vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: aprobare

6 articole
Internațional

Noua crimă comisă de agenți ICE în Minneapolis îi îngrozește și pe republicani. Trump aprobă omorul

Împușcarea mortală a unui cetățean american în vârstă de 37 de ani de către agenți federali a declanșat, sâmbătă, noi proteste în Minneapolis. Este al doilea caz din luna ianuarie în care un civil este ucis de agenți federali în acest oraș, aflat de săptămâni întregi sub presiunea manifestațiilor împotriva operațiunilor Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE). Cine era Alex Pretti, bărbatul împușcat mortal Alex Pretti, asistent medical într-o unitate de terapie intensivă, a murit după o altercație cu agenți federali, în timp ce încerca să se interpună între ofițerii ICE și cetățeni care protestau față de operațiunile antiimigrație. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Moartea sa survine la doar câteva săptămâni după uciderea lui Renee Good, o americancă împușcată mortal pe 7 ianuarie, în timp ce se afla în mașina sa, tot de un agent ICE, în Minneapolis. Administrația Trump: victima ar fi pus în pericol agenții La fel ca în cazul Renee Good, administrația președintelui Donald Trump a susținut imediat că Alex Pretti ar fi reprezentat o amenințare pentru agenții federali. Autoritățile federale au cerut calm, însă apelurile nu au împiedicat izbucnirea protestelor. Sute de persoane s-au adunat sâmbătă seara într-un parc din Minneapolis pentru a denunța violențele, în ciuda temperaturilor extrem de scăzute. Proteste și omagii în mai multe orașe din SUA Manifestații și momente de reculegere în memoria lui Alex Pretti au avut loc și în alte orașe americane, de la New York la Los Angeles. Pe plan politic, democrații și-au exprimat indignarea și au amenințat cu blocarea finanțării federale, ceea ce ar putea duce la un nou „shutdown” guvernamental la finalul lunii. Guvernatorul Minnesota cere anchetă locală, nu federală Guvernatorul democrat al statului Minnesota, Tim Walz, a cerut ca ancheta să fie coordonată de autoritățile locale, nu de cele federale. „Nu putem avea încredere în guvernul federal”, a declarat acesta, acuzând ICE că răspândește „haos și violență”. În tabăra republicană, senatorul Bill Cassidy a cerut o anchetă comună, locală și federală, afirmând că „credibilitatea ICE și a Departamentului pentru Securitate Internă este în joc”. Imagini video controversate: bărbatul, împușcat de cel puțin zece ori O înregistrare video, a cărei autenticitate a fost confirmată de autorități, arată mai mulți agenți purtând veste cu inscripția „Poliție” luptându-se să imobilizeze un bărbat pe care îl lovesc în mod repetat. Se aud apoi focuri de armă, iar ofițerii se îndepărtează de corpul acestuia, continuând să tragă în timp ce bărbatul zace pe asfalt. Potrivit unei analize realizate de publicația de investigații Bellingcat, asupra lui Alex Pretti s-au tras cel puțin zece focuri de armă, majoritatea după ce acesta era deja imobilizat la sol. Disputa privind arma presupusă a victimei Secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, a afirmat că Pretti era înarmat și pregătit să comită acte de violență. Consilierul Casei Albe, Stephen Miller, l-a numit „asasin”, afirmație redistribuită de vicepreședintele JD Vance. DHS a publicat pe platforma X o fotografie cu o armă despre care susține că i-ar fi aparținut victimei. Cu toate acestea, în imaginile video disponibile public nu se observă ca Alex Pretti să folosească vreo armă. Mai mult, analiza Bellingcat arată că, înainte de primul foc de armă, unul dintre ofițeri este surprins plecând de la fața locului cu un pistol similar cu cel prezentat ulterior de DHS. Familia victimei: „Minciuni dezgustătoare” Părinții lui Alex Pretti au transmis un comunicat presei americane în care acuză administrația Trump că a răspândit „minciuni dezgustătoare” despre fiul lor, descris ca „o persoană cu o inimă uriașă”. Șeful poliției din Minneapolis, Brian O’Hara, a declarat că Pretti locuia în oraș, deținea legal permis de portarmă și nu figura în evidențele poliției. Trump laudă agenții ICE și atacă autoritățile locale Donald Trump a reacționat dur pe platforma Truth Social, acuzând primarul și guvernatorul din Minnesota că „incită la insurecție”. Președintele american a numit agenții ICE „patrioți” și i-a felicitat pentru arestarea și expulzarea a 12.000 de imigranți ilegali din stat. Trump a susținut, de asemenea, că autoritățile locale ar încerca o „mușamalizare” pentru a induce în eroare guvernul federal. Garda Națională, mobilizată în Minnesota Guvernatorul Tim Walz a anunțat mobilizarea Gărzii Naționale a statului Minnesota, confirmând că trupele sunt pregătite să intervină. Prima misiune vizează securizarea unei clădiri federale care găzduiește agenți ICE în Minneapolis. Numărul exact al militarilor desfășurați nu a fost făcut public. Agentul care a tras avea opt ani de experiență Autoritățile federale au precizat că agentul care l-a împușcat mortal pe Pretti avea opt ani de experiență în cadrul Patrulei de Frontieră a SUA și pregătire extinsă în utilizarea armelor letale și neletale. Potrivit oficialilor, incidentul a avut loc în timpul unei operațiuni împotriva unui imigrant ilegal, iar agentul ar fi tras „în legitimă apărare”. Noi imagini sugerează că Pretti încerca să protejeze civili Noi înregistrări video apărute ulterior arată că Alex Pretti încerca să protejeze doi civili de agenții ICE, în timp ce filma intervenția cu telefonul mobil. În imagini se observă cum un agent folosește gaze lacrimogene, iar mai mulți ofițeri îl înconjoară și îl imobilizează pe Pretti, înainte ca acesta să fie împușcat de mai multe ori în timp ce se afla deja la pământ.

Crima comisă de agenți ICE, aprobată de Trump (sursa: CNN)
Strategia Națională de Apărare, adoptată oficial (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030, aprobată de Parlament

Parlamentul a adoptat miercuri, în ședință comună, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Documentul a fost aprobat cu 314 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și 3 abțineri, consolidând direcțiile majore ale României în materie de securitate, apărare, reziliență și cooperare strategică. Războiul hibrid, atacurile cibernetice și corupția Președintele Nicușor Dan a subliniat, în plenul Parlamentului, că documentul reflectă un context de securitate tensionat, marcat de atacuri la infrastructura critică, războiul din vecinătatea României și operațiuni hibride desfășurate de Rusia împotriva statelor europene. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Acestea includ atacuri cibernetice, campanii coordonate de dezinformare și presiuni asupra democrației și statului de drept. Totodată, strategia identifică și corupția ca amenințare la adresa securității naționale. O strategie elaborată interinstituțional și pentru prima dată pusă în dezbatere publică Procesul de redactare a strategiei a avut un caracter interinstituțional, fiind implicate toate instituțiile cu atribuții în domeniul securității și apărării, dar și reprezentanți ai societății civile, mediului academic și think-tank-urilor. Pentru prima dată, proiectul consolidat al Strategiei Naționale de Apărare a fost pus în transparență publică, marcând un pas important spre deschidere și responsabilitate democratică. Conceptul-cheie: independență solidară Strategia introduce conceptul de „independență solidară” – autonomie strategică exercitată în deplină cooperare cu partenerii NATO și UE. Acesta reprezintă axul central al acțiunii României într-un context global marcat de instabilitate, conflicte și competiție strategică. Documentul reafirmă valorile fundamentale ale statului român: statul de drept, democrația, libertățile cetățenești, responsabilitatea instituțională, pragmatismul, eficiența, predictibilitatea și onestitatea. Riscuri hibride, instabilitate regională și tranziție energetică Strategia analizează evoluțiile globale până în 2030, evidențiind principalele riscuri pentru România: agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, instabilitatea din regiunea Mării Negre și Balcanilor de Vest, amenințările hibride și cibernetice, efectele economice ale războaielor comerciale și provocările tranziției energetice. România identifică amenințări directe la adresa siguranței cetățenilor și a statului, dar și oportunități strategice: consolidarea rolului în NATO și UE, modernizarea sistemului de apărare, dezvoltarea industriei de profil, inovarea tehnologică, potențialul energetic și poziționarea geostrategică. Interesele naționale de apărare și obiectivele strategice Strategia stabilește interesele majore de securitate: apărarea suveranității și integrității teritoriale, protejarea cetățeanului, reziliența instituțiilor, securitatea energetică și alimentară, stabilitatea economică și consolidarea democrației. Obiectivele strategice includ: Creșterea capacității de apărare și reacție la crize Întărirea coeziunii sociale și a rezilienței naționale Consolidarea rolului României în NATO, UE și parteneriatele strategice Protejarea frontierelor, infrastructurii critice și spațiului cibernetic Direcții de acțiune: modernizarea armatei și întărirea rezilienței naționale Capitolul dedicat acțiunilor strategice prevede modernizarea și dezvoltarea Armatei României, consolidarea sistemului de management al crizelor, întărirea ordinii publice, combaterea criminalității, protejarea lanțurilor de aprovizionare și asigurarea securității economice, energetice și alimentare. Angajament pentru securitate, stabilitate și cooperare internațională În concluzii, documentul reafirmă angajamentul statului român pentru protejarea cetățeanului, securitate națională și participare activă în NATO și UE. Strategia promovează o abordare integrată și adaptabilă, orientată spre siguranță, stabilitate și prosperitate pe termen lung.

Protestul împotriva imigranților, aprobat de PMB (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Protestul împotriva imigranților, aprobat în condiții legale, se apără PMB

Protestul împotriva imigranților, aprobat de PMB. Primăria Municipiului București (PMB) precizează că autorizarea unei adunări publice nu echivalează cu asumarea sau validarea conținutului mesajelor organizatorilor. Instituția subliniază că decizia reprezintă exclusiv aplicarea cadrului legal care garantează dreptul constituțional la liberă exprimare și la întrunire. Protestul împotriva imigranților, aprobat de PMB Reprezentanții PMB transmit că solicitanții au depus documentația prevăzută de lege, iar Comisia de avizare a adunărilor publice nu a identificat motive legale de respingere a cererii. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Avizul emis vizează participarea a aproximativ 20 de persoane. Protestul anunțat: Noua Dreaptă și S.O.S. România Adunarea publică este programată pentru marți, 2 septembrie 2025, între orele 11:00 – 13:00, pe trotuarul adiacent Parcului Cișmigiu, în fața sediului PMB. Tema oficială a manifestației este prezentată ca o reacție la „intenția de lansare a proiectului Strategia de incluziune a migranților în Municipiul București”. Pe pagina sa oficială, organizația Noua Dreaptă a lansat un apel public de participare la protest, cu un mesaj de natură radicală: „Marți, 2 septembrie 2025, vă invităm să manifestăm de la ora 11:00 în fața Primăriei Municipiului București, prin care noi, bucureștenii, să ne exprimăm împotrivirea față de anunțata intenție a Primăriei de a inunda orașul nostru iubit, în prezent unul dintre cele mai sigure și liniștite metropole din Europa, cu imigranți de origine afro-asiatică! Atenție dragi bucureșteni, acum nu mai e vorba de „bicicliștii” Glovo sau alți muncitori din Pakistan, India, Nepal, Sri Lanka, care oricum, din punct de vedere al Constituției României, se află în mod ILEGAL pe teritoriul țării, ci este vorba ca în București să fie aduși, împotriva voinței sau fără acordul populației, imigranți cu statut incert dar în mod sigur provenind din populații ne-europene, de rasă exclusiv non-albă!” Strategia privind migranții, retrasă din dezbatere PMB reamintește că Strategia de incluziune a migranților a fost retrasă din dezbaterea publică, pentru a permite analizarea recomandărilor primite de la organizațiile neguvernamentale și revenirea cu o variantă îmbunătățită. Primăria Capitalei subliniază că instigarea la ură, discriminare sau violență este sancționată de legislația în vigoare. Responsabilitatea pentru mesajele și acțiunile din cadrul manifestației aparține integral organizatorilor și participanților.

Curtea Supremă a SUA permite expulzările (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump poate expulza străini în baza unei legi din 1798, a decis Curtea Supremă a SUA

Curtea Supremă a SUA permite expulzările. Curtea Supremă a Statelor Unite a suspendat temporar interdicția de expulzare a migranților aplicată în baza unei legi vechi din 1798, cunoscută ca Alien Enemies Act. Curtea Supremă a SUA permite expulzările Decizia vine ca urmare a unui viciu de procedură, întrucât ședința în care s-a dispus interdicția a avut loc în Washington, în timp ce migranții implicați se aflau în Texas. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Legea a fost folosită anterior doar în contexte de război, precum conflictele din 1812, Primul și Al Doilea Război Mondial. Trump salută decizia Curții Supreme Donald Trump a catalogat decizia Curții Supreme drept „o zi mare pentru justiție”, afirmând că aceasta permite unui președinte să apere granițele și siguranța cetățenilor. Trump a expulzat peste 200 de persoane în El Salvador, prezentate ca membri ai unei bande venezuelene, folosind Alien Enemies Act. Inițial, un judecător federal a blocat temporar expulzările, invocând riscuri serioase privind respectarea drepturilor fundamentale. Judecătorii conservatori, majoritari în decizie Majoritatea conservatoare din cadrul Curții Supreme, inclusiv președintele John Roberts, a votat pentru suspendarea interdicției impuse de judecătorul James Boasberg. Totuși, instanța a menționat că persoanele reținute în baza acestei legi trebuie notificate și trebuie să li se asigure un proces echitabil. Judecătoarele Ketanji Brown Jackson și Sonia Sotomayor au avertizat însă că folosirea unei legi de război pentru deportări poate submina grav statul de drept. Controverse și reacții din partea societății civile Organizația pentru drepturile civile ACLU a salutat menționarea în hotărâre a dreptului la un proces echitabil, considerând-o „o victorie semnificativă”. În paralel, reacțiile critice vizează folosirea unei legi aproape uitate pentru a trimite migranți în închisori cu reputație negativă din alte țări.

Nicușor Dan respinge solicitarea de protest a transportatorilor și a fermierilor Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan respinge solicitarea protest transportatorilor fermierilor

Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, respinge solicitarea de protest a transportatorilor și a fermierilor: „Au solicitat ocuparea de vineri până luni a Pieței Victoriei, pentru 15.000 de mașini si utilaje”, a explicat el,pe Facebook. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Hartă: Facebook Nicușor Dan Nicușor Dan respinge solicitarea de protest a transportatorilor și a fermierilor „Am respins solicitarea de protest a transportatorilor și a fermierilor pentru că nu este rezonabilă. Aceștia au solicitat explicit ocuparea integrală de vineri până luni a Pieței Victoriei și a străzilor adiacente, pentru 15.000 de mașini si utilaje. Evident ca întregul transport ar fi fost blocat în București. Cel mai mare protest autorizat cu mașini a avut loc în 2017. Cele 3800 de autoturisme au fost dispuse atunci în Piața Victoriei și de-a lungul Bulevardului Kiseleff, dar fără blocarea circulației. Dreptul la protest este consfințit de lege, însă fără perturbarea funcționării normale a drumurilor publice sau a transportului în comun. Vom aproba orice solicitare de protest care respectă legea, așa cum am făcut și până acum”, a scris edilul-șef, pe Facebook. Fermierii din mai multe județe au anunțat continuarea protestelor, în ciuda faptului că premierul Marcel Ciolacu a declarat luni seară că 99% din doleanțele lor au fost rezolvate.

Halep: Filiera Roxadustat, interzisă în SUA (sursa: Facebook/Simona Halep)
Investigații

Halep: Filiera Roxadustat, interzisă în SUA

Halep: Filiera Roxadustat, interzisă în SUA. Substanța pe care Agenția Internațională Anti-Doping a găsit-o în sângele Simonei Halep nu este ușor de obținut. Roxadustat este numele substanței iar medicamentul care o conține nici măcar nu este considerat sigur pentru administrare în SUA. În Europa, medicamentul nu se poate elibera decât cu rețetă. Halep: Filiera Roxadustat, interzisă în SUA Cu un an înainte ca Simona Halep să-și fi sau să i se fi introdus cumva în organism Roxadustat, în august 2021, Administrația americană a Alimentelor și Medicamentelor (FDA) nu aproba un medicament care conținea această substanță. Potrivit FDA, era nevoie de încă cel puțin un test clinic care să arate că medicamentul nu avea efecte adverse periculoase, ceea ce nu părea să fi reieșit din studiile deja depuse la dosar (aici, argumentația FDA). Citește și: Halep, șanse infime să scape fără minimum doi ani de suspendare. Pedeapsa maximă: patru ani. Cel mai probabil, este sfârșitul carierei În Europa, însă, producătorul medicamentului (o colaborare dintre AstraZeneca și Astellas Pharma) denumit Evrenzo a primit autorizare, tot în august 2021, de la Agenția Europeană a Medicamentului (EMA). Agenția, însă, face precizarea foarte clară că medicamentul nu poate fi obținut fără rețetă iar tratamentul trebuie administrat sub supravegherea unui medic specializat în anemie (Evrenzo tratează anemia cauzată de încetarea funcționării rinichilor). A existat o rețetă medicală? Roxadustat ar fi ajuns în corpul Simonei Halep la finalul lunii august a.c., când aceasta se afla la US Open (potrivit Orangesport). Cum medicamente care să conțină această substanță nu sunt aprobate în SUA, un astfel de medicament nu putea fi achiziționat (legal) din Statele Unite. Așadar, că se afla în posesia jucătoarei românce sau a altcuiva, acest medicament trebuia adus din Europa. Citește și: Halep, apărată de sportivi români: Câţi dintre voi ştiţi că substanţele interzise de WADA se regăsesc în atâtea medicamente banale şi alimente? Dar, chiar și așa, un medic trebuie să fi prescris o rețetă pentru administrare. Sportiva nu ar fi primit niciodată Evrenzo pe rețetă sub parafa unui medic, Halep nesuferind de ceea ce se cheamă afecțiune cronică a rinichilor. Cu alte cuvinte, dacă a existat o rețetă, aceasta a fost pe numele altcuiva. Există, desigur, și posibilitatea ca nici o rețetă să nu fi fost scrisă pentru pastilele ajunse cumva în organismul jucătoarei de tenis.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră