miercuri 26 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: apărare

47 articole
Internațional

Japonia refuză presiunile SUA privind creșterea bugetului de apărare

Japonia răspunde presiunilor SUA privind apărarea. Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a declarat că Japonia își stabilește singură cheltuielile de apărare, fără a urma indicațiile altor țări. Declarația vine după ce administrația președintelui Donald Trump a cerut Japoniei să își majoreze bugetul militar. Japonia răspunde presiunilor SUA privind apărarea În fața Parlamentului japonez, premierul Shigeru Ishiba a subliniat că deciziile privind bugetul militar al țării nu trebuie influențate de cererile venite din exterior: Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu „Japonia își decide singură bugetul de apărare. Aceste cheltuieli nu ar trebui să fie stabilite în funcție de ceea ce ne spun alte țări să facem.” La rândul său, purtătorul de cuvânt al guvernului, Yoshimasa Hayashi, a accentuat că prioritatea Japoniei este consolidarea capacităților militare, nu neapărat creșterea cheltuielilor ca procent din PIB. Cerințele Pentagonului Reacția oficialilor japonezi vine după ce Elbridge Colby, oficial de rang înalt din cadrul Pentagonului, a transmis într-un răspuns scris către Senatul SUA că Japonia ar trebui să își majoreze cheltuielile de apărare la cel puțin 3% din PIB. Colby a argumentat: „Nu are prea mult sens ca Japonia, o țară aflată sub amenințare directă din partea Chinei și Coreei de Nord, să cheltuiască doar 2% din PIB-ul său.” Această solicitare se aliniază apelurilor președintelui Trump către țările NATO și Taiwan, prin care le-a cerut să își sporească semnificativ bugetele destinate apărării. Japonia își păstrează independența decizională Deși timp îndelungat Japonia și-a limitat cheltuielile militare la aproximativ 1% din PIB, în anul 2022 guvernul a anunțat cea mai amplă reformă din domeniul apărării de după Al Doilea Război Mondial. Obiectivul Tokyo este de a ajunge la 2% din PIB până în 2027, pe fondul unor tensiuni regionale tot mai mari, generate de invazia rusă în Ucraina, consolidarea puterii militare a Chinei și dezvoltarea arsenalului nuclear și balistic al Coreei de Nord. În ciuda acestor creșteri bugetare, Japonia continuă să își limiteze acțiunile militare la apărarea împotriva agresiunii externe, respectând prevederile Constituției sale pacifiste, adoptată în 1946 sub ocupația SUA, după înfrângerea din cel de-al Doilea Război Mondial.

Japonia răspunde presiunilor SUA privind apărarea (sursa: zaobao.com.sg)
Bolojan discută securitatea României cu Rutte (sursa: X/Mark Rutte)
Eveniment

Rutte (NATO) spune că SUA vor apăra România în cazul unui atac, potrivit articolului 5 din Tratat

Bolojan discută securitatea României cu Rutte. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a avut luni o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul căreia au fost abordate teme esențiale privind securitatea regională, bugetul de apărare al României și sprijinul pentru Ucraina, informează Administrația Prezidențială. Bolojan discută securitatea României cu Rutte În timpul discuției, Ilie Bolojan a reafirmat că NATO reprezintă principalul garant al securității României, iar Articolul 5 rămâne cel mai eficient mecanism de descurajare a amenințărilor externe. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai De asemenea, a subliniat importanța crucială a relației transatlantice și a prezenței militare americane în Europa pentru stabilitatea continentului. Rolul României pe Flancul Estic Președintele interimar a reiterat angajamentul României față de securitatea Flancului Estic al NATO și stabilitatea regiunii Mării Negre, precizând că România alocă 2,5% din PIB pentru apărare. De asemenea, țara este pregătită să crească investițiile în domeniul militar și susține consolidarea securității în zona Mării Negre "România continuă să contribuie la stabilitatea și securitatea Flancului Estic al NATO, alături de partenerii săi", a transmis Ilie Bolojan. Sprijin pentru Ucraina și apel la o pace durabilă În ceea ce privește conflictul din Ucraina, Ilie Bolojan a accentuat nevoia unei păci juste și durabile, pledând pentru menținerea sprijinului constant acordat Kievului de către comunitatea internațională. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a mulțumit României pentru rolul său activ în cadrul Alianței și pentru contribuția semnificativă la securitatea regiunii Mării Negre și a Flancului Estic. Totodată, Rutte a reafirmat angajamentul NATO și al Statelor Unite față de apărarea colectivă, conform Articolului 5. Acesta a vorbit despre sprijinul Alianței pentru consolidarea prezenței militare în regiune și eforturile continue pentru asigurarea unei păci durabile în Ucraina În încheiere, Mark Rutte a salutat decizia României de a crește bugetul pentru apărare și a transmis necesitatea ca și alți membri ai NATO din Europa să adopte politici similare, pentru întărirea securității colective într-un context global tot mai tensionat.

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă - Consiliul Fiscal

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă și a ratat și absorbția fondurilor UE, arată președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. El spune că o soluție ar fi majorarea sumelor destinate Apărării „printr-o contribuție a cetățenilor, a mediului de afaceri” - dar nu explică exact ce ar trebui făcut.  Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă „Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm. Această situație este rezultatul unei miopii și al unor erori de politică economică. Iar să faci a corecție de mare amplitudine când mediul internațional este mai mult decât nefavorabil, când ești obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune, ai zice, fără ieșire”, a scris Dăianu.  „Modul în care a fost tratată absorbția fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, este de neînțeles; vorbe multe și fapte puține. Să fim în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decat regretabil. Când se sție că PNRR se termină în 2026, absorbția de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor; nu a existat un simț al urgenței!”, mai scrie președintele Consiliului Fiscal.  El arată că nici un stat din UE nu se apropie de ținta de cheltuieli militare cerută de președintele SUA, Donald Trump. „Noua Administrație Trump cere europenilor să aloce considerabil mai mult pentru apărare, ca pondere în PIB ținta fiind 5%. Numai Polonia se apropie de această cifră acum, în timp ce celelalte țări din UE care fac parte din NATO au ponderi ce merg de la puțin peste 1% din PIB (Spania, Belgia) până la între 3 și 4% din PIB (Țările Baltice, Grecia) (...)  Media în UE a cheltuielilor pentru apărare este în jur de 2% din PIB. Să ajungi la 5% din PIB, dacă admitem exigența maximalistă a SUA, semnifică mai mult decât o dublare ca medie a acestor cheltuieli pentru țările din UE; este un veritabil șoc pentru bugetele publice, chiar dacă se poate argumenta că pentru apărare, securitate, nu trebuie să eziți”, a mai spus președintele Consiliului Fiscal. România a alocat pentru apărare anul trecut puțin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar de 8,64% din PIB.   

Ministerul de Externe este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică” afirmă Iulian Fota Foto: Facebook
Politică

Fost secretar de stat în MAE: ministerul este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică”

Un fost secretar de stat în MAE, Iulian Fota, scrie, pe Facebook, că ministerul de Externe este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică profesională”. El spune că doar 25% din angajații ministerului sunt dedicați și inteligenți.  Fota a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul de Externe din februarie 2022 în februarie 2024. Între 2009 și 2014, el a fost consilier prezidențial pentru securitate națională în administrația președintelui Traian Băsescu. Azi, Fota mai afirmă că Armata și-a pierdut „dimensiunea intelectuală”, iar Marina Militară a fost abandonată, deși autoritățiel române vorbeau despre importanța Mării Negre. Ministerul este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică” „Mi-ar mai place să fiu ministru de externe, pentru ca să reconstruim un minister strategic. Pe cât este de important , pe atât este de prăbușit. Prăbușit organizatoric, logistic și ca etica profesională. MAE este ținut în picioare de 25% din personal, oameni foarte inteligenți și dedicați, foarte buni. Restul de 75% profită și se gândesc doar la ei. Nu au țara, nu au onoare. Am fost în mai multe comisii de plecări la post. Cam două treimi pleacă la post din considerente personale. Se și enervează când îi întrebi dacă nu cumva rostul lor este să servească țara. De aceea am și fost dușmanul numărul unu al personalului MAE. Mulți au respirat ușurați când am fost dat afară. Eram coșmarul multora. Și dacă ar fi doar aspectele astea. MAE este un minister în criza instituțională. Are în continuare un deficit de personal de câteva  sute de oameni. În ultimii zece ani nici un ministru de externe nu a avut pe agenda consolidarea organizațională și logistică a MAE și nici creșterea bugetului”, a scris Fota.  „Imaginea armatei e Zisu” El mai apreciază că este „o rușine națională” ce se petrece cu Marina Militară. „Imaginea armatei azi, mă tem că e Zisu. Și  e păcat! M-aș duce ministru al apărării și ca să găsim o soluție de dezvoltare pentru marina militară. Asta poveste, un parașutist cu rău de mare, care salvează marina militară. Lăsată iresponsabil și cred și intenționat în marginalizare. Atâția ani am vorbit de Marea Neagră ca cel mai important lucru l-am neglijat. Într-o țară care construiește nave și mari și de mare complexitate. O rușine națională! Marina militară ar fi una din principalele  mele priorități”, a scris fostul secretar de stat. 

Călin Georgescu, acces la documente secrete (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Călin Georgescu, acces la documente secrete

Călin Georgescu, acces la documente secrete, ceea ce ar putea explica, parțial, legătura sa foarte bună cu ofițeri rezerviști și chiar activi din structurile de forță. Cine este consilierul Nicolae Radu Unul din cei mai apropiați și importanți consilieri ai lui Călin Georgescu este Nicolae Radu. Acesta este comisar-șef de Poliție, dar și profesor universitar. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Nicolae Radu a făcut prima facultate la Serviciul Român de Informații: Facultatea de Psihosociologie (1993-1998). Nicolae Radu a fost purtător de cuvânt al Academiei de Poliție, dar și consilier în Ministrul de Interne și chiar în CSAT, pentru scurt timp. Călin Georgescu, acces la documente secrete După intrarea României în NATO, Nicolae Radu a fost foarte activ în cercetare: a participat la realizarea mai multor proiecte din care au rezultat documente pentru diverse planuri de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale unor instituții de forță. De exemplu, a fost director al proiectului "Managementul selecției personalului destinat misiunilor speciale". Acest proiect a fost o componentă a Planului de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare al Ministerului de Interne. În alte câteva proiecte similare, Nicolae Radu a fost membru. Pentru același Plan al Internelor, Nicolae Radu a făcut parte din proiectul "Trăsăturile leader-ului și profilul moral al luptătorului antiterorist", dar și din proiectul "Managementul terorii - psihologia kamikaze". Planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale instituțiilor de forță sunt documente clasificate la care au acces foarte puțini șefi de structuri. Fragment din CV-ul lui Nicolae Radu în care sunt prezentate proiectele științifice la care a luat parte (sursa: SNSPA)

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat importanța investițiilor mai mari în apărare din partea statelor membre europene. El a propus ca o mică parte din bugetele alocate pentru pensii, sănătate și asistență socială să fie redirecționată pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare. Rutte cere creșterea investițiilor în apărare Într-o intervenţie în faţa Comisiei de Afaceri Externe şi a Subcomisiei de Apărare din Parlamentul European, Mark Rutte a evidențiat faptul că țările europene alocă în medie o pătrime din venitul național pentru pensii, sănătate și asistență socială. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai El consideră că doar o mică parte din aceste fonduri ar fi suficientă pentru a întări apărarea: „Este o investiție în securitatea noastră și a copiilor și nepoților noștri”, a declarat Rutte în cadrul unei audieri în Parlamentul European. 2% din PIB, insuficient pentru viitor Rutte a atras atenția că obiectivul NATO de alocare a 2% din PIB pentru apărare este insuficient pentru a face față provocărilor viitoare: „Trebuie să investim mult mai mult pentru a ne asigura securitatea în următorii ani”, a spus el, avertizând că actuala capacitate a industriei militare este fragmentată și lentă. Creșterea producției de echipamente militare Secretarul general al NATO a pledat pentru o creștere rapidă a producției de echipamente esențiale, precum nave de război, tancuri, avioane, muniții, sateliți și drone. El a avertizat că industria militară actuală nu poate susține necesarul de securitate pe termen lung: „Trebuie să investim astăzi pentru a ne proteja pe termen lung.” Summitul NATO În prezent, doar 23 din cele 32 de state membre NATO ating ținta actuală de 2% din PIB pentru apărare. Unele state europene susțin creșterea acestei ținte la 3%, însă există încă diviziuni pe acest subiect. Următorul summit NATO, programat pentru iunie 2025 la Haga, ar putea aduce decizii în această direcție. Ambițiile lui Trump Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a cerut statelor NATO să crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB, un obiectiv considerat nerealist în contextul dificultăților financiare din UE. Totuși, această propunere subliniază presiunea tot mai mare asupra statelor membre de a-și mări contribuțiile pentru apărare. Securitatea globală, în joc Mark Rutte a făcut un apel urgent pentru creșterea cheltuielilor militare, avertizând că securitatea globală este în joc. Discuțiile despre creșterea bugetelor de apărare vor continua, iar deciziile luate la nivelul NATO vor modela viitorul securității europene și globale.

Ciolacu îl apără pe George Simion (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu îl apără pe George Simion

Ciolacu îl apără pe George Simion. Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că, în urma informărilor primite de la guvernele Republicii Moldova și Ucrainei, nu există nici o referință care să-l identifice pe George Simion drept „spion rus” și nici informații despre întâlniri ale acestuia cu agenți ruși. Ciolacu îl apără pe George Simion În ce îl privește pe șeful AUR, Ciolacu a declarat în conferința de presă susținută la Londra: Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness „Eu am făcut o adresă oficială atât prim-ministrului din Republica Moldova, cât și celui din Ucraina. Dânșii nu mi-au răspuns mie direct, ci mi-au răspuns prin serviciile de intelligence din cele trei state. Eu am primit aceste informații… cu certitudine, niciuna dintre cele două informări nu au făcut referire la faptul că domnul Simion este spion rus”. Impactul politic al acuzațiilor, avantaj pentru Simion? Premierul consideră că acuzațiile aduse împotriva lui George Simion, liderul AUR, ar putea, paradoxal, să îi aducă un avantaj electoral. „Părerea mea e că ceea ce se întâmplă de fapt îl favorizează pe domnul Simion de a merge în turul doi, pentru că s-a escaladat o acuză. Din informațiile pe care le am eu, această acuză nu se confirmă și va aduce un avantaj domnului Simion”, a adăugat Ciolacu. Cererea de demisie pentru președintele Comisiei de control SRI În cadrul aceleiași declarații, premierul a solicitat demisia de urgență a președintelui Comisiei pentru controlul SRI, Ioan Chirteș. Ciolacu a criticat declarația lui Chirteș, care afirmase că George Simion ar fi implicat în activități de spionaj și ar fi avut întâlniri cu agenți străini. „Șeful Comisiei SRI declară că el are informații că domnul Simion este spion rus. De unde știe șeful Comisiei SRI?... Din punctul meu de vedere, domnul deputat ar trebui de urgență să își dea demisia, că îl depășește funcția și pălăria de președinte al unei comisii de control al unui serviciu de informații”, a spus Ciolacu, acuzându-l pe Chirteș că a atras SRI în campania electorală, un lucru pe care premierul îl consideră inacceptabil. Această declarație a premierului vine în contextul unei cereri adresate de președintele PNL, Nicolae Ciucă, care a solicitat ca premierul să facă publice documentele ce explică interdicția impusă lui George Simion de a intra în Republica Moldova și Ucraina.

Mircea Marian
Opinii

Ce înseamnă victoria lui Trump pentru România

Să fie clar de la început: sunt 100% de acord cu Donald Trump când spune că statele europene trebuie să-și majoreze alocarea pentru Apărare dacă vor să beneficieze de protecția SUA. Nu poți cere americanilor să plătească taxe și impozite ca să protejeze Germania (sau alte state europene), în timp ce guvernul de la Berlin continuă să aloce între 1,4% și 1,6% din PIB pentru Apărare (față de 2%, cât prevede tratatul NATO). Și, ce face guvernul de la Berlin cu aceste economii? Ajută industria germană să exporte în SUA. Citește și: FOTO Sorina Docuz-Stan, buzoianca foarte apropiată de Marcel Ciolacu, la Paris cu prietena care are contracte cu PSD. Un bărbat înalt, clăpăug și grizonant se ferește de poză România este într-o situație asemănătoare. În ultimii ani, aliații noștri, în frunte cu SUA, au investit enorm în bazele de aici, pentru protecția noastră. În paralel, alocarea guvernului de la București pentru Apărare s-a redus de la 2,01% în 2020 la 1,6% în 2023. Mai rău, banii s-au dus în cea mai mare măsură pentru „personal”, nu pentru înzestrare. În schimb, țările baltice și Polonia au crescut masiv cheltuielile cu Apărarea după invazia Rusiei. Polonia a atins, în 2023, astronomicul procent de 3,92% din PIB. Estonia - 2,89%. Și, ca să fie mai clar: din 2014 în 2023, alocarea SUA pentru Apărare nu a scăzut sub 3,24% din PIB. Dublu față de Germania. Ce spunea Trump acum câteva luni: „Voi insista ca fiecare națiune NATO să cheltuiască cel puțin trei procente. Trebuie să mergeți până la 3% (...) Două procente este furtul secolului, mai ales când noi plătim pentru asta. Știi, noi plătim pentru ei. Pur și simplu nu este nici măcar credibil. Noi eram cei care făceam diferența și plăteam pentru a compensa lipsurile și a ajuta la descurajarea amenințărilor”. Nu avea dreptate? Avea! Guvernul Ciolacu nu și-a respectat angajamentele luate în cadrul NATO, nu a respectat deciziile CSAT și nu a respectat leega bugetului. Ce a făcut cu banii? Pomeni. Șpăgi electorale și corupție. A făcut economie de la Apărare, dar deficitul tot a explodat. Mi se pare perfect logic și moral acceptabil, ca Statele Unite să refuze să mai plătească pentru a proteja țări care nu-și respectă angajamentele din cadrul NATO. Armata SUA este suprasolicitată și, dacă ar fi să prioritizăm, probabil cea mai mare problemă este cu China comunistă/Taiwan, nu cu Ucraina. Faptele mie mi se par clare. Va reuși Europa de Vest, plus România, să se adapteze noii situații de la Washington? Mă tem că nu. Balticii și Polonia au înțeles pe deplin ce primejdie reprezintă Rusia. Noi întrebăm americanii dacă posmegii-s muiați.

Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu

Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că o creștere a bugetului Apărării la 3% din PIB nu este o prioritate pentru România în perioada următoare. În schimb, accentul va fi pus pe atragerea fondurilor europene și utilizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru investițiile în infrastructură. Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu Marcel Ciolacu a subliniat că, printr-o abordare strategică și cu sprijinul Statelor Unite, România a primit recent un nou împrumut, în special după donația de sistem Patriot. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” Mai multe state au venit în ajutorul României pentru a acoperi această sumă, ceea ce sugerează o strategie de finanțare mai eficientă și mai puțin dependentă de o creștere bruscă a bugetului Apărării. Întrebat despre posibilitatea unei creșteri a bugetului Apărării în 2026, Ciolacu a afirmat că această decizie va rămâne la latitudinea viitorului prim-ministru. El a exprimat dorința ca viitorul premier să adopte un buget multianual, pe modelul Comisiei Europene, pentru o mai mare predictibilitate și stabilitate. Vizita premierului la Salonul Euronaval din Paris Luni, Marcel Ciolacu, însoțit de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, și alți membri ai Cabinetului, a participat la cea de-a 29-a ediție a Salonului Euronaval de la Paris, un eveniment organizat de SOGENA, subsidiară a GICAN. Din delegația oficială a făcut parte și vicepremierul Marian Neacșu, alături de alți oficiali români, inclusiv eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European. Delegația României în Franța Delegația României prezentă la Salonul Euronaval a inclus reprezentanți de top ai Guvernului, printre care ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, și ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Scopul vizitei a fost consolidarea relațiilor de cooperare în domeniul apărării și al infrastructurii, în contextul provocărilor strategice actuale.

Achitat după ce și-a înjunghiat atacatorul (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Achitat după ce și-a înjunghiat atacatorul

Achitat după ce și-a înjunghiat atacatorul. Agresat într-un bar de scandalagiul satului, un ieșean a contrat, tăind cu o lamă gâtul agresorului. Achitat după ce și-a înjunghiat atacatorul Procurorii au reținut provocarea, ca circumstanță atenuantă, dar tot au cerut condamnarea lui pentru tentativă la omor. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor De cealaltă parte, apărarea a cerut achitarea. Da, fusese la un pas de a ucide, dar voise doar să scape dintr-o situație limită. Judecătorii au oscilat mult până să ia o decizie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Armata obligatorie în România, cerută insistent (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie în România, cerută insistent

Armata obligatorie în România, cerută insistent de Ministerul Apărării, care așteaptă intrarea în circuit parlamentar a proiectului noii legi a apărării naționale. Armata obligatorie în România, cerută insistent Noul proiect de lege al apărării naționale, propus de Ministerul Apărării Naționale, arată că legea prin care serviciul militar obligatoriu a fost suspendat pe timp de pace a avut un impact mare asupra Armatei. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” Potrivit Expunerii de motive a proiectului de lege, „în perioada 1994-2022, au fost adoptate o serie de acte normative care cuprind reglementări cu impact asupra structurii sistemului național de apărare, a organizării și funcționării forțelor armate la pace, precum: Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat (…)”. Articolul 28, litera D Cum se poate traduce fraza din Expunerea de motive pe care se fundamentează noul proiect de lege al apărării naționale? Ministerul Apărării cere, pentru a contracara acest „impact”, „adoptarea prezentului proiect de act normativ”, care „este necesară”. Ce spune noul proiect în privința serviciului militar? Există o singură mențiune care are legătură cu acest aspect, în articolul 28, la litera D. Unde se spune că Ministerul Apărării „organizează, cu caracter permanent, pregătirea populaţiei pentru apărare”. Concluzia: se pregătește o revenire la stagiul militar obligatoriu pe timp de pace. Anul electoral încurcă socotelile MApN Proiectul noii legi a apărării naționale a fost afișat pe site-ul MApN pe 1 aprilie a.c. Pe 16 mai a.c. a fost bifată și cerința unei dezbateri publice pe proiect printr-o butaforie de întâlnire cu reprezentanți ai societății civile. Care nu a schimbat proiectul de lege cu nimic. Acum, proiectul ar urma să intre în circuitul parlamentar. Deocamdată, nu există informații publice potrivit cărora s-ar fi întâmplat acest lucru. Surse politice, însă, au arătat pentru DeFapt.ro că numai anul electoral 2024 împiedică intrarea legii în Parlament. În 2025, însă, noua lege a apărării naționale va fi o prioritate pentru Legislativ.

O corvetă românească scoate fum de parcă ar fi luat foc Foto: Facebook Forțele Navale Române
Eveniment

Corvetă românească scoate fum de parcă ar fi luat foc

Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, trece pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă. Filmarea a fost postată de jurnalistul TVR Adelin Petrișor, specializat în chestiuni militare, pe contul său de Twitter. Ea a fost realizată probabil la Ziua Marinei. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne O corvetă românească scoate fum de parcă ar fi luat foc “Nava mai apropiată este o corvetă ??, ultramodernă. Cea care trece prin spate e o corvetă ??, produsă în urmă cu niște zeci de ani. Nu, nu e lovită, doar scoate fum. Singurele nave ale Marinei Militare ?? produse după 1990 sunt 3 remorchere“, a scris Petrișor. În august 2023, licitația pentru construcția a patru corvete a fost anulată de M.Ap.N. – în plin război la granițele României și la granița externă a Uniunii Europene și NATO – după ce francezii au renunțat la contract. De atunci, nu pare să mai fi existat un efort de reluare a licitației. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere DeFapt.ro a arătat, la 27 iulie, că în timp ce Damen Galați produce pe bandă rulantă nave militare pentru alte țări, Șantierul Mangalia, preluat de stat printr-o decizie a guvernării PSD, este în faliment. Șantierul Damen din Galați a produs peste 30 de nave militare, dar pentru alte țări. Printre altele, Damen Galați a produs sau va produce: o navă de tip Combat Support Ship (CSS) pentru marina olandeză se pregătește construcția a patru corvete anti-submarin pentru armata olandeză se pregătește un portavion de drone pentru marina portugheză În 2023, guvernul Ciolacu a alocat pentru Apărare doar 1,6% din PIB, față de 2% cât se angajase.

Cum să te aperi de urs pe traseele montane (sursa: Facebook/Regia Nationala a Padurilor - Romsilva - Mircea Vergheleț)
Mediu

Cum să te aperi de urs

Cum să te aperi de urs: Inspectoratul Județean de Jandarmi Maramureș a postat un mic ghid în acest sens cu patru zile înainte ca tânăra de 19 ani din Iași să fie ucisă de urs în Bucegi. Cum să te aperi de urs "??? ???????̆? ?̂? ????? ?̂???̂?????? ?? ????? ?? ???????? ???????? Citește și: Incident extrem de grav pe traseul turistic Jepii Mici din Bucegi: o tânără a fost târâtă și sfâșiată de un urs. Pentru a fi recuperat cadavrul femeii, animalul a trebuit să fie împușcat ?? ??????̦? ?????? ?? ????, asigurați-vă că aveți cel puțin un partener de drumeție; ????????̦?, ?????̦? ??????, ??̂????̦? ca să fiți auziți de animale sălbatice și să vă evite; ??????̧? ???̆?̧?? ?? ?????? ?? ??̧?- ????? ???? ????- ??????̦?? ?̂???????? ???̦????; ????̧? ?̧? ?????? ????? ?????? ???? ????̂????? ?? ?????, evitați deplasările pe munte în astfel de condiții; ?̂????ℎ????̧? ??̂? ??? ???? ??̂?????? ?̂? ?????? ?????? ?̂???̂? ??̆ ?? ???????̆ ???? ????; ?? ??̂????̦? ?̂? ???????? ?̂???̆?????? ??? ?̂? ???? ?????? ???? ?̧???̦? ??̆ ???? ??????????? ?? ???̧?; ??̂?? ??????̦?, ?? ?̧????̦? ??̂?????? ?̂? ????. Agăţați recipientul cu mâncare într-un copac la cel puțin 50-100 de m de locul unde v-ați instalat cortul; ??̆ ????̦? ?? ????? ?? ????? împotriva urșilor; ???????? ?? ??? ???? ?? ???? ???????, dacă aţi fost atenţionaţi de existenţa ei în traseul dumneavoastră, evitaţi acel traseu; dacă observați prezenţa unui urs la mare depărtare, e bine ??̆ ?????̦? ?????? iar, dacă aveți ???????, acestea vă vor fi foarte utile; dacă vă treziți cu ursul faţă în faţă, nu vă panicați. ??????̦? ?? ??̂? ?? ??????, ursul este foarte sensibil la zgomot. Dacă nu aveți un fluier, faceți zgomot, țipați, bateți din palme. ????????̦?-??̆ ?̂????, ?? ??ℎ?? ?? ??; dacă vine spre dumneavoastră, ???????̦? ???????? ?̂? ??????̧?? ?????̆ celei în care o veți lua.", se arată în postarea de pe Facebook a IJJ Maramureș.

Președintele poate angaja România în război (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

Președintele poate angaja România în război

Președintele poate angaja România în război. Proiectul noii legi a apărării naționale, întocmit de către Ministerul Apărării Naționale, are prevederi nu doar controversate, ci chiar neconstituționale. Președintele poate angaja România în război Una dintre aceste prevederi se referă la instituția care poate angaja țara în război, arată APADOR-CH într-o analiză. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro "Art. 4 alin. 4 permite ca două persoane, prim-ministrul şi preşedintele ţării, să angajze ţara într-un război, deşi, potrivit Constituţiei, doar Parlamentul poate decide intrarea într-un război. Redactarea neclară a alin. 4 permite preşedintelui să dispună orice , adică şi măsuri care pot fi calificate ca acte de agresiune (intervenţii armate împotriva/pe teritoriul altei ţări), dacă le consideră necesare pentru protecţia cetăţenilor români dintr-o ţară străină. Această atribuţie ar trebui să revină exclusiv Parlamentului, nu preşedintelui, deoarece potrivit art. 65 din Constituție, numai Parlamentul poate declara starea de război. Ca atare, la art. 4 alin. 4 din proiect ar trebui înlocuită sintagma cu .", arată ONG-ul citat.

Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone, dar a fost reprimat verbal de către politicieni
Eveniment

Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone

În ianuarie 2024, într-un interviu pentru Europa Liberă, șeful militar al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a cerut să i se dea măcar o lege ca să poată doborî drone, dar politicienii i-au cerut să tacă. În plus, din 2020, România nu a mai alocat 2% din PIB pentru Apărare. În 2023, cheltuielile pentru Apărare au fost de doar 1,6%. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Fragmente dintr-o dronă militară au fost găsite în Insula Mare a Brăilei, la doar 8 kilometri de orașul Brăila. Craterul format are un diametru de aproximativ 4 metri. Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone Ce spunea, în ianuarie 2024, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad: „Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare. Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie adaptată noilor provocări, respectiv drone. În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul, să dea semnale că s-au încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv”. Însă majoritatea politicienilor de la putere i-au cerut să tacă, iar premierul Marcel Ciolacu a spus că Gheorghiță Vlad „a greșit”. Citește și: Cum s-au cunoscut Marian Vanghelie și Piedone: unul făcea bișniță, celălalt era bucătar și vindea carnea la 100 lei/kg. Se întâmpla în anii ’80, când nici unul nu se visa primar Azi, întrebat de drona care a căzut în Insula Mare a Brăilei, liderul PSD a minimalizat incidentul: „Daca ne uităm la crater, nu a avut explozie. De aceea, nu putea să producă daune chiar dacă ar fi căzut în altă zonă”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră