vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: apărare

68 articole
Politică

După Moșteanu, încă un ministru USR se opune tăierii salariilor din ministerul pe care-l conduce

După Ionuț Moșteanu, care conduce Apărarea, încă un ministru USR se opune tăierii salariilor din ministerul pe care-l conduce. Șefa diplomației, Oana Țoiu, a declarat, azi, că „micşorarea salariilor angajaţilor din Ministerul Afacerilor Externe, acest lucru nu este realist posibil”. „Nu putem să vorbim de tăieri de la apărare în momentul ăsta, când cad dronele în fiecare săptămână, aţi văzut lângă Dobrogea, şi avem foarte, foarte multe provocări”, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.  Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Acum, colega sa de la Externe are o poziție asemănătoare. Încă un ministru USR se opune tăierii salariilor din ministerul pe care-l conduce „Ministerul Afacerilor Externe şi-a asumat susţinerea obiectivelor enunţate de premier, şi anume reducerea cheltuielilor bugetare. În ceea ce priveşte micşorarea salariilor angajaţilor din Ministerul Afacerilor Externe, acest lucru nu este realist posibil şi vă invit să vedeţi grila de salarizare, este publică. Ministerul Afacerilor Externe are o grilă de salarizare semnificativ sub media grilelor de salarizare a altor ministere, dar avem alte instrumente cu care vrem să respectăm acest angajament de reducere a 10% a cheltuielilor dedicate personalului şi o să venim cu acest plan”, a spus Țoiu.  Referindu-se la eventuala comasare a Institutului Diplomatic Român cu alte instituţii, Ţoiu a spus: "Ministerul Afacerilor Externe nu susţine proiectul din Parlament, care amestecă în acelaşi loc şi instituţii care aparţin Ministerului Afacerilor Externe şi sunt create pentru a forma şi a pregăti diplomaţi şi alte instituţii care nu au nicio legătură cu acest domeniu, pentru că, deşi comasarea mai multor instituţii poate să arate bine matematic, în momentul în care amesteci cu totul domenii de activitate şi misiuni diferite şi echipe cu pregătire diferită este, cel mai probabil, ca niciunul dintre ele să nu îşi poată face treaba bine".Ea a explicat că se va analiza posibilitatea "de a micşora costurile, în special pentru servicii pe care le pot avea în comun, fie că vorbim de servicii juridice, administrative, de contabilitate şi vom prezenta aceste propuneri până la sfârşitul anului".   

După Moșteanu, încă un ministru USR se opune tăierii salariilor din ministerul pe care-l conduce Foto: Facebook
Lege pentru apărarea infrastructurii Rusiei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rezerviștii vor trage cu puștile în dronele ucrainene care ajung în Rusia (lege)

Cele două camere ale Parlamentului rus au aprobat un proiect de lege privind formarea unor unități militare de rezerviști angajați prin contract, destinate exclusiv apărării infrastructurilor critice ale Federației Ruse, tot mai des vizate de atacurile cu drone ale Ucrainei. Proiectul mai așteaptă doar promulgarea președintelui Vladimir Putin pentru a intra în vigoare, însă mai multe regiuni din Rusia au început deja organizarea acestor structuri de apărare. Un nou cadru legal pentru folosirea rezerviștilor Până acum, legislația rusă permitea utilizarea rezerviștilor prin contract doar în perioadele de mobilizare sau război. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” Noua lege modifică Legea Apărării, permițând rezerviștilor care semnează contracte cu Ministerul Apărării să fie mobilizați pentru misiuni interne, legate de protejarea infrastructurilor critice – rafinării, depozite, centrale sau baze logistice. Viceamiralul Vladimir Tsimlianski, adjunctul șefului Departamentului de Organizare și Mobilizare al Statului Major rus, a explicat că nu este vorba despre o mobilizare generală. „Proiectul de lege nu privește toți cetățenii și nu prevede recrutarea acestora pentru serviciul militar, nici trimiterea lor pe frontul din Ucraina sau în afara teritoriului țării”, a precizat oficialul. Temeri după mobilizarea din 2022 Ultima mobilizare majoră a fost dispusă în septembrie 2022, când președintele Vladimir Putin a convocat aproximativ 300.000 de rezerviști pentru războiul din Ucraina. Decizia a provocat un exod masiv de cetățeni ruși care au părăsit țara de teama trimiterii pe front. De atunci, Kremlinul a evitat o nouă mobilizare, iar Putin a declarat că numărul voluntarilor este suficient pentru necesitățile armatei. Atacurile ucrainene cu drone, motivul principal al noii legi Ucraina lansează frecvent atacuri cu drone asupra infrastructurii strategice ruse, vizând rafinării, depozite de combustibil, aerodromuri militare și centre logistice. Scopul acestor atacuri este perturbarea lanțurilor de aprovizionare ale armatei ruse și crearea de presiune logistică internă. Noua inițiativă legislativă vine ca răspuns direct la aceste acțiuni, urmărind crearea unei forțe interne de protecție care să apere infrastructurile vitale fără a implica trupe active de pe front. Primele unități, deja înființate în mai multe regiuni Deși legea nu a fost încă promulgată, mai multe regiuni ruse – printre care Tatarstan, Samara, Nijni Novgorod, Iaroslavl și Tambov – au început deja să formeze unități de rezerviști prin contract. În Tatarstan, de exemplu, rezerviștii vor primi o soldă lunară de 78.000 de ruble (aproximativ 763 de dolari), pe lângă suma oferită de Ministerul Apărării, cuprinsă între 30.000 și 40.000 de ruble (370–493 de dolari). Contractele le garantează că nu vor fi trimiși în Ucraina, misiunea lor limitându-se la apărarea instalațiilor locale. Instruire și dotare pentru misiuni anti-drone După o perioadă de instrucție militară, rezerviștii vor fi trimiși în teren pentru misiuni de protejare a infrastructurilor critice timp de 45 de zile, după care vor fi înlocuiți prin rotație. Unitățile ar putea fi echipate cu arme ușoare, rachete antiaeriene portabile, precum și sisteme moderne anti-drone, inclusiv echipamente de război electronic. Această nouă structură militară ar urma să devină un element permanent de securitate internă, menit să apere teritoriul rus de amenințările asimetrice tot mai frecvente în actualul context al războiului din Ucraina.

Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României Foto: Facebook
Politică

Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României

Premierul PNL Ilie Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României: „Dacă vrem să obținem rezultate maxime în plan extern pentru țara noastră, în orice domeniu, problemele noastre strategice - și apărarea este una dintre aceste probleme - nu sunt transformate într-un circ și în dispute care nu ajută cu nimic”, a spus el la Antena 1, citat de Euronews.   Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte Reacția sa vine după ce PSD l-a chemat în fața Camerei Deputaților, la „Ora Premierului”, pentru a explica retragerea celor 800 de militari ai SUA din România. Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României „Aștept să primesc invitația instituțională și voi răspunde instituțional, dar când ai o funcție de răspundere în țara noastră sunt lucruri cu care nu te joci. Apărarea țării noastre, reprezentarea țării noastre, interesele noastre majore trebuie să fie un pachet de probleme pe care oamenii responsabili le scot din zona de lupte politice ieftine pentru a marca un punct sau altul. Și am mai spus-o, că dacă vrem să obținem rezultate maxime în plan extern pentru țara noastră, în orice domeniu, problemele noastre strategice - și apărarea este una dintre aceste probleme - nu sunt transformate într-un circ și în dispute care nu ajută cu nimic”, a arătat premierul.  „Partidului Social Democrat solicită participarea domnului Ilie Bolojan, Prim-ministrul României, la ședinţa plenului Camerei Deputaţilor din data de 03 noiembrie 2025, în cadrul dezbaterii politice organizate la Ora Prim-ministrului pentru discutarea temei privind retragerea trupelor americane din România — lipsa de reacţie a Guvernului şi implicațiile asupra angajamentelor strategice și de securitate ale României”, se arată în solicitarea PSD către Biroul Permanent al Camerei Deputaților. 

Mircea Marian
Opinii

Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării

Știu că fluier în biserică. Știu că nu o să placă nimănui ce scriu. Dar poate, după ce vă trec nervii, recitiți.... De ani întregi, principala politică de apărare a statului român a fost să se milogească de alții, de americani în primul rând, să vină aici și să ne apere. Nu trebuie să-mi înșirați acum ceea ce știu: că așa funcționează alianțele, că mai nici o țară nu vrea să fiu izolată pe plan militar sau alte banalități. Eu spun că asta era singura politică de Apărare. Și se cam termină cu ipocrizia. Nu se poate ca azi să te duci să ceri altora să te apere pe banii lor și, a doua zi, să înjuri multinaționalele, să ceri ANAF-ului și Protecției Consumatorului să le caute nod în papură și să le amenedeze, spre bucuria electoratului pesedist-aurist.  Bașca: ne-am bătut joc de Apărare, de ceea ce trebuia noi să facem.  Șefi peste minister au ajuns politruci care în altă țară nici scara de bloc nu o administrau. Bugetul Apărării ajunsese la sub 1,50% din PIB în înțeleapta guvernare a generalului Ciucă. Eram țara din NATO cu cel mai mare procent din bugetul Apărării alocat plății pensiilor și salariilor.  Dar cel mai mare jaf era - și mă tem că este și acum - la achiziții/înzestrarea cu armament. Fabricile de armament sunt - scriu la prezent, fiindcă nu am văzut ca ministrul USR Miruță să fi mișcat vreun deget - sufocate de clientela PSD, numai incompetenți cu studii jenante și biografii ridicole. DeFapt.ro a scris acum trei săptămâni: „Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă”. Bătaie de joc la trustul care controlează industria de armament. Ce a urmat? Tăcere deplină. Presa plătită cu bani publici s-a uitat în altă parte - aici nu sunt surprins. Dar ministerul Economiei, Guvernul și Cotroceniul - da, să se supere toți - nici n-au clipit. Parcă am fi pe o insulă fericită în Pacific, nu cu Rusia la doi pași. România nu este în stare să producă mărfuri de bază pentru Armată, de la pulberi la niște banale drone. Ucraina produce 13.000 de drone pe zi, din care 82 sunt cu rază lungă de acțiune.  Și acum, la subiect: retragerea trupelor americane. Mulți oameni supărați pe Trump...Trec peste considerente geostrategice, faptul că Statele Unite se concentrează pe problemele cu China comunistă, iar resursele SUA nu sunt nelimitate - au explicat alții deja, mai bine decât mine.  Dar ar fi trebuit să reținem de la bun început ce a spus noul președinte al SUA: a) că el răspunde în fața americanilor/a alegătorilor săi (nu a postacilor nervoși din România) și b) dacă cineva vrea ceva de la SUA, trebuie să și pună ceva pe masă!  Noi ce avem de oferit? Nimic. Am auzit că „se caută ceva”, dar nu se găsește. E penibil. Execuția bugetară e un dezastru, sunt convins că Apărarea va fi victima reducerilor, nu vom cheltui cât am promis.  Deci: să ne bucurăm că mai avem aici 1.000 de militari americani, inclusiv Deveselu și Kogălniceanu. Fiindcă politrucii care au condus România a) au nesocotit complet amenințarea rusească, b) și-au bătut joc de Apărare și c) au crezut că-i pot aburi la nesfârșit pe alții să ne apere în timp ce ei își recitau fericiți discursurile patriotic-suveraniste.   

Croaţia restabileşte serviciul militar obligatoriu Foto: Ministarstva obrane Republike Hrvatske
Eveniment

Croaţia restabileşte serviciul militar obligatoriu, cu o durată de două luni

Croaţia restabileşte serviciul militar obligatoriu, cu o durată de două luni pentru tinerii care au împlinit vârsta de 19 ani, a decis, azi, parlamentul de la Zagreb. Serviciului militar obligatoriu fusese eliminat în 2008. Citește și: Sondaj PNL/INSCOP pe București: Băluță, Ciucu, Anca Alexandrescu și Drulă în top 4 intenție de vot Croaţia restabileşte serviciul militar obligatoriu Primele recrutări vor începe înainte de sfârşitul anului în curs, iar primii soldaţi încorporaţi conform noului serviciu militar obligatoriu sunt aşteptaţi să sosească în cazărmile din Knin, Slunj şi Pozega la începutul anului viitor.Toţi tinerii croaţi în vârstă de 18 ani trebuie să se înregistreze în evidenţele militare şi vor fi chemaţi pentru efectuarea stagiului militar obligatoriu în anul calendaristic în care împlinesc 19 ani, după ce sunt supuşi unui examen medical pentru a se determina aptitudinea lor pentru serviciul militar.Femeile nu sunt obligate să efectueze serviciul militar şi nici să se înregistreze în evidenţele militare, dar pot participa în mod voluntar la instrucţia militară de bază.În perioada efectuării serviciului militar, recruţii vor primi o soldă de 1.100 de euro pe lună şi această perioadă va fi considerată vechime în muncă.În mod excepţional, cei cu vârste cuprinse între 19 şi 30 de ani pot fi de asemenea chemaţi pentru serviciul militar obligatoriu dacă acesta le-a fost amânat pe perioada studiilor sau, în cazul sportivilor, pentru participarea la competiţii internaţionale.Cei care refuză efectuarea serviciului militar din motive religioase sau morale pot declara o obiecţie de conştiinţă şi vor efectua trei sau patru luni de instrucţie de bază în protecţia civilă sau în alte activităţi în folosul comunităţii.Croaţia este membră a UE şi NATO şi a atins anul trecut obiectivul Alianţei de a aloca aloca apărării un buget de 2% din PIB, pe care intenţionează să-l crească la 2,5% până în 2027.  

Danemarca investește miliarde în apărare (sursa: Facebook/Troels Lund Poulsen)
Internațional

Danemarca investește miliarde de dolari pentru a-și consolida apărarea

Guvernul danez a anunțat o investiție impresionantă de 8,7 miliarde de dolari pentru a întări securitatea în regiunile arctice și atlantice, inclusiv în Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Potrivit BBC, această decizie vine într-un context geopolitic tensionat, în care Groenlanda a devenit un punct strategic disputat, dorit chiar și de președintele american Donald Trump. Acord cu Statele Unite pentru 16 avioane F-35 Pe lângă investiția de 4,2 miliarde de dolari anunțată anterior pentru consolidarea apărării regiunii, Danemarca a semnat un acord politic cu Statele Unite privind achiziția a 16 avioane de luptă F-35, în valoare de 4,5 miliarde de dolari (aproximativ 3,9 miliarde de euro). Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Astfel, flota daneză de F-35 ajunge la 43 de aparate. „Prin acest acord, consolidăm semnificativ capacitățile forțelor armate daneze din regiune. Sunt investiții necesare într-o perioadă dificilă, în care, din păcate, războiul a revenit pe continentul european”, a declarat Troels Lund Poulsen, ministrul danez al Apărării. Arctica, o zonă de interes strategic global Regiunea arctică, situată la intersecția dintre America de Nord, Rusia și Europa, are o importanță strategică majoră în actualul context geopolitic. Guvernul de la Copenhaga își propune să consolideze apărarea acestei zone în cadrul alianței NATO, în eventualitatea unei escaladări militare. Planul de investiții prevede achiziția a două nave arctice noi, dronelor militare, avionelor de patrulare și radarelor de avertizare timpurie. Totodată, Danemarca a colaborat cu Guvernele Groenlandei și Insulelor Feroe pentru a elabora un nou plan de apărare regională. Groenlanda caută sprijin în Uniunea Europeană Pentru prima dată în istorie, Guvernul Groenlandei s-a îndreptat către Uniunea Europeană, după ce părăsise blocul comunitar în 1985. Decizia a fost luată în contextul presiunilor crescânde exercitate de Statele Unite și Rusia. „Groenlanda are nevoie de Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană are nevoie de Groenlanda”, a declarat Jens Frederik Nielsen, premierul Groenlandei, în fața Parlamentului European. Cartier general militar la Nuuk Ca parte a noii strategii de apărare, Danemarca va înființa un cartier general militar la Nuuk, capitala Groenlandei. Tot acolo va fi creată o unitate militară subordonată Comandamentului Arctic Comun, responsabilă de coordonarea operațiunilor din regiune, conform BBC. Această amplă strategie marchează o nouă etapă în politica de securitate a Danemarcei, care își consolidează prezența militară într-una dintre cele mai sensibile și disputate regiuni ale lumii.

România se pregătește să deruleze operațiuni militare în afara țării (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

România se pregătește să deruleze operațiuni militare în afara țării (proiect de lege)

Armata vrea să deruleze operațiuni militare în afara României și să restrângă drepturi civile în orice situație, nu doar în stare de urgență sau război, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale. Angajarea țării în război fără acordul NATO? Organizația civică APADOR-CH a inventariat ceea ce consideră a fi principalele probleme ale legii, unele chiar de ordin constituțional. "APADOR-CH a cerut Parlamentului să rescrie câteva articole din proiectul noii Legi a Apărării Naționale, care în forma actuală pot duce la restrângerea arbitrară a unor drepturi și angajarea țării în război fără acordul NATO. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Mai multe articole din proiectul care se află acum în Camera Deputaților (Pl-x nr. 351/2025) sunt ambigue și pot deschide calea unor decizii abuzive, în afara cadrului constituțional, aspect sesizat de altfel și de Consiliul legislativ, în avizul dat legii.", se arată într-un comunicat al organizației. S-ar putea restrânge drepturi în orice moment "Proiectul folosește expresii precum „amenințări și pericole” sau „măsuri corespunzătoare în domeniile de competență” fără a le defini. În lipsa unor limite clare, autoritățile ar putea lua măsuri similare celor din starea de urgență – cum ar fi închiderea unor televiziuni, interzicerea unor partide sau restricționarea protestelor – fără ca o astfel de stare să fie declarată oficial. Legea trebuie să indice în mod clar în ce pot consta „ameninţările şi pericolele” care pot justifica luarea de către autorităţi a unor măsuri restrictive și să indice în mod clar gama de măsuri care pot fi dispuse de autorităţi în situaţia respectivă.", a fost una din criticile aduse de APADOR-CH proiectului de lege. Observațiile integrale ale organizației pot fi consultate aici.    

SUA promit apărarea fiecărui centimetru NATO (sursa: usun.usmission.gov/)
Internațional

SUA promit să apere fiecare centimetru din teritoriul NATO în cazul provocărilor Rusiei

SUA promit apărarea fiecărui centimetru NATO. Statele Unite au reafirmat luni angajamentul de a apăra „fiecare centimetru din teritoriul NATO”, în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU convocată de Estonia. SUA promit apărarea fiecărui centimetru NATO Întâlnirea a avut loc după ce aeronave rusești au pătruns în spațiul aerian estonian, acesta fiind al treilea incident de acest tip în zece zile. Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie Noul ambasador american la ONU, Mike Waltz, a transmis un mesaj ferm: „În timp ce președintele Trump și Statele Unite încearcă să pună capăt acestui război atroce dintre Rusia și Ucraina, ne așteptăm ca Rusia să caute modalități de detensionare, nu să riște o nouă escaladare.” El a subliniat că Moscova trebuie să înceteze imediat comportamentul periculos. Estonia și aliații săi cer oprirea provocărilor Înaintea reuniunii, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a prezentat un text susținut de circa 50 de țări, care solicită Rusiei să pună capăt „provocărilor și amenințărilor” împotriva vecinilor săi. Oficialul a subliniat că acțiunile Moscovei reprezintă o încălcare a dreptului internațional și o escaladare destabilizatoare. Incidente repetate în Estonia, Polonia și România Vineri, trei avioane rusești au intrat în spațiul aerian estonian și au rămas acolo timp de 12 minute. Moscova a negat incidentul. În Polonia, circa 20 de drone rusești au survolat spațiul aerian, dintre care trei au fost doborâte. România a denunțat, de asemenea, pătrunderea unei drone rusești pe teritoriul său. Ambasadorul adjunct al Franței la ONU, Jay Dharmadhikari, a atras atenția că aceasta este a treia încălcare a spațiului aerian NATO și UE în mai puțin de două săptămâni, un semnal clar al escaladării deliberate. Reacția ONU și măsurile NATO Subsecretarul general al ONU pentru Europa, Miroslav Jenca, a cerut responsabilitate și dialog pentru detensionarea situației. În timpul incidentului din Estonia, avioane de vânătoare italiene F-35, alături de aeronave suedeze și finlandeze, au interceptat avioanele rusești. Rusia respinge acuzațiile Ambasadorul adjunct rus la ONU, Dmitri Polianski, a respins dovezile prezentate de Estonia și aliații săi. Acesta a susținut că „aeronavele nu au intrat în spațiul aerian estonian și au zburat doar deasupra apelor neutre ale Mării Baltice”. Oficialul a acuzat Tallinnul de „isterie rusofobă”. Prima reuniune ONU convocată de Estonia Aceasta a fost prima reuniune a Consiliului de Securitate solicitată de Estonia în cei 34 de ani de apartenență la ONU. Țara baltică, membră UE și NATO, este un susținător ferm al Ucrainei în conflictul cu Rusia. Poziția lui Donald Trump față de Rusia Președintele Donald Trump a dat asigurări că SUA vor apăra Polonia și statele baltice în cazul unei intensificări a acțiunilor militare ruse. În ciuda relațiilor uneori cordiale dintre Trump și Vladimir Putin, liderul american a declarat recent că președintele rus „l-a dezamăgit cu adevărat” prin continuarea invaziei din Ucraina, acum în al patrulea an.

Zelenski cere României apărare aeriană comună (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski cere României și Poloniei o strategie comună de apărare împotriva dronelor rusești

Zelenski cere României apărare aeriană comună. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o strategie comună de apărare aeriană cu România și Polonia, pe fondul intensificării atacurilor cu drone rusești și a incursiunilor în spațiul aerian NATO. Zelenski cere României apărare aeriană comună Liderul de la Kiev a subliniat că vestul Ucrainei ar putea fi punctul de plecare pentru această cooperare, extinsă ulterior și către România. Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 Săptămâna trecută, drone rusești au intrat pe teritoriul Poloniei, iar avioane de vânătoare rusești au pătruns în zona economică exclusivă a Poloniei din Marea Baltică, lângă platforma de foraj Petrobaltic. Estonia a raportat la rândul său o incursiune „fără precedent” a trei avioane militare rusești, iar România a semnalat noi încălcări ale spațiului său aerian. NATO își întărește flancul estic Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că tensiunile actuale aduc regiunea „cel mai aproape de un conflict deschis de la Al Doilea Război Mondial încoace”. Ca răspuns, NATO a lansat operațiunea Eastern Sentry, iar mai multe state europene au trimis întăriri, inclusiv avioanele Eurofighter Typhoon ale Regatului Unit, pentru protejarea Poloniei. Ucraina își oferă expertiza în contracararea dronelor Zelenski a declarat că Ucraina a demonstrat că poate apăra atât teritoriul propriu, cât și Europa, dar un scut aerian fiabil necesită o strategie comună. Kievul și-a dezvoltat o industrie de drone și experiență vastă în combaterea atacurilor aeriene, iar ministrul apărării Denîs Șmîhal a anunțat formarea unui grup comun în care geniştii ucraineni îi vor instrui pe militarii polonezi în lupta împotriva dronelor.

Donald Trump promite apărarea țărilor baltice (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump promite apărarea Poloniei și a țărilor baltice în fața Rusiei

Donald Trump promite apărarea țărilor baltice. Președintele american Donald Trump a declarat duminică, de la Casa Albă, că Statele Unite vor participa la apărarea Poloniei și a țărilor baltice, Estonia, Letonia și Lituania, dacă Rusia își intensifică activitatea militară în regiune. Donald Trump promite apărarea țărilor baltice Întrebat de jurnaliști dacă va sprijini aceste patru state membre NATO în cazul unor noi agresiuni rusești, liderul american a răspuns ferm: Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 „Da, o voi face, o voi face”. Incursiunea avioanelor rusești în spațiul aerian estonian Declarația lui Trump vine la doar două zile după ce trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat în spațiul aerian al Estoniei, deasupra golfului Finlandei. Aeronavele au rămas aproximativ 12 minute în zonă, fapt ce a declanșat imediat reacția autorităților de la Tallinn și a NATO. „Nu ne place asta”, a afirmat președintele american, condamnând incidentul. Reacția NATO și a statelor nordice Italia, care are în cadrul NATO o misiune de poliție aeriană în zona baltică, a ridicat avioane pentru interceptare. De asemenea, Suedia și Finlanda au trimis aparate de la sol, pentru a răspunde incursiunii rusești. Ministerul estonian de Externe a anunțat că luni va avea loc o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU, convocată la cererea Tallinnului, pentru a discuta situația de securitate din regiune. Dronelor rusești doborâte deasupra Poloniei Incidentul din Estonia are loc la scurt timp după un alt episod tensionat: în noaptea de 9 spre 10 septembrie, avioane NATO au doborât drone rusești care pătrunseseră în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. Referindu-se la acea intruziune, Donald Trump a declarat atunci că ar fi putut fi „o eroare”, însă noile incursiuni par să confirme escaladarea tensiunilor în regiunea baltică.

MApN penalizează Avioane Craiova pentru IAR-99 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV MApN a penalizat Avioane Craiova cu 3,6 milioane de lei pentru nelivrarea avioanelor IAR-99

MApN penalizează Avioane Craiova pentru IAR-99 cu 3,621 milioane de lei pentru nerespectarea contractului privind modernizarea și livrarea la termen a zece avioane. Întârzierile par să fi fost generate, în principal, de firma israeliană Elbit Systems, care nu a furnizat la timp avionica și softul pentru modernizarea avioanelor IAR-99. Dar Victor Munteanu, directorul general al Avioane Craiova, a invocat, oficial, clauza de forță majoră din cauza războiului din Ucraina.   Citește și: Pregătirea piloților de F-16, sabotată de Avioane Craiova, care nu a livrat avioanele de antrenament IAR-99. Compania dă vina pe Elbit (Israel) Oricare ar fi fost motivele, cert este că a fost afectat grav programul de pregătire al piloților militari care urmau să se antreneze pe avioanele IAR-99 pentru a putea face trecerea la avioanele de luptă americane F-16. Contractul, semnat în august 2025 Compania Avioane Craiova, deținută de Ministerul Economiei, a câștigat un contract de 275 milioane lei, fără TVA, în urma unei licitații organizate de Ministerul Apărării Naționale pentru modernizarea a zece avioane IAR-99. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Apărării Naționale a transmis că, la data de 14 august 2020, s-a semnat contractul cu compania din Craiova. Acesta prevedea revitalizarea și modernizarea a zece aeronave IAR-99 Standard, instruirea personalului beneficiarului, precum și un pachet de suport logistic.  Nu au fost declarați subcontractanți, dar au apărut pe parcurs Avioane Craiova nu a declarat subcontractanți în timpul procedurii de atribuire și nici în timpul derulării contractului. Ulterior, compania deținută de Ministerul Economiei a primit un avans de 98.175.000 lei de la MApN (30% din valoarea contractului). Între timp, Avioane Craiova a semnat un contract pentru proiectare cu Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS). Apoi, a mai semnat un contract, cu compania israeliană Elbit Systems, care se obliga să livreze avionica și softul pentru cele zece avioane IAR-99. Iar de aici au început să apară problemele. Nici un avion livrat, 20 de luni de întârziere Avioane Craiova și-a asumat prin contract să livreze cinci avioane în februarie 2024, iar restul, treptat, până la data de 14 martie 2025. Compania, însă, nu a livrat niciun avion până acum. Ministerul Apărării Naționale a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că Avioane Craiova a solicitat prelungirea termenului de livrare de trei ori, invocând apariția unui eveniment de forță majoră. Prima dată, în aprilie 2022, solicitarea a fost respinsă ca nefondată. S-a invocat forța majoră În urma celei de-a doua solicitări, Avioane Craiova a primit decalarea termenelor de livrare inițiale cu șase luni. Iar cea de-a treia solicitare se află în analiză, compania Ministerului Economiei fiind nevoită să depună documente suplimentare în susținerea acesteia.  „Avioane Craiova S.A. a invocat efectele războiului din Ucraina ca eveniment de forță majoră, care a afectat livrarea anumitor echipamente esențiale din compunerea sistemului de avionică. Acest lucru a dus la întârzieri în lanțul de aprovizionare, implicit în livrarea echipamentelor de către Elbit Systems Ltd. către Avioane Craiova S.A”, potrivit MApN. Sindicalistul Peța, supărat pe Ucraina Victor Peța, președintele Sindicatului Liber din Avioane Craiova, a explicat pentru DeFapt.ro cum s-a ajuns în această situație. „Proiectarea pe care INCAS s-a angajat să o facă a avut întârzieri”, a spus sindicalistul Victor Peța. Tot el a declarat că echipamentele de avionică au fost comandate de israelieni de la fabrica Honeywell din SUA. Fabrică care a livrat cu întârziere avionica către Elbit, motivând că întâietate ar avea armata ucraineană. „Era totul pentru front. Totul pentru victorie! (…) Acesta este adevărul în ceea ce privește războiul din Ucraina”, a declarat Victor Peța. MApN penalizează Avioane Craiova pentru IAR-99 Acesta pare a fi singurul argument pentru care Avioane Craiova a invocat „forța majoră”. Totuși, Avioane Craiova nu are nici un contract direct semnat cu compania americană Honeywell. Mai mult, arată surse din cadrul MApN, pentru a putea activa clauza de „forță majoră”, mai întâi trebuia ca aceasta să fi fost invocată de Elbit Systems în contractul pe care îl are în derulare cu Avioane Craiova. Abia apoi, Avioane Craiova, în baza documentelor depuse de Elbit, putea invoca „forța majoră” în contractul cu MApN.   Dar Ministerul Apărării Naționale nu a marșat la motivele invocate de Avioane Craiova. „Pentru livrarea cu întârziere a unor echipamente ce compun pachetul de suport logistic inițial, MApN a perceput Avioane Craiova S.A. penalități de întârziere în valoare totală de 3.621.397,22 lei”, a transmis MApN la solicitarea DeFapt.ro. Piese produse în SUA, dar importate din Ucraina? Victor Munteanu, directorul general al Avioane Craiova, a încercat să argumenteze teza forței majore spunând, pentru DeFapt.ro, că „destul de multe importuri se făceau din Ucraina și ne-au afectat foarte tare”. La observația că echipamentele de avionică sunt importate de Elbit din SUA, nu din Ucraina, Victor Munteanu a reacționat nervos: „Îmi faceți un interogatoriu sau ce? Cum să clarificăm? Ce să clarificăm?” Întrebat dacă Elbit Systems a invocat clauza de forță majoră în relația cu Avioane Craiova, Victor Munteanu a reacționat din nou nervos. Directorul, agitat când vine vorba de Elbit „Compania Elbit are contract cu Avioane Craiova, nu cu Direcția Generală de Armamente (a MApN - n.r.). Am invocat la Direcția Generală de Armamente o clauză de forță majoră și am avut ca suport un document de la Camera de Comerț a județului Dolj”, a adăugat Munteanu pentru DeFapt.ro. Directorul general al companiei din subordinea Ministerului Economiei a renunțat la orice discuție pe subiect atunci când a fost întrebat dacă Avioane Craiova va recupera penalitățile impuse de MApN de la compania Elbit Systems. „Refuz să mai răspundă la întrebări. Sunt tendențioase și nu, nu mai răspund”, a închis Munteanu conversația cu DeFapt.ro. Cinci avioane ar putea fi livrate în octombrie Totuși, potrivit sindicalistului Victor Peța, pe data de 16 septembrie 2025, ora 4.30, compania Elbit Systems a livrat ultima variantă de soft omologată la sol. „Începând de mâine (joi – n.r.), se reiau zborurile de testare. După aia, tragerile din poligon, apoi tragerile cu tunul într-unul din poligoanele Statului Major al Aviației”, a precizat Victor Peța. Peța a ținut să spună că Elbit Systems ar fi mințit în răspunsul transmis către DeFapt.ro pentru un articol anterior, în care compania israeliană spunea că nu are nici o legătură cu integrarea softului. „Integrarea softului este clauză în anexa contractului. Se ocupă Elbit. Elbit s-a deplasat de mai multe ori aici, a constatat care sunt observațiile piloților. S-au întors în Israel, au făcut corecții. Am primit varianta omologată de Elbit la sol. Ea urmează să fie pusă pe avion și în urma zborurilor de încercare sperăm ca softul să fie validat și în zbor”, a mai spus Victor Peța. Dacă totul decurge normal și nu vor apărea alte nereguli, primele cinci avioane ar putea fi livrate către MApN până la sfârșitul lunii octombrie. 

Donald Trump schimbă numele Departamentului Apărării (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a redenumit Departamentul Apărării: acum se numește Departamentul de Război

Donald Trump schimbă numele Departamentului Apărării. Președintele american Donald Trump a semnat vineri un ordin executiv prin care Departamentul Apărării al SUA va fi redenumit „Departamentul de Război”. Liderul de la Casa Albă a explicat că această schimbare transmite „un mesaj de victorie” și „un mesaj de forță” atât aliaților, cât și adversarilor Americii. Donald Trump schimbă numele Departamentului Apărării Trump a sugerat că nu are nevoie de un vot în Congres pentru a face modificarea, deși denumirea actuală a ministerului este stabilită prin lege. Citește și: Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un, dar misiunea s-a încheiat prost Casa Albă precizase inițial că ar fi vorba doar despre o denumire suplimentară, însă ordinul semnat cere secretarului Pete Hegseth să ia toate măsurile, inclusiv legislative, pentru a oficializa schimbarea permanentă. Revenirea la o denumire istorică Planul a fost anunțat încă din august și urmărește readucerea unei titulaturi folosite între 1789 și 1949. „Apărarea este prea defensivă și vrem să fim și ofensivi”, a declarat președintele SUA.

Călin Georgescu cere reducerea bugetului Apărării, deși Trump insistă pentru majorarea sa Foto. The White House
Politică

Călin Georgescu cere reducerea bugetului Apărării, deși Trump insistă pentru majorarea sa

Călin Georgescu cere reducerea bugetului Apărării, deși președintele SUA, Donald Trump, insistă majorarea sa. În iunie, la presiunea lui Trump, liderii NATO s-au angajat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma “Le-am spus oamenilor că aş fi foarte nefericit dacă nu şi-ar îndeplini angajamentele într-un mod substanţial, pentru că SUA a plătit o sumă exorbitantă, probabil a plătit 90% din costurile NATO. Le-am spus că aş fi foarte nefericit, iar ei şi-au îndeplinit angajamentele, sigur, şi acum sunt foarte fericit. Avem un NATO foarte-foarte puternic, mai puternic decât era în urmă cu două zile", a declarat Donald Trump după decizia NATO.  Călin Georgescu cere reducerea bugetului Apărării, deși Trump insistă pentru majorarea sa “Să faci o reducere drastică a bugetului militar dacă el nu este pentru poporul tău. Dacă este pentru străini nu mă interesează“, a spus, azi, Georgescu. Acum câteva zile, principala sa susținătoare din presă, Anca Alexandrescu, cerea același lucru. “Singura soluție pentru a putea să se echilibreze și a nu ajunge în această situație groaznică, să vândă tot ce mai are România, este ca în acest an să nu mai cumpere niciun fel de armament și să nu se ducă niciun ban către zona de apărare, ci către echilibrarea economiei și deblocarea investițiilor“, a propus Alexandrescu. 

Propagandista favorită a lui Georgescu propune ca România să rămână fără apărare în fața Rusiei Foto: Realitatea TV
Politică

Propagandista favorită a lui Georgescu propune ca România să rămână fără apărare în fața Rusiei

Propagandista favorită a lui Georgescu, Anca Alexandrescu, propune ca România să rămână fără apărare în fața Rusiei: “Nici un ban către apărare“, a cerut ea, la Realitatea TV. Citește și: Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro. Printre ele: metroul, spitale și căi ferate Propagandista favorită a lui Georgescu propune ca România să rămână fără apărare în fața Rusiei “Avem o gaură uriașă, nu vom putea să achităm aceste datorii și vom fi în situația în care instituțiile financiare internaționale vor veni și vor spune: „Vindeți tot” (...) Singura soluție pentru a putea să se echilibreze și a nu ajunge în această situație groaznică, să vândă tot ce mai are România, este ca în acest an să nu mai cumpere niciun fel de armament și să nu se ducă niciun ban către zona de apărare, ci către echilibrarea economiei și deblocarea investițiilor“, a propus Alexandrescu. Mesajul ei a fost preluat și de siteul televiziunii, care l-a plasat în deschidere. Alexandrescu a sugerat și oprirea susținerii pentru Ucraina și Republica Moldova. “Ce știm în momentul de față este cel puțin 3,5% din deficitul pe care îl avem s-au dus către Ucraina. Este o declarație a premierului Marcel Ciolacu făcută în septembrie 2023 aflându-se la Bruxelles, am făcut împreună cu Bogdan Tiberiu Iacob un calcul astăzi și am constatat că în patru ani de zile suma estimată care s-ar fi dus către Moldova și Ucraina ar fi de 40 de miliarde de euro. Uitați-vă la gaura în care ne aflăm astăzi, uitați-vă la haosul de acum“, a spus ea. 

SUA apără acțiunile Israelului contra Hamas (sursa: usun.usmission.gov/)
Internațional

Israelul poate ocupa întreaga Fâșie Gaza pentru a elimina Hamas, susțin SUA

SUA apără acțiunile Israelului contra Hamas. Statele Unite au afirmat duminică, în cadrul unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, că Israelul are dreptul de a decide măsurile necesare privind Fâșia Gaza. Declarația a venit în contextul noului plan israelian de a ocupa complet enclava palestiniană și de a elimina gruparea Hamas. SUA apără acțiunile Israelului contra Hamas „Statele Unite susțin dreptul Israelului de a se apăra împotriva terorismului Hamas și, în cele din urmă, Israelul are dreptul să decidă ce este necesar pentru securitatea sa și ce măsuri sunt adecvate pentru a pune capăt amenințării reprezentate de Hamas și de grupări similare”, a declarat reprezentanta SUA, Dorothy Shea. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Dorothy Shea a calificat drept „contraproductivă” reuniunea organizată de membri europeni ai Consiliului de Securitate, după ce guvernul premierului Benjamin Netanyahu a aprobat un plan militar pentru ocuparea orașului Gaza, în nordul enclavei. Potrivit acesteia, decizia Israelului a fost luată „în urma lunilor de intransigență din partea Hamas” și nu este una nejustificată. Reprezentanta SUA a acuzat alți membri ai Consiliului că „răspândesc minciuni” despre Israel, respingând ca „categoric falsă” acuzația de genocid împotriva palestinienilor. Netanyahu: ocuparea orașului Gaza este esențială În paralel cu reuniunea ONU, premierul israelian Benjamin Netanyahu a susținut o conferință de presă la Ierusalim, declarând că ocuparea orașului Gaza este singura modalitate de a „termina treaba” în războiul cu Hamas. „Avem între 70% și 75% din Fâșia Gaza sub control militar israelian. Mai avem două fortărețe de cucerit – orașul Gaza și taberele din centrul enclavei”, a spus Netanyahu. Obiectivele planului israelian Netanyahu a detaliat principalele puncte ale planului aprobat de guvern: Dezarmarea Hamas. Eliberarea tuturor ostaticilor israelieni. Demilitarizarea completă a Fâșiei Gaza. Control preponderent al securității de către Israel. Instituirea unei administrații civile pașnice, non-israeliene. „Israelul va câștiga războiul în Gaza, cu sau fără sprijinul altor țări”, a subliniat premierul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră