marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: aprilie

5 articole
Internațional

Orbán a căzut, Zelenski promite repararea oleoductului Drujba: cum controlează Rusia țări din UE

Oleoductul Drujba, una dintre cele mai importante artere energetice ale Europei, revine în centrul tensiunilor geopolitice după ce a fost avariat în urma unui atac rusesc. Recent, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis reluarea parțială a fluxului de petrol până la finalul lunii aprilie, într-un moment în care relațiile dintre Kiev și Budapesta sunt deja tensionate. În spatele unei reparații tehnice se joacă însă o miză mult mai amplă: securitatea energetică a Europei și echilibrul fragil dintre interesele politice și economice din regiune. Zelenski promite repararea oleoductului Drujba Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, marți, în timpul vizitei oficiale la Berlin, că oleoductul Drujba, afectat de un atac rusesc în luna ianuarie, va fi parțial reparat până la sfârșitul lunii aprilie. Citește și: Demontăm avalanșa de minciuni apocaliptice aruncate de Călin Georgescu: „Va fi o criză teribilă” Conducta este esențială pentru alimentarea cu petrol a Ungariei, iar reluarea funcționării sale reprezintă o prioritate strategică în regiune. Reparații parțiale, dar suficiente pentru reluarea fluxului de petrol Liderul de la Kiev a precizat că lucrările nu vor fi finalizate complet în această etapă, însă infrastructura va deveni funcțională. „Referitor la oleoduct, aşa cum am promis, până la sfârşitul lunii aprilie acesta va fi reparat, nu complet, dar suficient cât să funcţioneze”, a declarat Zelenski. Reluarea fluxului de petrol prin Drujba este crucială pentru stabilitatea energetică a Ungariei, una dintre cele mai dependente țări din regiune de acest sistem de transport. Kievul așteaptă deblocarea ajutorului financiar european În schimbul acestui angajament, președintele ucrainean și-a exprimat speranța că Budapesta va debloca împrumutul european în valoare de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Acest sprijin financiar este considerat vital pentru susținerea economiei ucrainene în contextul războiului cu Rusia. Tensiuni între Ucraina și Ungaria pe tema conductei Drujba Repararea oleoductului Drujba a devenit un punct central al tensiunilor dintre Kiev și Budapesta în ultimele luni. Disputa a fost amplificată de pozițiile divergente ale celor două state în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei la nivel european. Situația este complicată și de evoluțiile politice din Ungaria. Premierul Viktor Orbán a suferit o înfrângere semnificativă în alegerile legislative desfășurate duminică, fapt care ar putea influența poziționarea viitoare a Budapestei în relația cu Ucraina și în negocierile europene. Oleoductul Drujba, arteră energetică a Europei Oleoductul Drujba, al cărui nume înseamnă „prietenie” în limba rusă, este unul dintre cele mai lungi și mai importante sisteme de transport al petrolului din lume. Construit în perioada sovietică, acesta leagă câmpurile petroliere din Rusia de Europa Centrală și de Est, traversând Ucraina, Belarus, Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia și Germania. Cu o lungime de peste 4.000 de kilometri, Drujba a devenit, timp de decenii, principala arteră prin care petrolul rusesc ajungea în Europa, alimentând rafinării esențiale pentru economiile industriale ale regiunii. Un proiect geopolitic al Războiului Rece Construcția oleoductului a început în anii 1960, în cadrul cooperării economice dintre statele blocului comunist, coordonată de Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). Scopul nu era doar economic, ci și politic: consolidarea dependenței energetice a Europei de Est față de Uniunea Sovietică. Primele livrări de petrol au început încă din 1962–1963, iar sistemul a devenit complet operațional în 1964. De atunci, rețeaua a fost extinsă și modernizată, devenind una dintre cele mai complexe infrastructuri energetice din lume. Cum funcționează: două ramuri strategice pentru Europa Oleoductul Drujba este împărțit în două ramuri principale: - ramura nordică: transportă petrol către Polonia și Germania - ramura sudică: alimentează Ungaria, Slovacia și Cehia Această structură permite distribuția petrolului către unele dintre cele mai importante rafinării din Europa Centrală, cu o capacitate combinată de peste 1,8 milioane de barili pe zi. Importanța strategică: dependență energetică și vulnerabilități Drujba nu este doar o infrastructură tehnică, ci un instrument geopolitic major. Timp de decenii, el a fost esențial pentru securitatea energetică a Europei de Est, iar unele state, precum Ungaria sau Slovacia, au rămas puternic dependente de acest sistem chiar și după 2022. Această dependență a devenit o vulnerabilitate majoră în contextul războiului din Ucraina, când orice întrerupere a fluxului de petrol a generat efecte economice imediate, inclusiv creșteri de prețuri și tensiuni politice. Controverse și crize: de la petrol contaminat la conflicte geopolitice De-a lungul timpului, oleoductul Drujba a fost în centrul mai multor crize. În 2019, livrările au fost oprite după ce s-a descoperit că petrolul transportat era contaminat cu substanțe chimice, provocând pagube de miliarde de dolari și afectând rafinării din mai multe țări europene. În anii 2000 și ulterior, conflictele dintre Rusia și Ucraina privind taxele de tranzit și controlul infrastructurii au amenințat frecvent livrările către Europa. Războiul din Ucraina și atacurile asupra infrastructurii După invazia Rusiei din 2022, oleoductul a devenit o țintă strategică. Atacuri asupra stațiilor de pompare și infrastructurii au dus la întreruperi repetate ale fluxului de petrol. În 2026, de exemplu, o lovitură asupra infrastructurii din vestul Ucrainei a oprit livrările către Ungaria și Slovacia, generând tensiuni politice majore în interiorul Uniunii Europene. Drujba și politica europeană: sancțiuni și excepții După începutul războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a încercat să reducă dependența de petrolul rusesc. Totuși, oleoductul Drujba a fost parțial exceptat de la sancțiuni, în special la cererea unor state dependente de acest sistem, precum Ungaria. Această excepție a evidențiat diviziunile din interiorul UE și dificultatea unei tranziții rapide către alte surse de energie. Un simbol al unei relații complicate Astăzi, oleoductul Drujba rămâne un simbol al unei relații energetice complexe între Europa și Rusia. Deși importanța sa a scăzut în ultimii ani, pe fondul sancțiunilor și al diversificării surselor de energie, infrastructura continuă să joace un rol crucial pentru anumite state din Europa Centrală. În același timp, fiecare întrerupere a fluxului de petrol sau fiecare dispută legată de acest oleoduct arată cât de strâns sunt legate energia, politica și securitatea în Europa contemporană.

Zelenski promite repararea oleoductului Drujba (sursa: SIBERIA.TRANSNEFT.RU)
Aprilie, vreme capricioasă în România (sursa: Pexels/Jill Wellington)
Eveniment

Aprilie cu vreme capricioasă în România: de la zile calde la ploi, vânt și chiar ninsoare la munte

Săptămâna 6–13 aprilie aduce o schimbare semnificativă a vremii în România, potrivit prognozei emise de Administrația Națională de Meteorologie. După un început mai cald, temperaturile vor scădea treptat, iar instabilitatea atmosferică se va accentua în majoritatea regiunilor. 6–7 aprilie: vreme caldă, dar cu ploi și vânt puternic În prima parte a intervalului, valorile termice se vor situa peste mediile obișnuite pentru această perioadă. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport Maximele se situează între 15 și 25 de grade, iar minimele între -2 și 10 grade. Cerul va fi variabil în vest și sud-vest, dar cu înnorări în restul țării. Sunt așteptate ploi slabe, în special în Moldova, Maramureș, Crișana și Transilvania, iar noaptea și în Dobrogea. La munte, mai ales în Carpații Orientali, vor apărea precipitații mixte – lapoviță și ninsoare. Vântul va avea intensificări în aproape toată țara: 50–60 km/h în nord peste 80–90 km/h pe crestele montane Dimineața și noaptea pot apărea ceață și izolat brumă. În București, vremea va fi caldă, cu maxime de 22–23°C și minime de 7–8°C. Cerul va fi mai mult senin ziua, iar vântul va sufla moderat. 7–8 aprilie: temperaturile scad, ninsori la munte Valorile termice vor coborî spre mediile normale: maxime între 8 și 19 grade minime între -3 și 7 grade Vor fi ploi în Moldova, Dobrogea și estul Munteniei, iar la munte vor predomina ninsorile, cu depunerea unui strat de zăpadă de 5–10 cm. Vântul va rămâne intens: peste 80–90 km/h la munte (viscol) 50–60 km/h în mai multe regiuni În București, maximele vor fi de 17–18°C, iar minimele de 2–5°C. Cerul va avea înnorări, iar spre finalul intervalului sunt posibile ploi slabe. 8–9 aprilie: răcire accentuată și precipitații în mai multe regiuni Temperaturile vor coborî sub normalul perioadei: maxime între 6 și 16 grade minime între -5 și 6 grade Vor fi ploi în est, nord și centru, iar la munte ninsorile vor continua, cu strat nou de zăpadă, mai ales pe creste. Vântul va sufla cu intensificări: peste 70–80 km/h la munte 45–55 km/h în est și sud-vest În București, maximele vor fi de 13–15°C, iar minimele în jur de 3°C. Sunt posibile ploi slabe pe parcursul zilei. 9–10 aprilie: vreme rece, ploi și precipitații mixte În această perioadă, vremea va deveni rece la nivel național: maxime între 4 și 15 grade minime între -5 și 4 grade Vor fi ploi în majoritatea regiunilor, iar în nord, centru și est vor apărea și precipitații mixte. La munte vor predomina ninsorile. În București, maxima în jur de 12°C, minima de 1–3°C. Probabilitatea de ploaie va crește în a doua parte a zilei și pe timpul nopții. 10–13 aprilie: instabilitate persistentă și temperaturi sub normal Pentru finalul săptămânii, meteorologii anunță: variații de temperatură de la o zi la alta valori termice sub mediile specifice perioadei probabilitate ridicată de precipitații în toată țara În București, temperaturile vor rămâne ușor sub normal, iar ploile vor continua să fie frecvente.

ANM anunță vreme instabilă în aprilie (sursa: Pexels/kuangkuang xia)
Eveniment

Ploi cu cantitate mare de apă, fulgere, grindină și rafale de vânt - prima săptămână de aprilie

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o informare meteo valabilă între 2 aprilie, ora 6:00, și 4 aprilie, ora 18:00, care vizează intensificări ale vântului, ploi moderate și ninsori la munte. Fenomele vor afecta majoritatea regiunilor, cu episoade de vreme instabilă și precipitații însemnate cantitativ. Vânt puternic în sud, est și la munte Meteorologii anunță intensificări ale vântului în special joi, în sudul și sud-estul țării, dar și izolat în alte regiuni, în timp ce vineri rafalele vor afecta mai ales vestul. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie De vineri noapte până sâmbătă seara, în est, vântul va atinge viteze de 40–50 km/h, iar în zonele montane rafalele vor ajunge la 70–80 km/h. Ploi moderate și fenomene electrice Începând de joi dimineață, ploile vor cuprinde cea mai mare parte a țării, având caracter de aversă. Vineri și sâmbătă, acestea pot fi însoțite izolat de descărcări electrice și grindină, pe fondul instabilității atmosferice accentuate. Cantități importante de apă și ninsori la altitudine Cantitățile de apă vor ajunge, în general, la 20–25 l/mp, iar izolat pot depăși 50–70 l/mp. În Carpaţii Meridionali și Carpaţii Orientali, la altitudini de peste 1.800 de metri, vor fi ninsori și se va depune strat de zăpadă de aproximativ 10–20 cm.

Datoria guvernamentală, peste 1.000 miliarde lei (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

Datoria guvernamentală a României a depășit 1.000 de miliarde de lei în aprilie 2025

Datoria guvernamentală, peste 1.000 miliarde lei. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a crescut în luna aprilie 2025 la 1.013,16 miliarde de lei, de la 998,19 miliarde de lei în martie. Datoria guvernamentală, peste 1.000 miliarde lei Ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), datoria a urcat la 56,6%, față de 55,8% în luna anterioară, conform PIB-ului comunicat de INS în 10 iulie 2025. Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției În detaliu, datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 937,29 miliarde de lei, față de 923,08 miliarde de lei în martie. Datoria pe termen scurt a crescut ușor, ajungând la 75,87 miliarde de lei, comparativ cu 75,11 miliarde de lei în luna precedentă. Titlurile de stat, principala formă de îndatorare Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale era reprezentată de titluri de stat – în valoare de 831,35 miliarde de lei. Împrumuturile directe totalizau 162,85 miliarde de lei. Datoria exprimată în moneda națională a fost de 471,3 miliarde de lei, cea în euro – echivalentul a 444,73 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani – echivalentul a 95,2 miliarde de lei. Datoria administrației publice centrale: aproape 990 de miliarde de lei Datoria administrației publice centrale a crescut la 989,23 miliarde de lei, de la 974,44 miliarde de lei în martie 2025. Din această sumă, 913,39 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a acestei datorii era contractată în lei (452,47 miliarde) și în euro (439,46 miliarde echivalent). Datoria administrației locale: creștere ușoară în aprilie Datoria administrației publice locale a urcat la 23,93 miliarde de lei, față de 23,75 miliarde de lei în luna anterioară. Majoritatea datoriei locale, adică 23,89 miliarde de lei, era contractată pe termen mediu și lung. Datoria internă: peste 508 miliarde de lei În aprilie 2025, datoria internă a administrației publice s-a situat la 508,7 miliarde de lei, echivalent cu 28,4% din PIB, în creștere de la 503,05 miliarde de lei (28,1% din PIB) în martie. Aceasta include: 490,09 miliarde de lei – datoria administrației centrale 18,60 miliarde de lei – datoria administrației locale Datoria externă: aproape egală cu cea internă Datoria externă a administrației publice a ajuns la 504,46 miliarde de lei, echivalent cu 28,2% din PIB, față de 495,14 miliarde de lei (27,7% din PIB) în martie. Aceasta include: 499,13 miliarde de lei – datoria administrației centrale 5,32 miliarde de lei – datoria administrației locale

Zăpada de aprilie, bună pentru agricultură (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Zăpada de aprilie, bună pentru agricultură

Zăpada de aprilie, bună pentru agricultură. Bombănim cei mai mulţi dintre noi în aceste zile zăpada care cade, în timp ce privim îngrijoraţi prin geamurile caselor sau taxiurilor pomii înfloriţi acoperiţi cu nămeţi. Zăpada de aprilie, bună pentru agricultură Dar această nea ar putea fi, de fapt, salvatoarea agriculturii din zona de nord-est a ţării. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Este părerea specialiştilor de la Universitatea Ştiinţelor Vieţii din Iaşi. Citește și: Cei care conduc Avioane Craiova și Romaero: un agent de vânzări, un silvicultor, un lăcătuș mecanic, un fin al Gabrielei Firea, un șef de la Piețe și niște pensionari speciali din MApN, SRI Care spun că mai degrabă un îngheţ ar putea să ne îngrijoreze, şi nu stratul gros de zăpada sau precipitaţiile abundente. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră