joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: apărare

73 articole
Politică

Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare

Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare, arată un sondaj Avangarde publicat azi. AUR s-a opus constant majorării cheltuielilor de apărare. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare “România are nevoie de pace, nu de arme cumpărate pe datorie. Cetățenii nu cer rachete și tancuri, ci drumuri moderne, apă potabilă, canalizare, spitale decente și școli sigure pentru copii. Adevărata siguranță vine din prosperitate și servicii publice, nu din facturi de miliarde pentru echipamente militare“, perora Marius Lulea, prim-vicepreședinte al AUR, în septembrie 2025. Însă majoritatea cetățenilor români au o opinie diferită, potrivit sondajului Avangarde.  Ideea unei înarmări rapide a României pentru consolidarea capacităţii de apărare este susţinută de 71% dintre români, în timp ce 22% se opun, iar 7% nu au o opinie. Şi aici se remarcă un contrast urban–rural: 75% susţin înarmarea în mediul urban, faţă de 60% în mediul rural. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 27–30 decembrie 2025, pe un eşantion de 1.000 de persoane adulte (18 ani şi peste), populaţie neinstituţionalizată. Marja maximă de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.  

Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Foto: Facebook
Ministrul ucrainean al Apărării mulțumește României pentru o contribuție de 50 de milioane de euro Foto: Facebook
Internațional

Ministrul ucrainean al Apărării mulțumește României pentru o contribuție de 50 de milioane de euro

Ministrul ucrainean al Apărării, Denis Șmîhal, mulțumește României pentru o contribuție de 50 de milioane de euro la programul de înzestrare al Ucrainei, așa-numitul „Prioritized Ukraine Requirements List”, PURL.  Aceasta este o inițiativă condusă de SUA și NATO pentru a furniza rapid Ucrainei arme și muniții cruciale, fabricate în SUA, finanțată de aliații și partenerii europeni.  Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Țările nordice și baltice au contribuit la PURL cu 500 de milioane de dolari, încă din noiembrie.  Ministrul ucrainean al Apărării mulțumește României pentru o contribuție de 50 de milioane de euro „România se alătură PURL și contribuie cu 50 de milioane de euro la această inițiativă. Această tranșă de ajutor este esențială pentru apărarea Ucrainei și protecția poporului nostru. Sunt recunoscător poporului și guvernului român, precum și omologului meu, ministrul apărării naționale (@MApNRomania) Radu Miruță, pentru sprijinul lor neclintit. Fiecare decizie de a sprijini apărarea Ucrainei apropie pacea dreaptă”, a scris Șmîhal pe X/Twitter.  Şi ministrul ucrainean de externe, Andrei Sîbiha, a mulţumit ţării noastre. "Sunt recunoscător colegei mele, Oana Ţoiu, și României pentru decizia de a se alătura inițiativei PURL. Acest pas oportun consolidează apărarea Ucrainei și onorează angajamentele comune ale aliaților NATO de a întări securitatea regională. Drumul către o pace durabilă necesită o asemenea unitate și hotărâre", a postat şi Andrei Sîbiha pe X. „Anunțuri binevenite din Croația și România privind cele mai recente măsuri pentru creșterea cheltuielilor de apărare. Acestea vor contribui la modernizarea forțelor armate, la consolidarea apărării colective NATO și la oferirea unui sprijin esențial pentru Ucraina prin PURL", a postat, pe X/Twitter, purtătoarea de cuvânt a NATO.     

Noile numiri la Apărare și Economie, în "Monitorul Oficial" (sursa: Facebook/Irinel Darău)
Eveniment

Oficial: noile numiri la Apărare și Economie, publicate în "Monitorul Oficial"

Decretele de numire în funcție a noilor miniștri ai Apărării și Economiei au fost publicate marți în Monitorul Oficial, marcând oficial schimbările din Guvern. Semnătura președintelui Nicușor Dan și ceremonia de învestire Președintele Nicușor Dan a semnat decretele de numire, iar ceremonia de învestire a celor doi miniștri USR este programată pentru ora 15:00, la Palatul Cotroceni. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Radu Miruță preia oficial funcția de ministru al Apărării Naționale și va ocupa, totodată, poziția de vicepremier în Cabinetul Bolojan. Acesta a asigurat interimatul la Ministerul Apărării începând cu 28 noiembrie, după semnarea decretului de către președinte prin care se lua act de demisia lui Ionuț Moșteanu. Irineu Darău a fost numit ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, portofoliu care reunește domenii-cheie pentru dezvoltarea economică și modernizarea României. Validarea în Comitetul Politic al USR Cei doi miniștri au fost validați pentru aceste funcții vinerea trecută de Comitetul Politic al USR, înainte de semnarea decretelor prezidențiale. Demisia lui Ionuț Moșteanu din funcția de ministru al Apărării a venit în urma controverselor apărute în spațiul public cu privire la CV-ul său, situație care a determinat numirea unui interimat și, ulterior, desemnarea oficială a lui Radu Miruță.

Radarele vechi pot genera amenzi eronate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Radarele vechi pot da erori de măsurare a vitezei. Cum se pot șoferii apăra în instanță

Radarele vechi utilizate de Poliția Rutieră pot genera erori de măsurare a vitezei, ceea ce le oferă șoferilor posibilitatea de a contesta amenzile în instanță. Radarele vechi pot genera amenzi eronate Potrivit lui Radu Drosescu, conferențiar la Facultatea de Mecanică din Iași, fasciculul larg al acestor dispozitive poate înregistra viteza unui alt autovehicul aflat în apropiere. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat În astfel de cazuri, șoferii sancționați pe nedrept pot avea șanse reale de câștig dacă invocă dovezi tehnice clare. Specialistul subliniază că „proba regină” într-un dosar o reprezintă demonstrarea neconcordanțelor dintre poziția autovehiculului și datele radarului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Țările baltice și Polonia vor beneficia de „favoruri speciale” din partea SUA pentru că investesc în Apărare Foto: X/Twitter Kaja Kallas
Internațional

Țările baltice și Polonia vor beneficia de „favoruri speciale” din partea SUA - secretarul Apărării

Țările baltice și Polonia vor beneficia de „favoruri speciale” din partea SUA pentru că au majorat procentul din PIB alocat Armatei, a afirmat secretarul Apărării, Pete Hegseth, citat de un portal de știri al Estoniei.  Citește și: Sondaj al Fundației Reagan: a crescut masiv sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul republicanilor MAGA Țările baltice și Polonia vor beneficia de „favoruri speciale” din partea SUA „Aliații model care se implică, precum Israelul, Coreea de Sud, Polonia, din ce în ce mai mult Germania, țările baltice și altele, vor beneficia de favoruri speciale din partea noastră. Aliații care nu fac acest lucru, aliații care încă nu își îndeplinesc obligațiile în materie de apărare colectivă, vor suporta consecințele", a declarat Hegseth la Reagan National Defense Forum. Toate cele patru țări din flancul estic al NATO s-au angajat să aloce 5% din PIB-ul lor pentru apărare în următorii ani. „Parteneriate și alianțe reale bazate pe putere reală. Nu doar steaguri și conferințe pompoase bazate pe teorii și retorică fierbinte. Aliații noștri nu sunt copii. Sunt națiuni capabile să facă mult mai mult pentru ele însele decât au făcut până acum. Și este timpul să se ridice. Și o fac. Aceasta este natura parteneriatelor, mai degrabă decât a dependențelor. Este ceea ce le datorăm prietenilor noștri și, cel mai important, ceea ce le datorăm poporului american”, a mai spus Hegseth.  Nu este prima dată când SUA laudă statele baltice și Polonia, arată news.err.ee.  Hegseth a lăudat Estonia, Letonia și Lituania când miniștrii apărării din aceste țări au vizitat Washingtonul în iulie. De asemenea, în iunie, el le-a numit „aliați model”. Polonia a fost, de asemenea, remarcată în trecut pentru cheltuielile sale mari în domeniul apărării. Pe fondul discuțiilor privind retragerea unei părți din trupele americane din Europa, ministrul estonian al afacerilor externe, Margus Tshanka (Eesti 200), a declarat că a primit confirmarea verbală că numărul trupelor din statele baltice nu va fi redus. Trump a declarat în septembrie că SUA nu se vor retrage din Polonia. „Vom trimite mai multe trupe acolo, dacă vor dori”, a spus el, adăugând: „Suntem alături de Polonia și o vom ajuta să se protejeze”.

După Moșteanu, încă un ministru USR se opune tăierii salariilor din ministerul pe care-l conduce Foto: Facebook
Politică

După Moșteanu, încă un ministru USR se opune tăierii salariilor din ministerul pe care-l conduce

După Ionuț Moșteanu, care conduce Apărarea, încă un ministru USR se opune tăierii salariilor din ministerul pe care-l conduce. Șefa diplomației, Oana Țoiu, a declarat, azi, că „micşorarea salariilor angajaţilor din Ministerul Afacerilor Externe, acest lucru nu este realist posibil”. „Nu putem să vorbim de tăieri de la apărare în momentul ăsta, când cad dronele în fiecare săptămână, aţi văzut lângă Dobrogea, şi avem foarte, foarte multe provocări”, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.  Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Acum, colega sa de la Externe are o poziție asemănătoare. Încă un ministru USR se opune tăierii salariilor din ministerul pe care-l conduce „Ministerul Afacerilor Externe şi-a asumat susţinerea obiectivelor enunţate de premier, şi anume reducerea cheltuielilor bugetare. În ceea ce priveşte micşorarea salariilor angajaţilor din Ministerul Afacerilor Externe, acest lucru nu este realist posibil şi vă invit să vedeţi grila de salarizare, este publică. Ministerul Afacerilor Externe are o grilă de salarizare semnificativ sub media grilelor de salarizare a altor ministere, dar avem alte instrumente cu care vrem să respectăm acest angajament de reducere a 10% a cheltuielilor dedicate personalului şi o să venim cu acest plan”, a spus Țoiu.  Referindu-se la eventuala comasare a Institutului Diplomatic Român cu alte instituţii, Ţoiu a spus: "Ministerul Afacerilor Externe nu susţine proiectul din Parlament, care amestecă în acelaşi loc şi instituţii care aparţin Ministerului Afacerilor Externe şi sunt create pentru a forma şi a pregăti diplomaţi şi alte instituţii care nu au nicio legătură cu acest domeniu, pentru că, deşi comasarea mai multor instituţii poate să arate bine matematic, în momentul în care amesteci cu totul domenii de activitate şi misiuni diferite şi echipe cu pregătire diferită este, cel mai probabil, ca niciunul dintre ele să nu îşi poată face treaba bine".Ea a explicat că se va analiza posibilitatea "de a micşora costurile, în special pentru servicii pe care le pot avea în comun, fie că vorbim de servicii juridice, administrative, de contabilitate şi vom prezenta aceste propuneri până la sfârşitul anului".   

Lege pentru apărarea infrastructurii Rusiei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rezerviștii vor trage cu puștile în dronele ucrainene care ajung în Rusia (lege)

Cele două camere ale Parlamentului rus au aprobat un proiect de lege privind formarea unor unități militare de rezerviști angajați prin contract, destinate exclusiv apărării infrastructurilor critice ale Federației Ruse, tot mai des vizate de atacurile cu drone ale Ucrainei. Proiectul mai așteaptă doar promulgarea președintelui Vladimir Putin pentru a intra în vigoare, însă mai multe regiuni din Rusia au început deja organizarea acestor structuri de apărare. Un nou cadru legal pentru folosirea rezerviștilor Până acum, legislația rusă permitea utilizarea rezerviștilor prin contract doar în perioadele de mobilizare sau război. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” Noua lege modifică Legea Apărării, permițând rezerviștilor care semnează contracte cu Ministerul Apărării să fie mobilizați pentru misiuni interne, legate de protejarea infrastructurilor critice – rafinării, depozite, centrale sau baze logistice. Viceamiralul Vladimir Tsimlianski, adjunctul șefului Departamentului de Organizare și Mobilizare al Statului Major rus, a explicat că nu este vorba despre o mobilizare generală. „Proiectul de lege nu privește toți cetățenii și nu prevede recrutarea acestora pentru serviciul militar, nici trimiterea lor pe frontul din Ucraina sau în afara teritoriului țării”, a precizat oficialul. Temeri după mobilizarea din 2022 Ultima mobilizare majoră a fost dispusă în septembrie 2022, când președintele Vladimir Putin a convocat aproximativ 300.000 de rezerviști pentru războiul din Ucraina. Decizia a provocat un exod masiv de cetățeni ruși care au părăsit țara de teama trimiterii pe front. De atunci, Kremlinul a evitat o nouă mobilizare, iar Putin a declarat că numărul voluntarilor este suficient pentru necesitățile armatei. Atacurile ucrainene cu drone, motivul principal al noii legi Ucraina lansează frecvent atacuri cu drone asupra infrastructurii strategice ruse, vizând rafinării, depozite de combustibil, aerodromuri militare și centre logistice. Scopul acestor atacuri este perturbarea lanțurilor de aprovizionare ale armatei ruse și crearea de presiune logistică internă. Noua inițiativă legislativă vine ca răspuns direct la aceste acțiuni, urmărind crearea unei forțe interne de protecție care să apere infrastructurile vitale fără a implica trupe active de pe front. Primele unități, deja înființate în mai multe regiuni Deși legea nu a fost încă promulgată, mai multe regiuni ruse – printre care Tatarstan, Samara, Nijni Novgorod, Iaroslavl și Tambov – au început deja să formeze unități de rezerviști prin contract. În Tatarstan, de exemplu, rezerviștii vor primi o soldă lunară de 78.000 de ruble (aproximativ 763 de dolari), pe lângă suma oferită de Ministerul Apărării, cuprinsă între 30.000 și 40.000 de ruble (370–493 de dolari). Contractele le garantează că nu vor fi trimiși în Ucraina, misiunea lor limitându-se la apărarea instalațiilor locale. Instruire și dotare pentru misiuni anti-drone După o perioadă de instrucție militară, rezerviștii vor fi trimiși în teren pentru misiuni de protejare a infrastructurilor critice timp de 45 de zile, după care vor fi înlocuiți prin rotație. Unitățile ar putea fi echipate cu arme ușoare, rachete antiaeriene portabile, precum și sisteme moderne anti-drone, inclusiv echipamente de război electronic. Această nouă structură militară ar urma să devină un element permanent de securitate internă, menit să apere teritoriul rus de amenințările asimetrice tot mai frecvente în actualul context al războiului din Ucraina.

Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României Foto: Facebook
Politică

Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României

Premierul PNL Ilie Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României: „Dacă vrem să obținem rezultate maxime în plan extern pentru țara noastră, în orice domeniu, problemele noastre strategice - și apărarea este una dintre aceste probleme - nu sunt transformate într-un circ și în dispute care nu ajută cu nimic”, a spus el la Antena 1, citat de Euronews.   Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte Reacția sa vine după ce PSD l-a chemat în fața Camerei Deputaților, la „Ora Premierului”, pentru a explica retragerea celor 800 de militari ai SUA din România. Bolojan acuză PSD că tranformă în „circ” problemele strategice ale României „Aștept să primesc invitația instituțională și voi răspunde instituțional, dar când ai o funcție de răspundere în țara noastră sunt lucruri cu care nu te joci. Apărarea țării noastre, reprezentarea țării noastre, interesele noastre majore trebuie să fie un pachet de probleme pe care oamenii responsabili le scot din zona de lupte politice ieftine pentru a marca un punct sau altul. Și am mai spus-o, că dacă vrem să obținem rezultate maxime în plan extern pentru țara noastră, în orice domeniu, problemele noastre strategice - și apărarea este una dintre aceste probleme - nu sunt transformate într-un circ și în dispute care nu ajută cu nimic”, a arătat premierul.  „Partidului Social Democrat solicită participarea domnului Ilie Bolojan, Prim-ministrul României, la ședinţa plenului Camerei Deputaţilor din data de 03 noiembrie 2025, în cadrul dezbaterii politice organizate la Ora Prim-ministrului pentru discutarea temei privind retragerea trupelor americane din România — lipsa de reacţie a Guvernului şi implicațiile asupra angajamentelor strategice și de securitate ale României”, se arată în solicitarea PSD către Biroul Permanent al Camerei Deputaților. 

Mircea Marian
Opinii

Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării

Știu că fluier în biserică. Știu că nu o să placă nimănui ce scriu. Dar poate, după ce vă trec nervii, recitiți.... De ani întregi, principala politică de apărare a statului român a fost să se milogească de alții, de americani în primul rând, să vină aici și să ne apere. Nu trebuie să-mi înșirați acum ceea ce știu: că așa funcționează alianțele, că mai nici o țară nu vrea să fiu izolată pe plan militar sau alte banalități. Eu spun că asta era singura politică de Apărare. Și se cam termină cu ipocrizia. Nu se poate ca azi să te duci să ceri altora să te apere pe banii lor și, a doua zi, să înjuri multinaționalele, să ceri ANAF-ului și Protecției Consumatorului să le caute nod în papură și să le amenedeze, spre bucuria electoratului pesedist-aurist.  Bașca: ne-am bătut joc de Apărare, de ceea ce trebuia noi să facem.  Șefi peste minister au ajuns politruci care în altă țară nici scara de bloc nu o administrau. Bugetul Apărării ajunsese la sub 1,50% din PIB în înțeleapta guvernare a generalului Ciucă. Eram țara din NATO cu cel mai mare procent din bugetul Apărării alocat plății pensiilor și salariilor.  Dar cel mai mare jaf era - și mă tem că este și acum - la achiziții/înzestrarea cu armament. Fabricile de armament sunt - scriu la prezent, fiindcă nu am văzut ca ministrul USR Miruță să fi mișcat vreun deget - sufocate de clientela PSD, numai incompetenți cu studii jenante și biografii ridicole. DeFapt.ro a scris acum trei săptămâni: „Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă”. Bătaie de joc la trustul care controlează industria de armament. Ce a urmat? Tăcere deplină. Presa plătită cu bani publici s-a uitat în altă parte - aici nu sunt surprins. Dar ministerul Economiei, Guvernul și Cotroceniul - da, să se supere toți - nici n-au clipit. Parcă am fi pe o insulă fericită în Pacific, nu cu Rusia la doi pași. România nu este în stare să producă mărfuri de bază pentru Armată, de la pulberi la niște banale drone. Ucraina produce 13.000 de drone pe zi, din care 82 sunt cu rază lungă de acțiune.  Și acum, la subiect: retragerea trupelor americane. Mulți oameni supărați pe Trump...Trec peste considerente geostrategice, faptul că Statele Unite se concentrează pe problemele cu China comunistă, iar resursele SUA nu sunt nelimitate - au explicat alții deja, mai bine decât mine.  Dar ar fi trebuit să reținem de la bun început ce a spus noul președinte al SUA: a) că el răspunde în fața americanilor/a alegătorilor săi (nu a postacilor nervoși din România) și b) dacă cineva vrea ceva de la SUA, trebuie să și pună ceva pe masă!  Noi ce avem de oferit? Nimic. Am auzit că „se caută ceva”, dar nu se găsește. E penibil. Execuția bugetară e un dezastru, sunt convins că Apărarea va fi victima reducerilor, nu vom cheltui cât am promis.  Deci: să ne bucurăm că mai avem aici 1.000 de militari americani, inclusiv Deveselu și Kogălniceanu. Fiindcă politrucii care au condus România a) au nesocotit complet amenințarea rusească, b) și-au bătut joc de Apărare și c) au crezut că-i pot aburi la nesfârșit pe alții să ne apere în timp ce ei își recitau fericiți discursurile patriotic-suveraniste.   

Croaţia restabileşte serviciul militar obligatoriu Foto: Ministarstva obrane Republike Hrvatske
Eveniment

Croaţia restabileşte serviciul militar obligatoriu, cu o durată de două luni

Croaţia restabileşte serviciul militar obligatoriu, cu o durată de două luni pentru tinerii care au împlinit vârsta de 19 ani, a decis, azi, parlamentul de la Zagreb. Serviciului militar obligatoriu fusese eliminat în 2008. Citește și: Sondaj PNL/INSCOP pe București: Băluță, Ciucu, Anca Alexandrescu și Drulă în top 4 intenție de vot Croaţia restabileşte serviciul militar obligatoriu Primele recrutări vor începe înainte de sfârşitul anului în curs, iar primii soldaţi încorporaţi conform noului serviciu militar obligatoriu sunt aşteptaţi să sosească în cazărmile din Knin, Slunj şi Pozega la începutul anului viitor.Toţi tinerii croaţi în vârstă de 18 ani trebuie să se înregistreze în evidenţele militare şi vor fi chemaţi pentru efectuarea stagiului militar obligatoriu în anul calendaristic în care împlinesc 19 ani, după ce sunt supuşi unui examen medical pentru a se determina aptitudinea lor pentru serviciul militar.Femeile nu sunt obligate să efectueze serviciul militar şi nici să se înregistreze în evidenţele militare, dar pot participa în mod voluntar la instrucţia militară de bază.În perioada efectuării serviciului militar, recruţii vor primi o soldă de 1.100 de euro pe lună şi această perioadă va fi considerată vechime în muncă.În mod excepţional, cei cu vârste cuprinse între 19 şi 30 de ani pot fi de asemenea chemaţi pentru serviciul militar obligatoriu dacă acesta le-a fost amânat pe perioada studiilor sau, în cazul sportivilor, pentru participarea la competiţii internaţionale.Cei care refuză efectuarea serviciului militar din motive religioase sau morale pot declara o obiecţie de conştiinţă şi vor efectua trei sau patru luni de instrucţie de bază în protecţia civilă sau în alte activităţi în folosul comunităţii.Croaţia este membră a UE şi NATO şi a atins anul trecut obiectivul Alianţei de a aloca aloca apărării un buget de 2% din PIB, pe care intenţionează să-l crească la 2,5% până în 2027.  

Danemarca investește miliarde în apărare (sursa: Facebook/Troels Lund Poulsen)
Internațional

Danemarca investește miliarde de dolari pentru a-și consolida apărarea

Guvernul danez a anunțat o investiție impresionantă de 8,7 miliarde de dolari pentru a întări securitatea în regiunile arctice și atlantice, inclusiv în Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Potrivit BBC, această decizie vine într-un context geopolitic tensionat, în care Groenlanda a devenit un punct strategic disputat, dorit chiar și de președintele american Donald Trump. Acord cu Statele Unite pentru 16 avioane F-35 Pe lângă investiția de 4,2 miliarde de dolari anunțată anterior pentru consolidarea apărării regiunii, Danemarca a semnat un acord politic cu Statele Unite privind achiziția a 16 avioane de luptă F-35, în valoare de 4,5 miliarde de dolari (aproximativ 3,9 miliarde de euro). Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Astfel, flota daneză de F-35 ajunge la 43 de aparate. „Prin acest acord, consolidăm semnificativ capacitățile forțelor armate daneze din regiune. Sunt investiții necesare într-o perioadă dificilă, în care, din păcate, războiul a revenit pe continentul european”, a declarat Troels Lund Poulsen, ministrul danez al Apărării. Arctica, o zonă de interes strategic global Regiunea arctică, situată la intersecția dintre America de Nord, Rusia și Europa, are o importanță strategică majoră în actualul context geopolitic. Guvernul de la Copenhaga își propune să consolideze apărarea acestei zone în cadrul alianței NATO, în eventualitatea unei escaladări militare. Planul de investiții prevede achiziția a două nave arctice noi, dronelor militare, avionelor de patrulare și radarelor de avertizare timpurie. Totodată, Danemarca a colaborat cu Guvernele Groenlandei și Insulelor Feroe pentru a elabora un nou plan de apărare regională. Groenlanda caută sprijin în Uniunea Europeană Pentru prima dată în istorie, Guvernul Groenlandei s-a îndreptat către Uniunea Europeană, după ce părăsise blocul comunitar în 1985. Decizia a fost luată în contextul presiunilor crescânde exercitate de Statele Unite și Rusia. „Groenlanda are nevoie de Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană are nevoie de Groenlanda”, a declarat Jens Frederik Nielsen, premierul Groenlandei, în fața Parlamentului European. Cartier general militar la Nuuk Ca parte a noii strategii de apărare, Danemarca va înființa un cartier general militar la Nuuk, capitala Groenlandei. Tot acolo va fi creată o unitate militară subordonată Comandamentului Arctic Comun, responsabilă de coordonarea operațiunilor din regiune, conform BBC. Această amplă strategie marchează o nouă etapă în politica de securitate a Danemarcei, care își consolidează prezența militară într-una dintre cele mai sensibile și disputate regiuni ale lumii.

România se pregătește să deruleze operațiuni militare în afara țării (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

România se pregătește să deruleze operațiuni militare în afara țării (proiect de lege)

Armata vrea să deruleze operațiuni militare în afara României și să restrângă drepturi civile în orice situație, nu doar în stare de urgență sau război, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale. Angajarea țării în război fără acordul NATO? Organizația civică APADOR-CH a inventariat ceea ce consideră a fi principalele probleme ale legii, unele chiar de ordin constituțional. "APADOR-CH a cerut Parlamentului să rescrie câteva articole din proiectul noii Legi a Apărării Naționale, care în forma actuală pot duce la restrângerea arbitrară a unor drepturi și angajarea țării în război fără acordul NATO. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Mai multe articole din proiectul care se află acum în Camera Deputaților (Pl-x nr. 351/2025) sunt ambigue și pot deschide calea unor decizii abuzive, în afara cadrului constituțional, aspect sesizat de altfel și de Consiliul legislativ, în avizul dat legii.", se arată într-un comunicat al organizației. S-ar putea restrânge drepturi în orice moment "Proiectul folosește expresii precum „amenințări și pericole” sau „măsuri corespunzătoare în domeniile de competență” fără a le defini. În lipsa unor limite clare, autoritățile ar putea lua măsuri similare celor din starea de urgență – cum ar fi închiderea unor televiziuni, interzicerea unor partide sau restricționarea protestelor – fără ca o astfel de stare să fie declarată oficial. Legea trebuie să indice în mod clar în ce pot consta „ameninţările şi pericolele” care pot justifica luarea de către autorităţi a unor măsuri restrictive și să indice în mod clar gama de măsuri care pot fi dispuse de autorităţi în situaţia respectivă.", a fost una din criticile aduse de APADOR-CH proiectului de lege. Observațiile integrale ale organizației pot fi consultate aici.    

SUA promit apărarea fiecărui centimetru NATO (sursa: usun.usmission.gov/)
Internațional

SUA promit să apere fiecare centimetru din teritoriul NATO în cazul provocărilor Rusiei

SUA promit apărarea fiecărui centimetru NATO. Statele Unite au reafirmat luni angajamentul de a apăra „fiecare centimetru din teritoriul NATO”, în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU convocată de Estonia. SUA promit apărarea fiecărui centimetru NATO Întâlnirea a avut loc după ce aeronave rusești au pătruns în spațiul aerian estonian, acesta fiind al treilea incident de acest tip în zece zile. Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie Noul ambasador american la ONU, Mike Waltz, a transmis un mesaj ferm: „În timp ce președintele Trump și Statele Unite încearcă să pună capăt acestui război atroce dintre Rusia și Ucraina, ne așteptăm ca Rusia să caute modalități de detensionare, nu să riște o nouă escaladare.” El a subliniat că Moscova trebuie să înceteze imediat comportamentul periculos. Estonia și aliații săi cer oprirea provocărilor Înaintea reuniunii, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a prezentat un text susținut de circa 50 de țări, care solicită Rusiei să pună capăt „provocărilor și amenințărilor” împotriva vecinilor săi. Oficialul a subliniat că acțiunile Moscovei reprezintă o încălcare a dreptului internațional și o escaladare destabilizatoare. Incidente repetate în Estonia, Polonia și România Vineri, trei avioane rusești au intrat în spațiul aerian estonian și au rămas acolo timp de 12 minute. Moscova a negat incidentul. În Polonia, circa 20 de drone rusești au survolat spațiul aerian, dintre care trei au fost doborâte. România a denunțat, de asemenea, pătrunderea unei drone rusești pe teritoriul său. Ambasadorul adjunct al Franței la ONU, Jay Dharmadhikari, a atras atenția că aceasta este a treia încălcare a spațiului aerian NATO și UE în mai puțin de două săptămâni, un semnal clar al escaladării deliberate. Reacția ONU și măsurile NATO Subsecretarul general al ONU pentru Europa, Miroslav Jenca, a cerut responsabilitate și dialog pentru detensionarea situației. În timpul incidentului din Estonia, avioane de vânătoare italiene F-35, alături de aeronave suedeze și finlandeze, au interceptat avioanele rusești. Rusia respinge acuzațiile Ambasadorul adjunct rus la ONU, Dmitri Polianski, a respins dovezile prezentate de Estonia și aliații săi. Acesta a susținut că „aeronavele nu au intrat în spațiul aerian estonian și au zburat doar deasupra apelor neutre ale Mării Baltice”. Oficialul a acuzat Tallinnul de „isterie rusofobă”. Prima reuniune ONU convocată de Estonia Aceasta a fost prima reuniune a Consiliului de Securitate solicitată de Estonia în cei 34 de ani de apartenență la ONU. Țara baltică, membră UE și NATO, este un susținător ferm al Ucrainei în conflictul cu Rusia. Poziția lui Donald Trump față de Rusia Președintele Donald Trump a dat asigurări că SUA vor apăra Polonia și statele baltice în cazul unei intensificări a acțiunilor militare ruse. În ciuda relațiilor uneori cordiale dintre Trump și Vladimir Putin, liderul american a declarat recent că președintele rus „l-a dezamăgit cu adevărat” prin continuarea invaziei din Ucraina, acum în al patrulea an.

Zelenski cere României apărare aeriană comună (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski cere României și Poloniei o strategie comună de apărare împotriva dronelor rusești

Zelenski cere României apărare aeriană comună. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o strategie comună de apărare aeriană cu România și Polonia, pe fondul intensificării atacurilor cu drone rusești și a incursiunilor în spațiul aerian NATO. Zelenski cere României apărare aeriană comună Liderul de la Kiev a subliniat că vestul Ucrainei ar putea fi punctul de plecare pentru această cooperare, extinsă ulterior și către România. Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 Săptămâna trecută, drone rusești au intrat pe teritoriul Poloniei, iar avioane de vânătoare rusești au pătruns în zona economică exclusivă a Poloniei din Marea Baltică, lângă platforma de foraj Petrobaltic. Estonia a raportat la rândul său o incursiune „fără precedent” a trei avioane militare rusești, iar România a semnalat noi încălcări ale spațiului său aerian. NATO își întărește flancul estic Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că tensiunile actuale aduc regiunea „cel mai aproape de un conflict deschis de la Al Doilea Război Mondial încoace”. Ca răspuns, NATO a lansat operațiunea Eastern Sentry, iar mai multe state europene au trimis întăriri, inclusiv avioanele Eurofighter Typhoon ale Regatului Unit, pentru protejarea Poloniei. Ucraina își oferă expertiza în contracararea dronelor Zelenski a declarat că Ucraina a demonstrat că poate apăra atât teritoriul propriu, cât și Europa, dar un scut aerian fiabil necesită o strategie comună. Kievul și-a dezvoltat o industrie de drone și experiență vastă în combaterea atacurilor aeriene, iar ministrul apărării Denîs Șmîhal a anunțat formarea unui grup comun în care geniştii ucraineni îi vor instrui pe militarii polonezi în lupta împotriva dronelor.

Donald Trump promite apărarea țărilor baltice (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump promite apărarea Poloniei și a țărilor baltice în fața Rusiei

Donald Trump promite apărarea țărilor baltice. Președintele american Donald Trump a declarat duminică, de la Casa Albă, că Statele Unite vor participa la apărarea Poloniei și a țărilor baltice, Estonia, Letonia și Lituania, dacă Rusia își intensifică activitatea militară în regiune. Donald Trump promite apărarea țărilor baltice Întrebat de jurnaliști dacă va sprijini aceste patru state membre NATO în cazul unor noi agresiuni rusești, liderul american a răspuns ferm: Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 „Da, o voi face, o voi face”. Incursiunea avioanelor rusești în spațiul aerian estonian Declarația lui Trump vine la doar două zile după ce trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat în spațiul aerian al Estoniei, deasupra golfului Finlandei. Aeronavele au rămas aproximativ 12 minute în zonă, fapt ce a declanșat imediat reacția autorităților de la Tallinn și a NATO. „Nu ne place asta”, a afirmat președintele american, condamnând incidentul. Reacția NATO și a statelor nordice Italia, care are în cadrul NATO o misiune de poliție aeriană în zona baltică, a ridicat avioane pentru interceptare. De asemenea, Suedia și Finlanda au trimis aparate de la sol, pentru a răspunde incursiunii rusești. Ministerul estonian de Externe a anunțat că luni va avea loc o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU, convocată la cererea Tallinnului, pentru a discuta situația de securitate din regiune. Dronelor rusești doborâte deasupra Poloniei Incidentul din Estonia are loc la scurt timp după un alt episod tensionat: în noaptea de 9 spre 10 septembrie, avioane NATO au doborât drone rusești care pătrunseseră în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. Referindu-se la acea intruziune, Donald Trump a declarat atunci că ar fi putut fi „o eroare”, însă noile incursiuni par să confirme escaladarea tensiunilor în regiunea baltică.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră