiară în afaceri şi am vorbit cu peste 500 de antreprenori despre tranziţia spre economia verde şi digitală. Despre soluţiile relevante pentru dezvoltarea şi consolidarea afacerilor, despre noul ritm de business, importanţa investiţiilor în oameni şi rolul tehnologiei în generarea de capital", a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română. Citește și: Austria continuă să fie arogantă cu România: Vom bloca Schengen până când migrația va scădea Rezultatul operaţional s-a îmbunătăţit cu 29,7% până la 763,4 milioane de lei (155,2 milioane de euro) în primul trimestru din 2023, de la 588,5 milioane de lei (119 milioane de euro) în aceeaşi perioadă din 2022, pe fondul unor venituri operaţionale mai mari, parţial compensate de cheltuieli operaţionale mai ridicate.

Austria consideră România responsabilă de migrație (sursa: Facebook/Österreichisches Außenministerium)
Internațional

Austria consideră România responsabilă de migrație

Austria consideră România responsabilă de migrație. Viena îşi va menţine veto-ul faţă de aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen până când va observa o "scădere susţinută" a numărului solicitanţilor de azil, a declarat ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, într-un interviu preluat de Politico. Austria consideră România responsabilă de migrație "Ceea ce este important pentru noi, ca să fiu cât se poate de sincer, este ca numărul (migranţilor) să coboare şi să fie o scădere susţinută", a precizat ministrul Schallenberg. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a descris veto-ul austriac drept un "semnal de avertizare" către Bruxelles, ce "trebuie să înţeleagă că, atunci când avem peste 100.000 de cereri de azil în 12 luni, este dificil pentru noi, Austria, să lăsăm pur şi simplu acest sistem disfuncţional să meargă mai departe". Şeful diplomaţiei austriece a refuzat să dea un orizont de timp pentru o ridicare a acestui veto, dar a apreciat că, în condiţiile în care sosirile migranţilor ilegali continuă să crească, ieşirea din acest impas nu se întrevede pe termen scurt. Comparații cu Franța și Germania El a mai spus că guvernul de la Viena este încurajat de "planul de acţiune" al UE pentru consolidarea controalelor la graniţe şi accelerarea procedurilor de azil, însă este nevoie de mai multe progrese. "Ca ţară situată în inima Europei, Austria este o mare beneficiară a spaţiului Schengen şi dorim ca el să funcţioneze", a subliniat ministrul austriac. Citește și: Kremlinul, atacuri în serie la Republica Moldova: Își limitează deliberat suveranitatea în sensul absorbției de către România În Austria au intrat anul trecut circa 110.000 de migranţi veniţi din Orientul Mijlociu, Asia şi Africa, de aproape trei ori mai mulţi faţă de anul anterior. Numărul migranţilor sosiţi în 2022 pe ansamblul ţărilor UE este de circa un milion, o creştere de aproape 50% faţă de anul precedent. Dacă Franţa şi Germania ar fi înregistrat la fel de mulţi migranţi pe cap de locuitor ca Austria, atunci respectivele două ţări ar fi avut ele singure împreună un milion de migranţi, a remarcat ministrul austriac de Externe.

Ministrul Gerhard Karner anunță că Austria a arestat un număr record de traficanți de persoane, în 2022
Eveniment

Austria arestat număr record de traficanți de persoane

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, îi liniștește pe cei care așteaptă să-și schimbe poziția față de România: în 2022, Austria a arestat un număr record de traficanți de persoane, peste 7% dintre aceștia fiind români. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Karner a prezentat cu o zi înainte de vizita în România un raport al ministerului austriac de Interne privind traficul de imigranți ilegali. Potrivit acestui raport, în 2022 au fost arestaţi în Austria cu 61% mai mulţi traficanţi de persoane decât în 2021, iar 52 dintre aceştia au fost români. Austria a arestat un număr record de traficanți de persoane În 2022, au fost arestaţi în Austria 712 traficanţi - cu 61% mai mulţi decât în 2021, a arătat ministrul de interne Gerhard Karner. În 2021, 441 de traficanţi au fost reţinuţi în Austria, iar în 2020 au fost 311, numărul lor fiind mai mare în aceşti ani chiar şi faţă de situaţia de dinainte de pandemie, pentru că în 2019 autorităţile austriece au prins doar 242 de traficanţi, „semnificativ mai puţini”. De la finalul anului 2022, polițiștii austrieci acționează împreună cu cei maghiari împotriva traficanților de persoane. „În cadrul operațiunii Fox, 30 de polițiști austrieci lucrează împreună cu colegii lor din Ungaria în Ungaria. Conform legii în vigoare acolo, traficanții sunt arestați în termen de 24 de ore de la reținere, explică Takacs. Acest lucru îi descurajează pe contrabandiști, în mare parte infractori organizați din România. Migranții reținuți în Ungaria vor fi, de asemenea, predați autorităților de acolo. «Măsurile funcționează», a declarat Karner, «avem un număr în scădere de cereri de azil». În februarie, au existat 2.600 de cereri de azil în Austria; în noiembrie 2022, au fost 12.000. De aceea, operațiunea Fox va fi prelungită deocamdată pentru cinci luni, a adăugat el”, scria Der Standard, acum patru zile. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Majoritatea traficanților, sirieni Doar în 2015, anul în care Europa a trecut prin criza imigranţilor care fugeau de războiul din Siria, a existat un bilanţ mai mare, cu 1.108 persoane reţinute. Dintre traficanţii reţinuţi în 2022, românii au fost pe locul al patrulea, potrivit statisticilor prezentate. Cei mai mulţi au fost sirieni - 103, urmaţi de turci - 68, ucraineni - 53, români - 52 şi austrieci - 34. Karner, alături de Gerald Tatzgern, şeful Biroului central pentru combaterea traficului de fiinţe umane, şi de şefa Departamentului pentru azil din cadrul Ministerului de Interne, Elisabeth Wenger-Donig, au prezentat marţi raportul pentru 2022 privind traficul de persoane. Potrivit lui Tatzgern, citat de news.ro, anul trecut, peste 100.000 de persoane au fost traficate în Austria. Într-un caz recent, la începutul lunii aprilie, 35 de refugiaţi au fost găsiţi înghesuiţi într-un camion în care stăteau închişi de 70 de ore, erau deja în hipotermie şi "aproape să se sufoce". Aceste fapte arată "încă o dată brutalitatea mafiei traficanţilor", a declarat Karner. Traficanţilor nu le pasă de oameni. "Nu trebuie să strice marfa" este deviza traficanţilor, aşa "vorbesc despre vieţi omeneşti", a declarat, la rândul său, Gerald Tatzgern. În 2022, a spus el, au existat patru decese în rândul celor care erau traficaţi.

Bătrânii austrieci bolnavi, fără îngrijire acasă (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Bătrânii austrieci bolnavi, fără îngrijire acasă

Bătrânii austrieci bolnavi, fără îngrijire acasă. Consecințele veto-ului Vienei în ceea ce privește aderarea România la Schengen încep să se facă simțite în Austria. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe de o parte, organizațiile care se ocupă de îngrijirea la domiciliu (care se bazează în mare parte pe lucrători veniți din România) avertizează că aceasta nu mai e "accesibilă". Pe de alta, marile companii austriece critică decizia, temându-se de noi valuri de proteste din partea României. Ambasadorul Emil Hurezeanu declară că "Răbdarea noastră nu este infinită", adăugând că o declarație clară în acest sens este de dorit să vină în luna iunie, iar o decizie concretă în a doua jumătate a anului. Bani puțini, ore multe pe drum Tema îngrijirii permanente la domiciliu a devenit una sensibilă în Austria, mai ales că mare parte a personalului vine din România (30.000 de angajați). Iar în siajul veto-ului, cele mai vocale nemulțumiri au venit din acest sector, unde nici măcar recompensele financiare nu sunt motivante. Potrivit asociației IG24 (Interessengemeinschaft der 24 Stunden Betrauen und Betraueninnen), pensia de care beneficiază un îngrijitor român care a lucrat 15 ani în Austria este de aproximativ 100 (o sută) de euro pe lună. "Aș vrea să vă imaginați cum ar fi să lucrați 4 saptamâni îngrijind bătrâni în izolare și singurătate în Austria sau Germania, să abia aștepți sa te reîntorci acasă la familia ta, să faci 5-20 de ore pe autostrăzi în minibusuri arhipline uneori și apoi să trebuiască să mai stai și câteva ore bune la graniță așteptând verificarea pașaportului. Poate pentru mulți astea sunt ifose, dar pentru persoanele care fac naveta între Vestul Europei și România la fiecare 2, 3 sau 4 săptămâni, e relevant”, a reacționat, într-un mesaj pe Facebook, Flavia Matei, una dintre fondatoarele asociației D.R.E.P.T. Nehammer, discurs în limba de lemn La trei luni după veto, în discursul său despre "Starea națiunii", susținut pe 10 martie, cancelarul Karl Nehammer a atins în treacăt tema, susținând că problema va fi rezolvată dacă e eliminată birocrația cardului Roșu-alb-roșu (permisul austriac de ședere și de muncă pentru cetățenii străini): "În opinia mea acesta ar trebui să fie un instrument adecvat, imigrarea organizată și calificată pe piața muncii din Austria. Am identificat o problemă. Mergem în străinătate, căutăm asistente și încercăm să le aducem în Austria. Și apoi, iată, începe ceea ce trebuie corectat din punctul meu de vedere și anume, din cauza birocrației, lucrurile nu funcționează așa cum avem nevoie. Sunt nouă proceduri de recunoaștere a calificării, nouă cereri diferite de aptitudini. Acestea sunt obstacolele care ne arată că nu am reușit încă să ținem problema sub control. Și din punctul meu de vedere trebuie să o facem, astfel încât deficitul de personal medical din Austria chiar să scadă. Trebuie să convocăm un summit de nostrificare, un cuvânt greoi, un așa-zis summit de calificare cu statele federale pentru a rezolva exact această problemă.". Bătrânii austrieci bolnavi, fără îngrijire acasă După cinci zile de la discursul cancelarului, organizațiile Caritas și Malteser, două organizații care se ocupă de îngrijirea permanentă, au avertizat: îngrijirea permanentă "nu mai este accesibilă" în Austria, susținând că "3.000 de îngrijitori au preferat alte țări". Problemele invocate au fost legate în special de subfinanțarea domeniului, dar și de demotivarea personalului care vine din România, cauzată de veto-ul Austriei: "Există un domeniu de îngrijire care este adesea trecut cu vederea în discuțiile despre deficitul de îngrijire în Austria: îngrijirea permanentă. Acest lucru nu a fost luat în seamă nici în reforma sănătății, nici în decizia de a refuza aderarea României la Schengen, de care ar beneficia cei aproximativ 70.000 de îngrijitori care fac naveta.". Totuși, recent, subiectul a fost abordat de Johannes Rauch, ministrul Muncii, Afacerilor Sociale, Sănătăţii şi Protecţiei Consumatorului din Austria Într-un mesaj pe Twitter, Rauch a declarat: "Intrarea României în Schengen ar facilita mult cooperarea transfrontalieră. În mod deosebit ar beneficia în mod deosebit îngrijitorii de 24 de ore pe zi, de al căror sprijin depind mii de familii din Austria. Fără aceste 30.000 de femei din România, îngrijirea persoanelor care au nevoie de îngrijire în Austria nu ar fi posibilă în calitatea actuală. Adesea își fac munca în condiții dificile. (...) România este parte a comunității europene și, prin urmare, trebuie să devină și ea parte a spațiului Schengen.". Președintele austriac încearcă să o dreagă Mesajul a fost preluat recent și de președintele federal, Alexander Van der Bellen, care s-a distanțat de cancelarul Karl Nehammer cu privire la veto-ul Schengen. Într-o întâlnire cu Martin Selmayr, șeful Reprezentanței Comisiei Europene la Viena, Van der Bellen a subliniat că România, la fel ca Bulgaria, este pregătită pentru aderarea la Schengen. "Sunt îngrijorat de reputația Austriei în rândul partenerilor noștri europeni", a declarat acesta, referindu-se în mod explicit la vocile critice din cercurile de afaceri locale: "Când companii cunoscute din Austria care activează cu succes în România spun că sunt preocupate de politica actuală austriacă, aceste voci trebuie ascultate. Este vorba despre comenzi reale, vânzări reale, de locuri de muncă reale. În acest sens, sper că o soluție poate ajuta în curând la calmarea situației.” Potrivit lui Van der Bellen vetoul Austriei a afectat îngrijitorii români: "Dacă le spunem acestor oameni «Nu sunteți bineveniți», se va dezvolta o mișcare care va avea efecte negative pentru persoanele care au nevoie de îngrijire în Austria.". Austria, dependentă economic de Europa de Est Nu doar sectorul îngrijirii permanente din Austria e afectat de acest veto. Potrivit Profil.at, există multe resentimente în rândul companiilor austriece. Robert Schmid, șeful Schmid Industrieholding, susține că, precum alte companii austriece care operează în România, și compania lor a fost inclusă pe lista neagră: "Nu aș fi crezut că este posibil ca guvernul să poată acționa atât de prost când economia Austriei este atât de dependentă de Europa de Est.". Deși, până în prezent, nu au fost semnalate probleme majore, "fricțiuni cu autoritățile locale sunt, din păcate, încă de așteptat", a declarat Schmid: "Camioanele aflate în trafic intra-european stau ore în șir la granițe. Acest veto duce la creșterea costurilor în logistică, dar și la întârzieri în obținerea autorizațiilor.". Criticile vin și din partea șefului Erste Group, companie care activează în România de aproape 20 de ani, România fiind piața cu a treia cea mai mare cantitate de clienți din cadrul grupului bancar – în jur de 2,8 milioane în 2022. Declarația CEO-ului, Willibald Cernko, a fost una tranșantă: "Nu există state membre UE de clasa a doua.". Teama de un nou boicot În ceea ce privește Raiffeisen Bank, după veto-ul Schengen, și aceasta a fost confruntată cu un val de emoții negative, precum toate companiile austriece din România, context în care "Raiffeisen Bank susține pe deplin aderarea României la spațiul Schengen și va continua să sprijine eforturile factorilor de decizie pentru atingerea acestui obiectiv", potrivit unui comunicat transmis Profil.at. „Însă nu toată lumea este atât de deschisă cu privire la opiniile lor. În discuțiile neoficiale, antreprenorii și managerii își dezvăluie în mod deschis furia și manifestă neînțelegere completă cu privire la blocada austriacă. Însă foarte puțini doresc să comenteze public acest lucru. Pe de o parte, nu vrei să intri în chestiuni de politică, iar pe de alta, există o teamă de înstrăinare a clienților acasă: inițial, sondajele au arătat că majoritatea austriecilor susțineau dreptul de veto asupra României și Bulgariei", scriu jurnaliștii austrieci. Concluzia infirmă, însă, acele sondaje: "Sabia lui Damocles atârnă asupra companiilor austriece care sunt active în România și Bulgaria: dacă Austria continuă să fie încăpățânată în negocierile ulterioare privind admiterea la Schengen, resentimentele și apelurile la boicot ar putea izbucni din nou, mai puternic.". Hurezeanu: "Răbdarea noastră nu este nesfârșită" Într-un interviu acordat Profil.at, ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, a declarat că, deși au existat mai multe întâlniri bilaterale ca urmare a veto-ului austriac, în prezent nu există nimic concret la nivel politico-diplomatic: "Am fi foarte încântați dacă ministrul de Externe, Alexander Schallenberg, și ministrul pentru UE, Karoline Edtstadler, s-ar angaja în discuții mai serioase cu noi. Știm că mulți politicieni nu aprobă decizia de aici. (...) Înțeleg de ce cancelarul Karl Nehammer trebuie să-și salveze reputația. Până la urmă, el a subliniat la sfârșitul lunii ianuarie că veto-ul va rămâne în vigoare. Citește și: Grindeanu și „greaua moștenire” din CFR: ministrul Transporturilor nu-și găsește nici o vină pentru accidentul de la Galați, nu-și dă demisia pentru „o emoție de moment” Care om de stat spune, două luni mai târziu, că totul a fost o glumă și că acum suntem în favoarea aderării? La Bruxelles, politicienii austrieci vorbesc mereu despre solidaritate, unitate și răbdare strategică. Dar răbdarea noastră nu este nesfârșită.". Ambasadorul Hurezeanu a mai declarat că o declarație clară în acest sens este de dorit să vină în luna iunie, iar o decizie concretă, în a doua jumătate a anului: "Anul viitor va fi deja foarte complicat. Peste tot sunt alegeri – la nivelul UE, în Austria, în România. Ne aflăm într-o situație dificilă din cauza războiului, a inflației și a dreptului de veto. Ne vom confrunta cu un populism intens, în România dar și în alte părți ale Europei.".

Austria își apără relația cu Rusia (sursa: Facebook/Österreichisches Außenministerium)
Eveniment

Austria își apără relația cu Rusia

Austria își apără relația cu Rusia. Țară care va continua întotdeauna să fie importantă pentru Europa, a declarat miercuri ministrul de Externe austriac, Alexander Schallenberg (foto), remarcând că a gândi altfel este iluzoriu, transmite Reuters. Austria își apără relația cu Rusia Schallenberg a luat apărarea Raiffeisen Bank International, a doua cea mai mare bancă a ţării, criticată pentru că a continuat să facă afaceri în Rusia după invazia în Ucraina, şi a apreciat că nu este rezonabil ca această instituţie bancară să fie singularizată în contextul în care multe alte firme occidentale au procedat similar. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "A crede că Rusia va înceta să existe şi că ne putem decupla de ea în toate domeniile este iluzoriu", a declarat Schallenberg pentru Reuters, adăugând că, şi în cazul în care Austria şi-ar slăbi legăturile cu această ţară, acest lucru "nu s-ar putea întâmpla peste noapte". "Dostoievski şi Ceaikovski rămân parte a culturii europene, fie că ne place sau nu. Ea (Rusia) va continua să fie cel mai mare vecin al nostru. Va rămâne a doua putere nucleară a lumii", a spus şeful diplomaţiei austriece. Gazele din Rusia vin în continuare Austria, care s-a promovat drept o punte între Est şi Vest, transformându-şi capitala, Viena, într-un magnet pentru banii ruseşti, face parte de asemenea dintr-o alianţă occidentală mai largă care a impus sancţiuni Rusiei după invazia ei în Ucraina în februarie 2022. Austria importă în continuare gaze ruseşti, deşi a spus că va încerca să reducă această dependenţă în anii următori, remarcă Reuters. Cu toate acestea, unii oficiali austrieci speră într-o încheiere rapidă a războiului şi o revenire la relaţii mai normale cu Rusia, după cum mărturisesc persoane familiarizate cu acest subiect. Schallenberg a făcut acest comentariu după ce autoritatea SUA în materie de sancţiuni a lansat o anchetă mai devreme în acest an privind Raiffeisen în legătură cu afacerile sale legate de Rusia, intensificând monitorizarea băncii austriece. Raiffeisen, trup și suflet pentru Putin Raiffeisen este profund ancorată în Rusia, fiind una din cele două bănci străine dintre cele 13 instituţii sistemice de pe lista Băncii Centrale a Rusiei, ceea ce subliniază importanţa sa pentru economia rusă, care se confruntă cu sancţiuni occidentale drastice. O schemă rusească de amânare a rambursării împrumuturilor de care beneficiază militarii Moscovei trimişi să lupte în Ucraina, la care Raiffeisen a participat, a atras, de asemenea, critici dure din partea investitorilor. Schallenberg a declarat că este de competenţa Austriei să aplice sancţiuni şi a spus că şi alte bănci occidentale fac afaceri în Rusia. "Companiile austriece trebuie să respecte regulile Austriei, dintre care o parte o reprezintă sancţiunile Uniunii Europene", a afirmat ministrul austriac, exclamând: "Haideţi să fim realişti!". Austria nu vrea sancțiuni suplimentare "91% dintre companiile occidentale sunt încă în Rusia, făcând ceea ce trebuie: aşteptare, restricţionare, izolarea activelor", a adăugat el. "Există destule bănci americane, una cu numele Bank of America, prezente în Rusia", a declarat Schallenberg. "Lista este o

Viena: corupție politică, lipsă de transparență (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Viena: corupție politică, lipsă de transparență

Viena: corupție politică, lipsă de transparență. Austria trebuie să îşi îmbunătăţească strategia de prevenire a riscurilor de corupţie în interiorul guvernului şi al autorităţilor de aplicare a legii, consideră Grupul Statelor Împotriva Corupţiei (GRECO) al Consiliului Europei, în al cincilea raport de evaluare cu privire la Austria, publicat miercuri, şi care se referă la prevenirea corupţiei în cadrul respectivelor instituţii. Viena: corupție politică, lipsă de transparență Potrivit unui comunicat al Consiliului Europei, GRECO apreciază că, având în vedere nivelul scăzut de încredere a publicului în clasa politică şi scandaluri recente care au pătat reputaţia executivului, este necesară adoptarea unei politici de integritate globale în privinţa funcţionarilor guvernamentali, mai ales cu referire la gestionarea conflictelor de interese. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sistemul de transparenţă financiară trebuie să fie întărit considerabil, consideră GRECO, recomandând şi o mai mare transparenţă în ce priveşte angajarea şi activitatea secretarilor generali şi consilierilor ministeriali. De asemenea, se pot face mai multe în materie de acces la informaţii şi de consultare publică. Adoptarea unei legi privind libertatea de informare rămâne în suspensie. Amprenta legislativă şi transparenţa contactelor înalţilor responsabili ai executivului cu lobby-işti şi terţe părţi sunt de asemenea probleme în care sunt necesare ameliorări, arată acelaşi document. Lupta împotriva corupției, o glumă Referitor la autorităţile responsabile cu impunerea respectării legii, trebuie să fie în funcţiune sisteme eficace de evaluare şi de gestionare a riscurilor. De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru a se ajunge la o procedură mai deschisă şi mai transparentă de numire în posturile de încadrare superioară, pentru a se evita orice politizare. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare în domeniu. CV-ul arată că a fost șomer, agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie, consilier județean GRECO recomandă, în plus, instituirea unei protecţii adecvate a avertizorilor de integritate şi încurajează Biroul federal austriac de luptă contra corupţiei (BAK) să îşi intensifice acţiunea. GRECO va evalua în 2024, în cadrul procedurii sale de conformitate, punerea în aplicare a recomandărilor sale pentru Austria, mai precizează comunicatul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră