duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

aur

655 articole
Eveniment

PSD și AUR la conducerea ICR: finul Olguței Vasilescu, un susținător al lui Călin Georgescu și un fost polițist, printre noii decidenți

PSD și AUR, alături de aliații suveraniști de la PACE, și-au asigurat principalele poziții în noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR), în urma votului de marți din Senat. Corina Raluca Încrosnatu, susținută de PSD, a fost aleasă președinte al instituției, în timp ce Adriana Gae, propunerea AUR, a obținut unul dintre cele două posturi de vicepreședinte. În plus, PSD, AUR și PACE dețin împreună patru dintre cele șapte locuri repartizate grupurilor parlamentare în Consiliul de Conducere al ICR, prin Iulian Badea (PSD) și actrița Alina Șerban (propusă de PSD), Nicolae Voiculeț (AUR) și Dumitru Goldbach (PACE). Cine este Corina Încrosnatu Corina Raluca Încrosnatu s-a născut în 1983, la Sinaia, și a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, specializarea Filologie. Citește și: Clientul Olguței Vasilescu, Câciu, respinge guvernul Tomac. Presa scrie despre un conflict în PSD Înainte de a prelua conducerea Institutului Cultural Român, ea a ocupat funcția de vicepreședinte al instituției începând din 2024, fiind numită tot la propunerea PSD. Încrosnatu este cunoscută pentru apropierea de fostul premier Adrian Năstase. Ea a activat în cadrul Fundației Europene Titulescu, organizație pe care a și condus-o, și a fost voluntar în Ministerul Afacerilor Externe în perioada în care instituția era condusă de Mircea Geoană. În septembrie 2013, ideologul rus Aleksandr Dughin, considerat unul dintre promotorii doctrinei eurasianiste și apropiat al Kremlinului, a susținut o conferință la sediul Fundației Europene Titulescu, la invitația lui Adrian Năstase. Evenimentul a generat dezbateri publice, în contextul promovării unor concepte geopolitice asociate influenței ruse în spațiul european. Iulian Badea, finul Liei Olguța Vasilescu Iulian Badea, validat de Senat ca membru al Consiliului de Conducere al ICR la propunerea PSD, este fost deputat și unul dintre cei mai tineri parlamentari ai legislaturii 2020–2024. A fost ales deputat de Dolj pe listele PSD și a ocupat funcția de vicelider al grupului parlamentar social-democrat din Camera Deputaților. În plan politic, este cunoscut și pentru relația apropiată cu liderii PSD Dolj, fiind finul de cununie al primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și al europarlamentarului Claudiu Manda. Reprezentanții AUR în conducerea ICR Adriana Gae, propunerea AUR pentru funcția de vicepreședinte, a fost votată atât de senatorii formațiunii, cât și de parlamentari PSD, obținând 73 de voturi pentru și 43 împotrivă. Dacă Adriana Gae este o prezență discretă în spațiul public, Nicolae Voiculeț, desemnat de AUR în Consiliul de Conducere al ICR, este una dintre figurile cunoscute ale curentului suveranist. Naistul a candidat în 2020 pe lista AUR Prahova pentru Senat și a participat constant la manifestațiile și campaniile organizate de partid. Voiculeț este cunoscut și pentru susținerea publică acordată lui Călin Georgescu și pentru pozițiile sale împotriva restricțiilor sanitare din perioada pandemiei. În 2021, artistul anunța că nu va mai susține concerte în locațiile în care accesul publicului era condiționat de certificatul de vaccinare. Acesta a declarat, în 2021: „Vă rog să nu mă mai contactați pentru că nu voi concerta în locurile în care este impusă o dovadă a vaccinării pentru spectatori. Folosiți slugile de artiști plătiți de guvern, care au cântat la maratoanele vaccinărilor în masă! Muzica mea nu discriminează, ea aparține tuturor oamenilor liberi.” Mai recent, Voiculeț a devenit unul dintre susținătorii vocali ai lui Călin Georgescu, criticând măsurile judiciare luate împotriva acestuia și acuzând existența unei „justiții politizate”. Acesta scria, pe 27 februarie, pe Facebook: "Exact acum un an, Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la Parchetul General. Am fost acolo. Am văzut cu ochii mei. A fost momentul în care statul paralel și justiția politizată au arătat până unde sunt dispuse să meargă pentru a opri o voce liberă. Nu era vorba doar despre un om. Era vorba despre frica sistemului de poporul român trezit. Istoria ne-a învățat ceva simplu: când puterea începe să persecute adevărul, înseamnă că sfârșitul ei a început deja. România nu este colonia nimănui și nu va fi condusă la nesfârșit de rețele de crimă organizată. De interese și obediență. Adevărul nu poate fi arestat. Iar Demnitatea unui popor nu poate fi pusă în cătușe.” Dumitru Goldbach, fost polițist Dumitru Goldbach, propus de grupul parlamentar PACE – Întâi România pentru Consiliul de Conducere al ICR, este lector universitar, doctor în economie și fost polițist. Potrivit CV-ului său profesional, a lucrat în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București între 15 martie 2006 și 1 octombrie 2014. În aceeași perioadă și-a finalizat studiile universitare și doctorale și a dezvoltat activități în mediul privat, fiind implicat în companii din domeniul import-exportului și al produselor alimentare. După părăsirea Poliției Capitalei, Goldbach a devenit lector universitar la Universitatea Valahia din Târgoviște. De asemenea, a ocupat funcții în organizații patronale și a fost implicat în activitatea Rotary International, unde a deținut funcții de conducere la nivel local.

PSD și AUR la conducerea ICR: finul Olguței Vasilescu, un susținător al lui Călin Georgescu și un fost polițist, printre noii decidenți
PSD și suveraniștii de la AUR și PACE s-au aliat pentru desemnarea șefei ICR, Raluca Încroșnatu
Politică

PSD și suveraniștii de la AUR și PACE s-au aliat pentru desemnarea șefei ICR, Raluca Încroșnatu

Comisiile senatoriale de politică externă și cultură au avizat candidatura Ralucăi Corina Încroșnatu la conducerea ICR. Ea a fost propusă de PSD. În comisii, pentru această candidatură au votat senatorii PSD, AUR și PACE, care au format majoritatea. PNL s-a abținut, iar USR a votat contra. Citește și: PSD și-a pus omul, ex-CEO la Complexul Oltenia, șef peste cea mai profitabilă companie de stat. Recent, Bolojan a criticat dur Complexul Energetic Oltenia Pentru Roxana Dumitrache, susținută de USR, a votat și UDMR. ICR operează printr-o rețea de aproape 20 de reprezentanțe (institute și filiale) în numeroase țări de pe glob, organizând evenimente precum expoziții, concerte, proiecții de film și lansări de carte. ICR are misiunea de a promova limba, cultura și civilizația românească în lume.  Peiu spune că AUR a votat candidata PSD fiindcă nu era Osama bin Laden Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a afirmat, marţi, că n-a existat o înţelegere cu PSD pentru votul din comisiile de specialitate pe tema noii conduceri a Institutului Cultural Român, adăugând că, dacă va exista una, va fi pentru votul din plen. „Atunci când vorbim de principii, trebuie să ţinem cont de faptul că doamna respectivă, din câte am înţeles eu, nu este nici Carlos Şacalul, nici Osama Bin Laden.  Adică nu ştiu ce a făcut doamna respectivă, de ce ar fi trebuit (...) să nu o votăm. (...) Când avem de asigurat conducerile unor instituţii şi niciun partid nu are majoritate este normal să existe înţelegeri punctuale pentru acele majorităţi. Pe de altă parte, eu vreau să vă rog să observaţi cu obiectivitate că la toate voturile importante din Parlament cele patru partide din coaliţia de guvernare votează în bloc împreună", a declarat Peiu, într-o conferinţă de presă, la Parlament. „De la momentul căderii Guvernului, nu am favorizat sub nicio formă PSD. Am votat şi propuneri ale USR, şi propuneri ale PNL, şi propuneri ale PSD, în egală măsură”, a mai susținut Peiu.  Actualul președinte al ICR este Liviu Jicman. 

VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD se confruntă cu perspectiva unui declin similar celui înregistrat de partidele social-democrate din mai multe state europene. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, acesta a afirmat că social-democrația europeană traversează o perioadă de slăbiciune, iar această evoluție ar putea avea consecințe directe și asupra scenei politice din România. În opinia sa, viitoarele confruntări electorale din Europa nu se vor mai desfășura între stânga și dreapta în sensul clasic al termenului, ci între forțele proeuropene și mișcările populiste și extremiste. Social-democrația europeană, într-un moment de slăbiciune Siegfried Mureșan a explicat că partidele social-democrate au înregistrat rezultate modeste în mai multe state membre ale Uniunii Europene, ceea ce le-a diminuat influența politică. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite „Social-democrații europeni sunt într-un moment de slăbiciune. Au luat între 5 și 10% la alegerile parlamentare într-o serie de state. Sunt cvasi-inexistenți în Polonia, foarte slabi în Franța în momentul de față, doar un pic peste 10% în Germania”, a declarat europarlamentarul. Potrivit acestuia, dificultățile întâmpinate de partidele social-democrate nu sunt fenomene izolate, ci reflectă o tendință mai largă care afectează o parte importantă a stângii europene. O nouă polarizare politică în Europa Mureșan consideră că în următorii ani competiția politică europeană se va concentra tot mai mult pe opoziția dintre forțele proeuropene și formațiunile populiste sau extremiste. „Polarizarea se va face între populiști extremiști care vor să slăbească modul democratic ordonat în care trăim și acea forță politică care explică oamenilor cât mai clar de ce extremiștii sunt o amenințare pentru modul nostru de viață democratică”, a afirmat el. În această logică, europarlamentarul apreciază că temele dominante ale viitoarelor campanii electorale vor fi apărarea democrației, apartenența europeană și libertățile democratice. El a făcut referire la alegerile recente din Republica Moldova, pe care le consideră un exemplu al modului în care se va structura competiția politică în anii următori. „Viitoarele campanii electorale la nivel european și campania de la alegerile europarlamentare din 2029 vor fi exact cum a fost campania din Republica Moldova: democrație, Europa, libertate”, a spus Mureșan. PSD, împins spre locul al treilea în politica românească În ceea ce privește România, reprezentantul PNL estimează că scena politică se va reorganiza în jurul confruntării dintre AUR și forțele proeuropene. În acest context, PSD ar urma să piardă din influența de care s-a bucurat în ultimele decenii. „În România, evident că polarizarea va fi între AUR, de o parte, și forțele proeuropene reformatoare conduse de Ilie Bolojan în partea cealaltă, cu PSD-ul într-un rol de partid pe locul trei, în cele mai bune condiții”, a declarat europarlamentarul. El consideră că partidul va fi „mult slăbit” comparativ cu poziția dominantă pe care a ocupat-o în numeroase momente după 1989. De ce socialiștii europeni nu au rupt relațiile cu PSD Întrebat de ce familia social-democrată europeană nu a exclus complet PSD și pe liderul interimar al partidului, Sorin Grindeanu, în ciuda criticilor și tensiunilor apărute în ultima perioadă, Mureșan a oferit o explicație pragmatică. Potrivit acestuia, slăbirea social-democrației europene face ca fiecare delegație națională să conteze mai mult în interiorul grupului politic european. „De ce socialiștii europeni încă nu i-au închis ușa complet în nas lui Sorin Grindeanu? Răspunsul este: fiindcă socialiștii europeni au un moment de slăbiciune și fiindcă au nevoie de acele 10 mâini ridicate ale PSD-ului în grupul socialiștilor europeni”, a afirmat europarlamentarul. O perspectivă asupra viitorului stângii europene Analiza lui Siegfried Mureșan se înscrie într-o dezbatere mai amplă privind transformările pe care le traversează partidele tradiționale din Europa. În timp ce unele formațiuni social-democrate continuă să joace un rol important în guvernarea unor state membre, în altele acestea au pierdut o parte semnificativă din electorat. Din perspectiva europarlamentarului liberal, această tendință va continua și în următorii ani, iar România nu va reprezenta o excepție. În viziunea sa, competiția politică se va concentra tot mai mult pe raportarea la proiectul european și la provocările generate de ascensiunea curentelor populiste și extremiste, în timp ce spațiul electoral al social-democrației va deveni din ce în ce mai restrâns.

Grindeanu, aproape complet AUR-izat: acum câțiva ani condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește
Politică

Grindeanu, aproape complet AUR-izat: acum câțiva ani condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește

De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, raportarea lui Sorin Grindeanu la Rusia și la războiul de la granița României a fost marcată de poziționări care au stârnit atât aprobări, cât și controverse, apropiindu-se de retorica AUR. Liderul PSD a condamnat în repetate rânduri interferențele Kremlinului în procesele democratice românești și a susținut oficial orientarea euro-atlantică a țării. În același timp, declarațiile sale privind Canalul Bâstroe, tranzitul cerealelor ucrainene, transparența ajutoarelor acordate Kievului sau incidentele recente de securitate au atras critici din partea adversarilor politici și a unor analiști, care i-au reproșat tonul și oportunitatea unor intervenții publice. Acuzații privind o retorică populistă pe tema Ucrainei Mai multe analize dedicate discursului politic românesc din timpul războiului au remarcat că unii lideri politici au folosit tema Ucrainei și a efectelor conflictului pentru a capitaliza electoral nemulțumirile interne. Citește și: Nick Adams, „trimisul lui Trump” adus de Simion la Cluj: a vrut să extermine porumbeii și a atacat bomboanele M&M Un raport realizat de Expert Forum privind discursul politicienilor români pe rețelele sociale în contextul războiului arată că subiectele legate de Ucraina au fost adesea abordate prin prisma costurilor suportate de România și a impactului asupra populației, în detrimentul dimensiunii geopolitice a conflictului. În acest context, Sorin Grindeanu a fost criticat de unii observatori ai politicii externe pentru faptul că anumite intervenții publice au pus accentul pe disputele cu autoritățile de la Kiev sau pe efectele economice ale războiului, mai degrabă decât pe condamnarea agresiunii ruse. Dosarul Bâstroe și primul mare conflict diplomatic Una dintre cele mai controversate episoade ale mandatului său de ministru al Transporturilor a fost disputa privind Canalul Bâstroe din 2023. Grindeanu a acuzat public Ucraina că efectuează lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe și pe brațul Chilia, solicitând explicații și măsurători independente pentru verificarea situației. Subiectul a provocat un amplu scandal diplomatic într-un moment în care partenerii occidentali încercau să mențină unitatea de sprijin pentru Kiev. Pe atunci ministru al Transporturilor, Grindeanu a insistat că problema mediului și cea a războiului trebuie tratate separat și că România are obligația de a-și apăra interesele legitime în Delta Dunării. Totuși, mai mulți analiști au avertizat că mediatizarea intensă a subiectului riscă să alimenteze indirect narativele promovate de Moscova, care urmăreau erodarea sprijinului public european pentru Ucraina. Tranzitul cerealelor ucrainene și nemulțumirile fermierilor români Un alt dosar sensibil a fost gestionarea tranzitului cerealelor ucrainene prin România. După izbucnirea războiului, România a devenit unul dintre principalele coridoare logistice pentru exporturile agricole ale Ucrainei. În paralel însă, fermierii români au reclamat că importurile și tranzitul cerealelor ucrainene afectează piața locală și contribuie la scăderea prețurilor. Întrebat dacă există dovezi că cerealele ucrainene ajung ilegal pe piața românească, Grindeanu a răspuns că nu deține astfel de informații și că verificarea unor asemenea situații nu intră în atribuțiile sale. „Cerealele ucrainene nu rămân în România... nu am semnale despre asta, nu sunt șeful Poliției”, declara ministrul. Răspunsul a fost criticat de organizații ale fermierilor, care au considerat că ministerul responsabil de infrastructura de transport nu poate evita responsabilitatea privind monitorizarea fluxurilor logistice. În același timp, Grindeanu a subliniat în repetate rânduri amploarea efortului logistic realizat de România, arătând că prin infrastructura națională au tranzitat zeci de milioane de tone de produse agricole ucrainene. Solicitarea de transparență privind ajutorul acordat Ucrainei La finalul anului 2025, liderul PSD a provocat o nouă dezbatere publică atunci când a cerut transparentizarea completă a sprijinului acordat de România Ucrainei și Republicii Moldova. Grindeanu a declarat că publicarea informațiilor privind ajutoarele oferite este „absolut necesară”, argumentând că cetățenii au dreptul să știe dimensiunea efortului realizat de statul român. Poziția sa a fost privită cu rezerve de unii experți din domeniul securității, care au avertizat că dezvăluirea unor detalii logistice sau militare în timpul unui conflict aflat în desfășurare ar putea genera vulnerabilități suplimentare. Condamnarea explicită a interferențelor Rusiei Dacă pe unele teme legate de Ucraina discursul său a fost criticat pentru ambiguitate, în privința interferențelor Rusiei în politica românească Sorin Grindeanu a adoptat o poziție mult mai fermă. În toamna anului 2025, după declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, liderul PSD a afirmat că implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale românești din 2024 este documentată de instituțiile statului. El a susținut că autoritățile române dețin probe și că acestea vor fi prezentate în cadrul procedurilor judiciare necesare pentru apărarea procesului democratic. Aceasta reprezintă una dintre cele mai categorice poziționări publice ale lui Grindeanu împotriva Kremlinului de la începutul războiului. Controversele din 2026 și incidentul dronei rusești Cel mai recent episod controversat s-a produs în 2026, după prăbușirea unei drone rusești asupra unui bloc din Galați. În primele sale reacții publice, Grindeanu a evitat să indice explicit Rusia drept responsabilă, preferând să critice gestionarea situației de către reprezentanții Guvernului. Atitudinea sa a fost imediat atacată de lideri ai PNL și USR, care au susținut că o asemenea ezitare favorizează indirect narativele promovate de Moscova. În urma scandalului, PSD a emis un comunicat oficial în care a condamnat ferm acțiunile Federației Ruse și a cerut evitarea confruntărilor politice interne pe teme care țin de securitatea națională. Ucraina, folosită ca termen de comparație în disputele economice În primăvara anului 2026, Grindeanu a stârnit noi reacții după ce a folosit situația economică a Ucrainei ca argument într-o dispută privind performanțele economice ale României. Întrebarea sa retorică privind modul în care „o țară aflată în război poate avea o inflație mai mică decât România” a fost criticată de mai mulți comentatori, care au considerat că drama umană și militară prin care trece Ucraina este instrumentalizată în scopuri de politică internă.

Atac surprinzător de dur al lui Nicușor Dan împotriva liderilor „care încearcă să scuze Rusia”. Grindeanu și Simion au evitat să atribuie Moscovei vina pentru incidentul de la Galați
Politică

Atac surprinzător de dur al lui Nicușor Dan împotriva liderilor „care încearcă să scuze Rusia”. Grindeanu și Simion au evitat să atribuie Moscovei vina pentru incidentul de la Galați

Președintele Nicușor Dan a ieșit din obișnuita sa neutralitate și i-a criticat neobișnuit de dur pe acei „lideri politici și lideri de opinie români care încearcă să scuze Rusia referitor la acest incident”. „Acum, cetățenii români pot să vadă cine e pro-occidental și cine mimează pro-occidentalismul”, a scris șeful statului.  Citește și: ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași PSD, Sorin Grindeanu, AUR și George Simion au evitat să acuza Rusia pentru incidentul de la Galați. Mai mult, AUR a cerut ca vina pentru situație să nu mai fie atribuită Rusiei. Acum, Nicușor Dan explică de unde venea drona care a căzut pe teritoriul României. Cine e pro-occidental și cine nu „Întreaga responsabilitate pentru incidentul grav în care doi cetățeni români au fost răniți revine Rusiei, o țară care duce un război de agresiune de mai bine de patru ani împotriva Ucrainei. Raportat la această situație, Consulul General al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata și Consulatul General al Federației Ruse la Constanța se va închide. Este evidentă iresponsabilitatea unor lideri politici și lideri de opinie români care încearcă să scuze Rusia referitor la acest incident. Acum, cetățenii români pot să vadă cine e pro-occidental și cine mimează pro-occidentalismul.   Am avut o dronă rusă, Geran-2, plecată din Rusia, parte dintr-un roi de 43 de drone rusești, dintre care doar una a ajuns pe teritoriul României. Cunoaștem traiectoria și pe unde a trecut prin Ucraina, cunoaștem pe unde a intrat în România.   Vreau să mulțumesc partenerilor noștri din Uniunea Europeană și din NATO pentru solidaritate, manifestată atât individual, cât și în cadrul formatelor multilaterale. Asta dovedește că există o solidaritate și o unitate euroatlantică.   În ceea ce privește capabilitățile României față de acest tip de incidente, în cadrul SAFE avem o componentă importantă dedicată unor capabilități antiaeriene care să răspundă acestui tip de evenimente. Contractele se semnează zilele astea, iar livrarea o să o avem într-un an sau doi. Avem un parteneriat cu Ucraina semnat în urmă cu trei luni pe producția comună de drone, și aceste două programe, SAFE și cel cu Ucraina, au o parte comună.   Avem, totodată, un mecanism comun cu Statele Unite și Marea Britanie pe accelerarea producției și testării de drone și de capabilități, evident, antidrone. Și, până când aceste echipamente vor fi livrate, avem acorduri și bilaterale, și în cadrul NATO, cu parteneri pentru echipamente care să fie prezente în România. Unele au venit, altele urmează să vină, și, în discuția pe care am avut-o cu Secretarul General NATO, am insistat pentru urgentare și a fost absolut de acord ca aceste echipamente să ajungă cât mai repede în țara noastră.   În cadrul ședinței CSAT de astăzi, am discutat și despre apărarea civilă, iar ministrul de interne ne-a prezentat măsurile care au fost deja luate pentru toată zona potențial afectată”, a scris Nicușor Dan, pe Facebook. 

AUR sare în apărarea lui Putin și cere să nu se mai afirme că drona de la Galați ar fi rusească
Politică

AUR sare în apărarea lui Putin și cere să nu se mai afirme că drona de la Galați ar fi rusească

Partidul lui George Simion, AUR, protestează față de declarațiile care susțin că drona care a căzut la Galați ar fi rusească. Atât ministerul român al Apărării, cât și liderii din NATO au atribuit Rusiei răspunderea pentru incidentul grav de la Galați, unde doi oameni au fost răniți de explozia unei drone. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” AUR s-a aliat cu PSD pentru a răsturna guvernul Bolojan și, in ultima vreme, cele două partide au votat impreuna, în Parlament, mai multe legi controversate.  Cine acuză Rusia, încalcă statul de drept și prezumția de nevinovăție, susține AUR „AUR este un partid responsabil şi aşteaptă mai întâi cercetarea la faţa locului şi raportul de expertiză mai înainte de a condamna agresorul, indiferent dacă este Rusia sau alt stat. Este aberant să atribui originea dronei din motive ideologice şi nu în urma cercetării la faţa locului care se efectuează în prezent de către reprezentanţii autorităţilor. Având în vedere că în cauză procurorii au deschis un dosar penal, acuzaţiile politico-ideologice pot fi interpretate şi ca un amestec necuvenit al politicienilor în cercetarea penală”, se arată într-un comunicat al AUR. Dar Ministerul Apărării Naționale a anunțat că drona prăbușită vineri dimineață pe blocul din Galați este de tip Geran-2, de proveniență rusească, iar primele date arată că întreaga încărcătură a explodat la impact. „Geran-2” este denumirea utilizată de Rusia pentru varianta produsă local a dronei iraniene Shahed-136, un UAV de tip „loitering munition”, proiectat pentru atacuri asupra infrastructurii și țintelor militare. „Condamn cu fermitate atacul rusesc cu dronă care a lovit civili români în propriile locuințe, la Galați. Este încă o dovadă a faptului că războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei afectează întreaga regiune și pune în pericol vieți omenești”, a scris, azi, Maia Sandu, pe Facebook.  „În orașul Galați, România, două persoane au fost rănite în urma unei explozii, după ce o dronă rusă a lovit un bloc de locuințe. Ungaria condamnă cu fermitate toate atacurile care pun în pericol populația civilă și conduc la încălcarea teritoriului și a spațiului aerian al unui stat suveran membru al UE și al NATO”, a scris pe Facebook premierul Ungariei, Peter Magyar, care a mai spus că „atacul rusesc cu drone subliniază încă o dată că unitatea Europei și a NATO este mai importantă ca niciodată”. 

Clinică medicală, ajunsă în insolvență. Printre acționari, o fostă polițistă intrată în AUR
Eveniment

Clinică medicală, ajunsă în insolvență. Printre acționari, o fostă polițistă intrată în AUR

O clinică medicală cunoscută din Iași a ajuns în insolvență după mai multe schimbări succesive în structura acționariatului, care au modificat radical controlul asupra afacerii. Clinică medicală în insolvență, legături cu AUR În 2025, printre asociați se regăseau medicul Carmen Dorobăț, Daniela Ganea și Liliana Balan, însă ulterior primele două modificări majore au dus la ieșirea din firmă a lui Dorobăț și Balan. Citește și: Ce este Eversheds Sutherland, compania cu care Cotroceniul a încheiat un contract de lobby în SUA: un gigant mondial al serviciilor juridice În prezent, acționar majoritar este Regional Management & Training Breazu, companie reprezentată de Stelian Ștefan Coșniță, care deține 90% din părțile sociale, în timp ce Daniela Ganea a rămas cu o participație de 10%. Contactată de jurnaliști, Ganea, fostă polițistă, membră AUR și reprezentantă în Consiliul de Administrație al Spitalului de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva”, a declarat că implicarea în afaceri ține de opțiuni personale și că astfel de decizii trebuie privite prin prisma confidențialității. Continuarea, în Ziarul de Iași

Alegătorii AUR și USR, cei mai puternici susținători ai alegerilor anticipate
Politică

Alegătorii AUR și USR, cei mai puternici susținători ai alegerilor anticipate

Prevzibil, alegătorii AUR își doresc cel mai mult alegerile anticipate, arată un sondaj INSCOP. Însă, pe locul II vine electoratul USR, deși acest partid a scăzut în intenția de vot, potrivit unui sondaj realizat tot de INSCOP.  Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Potrivit INSCOP, 50.7% dintre participanții la sondaj sunt de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea actualei crize politice este formarea unui nou guvern în jurul partidelor reprezentate în Parlament, în timp ce 41.3% cred că ar trebui organizate alegeri parlamentare anticipate. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%. Cu AUR pe primul loc în sondaje, alegătorii săi vor anticipate Din electoratul AUR, 62% vrea anticipate, doar 33% susține că este nevoie de un guvern format din actualele partide parlamentare. Circa 39% din alegătorii USR preferă anticipatele, 58% sunt pentru un guvern susținut de acest Legislativ. Un sfert din alegătorii PNL și 26% din cei ai PSD sunt pentru alegeri anticipate. Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Bărbații, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații din sectorul privat consideră într-o proporție mai ridicată decât restul populației că cea mai bună soluție ar fi organizarea de alegeri parlamentare anticipate. „În acest moment, nu se conturează o majoritate critică în favoarea alegerilor anticipate, doar 41% fiind de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea crizei politice este organizarea de alegeri anticipate. Marea majoritate a votanților PNL, PSD și USR se opune alegerilor anticipate, în timp ce votanții AUR susțin alegerile anticipate ca soluție de ieșire din criză. Două treimi dintre români își doresc continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale, însă un sfert din populație (26%) consideră că viitorul Guvern nu ar trebui să mai contiunue actuala direcție pro-europeană/pro-occidentală. Procentul este semnficativ mai mare în cazul votanților AUR (42% care nu susțin continuarea direcției pro-europene/pro-occidentale față de 49% care susțin direcția pro-europeană / pro-occidentală). Marea majoritate a votanților PNL (95%), USR (89%) și PSD (74%) susțin continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale. Acest procent de 26% din populație sceptică față de direcția pro-occidentală a României este destul de apropiat de procentul de 22% dintre români care ar susține ideea ieșirii României din Uniunea Europeană”, a explicat directorul INSCOP, Remus Ștefureac.  Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Primarul PSD Robert Negoiță spune că PSD e penibil când susține că nu colaborează cu AUR
Politică

Primarul PSD Robert Negoiță spune că PSD e penibil când susține că nu colaborează cu AUR

Primarul PSD al Sectorului 3, Ribert Negoiță, contrazice linia oficială a partidului său, îl acuză că a colaborat cu AUR și-i cere să găsească soluții la criza politică pe care a provocat-o. Negoiță nu este la prima critică la adresa PSD după ce acest partid a decis să-l destituie pe premierul Bolojan.  Citește și: Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o comprimită pe Maia Sandu - document Armenia Negoiță îi spune lui Grindeanu să pună la loc geamul pe care l-a spart „Păi dacă semnez moțiune cu AUR înseamnă… Dacă nici aia nu e colaborare, atunci ce mai înseamnă colaborare? Ai o listă comună în care pui de la A la Z nume de parlamentari de la un partid și de la celălalt și ai o echipă care lucrează în comun să elaboreze un text”, a spus primarul PSD la postul B1 TV.  „Suntem într-o zonă de penibil. N-avem voie, dar colaborăm. Avem zone în care, da, e voie, dar numai ca să…”, a mai arătat Negoiță. El a mai apreciat că cei care „au spart geamul” trebuie să-l și pună la loc. „Pe bună dreptate, oamenii din stradă, oamenii care se uită la noi, încep să se enerveze. (…) Cred că cine a generat o problemă, bunul simț spune, nu eu, că așa am învățat eu de la mine de la țară, de acasă, e că ăla care a spart geamul trebuie să găsească o soluție să apară geamul înapoi. Pentru că altfel ne bate vântul în casă și nu ne e bine niciunuia. Ca să nu las loc mai clar de atâta, n-am ce să zic”, a arătat edilul Sectorului 3. El părea sceptic ca PSD să aibă un plan. „OK, repet, atâta vreme cât a existat o moțiune, cei care au votat-o, cred că ar trebui să aibă pașii următori. Așa se vede de la mine. Sper din suflet că există un plan, că cine a întreprins demersurile pe care le-am văzut au și soluția de ieși de aici. Pentru că nu putem să stăm așa, jumătate de an, un an cu un guvern interimar. Nu cred că e varianta corectă”, a arătat Robert Negoiță. „Sincer, am dificultăți… că mă întreabă ai mei, maică-mea, mă întreabă prietenii, mă întreabă oamenii pe stradă: de ce a fost dat jos domnul Bolojan? Și, sincer, am dificultăți să răspund. N-am înțeles prea bine… E corupt, e incompetent… Am înțeles că e rigid. Ceea ce, să fii rigid are și componente negative, aspecte negative”, a mai spus el. 

România, tot mai aproape de Rusia și Georgia: proiectul AUR-PSD privind finanțarea ONG-urilor
Politică

România, tot mai aproape de Rusia și Georgia: proiectul AUR-PSD privind finanțarea ONG-urilor

România riscă să intre într-un conflict juridic cu instituțiile europene odată cu adoptarea, în Senat, a unui proiect de lege inițiat de partidul AUR privind finanțarea și transparența ONG-urilor. Textul legislativ, susținut prin vot și de senatorii PSD, a stârnit reacții dure din partea opoziției, a organizațiilor civice și a experților în drept european, care avertizează că măsurile propuse seamănă periculos de mult cu legislațiile adoptate anterior în Ungaria, Rusia sau Georgia împotriva societății civile. Ce prevede proiectul adoptat de Senat Deși inițiatorii susțin că proiectul urmărește exclusiv creșterea transparenței financiare în sectorul neguvernamental, criticii avertizează că efectele sale reale ar putea fi intimidarea donatorilor, paralizarea administrativă a ONG-urilor și restrângerea indirectă a libertății de asociere. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă Textul legislativ impune asociațiilor și fundațiilor obligații extinse de raportare financiară. ONG-urile ar urma să declare toate sursele de venit, indiferent de proveniență, precum și identitatea completă a persoanelor sau entităților care le susțin financiar. Mai mult decât atât, aceste informații ar urma să fie publicate pe site-ul ANAF, devenind accesibile publicului larg. Inițiatorii proiectului afirmă că măsura este necesară pentru a crește gradul de responsabilitate și transparență al organizațiilor neguvernamentale și pentru a permite cetățenilor să identifice eventuale nereguli sau conflicte de interese. În schimb, opoziția parlamentară, reprezentată de USR, PNL și UDMR, susține că proiectul depășește cu mult limitele transparenței rezonabile și creează un mecanism de presiune asupra societății civile. O lege care divide scena politică Adoptarea proiectului în Senat a evidențiat și o schimbare interesantă în dinamica politică românească. Deși AUR și PSD se află oficial în zone ideologice diferite, votul comun pentru această inițiativă a alimentat speculațiile privind o convergență punctuală în raport cu limitarea influenței ONG-urilor critice. De cealaltă parte, opoziția susține că proiectul creează o prezumție implicită de suspiciune asupra organizațiilor civice. Argumentul central al contestatarilor este că ONG-urile sunt deja obligate să depună situații financiare, rapoarte și documente fiscale conform legislației în vigoare, iar noile cerințe nu adaugă transparență reală, ci introduc mecanisme suplimentare de control și expunere publică. Faptul că atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social au emis avize negative împotriva proiectului a amplificat criticile privind oportunitatea și constituționalitatea măsurilor propuse. Precedentul Ungariei și reacția Uniunii Europene Una dintre cele mai frecvente comparații făcute de juriști și organizațiile civice este cea cu legislația adoptată în Ungaria în perioada guvernării lui Viktor Orbán. În 2017, guvernul de la Budapesta a introdus o lege care obliga ONG-urile ce primeau finanțări externe peste un anumit prag să se înregistreze drept „organizații sprijinite din străinătate” și să publice listele donatorilor. Măsura a fost criticată dur de Comisia Europeană și contestată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. În 2020, CJUE a decis că legea ungară încalcă legislația europeană din mai multe motive fundamentale. Instanța europeană a considerat că stigmatizarea donațiilor externe afectează libera circulație a capitalului în interiorul Uniunii Europene, dar și drepturi fundamentale precum libertatea de asociere, viața privată și protecția datelor personale. Curtea a mai remarcat și existența unui efect de intimidare asupra societății civile, arătând că astfel de măsuri pot crea un climat de neîncredere și ostilitate față de organizațiile independente. În urma presiunilor europene și a riscului unor sancțiuni financiare majore, Ungaria a fost nevoită să abroge legea în 2021. Precedentul Ungariei este relevant nu doar din punct de vedere juridic, ci și financiar. În ultimii ani, Bruxellesul a condiționat accesul Ungariei la anumite fonduri europene de respectarea statului de drept și a independenței societății civile. În cazul în care România ar adopta o legislație considerată incompatibilă cu normele europene, există riscul declanșării unor proceduri similare. Legea „agentului străin” Deși proiectul românesc nu folosește explicit sintagma „agent străin”, numeroși experți afirmă că logica din spatele inițiativei este similară cu cea folosită în Rusia și, mai recent, în Georgia. În Rusia, legea „agentului străin”, adoptată inițial în 2012, obliga ONG-urile care primeau finanțare externă și desfășurau activități considerate „politice” să se înregistreze sub această etichetă. În timp, termenul a devenit un instrument de delegitimare și marginalizare publică a organizațiilor independente. În Georgia, o lege similară a declanșat în 2024 proteste masive de stradă și reacții dure din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite. Criticii proiectului adoptat în Senat susțin că și în România se încearcă inducerea ideii că finanțarea externă sau donațiile private reprezintă, implicit, un motiv de suspiciune. Chiar dacă limbajul folosit este mai tehnic și aparent neutru, efectele pot fi asemănătoare. „Chilling effect” – efectul de descurajare Una dintre cele mai invocate temeri este apariția așa-numitului „chilling effect” – fenomen prin care cetățenii sau companiile evită să mai sprijine anumite organizații de teamă să nu devină ținta unor controale, atacuri publice sau presiuni politice. În state precum Rusia sau Georgia, publicarea registrelor donatorilor a avut efecte directe asupra capacității ONG-urilor de a funcționa. Mulți susținători financiari au preferat să se retragă pentru a evita asocierea publică cu organizații percepute drept incomode pentru putere. În România, criticii proiectului avertizează că publicarea listelor de donatori pe site-ul ANAF poate produce exact același rezultat. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât multe organizații activează în domenii precum anticorupția, drepturile omului, protecția mediului sau monitorizarea instituțiilor statului. Pentru donatori, simpla apariție pe o listă publică poate deveni o sursă de anxietate sau vulnerabilitate. Birocrația ca instrument de presiune O altă critică majoră vizează sarcina administrativă suplimentară impusă ONG-urilor. Organizațiile mici, care funcționează deja cu resurse limitate și personal redus, ar putea fi obligate să investească timp și bani considerabili în raportări detaliate și proceduri birocratice complexe. Reprezentanții societății civile susțin că astfel de măsuri nu afectează doar ONG-urile mari și vizibile, ci mai ales organizațiile locale, mici, care oferă servicii sociale, educaționale sau medicale în comunități vulnerabile. Mai mult, proiectul prevede sancțiuni severe pentru nerespectarea obligațiilor, inclusiv posibilitatea desființării organizațiilor care nu declară complet identitatea donatorilor. Criticii consideră această sancțiune disproporționată și incompatibilă cu principiile unui stat democratic. Reacția societății civile Peste 430 de organizații neguvernamentale au semnat deja o scrisoare deschisă prin care cer respingerea proiectului. Semnatarii susțin că legea transformă raportarea financiară într-un instrument de control politic și creează premisele unei presiuni constante asupra organizațiilor independente. ONG-urile avertizează și asupra problemelor legate de protecția datelor personale. Publicarea identității donatorilor pe site-ul unei instituții fiscale ridică întrebări serioase privind compatibilitatea cu normele europene privind protecția datelor și viața privată. Pentru multe organizații, secretul donației reprezintă un principiu fundamental într-o societate democratică, tocmai pentru a proteja libertatea cetățenilor de a susține cauze civice fără teama unor consecințe sociale sau politice. România și riscul unei coliziuni cu legislația europeană Spre deosebire de Rusia sau Georgia, România este stat membru al Uniunii Europene, iar acest statut implică obligații juridice clare privind respectarea drepturilor fundamentale și a legislației comunitare. Din acest motiv, numeroși juriști consideră că adoptarea definitivă a proiectului în actuala formă ar putea genera rapid litigii la nivel european. În perioada următoare, Camera Deputaților va deveni spațiul central al acestei confruntări politice și juridice.

Haosul de la Cotroceni: Șoșoacă atacă, AUR cere guvernarea, POT vrea occident pro-românesc, PSD și PNL, în război, UDMR e pragmatic
Politică

Haosul de la Cotroceni: Șoșoacă atacă, AUR cere guvernarea, POT vrea occident pro-românesc, PSD și PNL, în război, UDMR e pragmatic

Consultările de la Cotroceni au arătat că aproape toate partidele vor puterea, dar foarte puține sunt dispuse să guverneze împreună. PSD și PNL se exclud reciproc. USR refuză PSD. UDMR exclude AUR. AUR cere guvernare sau anticipate. SOS contestă legitimitatea întregului proces. POT este ambiguu ideologic. În acest moment, președintele Nicușor Dan se află în fața unei ecuații politice extrem de dificile. Orice variantă de guvernare riscă fie să fie fragilă parlamentar, fie să producă costuri electorale uriașe pentru partidele implicate. De la discursuri radicale, la refuzuri categorice În timp ce unele formațiuni au venit cu revendicări explicite privind accesul la guvernare, altele au trasat „linii roșii” ferme privind viitoarele alianțe. Citește și: Grindeanu îl insultă dur pe Ilie Bolojan, dar îl cheamă la negocieri De la discursurile radicale ale opoziției suveraniste până la refuzurile categorice dintre PSD și PNL, consultările au arătat că România intră într-o perioadă de negocieri politice dure, într-un moment în care presiunile economice și bugetare devin tot mai mari. Cele trei direcții conturate Dincolo de declarațiile spectaculoase și de atacurile reciproce, întâlnirile de la Cotroceni au conturat trei mari direcții. În primul rând, lupta pentru legitimitatea viitoarei guvernări. Apoi, competiția pentru definirea „taberei pro-occidentale”. Cea de-a treia, și cea mai importantă: încercarea partidelor de a evita costurile politice ale unei eventuale austerități. Diana Șoșoacă l-ar fi pus pe președinte pe „fugă” Lidera Diana Șoșoacă a fost, din nou, personajul cel mai exploziv al zilei. Eurodeputata a susținut că delegația SOS România a fost „singura care a pus punctul pe i” și a afirmat că președintele Nicușor Dan ar fi „fugit din sală” în timpul discuțiilor. Discursul său a continuat în registrul confruntațional deja consacrat, atacând legitimitatea consultărilor și acuzând încălcări constituționale. Șoșoacă a criticat ordinea invitațiilor la consultări și prezența minorităților naționale, afirmând că articolul 103 din Constituție nu le menționează explicit. „Noi am fost singurii care am pus punctul pe i”, a spus lidera SOS, adăugând că i-a oferit președintelui Constituția României „ca să învețe ce înseamnă Constituția”. Diana Șoșoacă i-a făcut cadou șefului statului și un volum cu propriile declarații politice, spunând că acestea reprezintă „lupta pentru România”. Mai important însă decât spectacolul retoric este mesajul politic transmis de SOS România: contestarea legitimității instituționale și capitalizarea frustrărilor sociale. AUR cere intrarea la guvernare și amenință cu alegeri anticipate Dacă SOS România a mers pe linia contestării radicale, George Simion a încercat să transmită imaginea unui partid pregătit să preia puterea. Liderul AUR a anunțat că formațiunea sa a cerut oficial mandat pentru formarea noii guvernări și că este dispusă să „scoată România din criză”. „Ne asumăm, așadar, intrarea la guvernare și scoaterea României din criză”, a declarat Simion. Mesajul liderului AUR a avut două componente strategice. Prima a fost legitimarea partidului drept principal reprezentant al nemulțumirii populare. Simion a insistat asupra ideii că „jumătate din România” își pune speranțele în AUR și că această parte a electoratului nu mai poate fi ignorată. A doua componentă a fost presiunea pentru alegeri anticipate. Liderul AUR a transmis clar că, dacă actualul Parlament nu poate produce o majoritate funcțională, soluția ar trebui să fie „întoarcerea la popor”. „Dacă în actuala componență a Parlamentului nu vom găsi majoritatea necesară, să ne întoarcem înapoi la popor”, a afirmat George Simion. Logica electorală este evidentă: AUR încearcă să capitalizeze erodarea partidelor tradiționale și să transforme instabilitatea actuală într-un argument pentru resetarea întregii scene politice. În același timp, partidul încearcă să se prezinte nu doar ca forță de protest, ci și ca alternativă de guvernare. POT încearcă să ocupe zona „pro-occidentală, dar pro-românească” Anamaria Gavrilă a avut un discurs mai moderat decât cel al altor partide suveraniste, încercând să poziționeze POT într-o zonă de echilibru între retorica națională și asumarea orientării occidentale. „Vom susține orice formulă pro-occidentală și suntem gata să fim componenta pro-românească din această formulă”, a declarat Gavrilă. Președinta POT a insistat asupra ideii că România are nevoie nu doar de un guvern, ci și de o direcție strategică pe termen lung. În discursul său au apărut teme precum digitalizarea ANAF, sprijinul pentru tineri, antreprenoriat și burse pentru elevii performanți. Spre deosebire de AUR sau SOS, POT a lăsat deschisă posibilitatea colaborării cu aproape orice formațiune, inclusiv PSD sau UDMR, atât timp cât există „proiecte concrete”. Astfel, POT încearcă să se legitimeze drept actor pragmatic, nu exclusiv contestatar. În același timp însă, ambiguitatea ideologică poate fi o vulnerabilitate, într-un Parlament în care polarizarea devine tot mai puternică. Ruptura totală dintre PNL și PSD Cea mai importantă declarație politică a zilei a venit însă din partea Ilie Bolojan. Liderul liberal a anunțat fără echivoc că PNL nu va mai participa la un guvern împreună cu PSD. „Partidul Național Liberal nu va mai susține un guvern și nu va mai participa la un guvern în care se va regăsi și Partidul Social Democrat”, a spus Bolojan. Este, practic, certificatul oficial de deces al formulei PSD-PNL care a dominat politica românească în ultimii ani. Mai mult, Bolojan a exclus inclusiv varianta unui premier tehnocrat susținut de PSD. Discursul liderului liberal a avut și o puternică dimensiune ideologică. El a acuzat marile coaliții că au administrat puterea fără reforme și a vorbit despre „vânzători de iluzii” care au creat așteptări imposibil de susținut bugetar. „A fost o eroare majoră”, a spus liderul PNL despre promisiunile făcute populației în ultimii ani. Bolojan a încercat astfel să repoziționeze PNL drept partidul austerității responsabile și al realismului economic, într-un context în care deficitul bugetar și presiunile europene privind reformele devin tot mai mari. De fapt, mesajul liberalilor pare să fie unul dublu: delimitare de PSD și pregătire pentru o perioadă în care măsurile nepopulare vor deveni inevitabile. PSD încearcă să păstreze controlul negocierilor Replica social-democraților a venit rapid. Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu acceptă un nou guvern condus de Ilie Bolojan. „Nu mai putem avea un guvern cu Ilie Bolojan prim-ministru”, a declarat liderul PSD. Argumentul invocat de Grindeanu a fost atât consultarea internă din partid, cât și votul moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan. PSD încearcă astfel să evite scenariul în care liberalii ar capitaliza politic imaginea reformistă și anti-risipă promovată de Bolojan. În același timp, social-democrații încearcă să rămână pivotul oricărei viitoare majorități, fără să își asume costul unei alianțe cu partidele radicale. Grindeanu a insistat și asupra unei alte „linii roșii”: excluderea unei alianțe care să includă partide considerate în afara zonei pro-occidentale. Această poziționare sugerează că PSD încearcă să transmită atât către electoratul intern, cât și către partenerii europeni, că rămâne garantul stabilității geopolitice a României. USR refuză orice formulă cu PSD Dominic Fritz a avut una dintre cele mai tranșante poziții ale zilei. Liderul USR a spus că partidul său nu poate guverna alături de PSD și că, dacă social-democrații vor forma o majoritate, USR va merge în opoziție. „PSD a blocat, a șantajat și tocmai de aceea nu vedem cum am putea face, într-un guvern comun cu PSD, reformele pentru un stat mai suplu”, a declarat Fritz. USR a respins și ideea unui guvern tehnocrat, argumentând că acesta ar rupe legătura dintre responsabilitatea politică și putere. În realitate, poziția USR arată dificultatea partidului de a găsi un echilibru între identitatea reformistă și necesitatea compromisurilor politice. După experiențele anterioare de guvernare, partidul pare decis să evite orice formulă în care ar putea deveni partener minor într-o coaliție dominată de PSD. UDMR, rolul mediatorului pragmatic În contrast cu discursurile radicale și cu veto-urile reciproce, Kelemen Hunor a adoptat tonul cel mai pragmatic. Liderul UDMR a insistat asupra nevoii unei majorități parlamentare „transparente și solide” și a avertizat că un guvern minoritar nu ar putea supraviețui. „Varianta cea mai corectă ar fi să existe în spatele Guvernului o majoritate parlamentară transparentă și solidă”, a declarat Kelemen Hunor. UDMR a exclus însă susținerea unui guvern sprijinit de AUR și a transmis că preferă o soluție politică asumată, nu una improvizată. Interesant este că Hunor a sugerat că prima nominalizare de premier ar putea eșua și că abia „la a doua încercare” s-ar putea contura o majoritate. UDMR anticipează, astfel, negocieri lungi și complicate.

PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă
Politică

PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă

Senatorii PSD, AUR și PACE au votat, luni, o lege care prevede posibilitatea dizolvării ONG-urilor care nu fac publice numele persoanelor care au făcut donații. Inițiativa aparține AUR. Ungaria a fost sancționată de Uniunea Europeană pentru o speță similară. Guvernul condus atunci de Viktor Orban a pierdu un proces la Curtea de Justiție a UE, apreciind că „Ungaria a introdus restricții discriminatorii și nejustificate atât în privința organizațiilor în cauză, cât și a persoanelor care le acordă un asemenea ajutor”.  Citește și: PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier Consiliul Legislativ și Consiliul Economic Social au avizat negativ inițiativa AUR.  Totuși, Senatul este prima cameră sesizată, decizia finală aparține Camerei Deputaților.  AUR și PSD ignoră decizia Curții de Justiție a UE și avizele negative de la CES și Consiliul Legislativ „M-ar interesa şi pe mine să ştiu cine sunt cei care se opun şi intentează procese care durează ani de zile pentru anularea unor autorizaţii de construcţie a unor hidrocentrale. Ar fi foarte interesant să vedem cine sunt finanţatorii celor două organizaţii neguvernamentale care au atacat în instanţă construcţia de hidrocentrale în România”, a declarat senatorul AUR Petrișor Peiu.  „Nu eu am făcut proiectul de lege, l-am semnat, cum l-au semnat toţi colegii parlamentari. Dar, v-am dat un exemplu de ce ar fi bună transparentizarea finanţării ONG-urilor. Bănuiesc că toate aceste ONG-uri fac tot ce fac în numele transparenţei şi eu cred că toate companiile şi toate persoanele adulte din România salută transparenţa”, s-a justificat senatorul AUR.  Proiectul AUR prevede că ONG-urile au obligaţia de a întocmi anual o listă care să „evidenţieze toate veniturile şi sursele de finanţare ale acestora, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice şi juridice". „Declarația se depune la structurile teritoriale ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscală odată cu situațiile financiare anuale și se publică într-o secțiune specială pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală. Publicarea se face cu protejarea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice, cu excepţia numelui”. Nerespectarea publicării numelui donatorilor „atrage suspendarea de drept a activității persoanei juridice până la momentul conformării, dar nu mai mult de un an, după care aceasta este dizolvată de drept”. Senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș (PNL) a luat cuvântul în nume personal spunând că nu susține proiectul nu pentru că se opune transparenței, ci pentru că ONG-urile au nevoie de „independență de mișcare și acțiune” și a dat exemplul ONG-urilor care luptă împotriva traficului de droguri și a traficului de persoane unde „rețelele chiar urmăresc donatarii pentru a-i pedepsi și cred că este incorect să-i susținem pe cei care vor să pună presiune”. Din partea PSD-ului nu a luat cuvântul niciun reprezentant, dar senatorii social-democrați au votat pentru adoptarea propunerii de lege.

Delia Velculescu, posibil premier tehnocrat, este adepta măsurilor economice criticate de PSD și AUR
Politică

Delia Velculescu, posibil premier tehnocrat, este adepta măsurilor economice criticate de PSD și AUR

Mai multe publicații susțin că Delia Velculescu, acum director adjunct și șefă a misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Africa de Sud, va fi propusă de Nicușor Dan ca viitor premier tehnocrat. Însă măsurile propuse de ea în țări în care a condus misiunile FMI - Grecia, Slovenia și Cipru - arată că Velculescu este o adeptă a privatizărilor majore, inclusiv porturi, aeroporturi, energie sau căi ferate.  Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Ea nu este o susținătoare necondiționată a creșterii taxelor. În declarațiile publice, ea vorbește mai mult despre modalitățile de îmbunătățire a sistemelor fiscale decât despre susținerea fără rezerve a unor majorări semnificative de impozite, punând accentul pe lărgirea bazei de impozitare, îmbunătățirea colectării și evitarea măsurilor care afectează creșterea economică sau generațiile viitoare. Velculescu a promovat privatizări majore ale companiilor de stat în Grecia, Slovenia și Cipru „Privatizarea reprezintă una dintre aceste surse de finanțare fără îndatorare, care poate aduce beneficii nu doar financiare, ci și economice, în sensul că poate conduce la servicii mai bune și costuri mai mici pentru consumator, eliminând în același timp necesitatea unui sprijin direct sau indirect din partea contribuabililor. Modalitățile de privatizare trebuie adaptate la circumstanțele specifice. De exemplu, monopolurile ar trebui reglementate în mod corespunzător, interesele publice trebuie luate în considerare în mod adecvat, iar serviciile pot fi separate pentru a răspunde nevoilor specifice ale pieței. În cele din urmă, succesul unui program de privatizare depinde de modul în care acesta își atinge obiectivele”, arăta ea, în 2013, într-o publicație cipriotă. În Cipru, unde a ocupat funcția de șefă a misiunii FMI, programul viza în mod explicit privatizarea a trei mari întreprinderi cu capital mixt: Autoritatea pentru Energie Electrică din Cipru (EAC). Autoritatea pentru Telecomunicații din Cipru (CyTA). Autoritatea Portuară din Cipru. În Grecia, sub conducerea ei, în calitate de șefă a misiunii FMI, a dus la o serie amplă de privatizări legate de condițiile impuse de FMI și UE, printre care: Vânzarea unei participații de 51% din Autoritatea Portuară din Pireu către COSCO (finalizată în 2016). Vânzarea unei participații de 67% din Autoritatea Portuară din Salonic către un consorțiu privat. Concesionarea pe 40 de ani a 14 aeroporturi regionale către Fraport. Privatizarea operatorului feroviar de stat TRAINOSE. Vânzarea planificată a participațiilor la Public Power Corporation (PPC, principalul furnizor de energie electrică), Aeroportul Internațional din Atena, DESFA (rețeaua de gaze naturale), OTE (telecomunicații) și concesiuni portuare suplimentare prin intermediul Fondului de Dezvoltare a Activelor Republicii Elene (HRADF). În Slovenia, echipa ei a cerut privatizarea a 15 companii de stat și reducerea prezenție statului în bănci.  În Cipru, Grecia și Africa de Sud, strategia ei a fost următoarea: recurgerea la măsuri fiscale și de cheltuieli punctuale sau concentrate la începutul perioadei pentru a opri hemoragia, urmată de o orientare din ce în ce mai puternică către raționalizarea cheltuielilor (în special în ceea ce privește pensiile și programele ineficiente) și reformele structurale (pensii, stabilirea salariilor, întreprinderile de stat, administrația fiscală, piețele muncii și ale produselor) pentru a restabili creșterea economică și sustenabilitatea datoriei. 

AUR merge la Cotroceni pentru formarea Guvernului. Cum și-a modificat Simion strategia în ultimii ani
Politică

AUR merge la Cotroceni pentru formarea Guvernului. Cum și-a modificat Simion strategia în ultimii ani

AUR a anunțat că va participa luni la consultările convocate de președintele României, la Palatul Cotroceni, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Reprezentanții formațiunii susțin că merg la discuții „în numele cetățenilor” care au acordat partidului milioane de voturi la alegeri. În ultimii doi ani, discursul lui George Simion și al liderilor AUR a oscilat între refuzul alianțelor tradiționale, apelul la alegeri anticipate și condiționarea intrării la putere de obținerea unui control real asupra viitorului Executiv. AUR cere consultări „reale, efective și loiale” Potrivit deciziei Biroului Național de Conducere al AUR, delegația care va participa la consultări va fi formată din liderul partidului, George Simion, prim-vicepreședintele Dan Dungaciu și liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Citește și: Românii nu mai vor să împrumute statul: gradul de subscriere la titlurile Fidelis s-a prăbușit - presă. Ratingul României este la un pas de junk Într-un comunicat transmis înaintea întâlnirii de la Cotroceni, AUR afirmă că discuțiile dintre președinte și partidele parlamentare nu trebuie transformate într-o simplă formalitate constituțională. „Ne dorim ca aceste consultări să fie reale, efective şi loiale, nu o formalitate juridică. Partidele chemate la consultări trebuie să poată prezenta poziţia lor, soluţia politică pe care o propun şi condiţiile în care pot susţine sau participa la formarea unui Guvern”, a transmis formațiunea. Reprezentanții partidului au subliniat că AUR este „al doilea partid parlamentar” și consideră că șeful statului are obligația de a respecta reprezentarea democratică rezultată din vot. „AUR este al doilea partid parlamentar şi reprezintă voinţa exprimată prin vot de milioane de români. Preşedintele este obligat să respecte procedura constituţională, rolul Parlamentului şi principiul reprezentării democratice”, se arată în comunicat. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan AUR susține că președintele Nicușor Dan nu ar trebui să excludă din start anumite formațiuni parlamentare din procesul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern. Potrivit partidului, atribuțiile constituționale ale șefului statului trebuie exercitate după consultări și în funcție de configurația parlamentară. „Preşedintele are o marjă de apreciere în desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, dar această apreciere este manifestată după consultări, nu înaintea lor. Ea trebuie exercitată în funcţie de configuraţia parlamentară, de posibilitatea formării unei majorităţi şi de rezultatul consultărilor prevăzute de art. 103 din Constituţie”, afirmă reprezentanții AUR. Formațiunea acuză că o eventuală excludere anticipată a unui partid parlamentar important ar transforma președintele într-un „actor politic partizan”. „Când exclude anticipat un partid parlamentar relevant, înainte de consultările oficiale, preşedintele abandonează rolul de mediator şi se poziţionează ca actor politic partizan”, transmite partidul. AUR: „Președintele nu poate mima consultările” În comunicat, liderii AUR insistă că procedura constituțională pentru desemnarea premierului nu poate fi redusă la o decizie deja stabilită înaintea discuțiilor oficiale cu partidele parlamentare. „Preşedintele trebuie să parcurgă procedura prevăzută de art. 103 din Constituţie cu bună-credinţă instituţională, nu cu soluţia deja stabilită şi anunţată public înaintea consultărilor”, arată formațiunea. AUR mai susține că votul exprimat de cetățeni nu poate fi ignorat în procesul politic. „Într-un stat democratic, partidele parlamentare nu pot fi eliminate anticipat dintr-o procedură constituţională printr-o declaraţie politică a preşedintelui”, se mai precizează în document. Reprezentanții partidului afirmă că Legea fundamentală nu permite folosirea desemnării premierului ca „instrument de excludere politică prestabilită”. „Preşedintele nu poate mima consultările, nu poate ignora reprezentarea parlamentară şi nu poate reduce votul românilor la o realitate convenabilă doar atunci când confirmă propria sa opţiune politică”, susține AUR. AUR între opoziție, anticipate și tentația guvernării Din 2024 până în prezent, poziția AUR față de intrarea la guvernare a oscilat între trei registre: pregătirea declarativă pentru preluarea puterii, refuzul unei coaliții clasice cu PSD-PNL și condiționarea participării la guvernare de un premier propriu sau de alegeri anticipate. În august 2024, George Simion încerca să transmită ideea unui partid pregătit să guverneze. AUR și-a prezentat atunci „guvernul alternativ”, iar Simion declara: „Avem desemnați cei 11 miniștri pe care AUR îi propune pentru viitorul cabinet” și explica faptul că vrea „să explicăm oamenilor cine implementează Planul Simion de guvernare”. Era o poziționare de partid care nu mai voia să fie perceput doar ca forță de protest, ci ca formațiune capabilă să ofere miniștri, program și premier. În același timp, raportarea la PSD a rămas o linie sensibilă. În 2024, Simion excludea alianța cu social-democrații, fiind citat ulterior cu formula că nu va „bate palma cu PSD” și că este capabil „să termine cu PSD în România”. Această promisiune a devenit importantă în 2026, când AUR și PSD au ajuns să susțină împreună moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. În aprilie 2026, Simion a încercat să delimiteze colaborarea punctuală de o alianță politică. „Nu avem ce să discutăm în acest moment despre o coaliție de guvernământ cu PSD”, spunea el, adăugând că nu există „nicio alianță” și „nicio coaliție cu PSD-ul”. Totuși, întrebat dacă poate garanta că AUR nu va intra niciodată într-o coaliție cu PSD, răspunsul a fost: „niciodată să nu spui niciodată”. Formula a marcat o schimbare clară de ton: de la refuz categoric la ambiguitate tactică. Între obiectiv tactic și strategie Petrișor Peiu a formulat cel mai clar diferența dintre obiectivul tactic și strategia AUR. La TVR, el a spus că înțelegerea cu PSD era „pentru redactarea, depunerea și votarea unei moțiuni de cenzură”, nu pentru o guvernare comună. „De aici încolo strategiile noastre se despart”, a explicat Peiu, precizând că AUR preferă „fie alegerile la termen, fie alegerile anticipate”. Așadar, AUR nu se prezenta atunci ca partid dornic să intre imediat într-o formulă de coaliție, ci ca partid care urmărea căderea guvernului și, ideal, anticipate. Poziționarea lui Dungaciu Aceeași linie apare și la Dan Dungaciu. La începutul lunii mai 2026, el spunea că AUR „nu vrea să ajungă la putere” în acel moment, deoarece nu are ponderea necesară „să poată impune un program de guvernare”. Declarația este importantă fiindcă mută accentul de pe simpla participare la guvernare pe controlul efectiv al direcției politice. Bolojan cade, Simion schimbă discursul După căderea Guvernului Bolojan, discursul s-a schimbat din nou. George Simion a afirmat că AUR ar intra la guvernare, dar cu o condiție centrală: premierul să fie nominalizat de AUR. „Am intra la guvernare pentru români, nu voi nominaliza partide”, a spus el, adăugând: „Ne interesează un premier nominalizat de AUR”. Cu alte cuvinte, AUR nu respingea guvernarea, dar refuza rolul de anexă parlamentară. Petrișor Peiu a fost la fel de tranșant: AUR nu va susține din Parlament un guvern din care nu face parte. „Noi, ca partid AUR, nu vom susține niciodată un guvern din care nu facem parte”, a declarat el. Argumentul său a fost că „niciun partid serios nu poate să facă asta”. Această poziție exclude varianta unui sprijin parlamentar fără asumare guvernamentală. Dan Dungaciu a dus formula până la capăt, afirmând: „Nu votăm niciun guvern din care nu facem parte, nu susținem niciun guvern din care AUR nu face parte”. Într-o altă intervenție, el a spus că lucrurile „nu pot să funcționeze așa într-o democrație normală” și a respins ideea ca președintele să decidă informal cine are dreptul să guverneze. Negociere flexibilă Interesant este că Peiu s-a delimitat și de ideea guvernului din umbră din 2024. În mai 2026, Peiu declara: „Partidul AUR a avut la un moment dat un guvern alternativ, eu m-am opus acestei idei, mă opun în continuare.” Declarația reflectă, în fapt, o repoziționare internă: de la vitrina de miniștri pregătiți la o negociere mai flexibilă, dar condiționată de putere reală.

Nicușor Dan, atacat dur de Cristian Ghinea și Euractiv: suporter MAGA, protejează AUR
Politică

Nicușor Dan, atacat dur de Cristian Ghinea și Euractiv: suporter MAGA, protejează AUR

Președintele Nicușor Dan este criticat dur pe site-ul de știri Euractiv, într-un articol intitulat „Dan, președintele României: De la erou al UE la zero MAGA-style”. Articolul, deși are și opinii ale unor comentatori care explică situația în care se află șeful statului român, este centrat în jurul declarațiilor critice ale senatorului USR Cristian Ghinea. Acesta are o lungă istorie de conflicte cu Nicușor Dan, iar recent a scris despre șeful statului că este „dezamăgitor, lamentabil și stupid”.  Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Euractiv crede că AUR are relații la Washington, deși partidul a boicotat solicitarea SUA de a folosi Kogălniceanu „Ghinea a afirmat că Dan «curtează mișcarea MAGA în detrimentul relației noastre viitoare cu SUA după ce mișcarea MAGA își va înceta activitatea». Eticheta «MAGA» a fost repetată și în mass-media progresistă, care l-a susținut cel mai puternic pe Dan în trecut. Surse politice din București afirmă, de asemenea, că Dan a evitat atacurile directe la adresa AUR din cauza legăturilor acesteia cu aliații lui Trump de la Washington”, susține Euractiv. „Dan a păstrat tăcerea în timpul votului de neîncredere care a dus la căderea guvernului Bolojan, printr-o alianță punctuală între Partidul Social-Democrat (PSD) de stânga și AUR. În timp ce Dan a insistat că își păstrează neutralitatea în calitate de președinte independent, foștii săi aliați l-au acuzat că face concesii forțelor populiste. «Președintele a fost ales pe o tendință pro-UE și ca o respingere a extremei drepte, dar are o politică bizară de conciliere și ne ia pe noi, tabăra pro-UE, ca pe ceva de la sine înțeles», a spus Ghinea, al cărui USR a făcut parte din coaliția lui Dan până săptămâna trecută”, mai scrie Euractiv.  Însă sociologul Remus Ștefureac și politologul Cristian Pîrvulescu îl apără pe Nicușor Dan.  „Critica potrivit căreia Dan ar fi tot mai favorabil față de AUR este «absurdă» și «promovată de persoane care vizează alegerile din 2028», a declarat Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul Universității Naționale de Studii Politice și Administrație Publică”, mai relatează Euractiv.  „Dl Nicuşor Dan suferă de sindromul de «Mesia din debara». Îl ştiu foarte bine de la USR. El stă într-o debara şi este un fel de Mesia. Nu vorbeşte cu nimeni, nu dă telefoane, nu răspunde la telefoane şi dă bule”, afirma Cristian Ghinea în aprilie 2021.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră