luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: aur

277 articole
Politică

AUR, racolări importante de Valentine's Day

AUR, racolări importante de Valentine's Day. Deputatul PSD Marius Ostaficiuc și medicul Tudor Ciuhodaru, fost PSD, au fost prezentaţi miercuri oficial de către George Simion, şeful partidului, ca fiind membri ai partidului. AUR, racolări importante de Valentine's Day "De Ziua Îndrăgostiţilor avem o surpriză pentru cuplul minune Nicu-Marcel: peste 150 de primari, viceprimari, consilieri locali şi judeţeni din PNL şi PSD au venit alături de noi, în semn de protest faţă de negocierile pentru comasarea alegerilor", a transmis Simion. Citește și: Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC O parte din ei au participat la conferinţa de presă susţinută de AUR în faţa Parlamentului. Informația că Marius Ostaficiuc își pregătește plecarea din PSD circulă în culisele politice locale de puțină vreme. Continuarea, în Ziarul de Iași.

AUR, racolări importante de Valentine's Day (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC. 314 tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint - atât au estimat canadienii de la Roșia Montană Gold Corporation că ar putea extrage timp de 16 ani din zăcământul aurifer de la Roșia Montană din Munții Apuseni. Aurul valorează mult, dar e în pământ Doar valoarea aurului se ridică astăzi la aproape 19 miliarde de euro, la care se adaugă peste un miliard de euro pentru argint. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Chiar dacă au făcut studii timp de nouă ani, în perioada 1997 – 2006, reprezentanții RMGC susțin că valoarea întregului zăcământ nu este exactă. Aceștia nu exclud ca întreaga cantitate de aur și argint să crească substanțial. La Roșia Montană există și alte tipuri de metale, dar acestea nu pot fi exploatate și valorificate economic pentru că se află în concentrații prea mici. De la romani la Frank Timiș Zăcământul de aur de la Roșia Montană a fost exploatat timp de aproape 2.000 de ani. După 1989, mina a fost închisă. Apoi a venit controversatul afacerist Frank Timiș. Acesta a avut nevoie de doi ani pentru a pune mâna pe aurul de la Roșia Montană. În anul 1997, statul român, prin Regia Autonomă a Cuprului Deva, rebotezată Minvest SA, s-a asociat cu Gabriel Resources Limited, firma lui Frank Timiș, pentru a fonda societate mixtă Euro Gold Resources SA. Noua societate, la care statul este acționar cu 19,31%, și-a schimbat denumirea în Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) în anul 2001. Un gram și jumătate de aur la o tonă de munte Între timp, canadienii au explorat îndeaproape zăcământul aurifer de la Roșia Montana. Datele făcute publice de aceștia arată că de la Roșia Montană s-ar putea extrage 215 milioane tone de minereu cu un conținut mediu de 1,46 g/t aur şi 6,9 g/t argint. Adică în jur de 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint. "Calculul de rezerve se bazează pe un program foarte elaborat de cercetare în urma căruia s-au prelevat 191.320 de probe din foraje, reţele subterane şi de la suprafaţă. Am putea spune că acest zăcământ se cunoaşte în cel mai mic detaliu şi totodată că este cel mai extins program de cercetare a unui zăcământ care s-a realizat vreodată în România. Fiecare metru probat a fost analizat pentru aur și argint. Baza de date, care conţine peste 400.000 de analize, a fost verificată de experţi independenţi, atât din România cât şi din străinătate", conform informațiilor făcute publice de reprezentanții RMGC. Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC Prețul aurului pe bursele internaționale este în continuă creștere. Ultimele date arată că un gram de aur se tranzacționează cu aproximativ 60 euro. La uncie, aurul atinge în această perioadă un preț în jur de 1.860 de euro. În cazul în care întreaga cantitate de aur de la Roșia Montană ar fi vândută la prețul zilei, Roșia Montană Gold Corporation ar încasa nu mai puțin de 18,8 miliarde euro. Argintul este mult mai ieftin pe piețele internaționale, deși foarte mulți au început să investească în acest metal prețios. Pe piețe internaționale se tranzacționeză în prezent cu 663 de euro kilogramul. Dacă ar fi vândută și întreaga cantitate de argint, adică cele 1.480 tone estimate a fi conținute în zăcământul de la Roșia Montană, RMGC ar obține încă 982 milioane de euro. Cumulat, Roșia Montană Gold Corporation ar obține în jur de 20 de miliarde de euro pe aurul și argintul de la Roșia Montană. Statului român i-ar reveni 19,31% din profitul obținut după scăderea cheltuielilor. Iar cheltuielile miniere nu sunt deloc mici. Pe de altă parte, RMGC trebuie să plătească și redevență în valoare de 6% din cantitatea de aur scoasă. Adică, raportat la 20 de miliarde de euro, ar fi vorba de 1,2 miliarde de euro din redevențe. Dar, atenție, redevențele ar fi încasate numai din momentul scoaterii primului gram de aur, anual. Metale (prea) rare Care este cantitatea reală de aur și argint în zăcământul de la Roșia Montană nu se știe cu exacitate, chiar dacă au fost prelevate 191.320 de probe. Pe site-ul RMGC au fost postate întrebările puse de cetățeni în urma unor dezbateri publice. Reprezentanții companiei au răspuns la una dintre întrebări că "zăcământul Roşia Montană prezintă un bun potenţial de creştere a resurselor şi rezervelor cunoscute, dar pentru promovarea acestora la un grad ridicat de cunoaştere este necesară efectuarea unor programe de cercetare adiţionale, care trebuie sa obţină avizul de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale". Aceleași probe din foraje arată că la "Roşia Montană nu se cunosc alte metale, pe lângă aur şi argint, în concentraţii suficient de importante pentru a fi exploatate şi valorificate economic". Reprezentanții RMGC susțin că "acestă afirmaţie este susţinută de datele obţinute în urma analizării a 47 de elemente şi efectuării a numeroase studii petrografice. Precizăm că în cea mai mare parte concentraţiile de elemente se încadrează în fondul natural al scoarţei terestre: U (1,43 ppm conţinut mediu la Roşia Montană faţă de 3,7 ppm în scoarţa terestră), Th (6,07 ppm faţă de 18 ppm), Sr (95,4 ppm faţă de 125 ppm), Mo (1,27 ppm faţă de 1,5 ppm), In (0,05 ppm faţă de 0,1 ppm), Ge (0,21 ppm faţă de 1,5 ppm) etc.".

Podul de la Brăila, garantat AUR (sursa: Faceboo/Enache Ionut-Cristian, Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Podul de la Brăila, garantat AUR

Podul de la Brăila, garantat AUR. Compania italiană Webuild, fostă Astaldi, nu a respectat rețeta asfaltului și tehnologia de turnare a acestuia pe podul suspendat de la Brăila. Iar blocurile de ancoraj sunt pline de fisuri și infiltrații ale apei. Obligația sesizării în fază incipientă a tuturor neregulilor la această lucrare de peste 2,5 miliarde lei îi revine lui Cristian Enache, fost șef al AUR Prahova, desemnat responsabil de proiect de conducerea CNAIR încă din anul 2018. Citește și: EXCLUSIV Fiul unei membre din comisia CNAIR de licitație pentru podul de la Brăila, angajat la terminarea facultății de constructorul podului ca responsabil de calitatea lucrării La solicitarea DeFapt.ro, Cristian Enache a declarat că problemele cu asfaltul sunt "insignifiante" dacă sunt raportate la valoarea totală a proiectului. Cu toate acestea, angajatul CNAIR susține că asfaltul turnat, conform testelor, era în conformitate cu toate standardele în vigoare, deși, în urma unei expertize, s-a constat contrariul. Responsabil de proiect din 2018 Cristian Enache a fost desemnat responsabil de proiectul "Podul suspendat de la Brăila" de la începutul anului 2018 de către conducerea CNAIR. Din această postură, Enache trebuia să știe de toate problemele ivite pe șantier. Și anume: dacă materialele folosite de antreprenor corespund standardelor de calitate, care este frecvența testelor, ce lucrări sunt prost făcute, etc. La constatarea celei mai mice erori sau nereguli, Enache era obligat să o raporteze managerului de proiect. Adică superiorului său din cadrul CNAIR. Enache: Problemele "nu sunt chiar așa grave" DeFapt.ro l-a întrebat pe Cristian Enache dacă a raportat conducerii CNAIR problemele apărute la podul suspendat de la Brăila. Enache nu a stat pe gânduri și a răspuns: "Da, dar nu știu despre ce probleme vorbiți. Problemele care apar și prin presă? Da, toată lumea știe despre ele. Dar nu sunt probleme foarte mari. Nu sunt chiar așa de grave.". Chiar dacă a încercat să minimalizeze neregulile constatate după inaugurarea podului, Cristian Enache a spus că nu este normal să existe fisuri în asfalt și infiltrații de apă. "Raportat la valoarea de contract acceptată, valoarea uzurii este foarte mică. Este insignifiantă. Are o valoare foarte mică și este o greseală a antreprenorului, nu a companiei (CNAIR – n.r.). Sunt făcute revendicări în sensul acesta. Beneficiarul a făcut revendicări", a spus Cristian Enache, încercând o nouă minimalizare a dezastrului de la Brăila. Asfaltul a fost prost, laboratoarele au zis că e bun Legat de deterioarea asfaltului și de fisurile apărute în acesta după inaugurarea podului, Cristian Enache a precizat că a raportat aceste nereguli atunci când au apărut. O expertiză realizată ulterior arăta că rețeta folosită de constructorul Webuild pentru mixturile bituminoase nu a fost una corectă. Cristian Pistol, șeful CNAIR, declara în noiembrie 2023 că "antreprenorul și supervizorul lucrării nu au respectat rețeta, nu au respectat producerea și așternerea așa cum ar fi trebuit". Întrebat cum de nu a sesizat că firma Webuild nu a respectat rețeta pentru mixturi bituminoase, Cristian Enache a menționat că a verificat calitatea materialelor folosite. "Avem laboratoarele din șantier. Testele făcute la acel moment confirmau că materialele sunt în conformitate cu standardele în vigoare", a spus acesta. Podul de la Brăila, garantat AUR La aproape doi ani după ce a devenit responsabil de proiectul "Podul suspendat de la Brăila", Cristian Enache a candidat pentru un post de consilier local la Tinosu, o localitate din județul Prahova, din partea AUR. Inițial, a deținut funcția de vicepreședinte al filialei AUR Prahova. Apoi, din noiembrie 2021, a preluat funcția de președinte al AUR Prahova de la Mihai Cucu. Potrivit filialei prahovene a AUR, "Cristian Enache nu mai ocupă funcția de Coordonator al filialei județene Prahova a Alianței pentru Unirea Românilor din data de 01.06.2023". În cadrul unei conferințe de presă din martie 2023, Cristian Enache a criticat autoritățile care sunt permisive cu antreprenorii străini. "Antreprenorii străini vin cu partea de management și subcontractează lucrările altor firme, la care se adaugă lipsa forței de muncă și mobilizarea în cadrul șantierului", a spus Cristian Enache făcând referire la contractele atribuite de CNAIR, dar fără a menționa direct numele companiei de stat care îi plătește anual un salariu de aproape 100.000 de lei. Întrebat de DeFapt.ro despre vechimea sa în AUR, Enache a închis telefonul.

 Ponta are cotă de încredere mai mare decât Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Ponta are cotă de încredere mai mare decât Ciolacu

Un sondaj INSCOP arată că Victor Ponta are cotă de încredere mai mare decât șeful său de la Guvern, premierul Marcel Ciolacu, iar Diana Șoșoacă l-a depășit pe George Simion. Pe de altă parte, sondajul arată că peste jumătate dintre cei chestionați nu au auzit de Cătălin Drulă. Citește și: Nicuşor Dan: Am încredere că publicul de dreapta va vota împotriva PSD; la alegeri cu un tur, doi candidaţi contează Sondajul a fost realizat de INSCOP la comanda News.ro în perioada 16 - 24 ianuarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului este de 1.100 de persoane, iar eroarea de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%. Ponta are cotă de încredere mai mare decât Ciolacu Scretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană şi primarul Clujului Emil Boc au peste 30% cotă de încredere în rândul românilor, urmaţi de fostul premier Victor Ponta - 24,1%, de liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu - 20,5%, Gabriela Firea, Cristian Diaconescu, Diana Şoşoacă, George Simion, Nicolae Ciucă şi Cătălin Drulă. Klaus Iohannis este personalitatea cu cea mai mare notorietate dintre numele testate, 98.9% dintre respondenţi declarând că au auzit de el. Şeful statului este urmat de: Diana Şoşoacă cu o notorietate de 96.7%, Victor Ponta cu 95.7%, Marcel Ciolacu cu 93.9%, Gabriela Firea cu 91.7% şi Emil Boc cu 90.7%. 89.6% dintre cei intervievaţi spun că au auzit de Mircea Geoană, 84.4% că au auzit de liderul liberal Nicolae Ciucă şi 82.3% de liderul AUR George Simion. Cristian Diaconescu beneficiază de o notorietate de 68.2%, liderul USR Cătălin Drulă de 43.6%, iar Remus Pricopie 23.5%. „În acest clasament, obsevăm că doar doi lideri politici trec pragul de 30% încredere foarte multă şi destul de multă. Atât Mircea Geoană, cât şi Emil Boc revin după perioade grele de prăbuşire politică, ambii trecând prin procese consistente de reinventare, departe de scena politică naţională, unul performând pe scena internaţională, iar celălalt în administraţia locală. Acest lucru confirmă faptul că majoritatea românilor sunt foarte exigenţi faţă de actualii lideri de partide politice, aflaţi în prim-planul dezbaterii publice, preferând în schimb personalităţi mai puţin active în politica naţională, dar cu rezultate în domeniile lor de activitate”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Pensionarul special Coarnă și-a dat demisia din AUR Foto: Facebook
Politică

Pensionarul special Coarnă și-a dat demisia din AUR

Pensionarul special Dumitru Coarnă și-a dat demisia, cu scandal, din AUR: „Împreună cu colegii din AUR Călărași am decis, în unanimitate, să demisionăm din partid”, a scris, pe Facebook, fostul lider al unui sindicat al polițiștilor.În 2020, el a fost ales deputat pe listele PSD. Citește și: Nicuşor Dan: Am încredere că publicul de dreapta va vota împotriva PSD; la alegeri cu un tur, doi candidaţi contează În 2022, Coarnă a demisionat din PSD, iar în iunie 2023 a început să activeze în grupul parlamenta al AUR. El este pensionar special, având o pensie anuală de peste 65.000 de lei, la 59 de ani. Pensionarul special Coarnă și-a dat demisia din AUR „Împreună cu colegii din AUR Călărași am decis, în unanimitate, să demisionăm din partid! Motivele acestei decizii sunt: 1. Nerespectarea prevederilor legii partidelor politice (14/2003) de către conducerea națională a partidului; 2. Nerespectarea statutului AUR de către conducerea centrală; 3. Refuzul de a înființa filiale județene”, a scris Coarnă, pe Facebook. Conducerea AUR a reacționat, tot pe Facebook. AUR sugerează că Dumitru Coarnă sifona banii colectați din adeziuni „Referitor la situația domnului Dumitru Coarnă facem următoarele precizări: Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) funcționează în baza prevederilor legale și a statutului partidului votat în cadrul Congresului. Acestea trebuie respectate de toți membrii AUR, indiferent de funcția pe care o ocupă. În cazul județului Călărași și al domnului Dumitru Coarnă, în cadrul forurilor de conducere ale partidului i s-a solicitat acestuia să prezinte în original și scanate adeziunile realizate la filiala AUR Călărași. De asemenea, domnul Dumitru Coarnă a realizat, fără acceptul conducerii partidului sau al departamentului financiar, documente financiare care nu sunt în evidența partidului. Domnia sa a refuzat să răspundă tuturor solicitărilor venite din partea conducerii centrale a partidului, să transmită adeziunile, dar și să respecte cadrul legal și statutar al partidului cu privire la activitățile financiare, iar pe cale de consecință, în data de 29 ianuarie, i s-a transmis că nu mai are nicio calitate de reprezentare în partidul AUR. Ca urmare a refuzurilor repetate, domnului Coarnă i s-a transmis în această săptămână și fizic o somație cu privire la aceste aspecte. Domnia sa a refuzat să primească reprezentanții Secretariatului General al AUR, dându-i afară dintr-un sediu paralel pe care îl crease pentru AUR Călărași. Domnul Coarnă a încercat, pe parcursul activității sale din ultimele luni, să introducă în AUR Călărași toate mecanismele toxice de funcționare pe care a încercat să le aplice și în celelalte formațiuni din care a plecat sau a fost înlăturat. Acesta a refuzat orice promovare a oamenilor pe bază de meritocrație, creând un sistem în care a ținut adeziunile și partea financiară pe persoană fizică”, susține AUR. Coarnă a făcut parte dintr-un grup de patru parlamentari care s-au întâlnit cu ambasadorul Rusiei, Valery Kuzmin, pe tema „Memoriului privind Neutralitatea României, Pacea de la Bucureşti”. Din delegaţie au mai făcut parte senatoarea Diana Şoşoacă şi deputaţii Mihai Lasca şi Francisc Tobă.

Explicația pentru care PSD și PNL vor să comaseze localele cu alt set de alegeri (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Explicația PSD și PNL vor comaseze localele cu alt set de alegeri

Explicația pentru care PSD și PNL vor să comaseze localele cu alt set de alegeri: cele două partide controlează, împreună, circa 80% dintre primari. Prin comasarea localelor cu alt set de alegeri, liderii celor două partide speră ca primarii aflați în competiție să se bată și să ridice și ceilalți candidați. Explicația pentru care PSD și PNL vor să comaseze localele cu alt set de alegeri În România, sunt 3.180 de primari, iar după alegerile din 2020 un număr de 1.362 aparțineau PSD, iar 1.232 erau membri PNL. Între timp, o mică parte din aceștia au anunțat că vor schimba partidele, dar în cea mai mare măsură a fost vorba de transferuri tot între liberali și social-democrați. AUR a avut trei primari după localele precedente. SOS Șoșoacă nu are primari, întrucât nu a participat la acele alegeri. USR a câștigat primari în 39 de localități, dar unii - precum primarul din Alba Iulia, Gabriel Pleșa - au anunțat că vor candida pentru alte formațiuni politice. Actuala opoziție nu controlează nici un președinte de consiliu județean. În consecință, conducerile PSD și PNL speră că primarii lor vor mobiliza alegătorii la vot. În plus, în comunitățile rurale, primarii pot controla în mare măsură și voturile. Orice alegeri comasate cu cele locale vor fi, deci, un mare câștig pentru PSD și PNL. Problema este dacă acest instrument va fi folosit la europarlamentare, la parlamentare sau la prezidențiale. O comasare cu europarlamentarele ar ajuta conducerile PSD și PNL să supraviețuiască, fiindcă ar obține un scor bun acum. În ambele partide, europarlamentarele sunt considerate un test pentru conducere. În plus, ar trage în jos formațiunile extremiste AUR și SOS România, controlată de Diana Șoșoacă. Mai ales în cazul SOS România, o cădere sub pragul de 5% ar putea avea efecte la alegerile parlamentare, când alegătorii ar putea da un vot “util“ și, de teamă că acest partid nu trece pragul electoral, să se reorienteze. Ce alte state din UE mai comasează alegerile Care sunt problemele unei comasări locale/europarlamentare: AUR și SOS România și-ar putea reveni până la parlamentare. De altfel, nici în 2020 AUR nu a avut succes la locale, unde a obținut 0,99% din voturile pentru consilierii județeni, considerat “votul politic“. Trei primari au fost aleși sub sigla AUR în 2020. Însă, după nici trei luni, a obținut circa 9% din voturi, la alegerile parlamentare. PNL este interesat în primul rând de Palatul Cotroceni, deci ar fi vrut o comasare a localelor cu prezidențialele. După ce primarii vor fi aleși, ei nu vor mai fi preocupați de soarta partidului lor la parlamentare sau la prezidențiale Nu este clar ce se va petrece la București și care va fi impactul alegerilor din acest oraș. În PNL se discută însă că o înfrângere la București, așa cum a fost în 2016, va avea impact puternic pe celelalte alegeri Alegerile pentru Parlamentul European se vor desfășura în perioada 6-9 iunie. În acest interval de timp vor mai avea loc alegeri: regionale, în Italia, în Piemont; locale, în Malta; Belgia - alegeri parlamentare și mai multe seturi de alegeri locale; Cipru - alegerea unor președinți regionali și a primarului din Nicosia, iar în Ungaria se vor alege mai multe consilii regionale, plus primarul Budapestei.

România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana Foto: Economica.net
Eveniment

România putea plăti miliarde dolari pierde procesul Roșia Montana

Panică la ministerul de Finanțe: România ar putea plăti între unu și șase miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Gabriel Resources, care deține Roșia Montana Gold Corporation (RMGC). Procesul a fost deschis acum nouă ani la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID). Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Potrivit unor surse politice, oficialii statului au început să lucreze deja la scenarii pentru plata acestor despăgubiri, ceea ce ar da o lovitură dură bugetului de stat. Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă. Foto: Scena9 Termenul limită al sentinței: 13 martie Procedurile din cadrul procesului au fost încheiate la 13 septembrie 2023, deci sentința ar putea fi anunțată aproape oricând, cel târziu până la începutul primăverii. „Gabriel Resources anunță că tribunalul de arbitraj din cadrul Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă în conformitate cu regula 38(1) din Regulile de arbitraj ICSID la 14 septembrie 2023. Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România. În conformitate cu articolul 46 din Regulamentul de arbitraj ICSID, tribunalul trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Cu toate acestea, tribunalului i se permite să ia un termen suplimentar de 60 de zile dacă nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp”, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources din 14 septembrie. România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana Potrivit unor surse oficiale, suma minimă de plată ar fi de un miliard de dolari, dar s-ar putea ajunge la șase miliarde USD, cu penalități și dobânzi. Pentru comparație, bugetul ministerului Sănătății este de circa 4,2 miliarde USD. Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul de la Roșia Montană, cere despăgubiri de 4,8 miliarde de dolari. Aceste surse susțin că principaul argument susținut de avocații RMGC a fost că Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”, ceea ce ar fi constituit o probă a rea-credinței statului român. „Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe”, se arată pe site-ul ministerului Culturii. În 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs. În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a confirmat recomandarea Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor ca Roșia Montană să fie înscrisă în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol. Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montan. Durata licenței era până în 2019, potrivit unor declarații făcute de Victor Ponta pe vremea când era premier. „Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca prim-ministru trebuie să atrag investiţii”, spune Ponta, în iunie 2013. Ponta: România trebuie să se prezinte la instanțe internaționale „Licenţa de exploatare emisă de către Guvernul României, în 1999 şi transferată în 2000 către Roşia Montană Gold Corporation, sub semnătura miniştrilor aflaţi atunci în cadrul Guvernului, are gradul de secretizare confidenţial şi, în baza deciziilor instanţelor de judecată, s-a respins în mod irevocabil cererea de furnizare a licenţelor miniere, însă eu consider, şi îmi asum acest lucru, consider că anumite aspecte de interes public pot să le fac publice, fără a încălca caracterul confidenţial şi decizia instanţelor judecătoreşti, şi anume, conform Articolului 4.1, durata licenţei este de 20 de ani, din 1999 până în 2019. Conform Articolului 10, titularul plăteşte către bugetul statului o redevenţă de 2% din valoarea producţiei miniere la momentul renegocierii, şi a ajuns la 6% - o redevenţă de 6% se poate face doar prin lege. Şi atunci v-am răspuns la întrebarea tehnică de ce trebuie proiect de lege. În al treilea rând, conform Articolului 18, litigiile rezultate din prezenta licenţă vor fi soluţionate de către Centrul Internaţional de Arbitraj al Camerei Economice Federale a Austriei din Viena, potrivit regulamentului de arbitraj al acesteia. În mod clar, România a aderat la toate acordurile de protejare a investiţiilor şi, în măsura în care este chemată în baza acestei licenţe, la Camera Economică Federală a Austriei din Viena, sau la alte instanţe internaţionale, trebuie să se prezinte. Şi, în al patrulea rând, Articolul 20, dacă nu există alte specificaţii în prezenta licenţă, informaţiile vor fi menţinute confidenţiale şi nu vor fi divulgate fără consimţământul scris prealabil al celeilalte părţi”, explica Ponta, în septembrie 2013.

Declarațiile lui Târziu, analizate de un prestigios think-tank american Foto: Facebook
Eveniment

Declarațiile lui Târziu, analizate prestigios think-tank american

Declarațiile lui Claudiu Târziu, președinte al Consiliului Național de Coordonare al AUR, au fost analizate de un prestigios think-tank american, Institute for the Study of War (ISW): „Rusia pare să alimenteze și să profite de sentimentele neoimperialiste și naționaliste din Europa pentru a crea o prăpastie între Ucraina și vecinii săi occidentali”, arată acest institut. Claudiu Târziu a anunțat în urmă cu două zile la Iași că este pregătit să sacrifice statutul României de membru NATO, ca să anexeze 4 bucăți din Ucraina.În mijlocul avertismentelor, care zboară din toate direcțiile spunând că Rusia se pregătește să își refacă prin forță… pic.twitter.com/BBWjuXAmmg— Costin Andries (@CostinAndriess) January 26, 2024 De la începutul conflictului din Ucraina, ISW furnizează ample buletine zilnice și hărți privind evoluția situației, fiind, probabil,principala sursă deschisă de informații. Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Această analiză a apărut în buletinul de la 29 ianuarie. Declarațiile lui Târziu, analizate de un prestigios think-tank american „Rusia pare să alimenteze și să profite de sentimentele neoimperialiste și naționaliste din Europa pentru a crea o prăpastie între Ucraina și vecinii săi occidentali. Politicianul maghiar de dreapta și liderul partidului Mișcarea Patria Noastră, Laszlo Toroczkai, a declarat la 27 ianuarie că Ungaria ar trebui să revendice regiunea ucraineană Zakarpattia în cazul unei înfrângeri ucrainene în război. Politicianul român de dreapta și liderul partidului Alianța pentru Unirea Românilor, Claudiu Târziu, a subliniat pe 29 ianuarie că România trebuie să "reintegreze" zonele din Ucraina învecinate cu România în care locuiau populații românești pentru a-și menține suveranitatea. Sursele rusești au amplificat declarațiile lui Toroczkai și Târziu și au subliniat aceste revendicări ultranaționaliste românești și maghiare asupra teritoriului ucrainean. Rusia a propus anterior ideea unei "Ucraine împărțite" între Rusia și Occident înainte de invazia pe scară largă. Președintele rus Vladimir Putin și alți înalți oficiali ruși au reaprins această narațiune în decembrie 2023, susținând că Ucraina are «dispute teritoriale» istorice cu Polonia, România și Ungaria, dar că și-ar putea menține «suveranitatea» dacă întreaga țară ar fi compusă din granițele regiunii Lviv. Cadrul ultranaționalist rusesc al conceptului Lumea rusă (Russkiy Mir) pare să fi căpătat tracțiune în rândul facțiunilor naționaliste europene, aplicat la propriile ideologii naționaliste și actorii ruși din spațiul informațional încearcă probabil să profite de această înclinație ideologică pentru a crea o prăpastie între Ucraina și vecinii săi europeni”, arată ISW.

Lulea recunoștea, în 2023, că a luat bani de la Rusia Foto: Facebook
Politică

Lulea recunoștea, în 2023, că a luat bani de la Rusia

Marius Lulea, prim-vicepreședinte al AUR și definit de presă drept unul dintre principalii finanțatori ai acestei formațiuni politice, recunoștea, în 2023, că a luat bani de la Rusia pentru renovarea unei clădiri. Lulea a făcut această precizare într-un scurt interviu acordat lui Mălin Bot. Citește și: Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea: nu putea fi verificată fiindcă nu exista. Un copil a murit, fiindcă personalul grădiniței nu știa să acorde primul ajutor Lulea a fost prezentat de Simion drept viitor premier într-o guvernare AUR. Cum a decurs dialogul între Mălin Bot și Marius Lulea: Lulea recunoștea, în 2023, că a luat bani de la Rusia „Mălin Bot: Pentru guvernarea din Piața Charles de Gaulle cum v-au plătit rușii, în ruble? (...) Marius Lulea: Am fost plătit de o firmă din România, care era beneficiarul investiției și am fost plătit în lei românești. Bot: Dar știați că clădirea aparține guvernului Federației Ruse? Lulea: Știam de vreo 20-30 de ani (...) Bot: Și nu ați avut nici o problemă? Lulea: Nu am avut nici o problemă fiindcă i-am băgat în unionism. Am luat de acolo bani și am făcut activități în Republica Moldova”. Omul de afaceri Marius Dorin Lulea, unul dintre fondatorii AUR, a asigurat serviciile de proiectare la renovarea celei mai valoroase clădiri, din punct de vedere comercial, deținută de Moscova în București, scria G4Media.ro în februarie 2021. Societatea sa nu a avut contract direct cu Federația Rusă, ci cu o firmă controlată de fiul lui Antonie Iorgovan, juristul considerat „Părintele Constituției”.

PSD, PNL și AUR în ușoară scădere, Șoșoacă în creștere Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD, PNL și AUR în ușoară scădere, Șoșoacă în creștere

PSD, PNL și AUR sunt în ușoară scădere, în timp ce partidul Dianei Șoșoacă, SOS România, este în creștere, dar și aceasta se află în limita de eroare, arată un sondaj INSCOP publicat azi, prin comparație cu datele aceluiași institut. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” PSD, PNL și AUR în ușoară scădere, Șoșoacă în creștere Noua coaliție USR-PMP-Forța Dreptei, denumită Alianța Dreptei Unite, ar obține 12,9% din voturi, ceva mai mult decât în situația în care USR candida pe contpropriu. Potrivit sondajelor INSCOP, realizate la cererea news.ro, intenția de vot a evoluat astfel: PSD - 29,5%, față de 30,2% de sondajul INSCOP publicat la început de decembrie PNL - 18,8%, față de 20,1% AUR - 18,4%, față de 19,5% SOS România - 6,5%, față de 5,2% În decembrie, USR avea o intenție de vot de 11,9%. Acum, Alianța Dreptei ar colecta 12,9%. Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 16 - 24 ianuarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.

Parlamentul are obligația să clarifice acuzațiile la adresa lui George Simion privind colaborarea cu fostul KGB Foto: Facebook
Politică

Să clarifice acuzațiile adresa Simion privind colaborarea cu KGB

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, face apel către Parlament, pe site-ul universității pe care o conduce: „Are obligația să clarifice acuzațiile la adresa lui George Simion privind colaborarea cu fostul KGB”. Solicitarea sa vine la câteva zile după ce presa a arătat că senatorul AUR Claudiu Târziu a propus dezmembrarea Ucrainei, România urmând să recupereze sudul Basarabiei, Bucovina de Nord și Ținutul Herței. Un lider extremist maghiar, Laszlo Toroczkai, a avut o solicitare asemănătoare: „Dacă acest război se termină cu pierderea statalităţii Ucrainei, pentru că şi acest lucru este în cărţi, atunci, ca singurul partid maghiar care adoptă această poziţie, permiteţi-mi să semnalez că revendicăm Transcarpatia". Citește și: VIDEO Salariul uriaș al judecătorului filmat când băga bani în decolteul unei dansatoare. Fost „dispecer” la sistemul 112, el primește 33.600 lei doar pentru chirie „Să clarifice acuzațiile la adresa lui Simion privind colaborarea cu KGB” „De cel puțin 3-4 ani, George Simion vorbește și acționează după cum dictează Putin. Toate temele promovate de George Simion în România sunt în interesul Moscovei și în detrimentul țării noastre. Vedem și auzim mesajele sale pro-Kremlin aproape zilnic, numai instituțiile Statului Român nu văd, nu aud și nu dau semne că ar fi preocupate de subiect. Cred, însă, că această inacțiune, reală sau simulată, poate avea consecințe asupra traseului democratic al României. În opinia mea, dacă nu se investighează oficial și la vedere legăturile lui George Simion (și ale altora din jurul său) cu serviciile secrete din Rusia, acest politician de factură legionară va continua să-i păcălească pe români și să afecteze stabilitatea țării. Din datele deja expuse în spațiul public, există premise pentru demararea procedurilor legale privind scoaterea AUR în afara legii, iar unii dintre pseudo-politicienii acestui partid să fie investigați pentru încălcarea prevederilor constituționale, legale și a jurământului de credință față de poporul român. Având în vedere că în această săptămână începe o noua sesiune parlamentară, cer public (pentru a treia oară) ca Parlamentul României să constituie o comisie specială care să analizeze rețelele de agenți străini, pe teritoriul României, care au ca obiectiv destabilizarea țării și influențarea alegerilor democratice, din acest an. Acești pioni ai Rusiei sunt prezenți nu numai în politică, dar și în presă, administrațiile locale, comunitatea de afaceri, iar lista… Dumnezeu știe cât de lungă poate fi! Multe țări occidentale au făcut deja acest lucru, sub diferite forme, iar rezultatele investigațiilor au fost publicate. De asemenea, aceste țări (de exemplu, SUA, Marea Britanie, Germania, Franța etc.) au adoptat sau sunt pe cale să adopte măsuri concrete, pentru a limita efectele infiltrării Moscovei în politica lor internă”, a solicitat Pricopie.

PNL și PSD nu ar mai trebui să guverneze împreună Foto: Financial Intelligence
Eveniment

PNL și PSD nu ar mai trebui să guverneze împreună

Sondaj CURS, companie deținută de Iosif Bubble, soțul unei deputate PSD: 54% dintre respondenți cred că PNL și PSD nu ar mai trebui să guverneze împreună. Circa 34% susțin ca actuala coaliție să continue în 2025. În sondaj este măsurată și intenția de vot la europarlamentare, care arată că PSD se menține la 30% (31% în septembrie și noiembrie 2023, dar diferența este în marja de eroare), în timp ce PNL a rămas la 19% (la fel ca în septembrie și noiembrie 2023). Intenția de vot în ianuarie 2024 PNL și PSD nu ar mai trebui să guverneze împreună Sondajul a fost realizat în perioada 15-27 ianuarie 2024, pe baza ultimelor date INS, la domiciliul respondenţilor. Marja maximă de eroare este de +/- 3% la un nivel de încredere de 95%. Potrivit datelor CURS, AUR pare să fi crescut constant: de la 18% în septembrie, la 19% în noiembrie 2023 și, acum, la 21%. Intenție de vot septembrie 2023 Intenție de vot noiembrie 2023 Și USR pare să fi crescut,prin alianța cu PMP și Forța Dreptei, care erau sub pragul de 5%: în septembrie 2023, USR cumula o intenție de vot de 11%, cobora la 10% în noiembrie 2023, dar, în ianuarie 2024, Alianța Dreptei ajunge la 14%. Citește și: Elena Lasconi desființează echipa Drulă: „Dacă la alegerile europarlamentare vom avea un scor sub 20% întreaga conducere să-și dea demisie”. Propunerea, primită cu aplauze timorate Partidul Dianei Șoșoacă, SOS România, care crescuse peste pragul electoral încă din septembrie, în detrimentul AUR, este acum la 4%, însă se află în marja de eroare. Astfel de situații pot genera însă o dezertare a alegătorilor care ar putea da un vot util, pentru un partid apropiat ca program și care are șanse mai mari să treacă de pragul de 5%. Ciolacu, câștigătorul aderării la Schengen Un semnal foarte prost către UE este faptul că 34% dintre cei chestionați consideră că Bruxelles-ul este vinovat pentru problemele fermierilor și transportatorilor. Doar 18% dau vina pe Guvern și 17% pe Ucraina. Pe de altă parte, 52% dintre cei chestionați cred că primirea parțială în spațiul Schengen a fost un lucru mai degrabă bun, in timp ce 34% o consideră a fi mai degrabă o înfrângere. Însă meritele acestui succes parțial sunt atribuite lui Marcel Ciolacu - 21%, ministerului de Externe - 13%, Guvernului - 13% și 10% - PSD. Doar 7% cred că a fost meritul PNL. Pe lista de opțiuni nu figurează însă ministerul de Interne, deși acordul politic cu Austria și Bulgaria a fost semnat de ministrul Cătălin Predoiu.

Claudiu Târziu, pretenții revizioniste la adresa Ucrainei Foto: Facebook
Politică

Târziu, pretenții revizioniste la adresa Ucrainei

Liderul AUR, Claudiu Târziu, cunoscut pentru declarațiile favorabile Moscovei, pretenții revizioniste la adresa Ucrainei: într-un discurs ținut la Iași el a susținut că România nu va fi „suverană” până nu va recupera sudul Basarabiei, nordul Bucovinei și Ținutul Herței, teritorii aflate acum în granițele Ucrainei. Citește și: VIDEO Viralul săptămânii: Șoșoacă și-a organizat la Iași primire de președinte. Fanfara satului i-a cântat marșul de întâmpinare al Armatei Române, iar senatoarea a răspuns: „Să trăiți!” Filmarea a apărut prima oară pe site-ul În Linie Dreaptă și pe pagina de X/Twitter a lui Costin Andrieș. Claudiu Târziu a anunțat în urmă cu două zile la Iași că este pregătit să sacrifice statutul României de membru NATO, ca să anexeze 4 bucăți din Ucraina.În mijlocul avertismentelor, care zboară din toate direcțiile spunând că Rusia se pregătește să își refacă prin forță… pic.twitter.com/BBWjuXAmmg— Costin Andries (@CostinAndriess) January 26, 2024 Târziu, pretenții revizioniste la adresa Ucrainei Târziu preia mesajele lui Șoșoacă, autoarea unui proiect de lege care propune modificarea Tratatului de buna vecinătate dintre România și Ucraina, semnat în 1997: „România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor.” Claudiu Târziu, care este președintele Consiliului Național de Coordonare al AUR, afirma, după invadarea Ucrainei de către Rusia, în martie 2022: „Cred că e nevoie de dezghețarea relațiilor dintre România și Rusia, admit necesitatea unei bune colaborări dintre România și Rusia, sunt gata să pun umărul în acest sens, dar numai după ce Rusia va da dovadă că și ea vrea toate acestea”. Acum, el a spus: „Noi nu vom fi suverani cu adevărat decât după ce vom reîntregi statul român în granițele lui firești! - Bucovina de nord nu poate fi uitată! - Sudul Basarabiei nu poate fi uitat! - Ținutul Herța, - Transcapatia, tot ce-a fost și este al națiunii române trebuie să se întoarcă în granițele aceluiași stat!”. Una din condițiile primirii României în NATO a fost încheierea unor tratate de pace cu țările vecine, tratate prin care Bucureștiul recunoștea granițele actuale.

PSD a ajuns la 25%, potrivit INSOMAR Foto: Facebook
Politică

PSD a ajuns la 25

Primul sondaj din 2024 care susține că PSD a ajuns la 25%, acest rezultat fiind un posibil efect al protestelor fermierilor și transportatorilor. Sondajul a fost efectuat de INSOMAR, un institut controlat de Cosmin Gușă și Maricel Păcuraru, patronul Realității TV. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg PSD a ajuns la 25% Potrivit datelor prezentate de presă, sondajul INSOMAR arată o intenție de vot de 25% pentru PSD, 22% pentru AUR, PNL - 21%, USR - 9% și 3% pentru SOS România, formațiunea Dianei Șoșoacă. Însă, din decembrie, USR a anunțat că a format Alianța Dreptei, alături de PMP și Forța Dreptei. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1050 de respondenţi, din rândul populaţiei adulte, rezidentă în România, în vârstă de 18 ani şi peste, eroarea fiind de 3,1% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost colectate telefonic, respectându-se raportul de reprezentativitate a eşantioanelor cu îndeplinirea criteriilor de relevanţă. Un sondaj INSOMAR realizat la final de august 2023 arăta un AUR în fruntea clasamentului, cu o intenție de vot de 27%, depășind PSD care avea doar 25%. În acel sondaj, Firea era prima în topul încrederii românilor în personalități. Pe locul doi era Patriarhul Daniel, iar pe locul trei - Mircea Geoană. Potrivit unui Eurobarometru publicat în decembrie, În aproape o duzină de state membre ale UE, inclusiv Franța și Germania, partidele de extremă dreaptă sunt ori la guvernare, și/ori ocupă primele locuri în sondaje, pentru alegerile europene. În Austria, FPÖ are în sondaje 30%, iar în Germania, AfD, 22%. În Franța, Adunarea Națională (RN) este cu zece puncte deasupra alianței centriste a lui Emmanuel Macron. În Italia, partidul de extremă dreaptă al Giorgiei Meloni, Frații Italiei, rămâne în fruntea sondajelor: 29%.

Lovitură pentru propaganda AUR Foto: Captură youtube  Marin Marian
Eveniment

Lovitură pentru propaganda AUR

Lovitură pentru propaganda AUR: în 2024, încep producția mai multe fabrici noi, care vor produce, printre altele, anvelope, baterii sau medicamente, anunță Ziarul Financiar, dar și alte publicații. Doar valoarea investițiilor consemnate de ZF este de 1,2 miliarde de euro și vor crea peste 1.000 de locuri de muncă. Însă mai există și alte proiecte industriale, care nu apar în analiza acestui ziar specializat în știri economice. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Lovitură pentru propaganda AUR „Investiţiile în fabrici anunţate în România anul trecut şi în a doua jumătate a anului 2022 urmează să prindă viaţă anul acesta”, explică Ziarul Financiar. Investițiile consemnate de ZF sunt: Nokia Tyres, care va produce anvelope la Oradea DVI Production, care va produce BCA, la Iernut, în Mureș Groupe Atlantic - echipamente de încălzire, la Ariceștii Rahtivani, în Prahova Stada - medicamente, Turda Knauf - două fabrici de materiale pentru izolații Tesla Energy Storage - baterii, Brăila Diehl Controls - echipamente mașini electrocasnice, Brașov Grafic: Ziarul Financiar Cea mai mare investiție este cea de la Oradea, de 650 milioane de euro. În plus, Antena 1 a anunțat deschiderea la final de 2024 a unei fabrici de materiale de construcții - o investiție de circa 30 de milioane de euro a companiei Soceram - la Târgu-Cărbunești. În noiembrie 2023, presa consemna deschiderea, în 2024, a unei fabrici de filtre, la Balș, o investiție a Hengst Filtration.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră