vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: apărare

68 articole
Politică

Vicepremierul Tanczos Barna îl atacă pe ministrul Moșteanu: „Nu trebuie să devină sindicaliști”

Vicepremierul Tanczos Barna îl atacă pe ministrul Moșteanu: „Nu trebuie să devină sindicaliști”, a afirmat demnitarul UDMR. Citește și: Nicușor Dan, exemplu în Financial Times despre cum pot fi opriți populiștii: „Prima lecție: credibilitatea” Recent, Moșteanu a sugerat că se opune unor modificări a pensiilor de care beneficiază militarii: „Avem, în momentul acesta, o armată care funcţionează, este respectată şi orice schimbare va trebui făcută cu ei la masă, astfel încât să ne asigurăm că cei care sunt în sistem acum rămân în sistem şi sunt motivaţi să rămână dincolo de posibilitatea pe care ar avea-o mâine. Sunt mai multe mii de oameni care mâine ar putea să iasă din sistem şi ar cauza nişte dezechilibre absolut majore”.  Vicepremierul Tanczos Barna îl atacă pe ministrul Moșteanu „Când am spus că nu trebuie să devină ministrul şi sindicalist, m-am gândit şi la colegul nostru, domnul Moşteanu. Eu înţeleg că foarte multe persoane din anturajul direct al dânsului în minister lucrează şi după pensionare. Pot fi şi în alte ministere, pot fi şi în companii de stat, sau pot fi în multe locuri oameni care s-au pensionat, ori din sistemul de justiţie, ori din armată, ori în servicii secrete. Eu nu spun să taie cineva pensiile militarilor, dar fiecare minister, fără excepţie, trebuie să vină cu un aport la acest efort naţional. Nu pot să accept să existe excepţii. Cum şi în ce fel, tocmai ministrul de resort din ministerul respectiv trebuie să vină şi să ofere soluţii. Nu scuze pentru a nu face nimic”, a spus Tanczos Barna. Vicepremierul a subliniat că este convins că Ionuţ Moşteanu va găsi şi el soluţii pentru reforma în domeniul militar. „Sunt convins că domnul Moşteanu va găsi soluţii prin care să contribuie şi sectorul militar la acest efort naţional, într-o perioadă în care trebuie să creştem alocările pentru armată (...) dar nu pot să concep ca anumite sisteme să fie exceptate de la acest efort. Trebuie să ne gândim de fiecare dată cât de mult trebuie să muncească o companie privată, cât trebuie sa plătească din salariu, din profit, din venitul realizat, cei care lucrează în privat, ca să-şi permită statul român să plătească salariul unui senator, salariul unui judecător, salariu unui general, care sunt lucruri absolut necesare, nu neg”, a mai spus Tanczos Barna.

Vicepremierul Tanczos Barna îl atacă pe ministrul Moșteanu Foto: Facebook
Motivele renunțării PSD la portofoliul Apărării (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: reglare de conturi în partid și implicarea DNA

Motivele renunțării PSD la portofoliul Apărării nu țin de nici un calcul politic înalt, ci de reglări interne de conturi în PSD și de recentele dosare ale DNA care au zguduit vechile structuri de putere din Apărare, arată surse politice. Motivele renunțării PSD la portofoliul Apărării În timpul mandatului de premier al lui Marcel Ciolacu, tandemul Ciolacu-Grindeanu au sprijinit masiv rețeaua de influență din MApN care îl avea în centru pe fostul șef al Comandamentului Logistic Întrunit, generalul Cătălin Zisu. Zisu era foarte apropiat de șefa Spitalului Militar Central (SMC) "Carol Davila" din București, generalul Florentina Ioniță. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) Șefa SMC avea sprijinul PSD, încă de când ministru al Apărării era Vasile Dîncu, pentru a prelua Spitalul CF Witting de la Ministerul Transporturilor. În ciuda acordului ministrului Sorin Grindeanu, ministrul Angel Tîlvăr a refuzat să accepte transferul Witting la SMC, deși chiar premierul Marcel Ciolacu aprobase operațiunea. Anchetele DNA au destructurat rețeaua PSD de influență Prăbușirea generalului Zisu la începutul acestui an, după descinderi ale DNA la MApN, a dus la o reacție în lanț. Citește și: EXCLUSIV Averea de "Dosarele X" a generalului Zisu: un teren în București, menționat la 14 ani după cumpărare, și o vilă care crește peste noapte cu 40% Astfel, câteva luni mai târziu, au început să cadă și capetele generalilor care au închis ochii la ilegalitățile lui Zisu. Citește și: EXCLUSIV Generalii MApN Constantin Luca (Corp Control) și Gheorghe Mocanu (Prevenirea Corupției), protectorii generalului Zisu, acuzat de DNA de corupție Iar o nouă descindere a DNA, de data aceasta chiar la Spitalul Militar, în pline negocieri pentru portofolii în Guvernul Bolojan, au pecetluit soarta nu doar a ministrului PSD, ci chiar a portofoliului. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Voalat, lui Tîlvăr i s-a reproșat de către liderii PSD că nu a făcut nimic în aceste cazuri pentru a-i proteja pe favoriții social-democraților. Iar urmarea a fost renunțarea nu doar la actualul ministru, ci chiar la portofoliu. Într-o ședință de partid, Grindeanu a încercat să paseze responsabilitatea la președintele Nicușor Dan. Care, potrivit lui Grindeanu, ar fi cerut portofoliul MApN pentru un loial. Potrivit surselor noastre, însă, dimpotrivă, Cotroceniul stabilise deja ca la Summit-ul NATO de la Haga care începe marți, 24 iunie, să se deplaseze Tîlvăr.  

Majoritatea alegătorilor AUR susțin creșterea cheltuielilor de apărare Foto: Facebook George Simion
Politică

Surpriză pentru Simion: majoritatea alegătorilor AUR susțin creșterea cheltuielilor de apărare

Surpriză pentru Simion: majoritatea alegătorilor AUR susțin creșterea cheltuielilor de apărare, arată un sondaj INSCOP distribuit azi. Astfel, potrivit INSCOP, 62% dintre alegătorii AUR sunt de acord cu majorarea acestor cheltuieli, în timp ce 36% se opun. Citește și: EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate Majoritatea alegătorilor AUR susțin creșterea cheltuielilor de apărare Totuși, alegătorii AUR sunt cei mai reticenți la această măsură. Electoratul USR este de acord cu ea în proporție de 94%, iar cel al PSD și PNL o aprobă în procent de 80%.  O susținere puternică este în București (77%) și în rândul celor cu educație superioară (80%) Din totalul celor chestionați de INSCOP, 72.8% susțin o asemenea creștere a cheltuielilor pentru Apărare, în timp ce 25.6% se opun, iar 1.6% nu știu sau nu răspund.  „Concluzia este semnificativă mai ales în ceea ce privește alegătorii AUR expuși la narativele liderilor acestui partid, mai degrabă ostile unor politici naționale robuste de apărare. Având în vedere sprijinul larg din partea opiniei publice, autoritățile ar putea avea o marjă semnificativă de acțiune pentru implementarea unor politici de consolidare a capacității de apărare a României, în concordanță cu tendințele europene”, a apreciat Remus Ștefureac, directorul INSCOP.  Datele au fost culese în perioada 26-30 mai 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.  

Canada, 2% din PIB pentru apărare (sursa: Facebook/Mark Carney)
Internațional

Canada vrea să-și reducă dependența militară de SUA: va aloca 2% din PIB pentru apărare

Canada, 2% din PIB pentru apărare. Premierul canadian Mark Carney a anunțat luni că Canada va aloca, începând din acest an, 2% din PIB pentru apărare, atingând astfel obiectivul stabilit de NATO „cu o jumătate de deceniu mai devreme”. Canada, 2% din PIB pentru apărare Mark Carney a anunțat alocarea a 2% din PIB pentru apărare, subliniind că „ideea conform căreia poziția geografică a Canadei ne protejează este tot mai arhaică”, iar lumea actuală, din ce în ce mai periculoasă și divizată, impune o reevaluare profundă a priorităților de securitate.  Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă Printre principalele amenințări identificate se numără Rusia, China și noua abordare a Statelor Unite în ceea ce privește alianțele internaționale. Reducerea dependenței militare față de SUA „Statele Unite încep să își monetizeze hegemonia: cer plăți pentru accesul pe piețele lor și își reduc contribuțiile la securitatea noastră colectivă”, a declarat premierul Carney.  În acest context, Canada își propune să își sporească autonomia militară și să își modernizeze rapid capabilitățile defensive. Investiții majore în submarine, drone și tehnologii arctice Pentru a răspunde noilor provocări, guvernul canadian va investi în submarine și nave militare de ultimă generație, radare, drone și senzori pentru regiunea Arctică. De asemenea, este vizată modernizarea echipamentelor militare învechite. Carney a reamintit că suveranitatea Arcticii este o prioritate strategică pentru Canada, în special în contextul tensiunilor geopolitice din nordul planetei. Canada susține întărirea apărării europene În plan internațional, Canada își reafirmă angajamentul față de NATO și securitatea transatlantică, participând activ la inițiativa ReArm Europe, menită să consolideze capacitățile militare și industria de apărare a Europei. În paralel, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut luni la Londra o creștere de 400% a capacităților de apărare antiaeriană și antirachetă ale Alianței, ca răspuns la amenințările tot mai agresive din partea Rusiei, care „provoacă teroare pe cer”.

Delegație ucraineană în vizită la Washington (sursa: Facebook/UATV English)
Internațional

Întâlnire surprinzătoare în SUA între o delegație ucraineană și una americană

Delegație ucraineană în vizită la Washington. O delegație oficială de rang înalt din Ucraina a ajuns marți la Washington pentru discuții esențiale privind sprijinul militar, cooperarea economică și înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, a anunțat președinția ucraineană. Delegație ucraineană în vizită la Washington „Programul nostru este complet. Plănuim să discutăm despre sprijinul în materie de apărare, situația de pe câmpul de luptă și despre înăsprirea sancțiunilor contra Rusiei”, a transmis Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, printr-un mesaj publicat pe Telegram. Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Din delegație fac parte și ministrul Economiei, Iulia Svîrîdenko, precum și oficiali ai Ministerului Apărării. Întâlniri cheie cu echipa lui Trump și oficiali americani Reprezentanții Ucrainei urmează să aibă întrevederi cu „echipa președintelui american Donald Trump” și cu alți responsabili politici de la Washington. Printre subiectele abordate se numără un recent acord privind exploatarea resurselor naturale din Ucraina și rezultatele discuțiilor recente cu Rusia. Nou ciclu de negocieri ruso-ucrainene Deplasarea vine la doar o zi după o nouă rundă de negocieri directe între Ucraina și Rusia, desfășurată la Istanbul, în continuarea primei întâlniri din 16 mai. Deși presiunea diplomatică internațională este tot mai mare, inclusiv din partea SUA, rezultatele acestor inițiative rămân modeste. Poziții ireconciliabile între Kiev și Moscova După peste trei ani de război, Ucraina și Rusia rămân în dezacord profund. Kremlinul impune condiții considerate inacceptabile de Kiev pentru a opri ofensiva militară. În același timp, Moscova refuză armistițiul propus de Ucraina și susținut de Occident și de o parte a comunității internaționale. Ucraina cere sancțiuni mai dure, Trump rămâne rezervat Ca reacție, autoritățile ucrainene îndeamnă SUA să înăsprească regimul de sancțiuni împotriva Rusiei. Totuși, președintele Donald Trump pare reticent, oscilând între critici și gesturi de apropiere față de Vladimir Putin. În plus, Trump a avut un schimb tensionat cu președintele Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri mediatizate în Biroul Oval, la sfârșitul lunii februarie.

Hegseth se autosatisface cu mâna poporului (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Satiră

Secretarul american al Apărării se autosatisface cu mâna poporului și e mândru de asta

Hegseth se autosatisface cu mâna poporului. Sau cel puțin așa-i place lui să creadă: secretarul american al Apărării și-a tatuat, cu litere foarte mari, pe mâna dreaptă, primele cuvinte din Constituția SUA. Hegseth se autosatisface cu mâna poporului Exact, e vorba de "We the People". Adică noi, poporul. Sigur că nu e nici o coincidență că Pete Hegseth și-a tatuat cuvintele astea pe mâna dreapta, cea cu care face lucruri: el vrea să se știe că membrul său superior drept este o extensie a Constituției americane. No more no less. Citește și: El este cel mai bogat susținător al lui Călin Georgescu Pare, deci, evident, că atunci când se masturbează și se uită în oglindă la el însuși cum performează, Hegseth are orgasme demne de Curtea Supremă. Sau, vorba colegului lui de cabinet, vicepreședintele Vance, poate la mijloc e doar o "hillbilly elegy". Acest text este unul satiric, cu inserții de ficțiune, motiv pentru care a și fost publicat în secțiunea SATIRĂ. A se consuma cu moderație.  

Japonia răspunde presiunilor SUA privind apărarea (sursa: zaobao.com.sg)
Internațional

Japonia refuză presiunile SUA privind creșterea bugetului de apărare

Japonia răspunde presiunilor SUA privind apărarea. Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a declarat că Japonia își stabilește singură cheltuielile de apărare, fără a urma indicațiile altor țări. Declarația vine după ce administrația președintelui Donald Trump a cerut Japoniei să își majoreze bugetul militar. Japonia răspunde presiunilor SUA privind apărarea În fața Parlamentului japonez, premierul Shigeru Ishiba a subliniat că deciziile privind bugetul militar al țării nu trebuie influențate de cererile venite din exterior: Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu „Japonia își decide singură bugetul de apărare. Aceste cheltuieli nu ar trebui să fie stabilite în funcție de ceea ce ne spun alte țări să facem.” La rândul său, purtătorul de cuvânt al guvernului, Yoshimasa Hayashi, a accentuat că prioritatea Japoniei este consolidarea capacităților militare, nu neapărat creșterea cheltuielilor ca procent din PIB. Cerințele Pentagonului Reacția oficialilor japonezi vine după ce Elbridge Colby, oficial de rang înalt din cadrul Pentagonului, a transmis într-un răspuns scris către Senatul SUA că Japonia ar trebui să își majoreze cheltuielile de apărare la cel puțin 3% din PIB. Colby a argumentat: „Nu are prea mult sens ca Japonia, o țară aflată sub amenințare directă din partea Chinei și Coreei de Nord, să cheltuiască doar 2% din PIB-ul său.” Această solicitare se aliniază apelurilor președintelui Trump către țările NATO și Taiwan, prin care le-a cerut să își sporească semnificativ bugetele destinate apărării. Japonia își păstrează independența decizională Deși timp îndelungat Japonia și-a limitat cheltuielile militare la aproximativ 1% din PIB, în anul 2022 guvernul a anunțat cea mai amplă reformă din domeniul apărării de după Al Doilea Război Mondial. Obiectivul Tokyo este de a ajunge la 2% din PIB până în 2027, pe fondul unor tensiuni regionale tot mai mari, generate de invazia rusă în Ucraina, consolidarea puterii militare a Chinei și dezvoltarea arsenalului nuclear și balistic al Coreei de Nord. În ciuda acestor creșteri bugetare, Japonia continuă să își limiteze acțiunile militare la apărarea împotriva agresiunii externe, respectând prevederile Constituției sale pacifiste, adoptată în 1946 sub ocupația SUA, după înfrângerea din cel de-al Doilea Război Mondial.

Bolojan discută securitatea României cu Rutte (sursa: X/Mark Rutte)
Eveniment

Rutte (NATO) spune că SUA vor apăra România în cazul unui atac, potrivit articolului 5 din Tratat

Bolojan discută securitatea României cu Rutte. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a avut luni o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul căreia au fost abordate teme esențiale privind securitatea regională, bugetul de apărare al României și sprijinul pentru Ucraina, informează Administrația Prezidențială. Bolojan discută securitatea României cu Rutte În timpul discuției, Ilie Bolojan a reafirmat că NATO reprezintă principalul garant al securității României, iar Articolul 5 rămâne cel mai eficient mecanism de descurajare a amenințărilor externe. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai De asemenea, a subliniat importanța crucială a relației transatlantice și a prezenței militare americane în Europa pentru stabilitatea continentului. Rolul României pe Flancul Estic Președintele interimar a reiterat angajamentul României față de securitatea Flancului Estic al NATO și stabilitatea regiunii Mării Negre, precizând că România alocă 2,5% din PIB pentru apărare. De asemenea, țara este pregătită să crească investițiile în domeniul militar și susține consolidarea securității în zona Mării Negre "România continuă să contribuie la stabilitatea și securitatea Flancului Estic al NATO, alături de partenerii săi", a transmis Ilie Bolojan. Sprijin pentru Ucraina și apel la o pace durabilă În ceea ce privește conflictul din Ucraina, Ilie Bolojan a accentuat nevoia unei păci juste și durabile, pledând pentru menținerea sprijinului constant acordat Kievului de către comunitatea internațională. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a mulțumit României pentru rolul său activ în cadrul Alianței și pentru contribuția semnificativă la securitatea regiunii Mării Negre și a Flancului Estic. Totodată, Rutte a reafirmat angajamentul NATO și al Statelor Unite față de apărarea colectivă, conform Articolului 5. Acesta a vorbit despre sprijinul Alianței pentru consolidarea prezenței militare în regiune și eforturile continue pentru asigurarea unei păci durabile în Ucraina În încheiere, Mark Rutte a salutat decizia României de a crește bugetul pentru apărare și a transmis necesitatea ca și alți membri ai NATO din Europa să adopte politici similare, pentru întărirea securității colective într-un context global tot mai tensionat.

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă - Consiliul Fiscal

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă și a ratat și absorbția fondurilor UE, arată președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. El spune că o soluție ar fi majorarea sumelor destinate Apărării „printr-o contribuție a cetățenilor, a mediului de afaceri” - dar nu explică exact ce ar trebui făcut.  Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă „Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm. Această situație este rezultatul unei miopii și al unor erori de politică economică. Iar să faci a corecție de mare amplitudine când mediul internațional este mai mult decât nefavorabil, când ești obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune, ai zice, fără ieșire”, a scris Dăianu.  „Modul în care a fost tratată absorbția fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, este de neînțeles; vorbe multe și fapte puține. Să fim în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decat regretabil. Când se sție că PNRR se termină în 2026, absorbția de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor; nu a existat un simț al urgenței!”, mai scrie președintele Consiliului Fiscal.  El arată că nici un stat din UE nu se apropie de ținta de cheltuieli militare cerută de președintele SUA, Donald Trump. „Noua Administrație Trump cere europenilor să aloce considerabil mai mult pentru apărare, ca pondere în PIB ținta fiind 5%. Numai Polonia se apropie de această cifră acum, în timp ce celelalte țări din UE care fac parte din NATO au ponderi ce merg de la puțin peste 1% din PIB (Spania, Belgia) până la între 3 și 4% din PIB (Țările Baltice, Grecia) (...)  Media în UE a cheltuielilor pentru apărare este în jur de 2% din PIB. Să ajungi la 5% din PIB, dacă admitem exigența maximalistă a SUA, semnifică mai mult decât o dublare ca medie a acestor cheltuieli pentru țările din UE; este un veritabil șoc pentru bugetele publice, chiar dacă se poate argumenta că pentru apărare, securitate, nu trebuie să eziți”, a mai spus președintele Consiliului Fiscal. România a alocat pentru apărare anul trecut puțin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar de 8,64% din PIB.   

Ministerul de Externe este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică” afirmă Iulian Fota Foto: Facebook
Politică

Fost secretar de stat în MAE: ministerul este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică”

Un fost secretar de stat în MAE, Iulian Fota, scrie, pe Facebook, că ministerul de Externe este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică profesională”. El spune că doar 25% din angajații ministerului sunt dedicați și inteligenți.  Fota a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul de Externe din februarie 2022 în februarie 2024. Între 2009 și 2014, el a fost consilier prezidențial pentru securitate națională în administrația președintelui Traian Băsescu. Azi, Fota mai afirmă că Armata și-a pierdut „dimensiunea intelectuală”, iar Marina Militară a fost abandonată, deși autoritățiel române vorbeau despre importanța Mării Negre. Ministerul este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică” „Mi-ar mai place să fiu ministru de externe, pentru ca să reconstruim un minister strategic. Pe cât este de important , pe atât este de prăbușit. Prăbușit organizatoric, logistic și ca etica profesională. MAE este ținut în picioare de 25% din personal, oameni foarte inteligenți și dedicați, foarte buni. Restul de 75% profită și se gândesc doar la ei. Nu au țara, nu au onoare. Am fost în mai multe comisii de plecări la post. Cam două treimi pleacă la post din considerente personale. Se și enervează când îi întrebi dacă nu cumva rostul lor este să servească țara. De aceea am și fost dușmanul numărul unu al personalului MAE. Mulți au respirat ușurați când am fost dat afară. Eram coșmarul multora. Și dacă ar fi doar aspectele astea. MAE este un minister în criza instituțională. Are în continuare un deficit de personal de câteva  sute de oameni. În ultimii zece ani nici un ministru de externe nu a avut pe agenda consolidarea organizațională și logistică a MAE și nici creșterea bugetului”, a scris Fota.  „Imaginea armatei e Zisu” El mai apreciază că este „o rușine națională” ce se petrece cu Marina Militară. „Imaginea armatei azi, mă tem că e Zisu. Și  e păcat! M-aș duce ministru al apărării și ca să găsim o soluție de dezvoltare pentru marina militară. Asta poveste, un parașutist cu rău de mare, care salvează marina militară. Lăsată iresponsabil și cred și intenționat în marginalizare. Atâția ani am vorbit de Marea Neagră ca cel mai important lucru l-am neglijat. Într-o țară care construiește nave și mari și de mare complexitate. O rușine națională! Marina militară ar fi una din principalele  mele priorități”, a scris fostul secretar de stat. 

Călin Georgescu, acces la documente secrete (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Călin Georgescu, acces la documente secrete

Călin Georgescu, acces la documente secrete, ceea ce ar putea explica, parțial, legătura sa foarte bună cu ofițeri rezerviști și chiar activi din structurile de forță. Cine este consilierul Nicolae Radu Unul din cei mai apropiați și importanți consilieri ai lui Călin Georgescu este Nicolae Radu. Acesta este comisar-șef de Poliție, dar și profesor universitar. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Nicolae Radu a făcut prima facultate la Serviciul Român de Informații: Facultatea de Psihosociologie (1993-1998). Nicolae Radu a fost purtător de cuvânt al Academiei de Poliție, dar și consilier în Ministrul de Interne și chiar în CSAT, pentru scurt timp. Călin Georgescu, acces la documente secrete După intrarea României în NATO, Nicolae Radu a fost foarte activ în cercetare: a participat la realizarea mai multor proiecte din care au rezultat documente pentru diverse planuri de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale unor instituții de forță. De exemplu, a fost director al proiectului "Managementul selecției personalului destinat misiunilor speciale". Acest proiect a fost o componentă a Planului de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare al Ministerului de Interne. În alte câteva proiecte similare, Nicolae Radu a fost membru. Pentru același Plan al Internelor, Nicolae Radu a făcut parte din proiectul "Trăsăturile leader-ului și profilul moral al luptătorului antiterorist", dar și din proiectul "Managementul terorii - psihologia kamikaze". Planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale instituțiilor de forță sunt documente clasificate la care au acces foarte puțini șefi de structuri. Fragment din CV-ul lui Nicolae Radu în care sunt prezentate proiectele științifice la care a luat parte (sursa: SNSPA)

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat importanța investițiilor mai mari în apărare din partea statelor membre europene. El a propus ca o mică parte din bugetele alocate pentru pensii, sănătate și asistență socială să fie redirecționată pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare. Rutte cere creșterea investițiilor în apărare Într-o intervenţie în faţa Comisiei de Afaceri Externe şi a Subcomisiei de Apărare din Parlamentul European, Mark Rutte a evidențiat faptul că țările europene alocă în medie o pătrime din venitul național pentru pensii, sănătate și asistență socială. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai El consideră că doar o mică parte din aceste fonduri ar fi suficientă pentru a întări apărarea: „Este o investiție în securitatea noastră și a copiilor și nepoților noștri”, a declarat Rutte în cadrul unei audieri în Parlamentul European. 2% din PIB, insuficient pentru viitor Rutte a atras atenția că obiectivul NATO de alocare a 2% din PIB pentru apărare este insuficient pentru a face față provocărilor viitoare: „Trebuie să investim mult mai mult pentru a ne asigura securitatea în următorii ani”, a spus el, avertizând că actuala capacitate a industriei militare este fragmentată și lentă. Creșterea producției de echipamente militare Secretarul general al NATO a pledat pentru o creștere rapidă a producției de echipamente esențiale, precum nave de război, tancuri, avioane, muniții, sateliți și drone. El a avertizat că industria militară actuală nu poate susține necesarul de securitate pe termen lung: „Trebuie să investim astăzi pentru a ne proteja pe termen lung.” Summitul NATO În prezent, doar 23 din cele 32 de state membre NATO ating ținta actuală de 2% din PIB pentru apărare. Unele state europene susțin creșterea acestei ținte la 3%, însă există încă diviziuni pe acest subiect. Următorul summit NATO, programat pentru iunie 2025 la Haga, ar putea aduce decizii în această direcție. Ambițiile lui Trump Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a cerut statelor NATO să crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB, un obiectiv considerat nerealist în contextul dificultăților financiare din UE. Totuși, această propunere subliniază presiunea tot mai mare asupra statelor membre de a-și mări contribuțiile pentru apărare. Securitatea globală, în joc Mark Rutte a făcut un apel urgent pentru creșterea cheltuielilor militare, avertizând că securitatea globală este în joc. Discuțiile despre creșterea bugetelor de apărare vor continua, iar deciziile luate la nivelul NATO vor modela viitorul securității europene și globale.

Ciolacu îl apără pe George Simion (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu îl apără pe George Simion

Ciolacu îl apără pe George Simion. Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că, în urma informărilor primite de la guvernele Republicii Moldova și Ucrainei, nu există nici o referință care să-l identifice pe George Simion drept „spion rus” și nici informații despre întâlniri ale acestuia cu agenți ruși. Ciolacu îl apără pe George Simion În ce îl privește pe șeful AUR, Ciolacu a declarat în conferința de presă susținută la Londra: Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness „Eu am făcut o adresă oficială atât prim-ministrului din Republica Moldova, cât și celui din Ucraina. Dânșii nu mi-au răspuns mie direct, ci mi-au răspuns prin serviciile de intelligence din cele trei state. Eu am primit aceste informații… cu certitudine, niciuna dintre cele două informări nu au făcut referire la faptul că domnul Simion este spion rus”. Impactul politic al acuzațiilor, avantaj pentru Simion? Premierul consideră că acuzațiile aduse împotriva lui George Simion, liderul AUR, ar putea, paradoxal, să îi aducă un avantaj electoral. „Părerea mea e că ceea ce se întâmplă de fapt îl favorizează pe domnul Simion de a merge în turul doi, pentru că s-a escaladat o acuză. Din informațiile pe care le am eu, această acuză nu se confirmă și va aduce un avantaj domnului Simion”, a adăugat Ciolacu. Cererea de demisie pentru președintele Comisiei de control SRI În cadrul aceleiași declarații, premierul a solicitat demisia de urgență a președintelui Comisiei pentru controlul SRI, Ioan Chirteș. Ciolacu a criticat declarația lui Chirteș, care afirmase că George Simion ar fi implicat în activități de spionaj și ar fi avut întâlniri cu agenți străini. „Șeful Comisiei SRI declară că el are informații că domnul Simion este spion rus. De unde știe șeful Comisiei SRI?... Din punctul meu de vedere, domnul deputat ar trebui de urgență să își dea demisia, că îl depășește funcția și pălăria de președinte al unei comisii de control al unui serviciu de informații”, a spus Ciolacu, acuzându-l pe Chirteș că a atras SRI în campania electorală, un lucru pe care premierul îl consideră inacceptabil. Această declarație a premierului vine în contextul unei cereri adresate de președintele PNL, Nicolae Ciucă, care a solicitat ca premierul să facă publice documentele ce explică interdicția impusă lui George Simion de a intra în Republica Moldova și Ucraina.

Mircea Marian
Opinii

Ce înseamnă victoria lui Trump pentru România

Să fie clar de la început: sunt 100% de acord cu Donald Trump când spune că statele europene trebuie să-și majoreze alocarea pentru Apărare dacă vor să beneficieze de protecția SUA. Nu poți cere americanilor să plătească taxe și impozite ca să protejeze Germania (sau alte state europene), în timp ce guvernul de la Berlin continuă să aloce între 1,4% și 1,6% din PIB pentru Apărare (față de 2%, cât prevede tratatul NATO). Și, ce face guvernul de la Berlin cu aceste economii? Ajută industria germană să exporte în SUA. Citește și: FOTO Sorina Docuz-Stan, buzoianca foarte apropiată de Marcel Ciolacu, la Paris cu prietena care are contracte cu PSD. Un bărbat înalt, clăpăug și grizonant se ferește de poză România este într-o situație asemănătoare. În ultimii ani, aliații noștri, în frunte cu SUA, au investit enorm în bazele de aici, pentru protecția noastră. În paralel, alocarea guvernului de la București pentru Apărare s-a redus de la 2,01% în 2020 la 1,6% în 2023. Mai rău, banii s-au dus în cea mai mare măsură pentru „personal”, nu pentru înzestrare. În schimb, țările baltice și Polonia au crescut masiv cheltuielile cu Apărarea după invazia Rusiei. Polonia a atins, în 2023, astronomicul procent de 3,92% din PIB. Estonia - 2,89%. Și, ca să fie mai clar: din 2014 în 2023, alocarea SUA pentru Apărare nu a scăzut sub 3,24% din PIB. Dublu față de Germania. Ce spunea Trump acum câteva luni: „Voi insista ca fiecare națiune NATO să cheltuiască cel puțin trei procente. Trebuie să mergeți până la 3% (...) Două procente este furtul secolului, mai ales când noi plătim pentru asta. Știi, noi plătim pentru ei. Pur și simplu nu este nici măcar credibil. Noi eram cei care făceam diferența și plăteam pentru a compensa lipsurile și a ajuta la descurajarea amenințărilor”. Nu avea dreptate? Avea! Guvernul Ciolacu nu și-a respectat angajamentele luate în cadrul NATO, nu a respectat deciziile CSAT și nu a respectat leega bugetului. Ce a făcut cu banii? Pomeni. Șpăgi electorale și corupție. A făcut economie de la Apărare, dar deficitul tot a explodat. Mi se pare perfect logic și moral acceptabil, ca Statele Unite să refuze să mai plătească pentru a proteja țări care nu-și respectă angajamentele din cadrul NATO. Armata SUA este suprasolicitată și, dacă ar fi să prioritizăm, probabil cea mai mare problemă este cu China comunistă/Taiwan, nu cu Ucraina. Faptele mie mi se par clare. Va reuși Europa de Vest, plus România, să se adapteze noii situații de la Washington? Mă tem că nu. Balticii și Polonia au înțeles pe deplin ce primejdie reprezintă Rusia. Noi întrebăm americanii dacă posmegii-s muiați.

Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu

Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că o creștere a bugetului Apărării la 3% din PIB nu este o prioritate pentru România în perioada următoare. În schimb, accentul va fi pus pe atragerea fondurilor europene și utilizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru investițiile în infrastructură. Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu Marcel Ciolacu a subliniat că, printr-o abordare strategică și cu sprijinul Statelor Unite, România a primit recent un nou împrumut, în special după donația de sistem Patriot. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” Mai multe state au venit în ajutorul României pentru a acoperi această sumă, ceea ce sugerează o strategie de finanțare mai eficientă și mai puțin dependentă de o creștere bruscă a bugetului Apărării. Întrebat despre posibilitatea unei creșteri a bugetului Apărării în 2026, Ciolacu a afirmat că această decizie va rămâne la latitudinea viitorului prim-ministru. El a exprimat dorința ca viitorul premier să adopte un buget multianual, pe modelul Comisiei Europene, pentru o mai mare predictibilitate și stabilitate. Vizita premierului la Salonul Euronaval din Paris Luni, Marcel Ciolacu, însoțit de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, și alți membri ai Cabinetului, a participat la cea de-a 29-a ediție a Salonului Euronaval de la Paris, un eveniment organizat de SOGENA, subsidiară a GICAN. Din delegația oficială a făcut parte și vicepremierul Marian Neacșu, alături de alți oficiali români, inclusiv eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European. Delegația României în Franța Delegația României prezentă la Salonul Euronaval a inclus reprezentanți de top ai Guvernului, printre care ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, și ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Scopul vizitei a fost consolidarea relațiilor de cooperare în domeniul apărării și al infrastructurii, în contextul provocărilor strategice actuale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră