vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: apărare

44 articole
Politică

Fost secretar de stat în MAE: ministerul este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică”

Un fost secretar de stat în MAE, Iulian Fota, scrie, pe Facebook, că ministerul de Externe este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică profesională”. El spune că doar 25% din angajații ministerului sunt dedicați și inteligenți.  Fota a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul de Externe din februarie 2022 în februarie 2024. Între 2009 și 2014, el a fost consilier prezidențial pentru securitate națională în administrația președintelui Traian Băsescu. Azi, Fota mai afirmă că Armata și-a pierdut „dimensiunea intelectuală”, iar Marina Militară a fost abandonată, deși autoritățiel române vorbeau despre importanța Mării Negre. Ministerul este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică” „Mi-ar mai place să fiu ministru de externe, pentru ca să reconstruim un minister strategic. Pe cât este de important , pe atât este de prăbușit. Prăbușit organizatoric, logistic și ca etica profesională. MAE este ținut în picioare de 25% din personal, oameni foarte inteligenți și dedicați, foarte buni. Restul de 75% profită și se gândesc doar la ei. Nu au țara, nu au onoare. Am fost în mai multe comisii de plecări la post. Cam două treimi pleacă la post din considerente personale. Se și enervează când îi întrebi dacă nu cumva rostul lor este să servească țara. De aceea am și fost dușmanul numărul unu al personalului MAE. Mulți au respirat ușurați când am fost dat afară. Eram coșmarul multora. Și dacă ar fi doar aspectele astea. MAE este un minister în criza instituțională. Are în continuare un deficit de personal de câteva  sute de oameni. În ultimii zece ani nici un ministru de externe nu a avut pe agenda consolidarea organizațională și logistică a MAE și nici creșterea bugetului”, a scris Fota.  „Imaginea armatei e Zisu” El mai apreciază că este „o rușine națională” ce se petrece cu Marina Militară. „Imaginea armatei azi, mă tem că e Zisu. Și  e păcat! M-aș duce ministru al apărării și ca să găsim o soluție de dezvoltare pentru marina militară. Asta poveste, un parașutist cu rău de mare, care salvează marina militară. Lăsată iresponsabil și cred și intenționat în marginalizare. Atâția ani am vorbit de Marea Neagră ca cel mai important lucru l-am neglijat. Într-o țară care construiește nave și mari și de mare complexitate. O rușine națională! Marina militară ar fi una din principalele  mele priorități”, a scris fostul secretar de stat. 

Ministerul de Externe este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică” afirmă Iulian Fota Foto: Facebook
Călin Georgescu, acces la documente secrete (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Călin Georgescu, acces la documente secrete

Călin Georgescu, acces la documente secrete, ceea ce ar putea explica, parțial, legătura sa foarte bună cu ofițeri rezerviști și chiar activi din structurile de forță. Cine este consilierul Nicolae Radu Unul din cei mai apropiați și importanți consilieri ai lui Călin Georgescu este Nicolae Radu. Acesta este comisar-șef de Poliție, dar și profesor universitar. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Nicolae Radu a făcut prima facultate la Serviciul Român de Informații: Facultatea de Psihosociologie (1993-1998). Nicolae Radu a fost purtător de cuvânt al Academiei de Poliție, dar și consilier în Ministrul de Interne și chiar în CSAT, pentru scurt timp. Călin Georgescu, acces la documente secrete După intrarea României în NATO, Nicolae Radu a fost foarte activ în cercetare: a participat la realizarea mai multor proiecte din care au rezultat documente pentru diverse planuri de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale unor instituții de forță. De exemplu, a fost director al proiectului "Managementul selecției personalului destinat misiunilor speciale". Acest proiect a fost o componentă a Planului de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare al Ministerului de Interne. În alte câteva proiecte similare, Nicolae Radu a fost membru. Pentru același Plan al Internelor, Nicolae Radu a făcut parte din proiectul "Trăsăturile leader-ului și profilul moral al luptătorului antiterorist", dar și din proiectul "Managementul terorii - psihologia kamikaze". Planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare ale instituțiilor de forță sunt documente clasificate la care au acces foarte puțini șefi de structuri. Fragment din CV-ul lui Nicolae Radu în care sunt prezentate proiectele științifice la care a luat parte (sursa: SNSPA)

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat importanța investițiilor mai mari în apărare din partea statelor membre europene. El a propus ca o mică parte din bugetele alocate pentru pensii, sănătate și asistență socială să fie redirecționată pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare. Rutte cere creșterea investițiilor în apărare Într-o intervenţie în faţa Comisiei de Afaceri Externe şi a Subcomisiei de Apărare din Parlamentul European, Mark Rutte a evidențiat faptul că țările europene alocă în medie o pătrime din venitul național pentru pensii, sănătate și asistență socială. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai El consideră că doar o mică parte din aceste fonduri ar fi suficientă pentru a întări apărarea: „Este o investiție în securitatea noastră și a copiilor și nepoților noștri”, a declarat Rutte în cadrul unei audieri în Parlamentul European. 2% din PIB, insuficient pentru viitor Rutte a atras atenția că obiectivul NATO de alocare a 2% din PIB pentru apărare este insuficient pentru a face față provocărilor viitoare: „Trebuie să investim mult mai mult pentru a ne asigura securitatea în următorii ani”, a spus el, avertizând că actuala capacitate a industriei militare este fragmentată și lentă. Creșterea producției de echipamente militare Secretarul general al NATO a pledat pentru o creștere rapidă a producției de echipamente esențiale, precum nave de război, tancuri, avioane, muniții, sateliți și drone. El a avertizat că industria militară actuală nu poate susține necesarul de securitate pe termen lung: „Trebuie să investim astăzi pentru a ne proteja pe termen lung.” Summitul NATO În prezent, doar 23 din cele 32 de state membre NATO ating ținta actuală de 2% din PIB pentru apărare. Unele state europene susțin creșterea acestei ținte la 3%, însă există încă diviziuni pe acest subiect. Următorul summit NATO, programat pentru iunie 2025 la Haga, ar putea aduce decizii în această direcție. Ambițiile lui Trump Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a cerut statelor NATO să crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB, un obiectiv considerat nerealist în contextul dificultăților financiare din UE. Totuși, această propunere subliniază presiunea tot mai mare asupra statelor membre de a-și mări contribuțiile pentru apărare. Securitatea globală, în joc Mark Rutte a făcut un apel urgent pentru creșterea cheltuielilor militare, avertizând că securitatea globală este în joc. Discuțiile despre creșterea bugetelor de apărare vor continua, iar deciziile luate la nivelul NATO vor modela viitorul securității europene și globale.

Ciolacu îl apără pe George Simion (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu îl apără pe George Simion

Ciolacu îl apără pe George Simion. Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că, în urma informărilor primite de la guvernele Republicii Moldova și Ucrainei, nu există nici o referință care să-l identifice pe George Simion drept „spion rus” și nici informații despre întâlniri ale acestuia cu agenți ruși. Ciolacu îl apără pe George Simion În ce îl privește pe șeful AUR, Ciolacu a declarat în conferința de presă susținută la Londra: Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness „Eu am făcut o adresă oficială atât prim-ministrului din Republica Moldova, cât și celui din Ucraina. Dânșii nu mi-au răspuns mie direct, ci mi-au răspuns prin serviciile de intelligence din cele trei state. Eu am primit aceste informații… cu certitudine, niciuna dintre cele două informări nu au făcut referire la faptul că domnul Simion este spion rus”. Impactul politic al acuzațiilor, avantaj pentru Simion? Premierul consideră că acuzațiile aduse împotriva lui George Simion, liderul AUR, ar putea, paradoxal, să îi aducă un avantaj electoral. „Părerea mea e că ceea ce se întâmplă de fapt îl favorizează pe domnul Simion de a merge în turul doi, pentru că s-a escaladat o acuză. Din informațiile pe care le am eu, această acuză nu se confirmă și va aduce un avantaj domnului Simion”, a adăugat Ciolacu. Cererea de demisie pentru președintele Comisiei de control SRI În cadrul aceleiași declarații, premierul a solicitat demisia de urgență a președintelui Comisiei pentru controlul SRI, Ioan Chirteș. Ciolacu a criticat declarația lui Chirteș, care afirmase că George Simion ar fi implicat în activități de spionaj și ar fi avut întâlniri cu agenți străini. „Șeful Comisiei SRI declară că el are informații că domnul Simion este spion rus. De unde știe șeful Comisiei SRI?... Din punctul meu de vedere, domnul deputat ar trebui de urgență să își dea demisia, că îl depășește funcția și pălăria de președinte al unei comisii de control al unui serviciu de informații”, a spus Ciolacu, acuzându-l pe Chirteș că a atras SRI în campania electorală, un lucru pe care premierul îl consideră inacceptabil. Această declarație a premierului vine în contextul unei cereri adresate de președintele PNL, Nicolae Ciucă, care a solicitat ca premierul să facă publice documentele ce explică interdicția impusă lui George Simion de a intra în Republica Moldova și Ucraina.

Mircea Marian
Opinii

Ce înseamnă victoria lui Trump pentru România

Să fie clar de la început: sunt 100% de acord cu Donald Trump când spune că statele europene trebuie să-și majoreze alocarea pentru Apărare dacă vor să beneficieze de protecția SUA. Nu poți cere americanilor să plătească taxe și impozite ca să protejeze Germania (sau alte state europene), în timp ce guvernul de la Berlin continuă să aloce între 1,4% și 1,6% din PIB pentru Apărare (față de 2%, cât prevede tratatul NATO). Și, ce face guvernul de la Berlin cu aceste economii? Ajută industria germană să exporte în SUA. Citește și: FOTO Sorina Docuz-Stan, buzoianca foarte apropiată de Marcel Ciolacu, la Paris cu prietena care are contracte cu PSD. Un bărbat înalt, clăpăug și grizonant se ferește de poză România este într-o situație asemănătoare. În ultimii ani, aliații noștri, în frunte cu SUA, au investit enorm în bazele de aici, pentru protecția noastră. În paralel, alocarea guvernului de la București pentru Apărare s-a redus de la 2,01% în 2020 la 1,6% în 2023. Mai rău, banii s-au dus în cea mai mare măsură pentru „personal”, nu pentru înzestrare. În schimb, țările baltice și Polonia au crescut masiv cheltuielile cu Apărarea după invazia Rusiei. Polonia a atins, în 2023, astronomicul procent de 3,92% din PIB. Estonia - 2,89%. Și, ca să fie mai clar: din 2014 în 2023, alocarea SUA pentru Apărare nu a scăzut sub 3,24% din PIB. Dublu față de Germania. Ce spunea Trump acum câteva luni: „Voi insista ca fiecare națiune NATO să cheltuiască cel puțin trei procente. Trebuie să mergeți până la 3% (...) Două procente este furtul secolului, mai ales când noi plătim pentru asta. Știi, noi plătim pentru ei. Pur și simplu nu este nici măcar credibil. Noi eram cei care făceam diferența și plăteam pentru a compensa lipsurile și a ajuta la descurajarea amenințărilor”. Nu avea dreptate? Avea! Guvernul Ciolacu nu și-a respectat angajamentele luate în cadrul NATO, nu a respectat deciziile CSAT și nu a respectat leega bugetului. Ce a făcut cu banii? Pomeni. Șpăgi electorale și corupție. A făcut economie de la Apărare, dar deficitul tot a explodat. Mi se pare perfect logic și moral acceptabil, ca Statele Unite să refuze să mai plătească pentru a proteja țări care nu-și respectă angajamentele din cadrul NATO. Armata SUA este suprasolicitată și, dacă ar fi să prioritizăm, probabil cea mai mare problemă este cu China comunistă/Taiwan, nu cu Ucraina. Faptele mie mi se par clare. Va reuși Europa de Vest, plus România, să se adapteze noii situații de la Washington? Mă tem că nu. Balticii și Polonia au înțeles pe deplin ce primejdie reprezintă Rusia. Noi întrebăm americanii dacă posmegii-s muiați.

Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu

Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că o creștere a bugetului Apărării la 3% din PIB nu este o prioritate pentru România în perioada următoare. În schimb, accentul va fi pus pe atragerea fondurilor europene și utilizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru investițiile în infrastructură. Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu Marcel Ciolacu a subliniat că, printr-o abordare strategică și cu sprijinul Statelor Unite, România a primit recent un nou împrumut, în special după donația de sistem Patriot. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” Mai multe state au venit în ajutorul României pentru a acoperi această sumă, ceea ce sugerează o strategie de finanțare mai eficientă și mai puțin dependentă de o creștere bruscă a bugetului Apărării. Întrebat despre posibilitatea unei creșteri a bugetului Apărării în 2026, Ciolacu a afirmat că această decizie va rămâne la latitudinea viitorului prim-ministru. El a exprimat dorința ca viitorul premier să adopte un buget multianual, pe modelul Comisiei Europene, pentru o mai mare predictibilitate și stabilitate. Vizita premierului la Salonul Euronaval din Paris Luni, Marcel Ciolacu, însoțit de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, și alți membri ai Cabinetului, a participat la cea de-a 29-a ediție a Salonului Euronaval de la Paris, un eveniment organizat de SOGENA, subsidiară a GICAN. Din delegația oficială a făcut parte și vicepremierul Marian Neacșu, alături de alți oficiali români, inclusiv eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European. Delegația României în Franța Delegația României prezentă la Salonul Euronaval a inclus reprezentanți de top ai Guvernului, printre care ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, și ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Scopul vizitei a fost consolidarea relațiilor de cooperare în domeniul apărării și al infrastructurii, în contextul provocărilor strategice actuale.

Achitat după ce și-a înjunghiat atacatorul (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Achitat după ce și-a înjunghiat atacatorul

Achitat după ce și-a înjunghiat atacatorul. Agresat într-un bar de scandalagiul satului, un ieșean a contrat, tăind cu o lamă gâtul agresorului. Achitat după ce și-a înjunghiat atacatorul Procurorii au reținut provocarea, ca circumstanță atenuantă, dar tot au cerut condamnarea lui pentru tentativă la omor. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor De cealaltă parte, apărarea a cerut achitarea. Da, fusese la un pas de a ucide, dar voise doar să scape dintr-o situație limită. Judecătorii au oscilat mult până să ia o decizie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Armata obligatorie în România, cerută insistent (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie în România, cerută insistent

Armata obligatorie în România, cerută insistent de Ministerul Apărării, care așteaptă intrarea în circuit parlamentar a proiectului noii legi a apărării naționale. Armata obligatorie în România, cerută insistent Noul proiect de lege al apărării naționale, propus de Ministerul Apărării Naționale, arată că legea prin care serviciul militar obligatoriu a fost suspendat pe timp de pace a avut un impact mare asupra Armatei. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” Potrivit Expunerii de motive a proiectului de lege, „în perioada 1994-2022, au fost adoptate o serie de acte normative care cuprind reglementări cu impact asupra structurii sistemului național de apărare, a organizării și funcționării forțelor armate la pace, precum: Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat (…)”. Articolul 28, litera D Cum se poate traduce fraza din Expunerea de motive pe care se fundamentează noul proiect de lege al apărării naționale? Ministerul Apărării cere, pentru a contracara acest „impact”, „adoptarea prezentului proiect de act normativ”, care „este necesară”. Ce spune noul proiect în privința serviciului militar? Există o singură mențiune care are legătură cu acest aspect, în articolul 28, la litera D. Unde se spune că Ministerul Apărării „organizează, cu caracter permanent, pregătirea populaţiei pentru apărare”. Concluzia: se pregătește o revenire la stagiul militar obligatoriu pe timp de pace. Anul electoral încurcă socotelile MApN Proiectul noii legi a apărării naționale a fost afișat pe site-ul MApN pe 1 aprilie a.c. Pe 16 mai a.c. a fost bifată și cerința unei dezbateri publice pe proiect printr-o butaforie de întâlnire cu reprezentanți ai societății civile. Care nu a schimbat proiectul de lege cu nimic. Acum, proiectul ar urma să intre în circuitul parlamentar. Deocamdată, nu există informații publice potrivit cărora s-ar fi întâmplat acest lucru. Surse politice, însă, au arătat pentru DeFapt.ro că numai anul electoral 2024 împiedică intrarea legii în Parlament. În 2025, însă, noua lege a apărării naționale va fi o prioritate pentru Legislativ.

O corvetă românească scoate fum de parcă ar fi luat foc Foto: Facebook Forțele Navale Române
Eveniment

Corvetă românească scoate fum de parcă ar fi luat foc

Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, trece pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă. Filmarea a fost postată de jurnalistul TVR Adelin Petrișor, specializat în chestiuni militare, pe contul său de Twitter. Ea a fost realizată probabil la Ziua Marinei. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne O corvetă românească scoate fum de parcă ar fi luat foc “Nava mai apropiată este o corvetă ??, ultramodernă. Cea care trece prin spate e o corvetă ??, produsă în urmă cu niște zeci de ani. Nu, nu e lovită, doar scoate fum. Singurele nave ale Marinei Militare ?? produse după 1990 sunt 3 remorchere“, a scris Petrișor. În august 2023, licitația pentru construcția a patru corvete a fost anulată de M.Ap.N. – în plin război la granițele României și la granița externă a Uniunii Europene și NATO – după ce francezii au renunțat la contract. De atunci, nu pare să mai fi existat un efort de reluare a licitației. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere DeFapt.ro a arătat, la 27 iulie, că în timp ce Damen Galați produce pe bandă rulantă nave militare pentru alte țări, Șantierul Mangalia, preluat de stat printr-o decizie a guvernării PSD, este în faliment. Șantierul Damen din Galați a produs peste 30 de nave militare, dar pentru alte țări. Printre altele, Damen Galați a produs sau va produce: o navă de tip Combat Support Ship (CSS) pentru marina olandeză se pregătește construcția a patru corvete anti-submarin pentru armata olandeză se pregătește un portavion de drone pentru marina portugheză În 2023, guvernul Ciolacu a alocat pentru Apărare doar 1,6% din PIB, față de 2% cât se angajase.

Cum să te aperi de urs pe traseele montane (sursa: Facebook/Regia Nationala a Padurilor - Romsilva - Mircea Vergheleț)
Mediu

Cum să te aperi de urs

Cum să te aperi de urs: Inspectoratul Județean de Jandarmi Maramureș a postat un mic ghid în acest sens cu patru zile înainte ca tânăra de 19 ani din Iași să fie ucisă de urs în Bucegi. Cum să te aperi de urs "??? ???????̆? ?̂? ????? ?̂???̂?????? ?? ????? ?? ???????? ???????? Citește și: Incident extrem de grav pe traseul turistic Jepii Mici din Bucegi: o tânără a fost târâtă și sfâșiată de un urs. Pentru a fi recuperat cadavrul femeii, animalul a trebuit să fie împușcat ?? ??????̦? ?????? ?? ????, asigurați-vă că aveți cel puțin un partener de drumeție; ????????̦?, ?????̦? ??????, ??̂????̦? ca să fiți auziți de animale sălbatice și să vă evite; ??????̧? ???̆?̧?? ?? ?????? ?? ??̧?- ????? ???? ????- ??????̦?? ?̂???????? ???̦????; ????̧? ?̧? ?????? ????? ?????? ???? ????̂????? ?? ?????, evitați deplasările pe munte în astfel de condiții; ?̂????ℎ????̧? ??̂? ??? ???? ??̂?????? ?̂? ?????? ?????? ?̂???̂? ??̆ ?? ???????̆ ???? ????; ?? ??̂????̦? ?̂? ???????? ?̂???̆?????? ??? ?̂? ???? ?????? ???? ?̧???̦? ??̆ ???? ??????????? ?? ???̧?; ??̂?? ??????̦?, ?? ?̧????̦? ??̂?????? ?̂? ????. Agăţați recipientul cu mâncare într-un copac la cel puțin 50-100 de m de locul unde v-ați instalat cortul; ??̆ ????̦? ?? ????? ?? ????? împotriva urșilor; ???????? ?? ??? ???? ?? ???? ???????, dacă aţi fost atenţionaţi de existenţa ei în traseul dumneavoastră, evitaţi acel traseu; dacă observați prezenţa unui urs la mare depărtare, e bine ??̆ ?????̦? ?????? iar, dacă aveți ???????, acestea vă vor fi foarte utile; dacă vă treziți cu ursul faţă în faţă, nu vă panicați. ??????̦? ?? ??̂? ?? ??????, ursul este foarte sensibil la zgomot. Dacă nu aveți un fluier, faceți zgomot, țipați, bateți din palme. ????????̦?-??̆ ?̂????, ?? ??ℎ?? ?? ??; dacă vine spre dumneavoastră, ???????̦? ???????? ?̂? ??????̧?? ?????̆ celei în care o veți lua.", se arată în postarea de pe Facebook a IJJ Maramureș.

Președintele poate angaja România în război (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

Președintele poate angaja România în război

Președintele poate angaja România în război. Proiectul noii legi a apărării naționale, întocmit de către Ministerul Apărării Naționale, are prevederi nu doar controversate, ci chiar neconstituționale. Președintele poate angaja România în război Una dintre aceste prevederi se referă la instituția care poate angaja țara în război, arată APADOR-CH într-o analiză. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro "Art. 4 alin. 4 permite ca două persoane, prim-ministrul şi preşedintele ţării, să angajze ţara într-un război, deşi, potrivit Constituţiei, doar Parlamentul poate decide intrarea într-un război. Redactarea neclară a alin. 4 permite preşedintelui să dispună orice , adică şi măsuri care pot fi calificate ca acte de agresiune (intervenţii armate împotriva/pe teritoriul altei ţări), dacă le consideră necesare pentru protecţia cetăţenilor români dintr-o ţară străină. Această atribuţie ar trebui să revină exclusiv Parlamentului, nu preşedintelui, deoarece potrivit art. 65 din Constituție, numai Parlamentul poate declara starea de război. Ca atare, la art. 4 alin. 4 din proiect ar trebui înlocuită sintagma cu .", arată ONG-ul citat.

Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone, dar a fost reprimat verbal de către politicieni
Eveniment

Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone

În ianuarie 2024, într-un interviu pentru Europa Liberă, șeful militar al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a cerut să i se dea măcar o lege ca să poată doborî drone, dar politicienii i-au cerut să tacă. În plus, din 2020, România nu a mai alocat 2% din PIB pentru Apărare. În 2023, cheltuielile pentru Apărare au fost de doar 1,6%. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Fragmente dintr-o dronă militară au fost găsite în Insula Mare a Brăilei, la doar 8 kilometri de orașul Brăila. Craterul format are un diametru de aproximativ 4 metri. Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone Ce spunea, în ianuarie 2024, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad: „Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare. Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie adaptată noilor provocări, respectiv drone. În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul, să dea semnale că s-au încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv”. Însă majoritatea politicienilor de la putere i-au cerut să tacă, iar premierul Marcel Ciolacu a spus că Gheorghiță Vlad „a greșit”. Citește și: Cum s-au cunoscut Marian Vanghelie și Piedone: unul făcea bișniță, celălalt era bucătar și vindea carnea la 100 lei/kg. Se întâmpla în anii ’80, când nici unul nu se visa primar Azi, întrebat de drona care a căzut în Insula Mare a Brăilei, liderul PSD a minimalizat incidentul: „Daca ne uităm la crater, nu a avut explozie. De aceea, nu putea să producă daune chiar dacă ar fi căzut în altă zonă”.

Deficitul a ajuns la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani Foto: Facebook
Economie

Deficitul a ajuns la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani

După doar două luni, deficitul a ajuns, oficial, la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani, arată datele publicate, azi, de ministerul de Finanțe. Premierul Ciolacu a susținut, acum câteva zile, că acest deficit se datorează cheltuielilor cu Apărarea, dar datele Finanțelor arată o explozie a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Aceste cheltuieli au crescut cu foarte puțin sub 20%, față de o planificare de 11%. Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA Deficitul a ajuns la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani „Cheltuielile de personal au însumat 24,19 mld lei, în creștere cu 19,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023”, se arată în Nota privind execuția bugetului general consolidat. În notă nu se face nici o referire la cheltuielile pentru Apărare, așa cum susținea Ciolacu. Cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat semnificativ, cu circa 25%, dar Finanțele arată de ce. „O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 27,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate”, se afirmă în nota privind execuția bugetară. „„S-au făcut foarte multe plăți în ianuarie și februarie, am avut un deficit de 1,7% în aceste luni. Nu au fost cheltuieli suplimentare nici din administrația locală și centrală. Marea majoritate a acestui deficit au fost plățile către apărare. Ne-am asumat toate lucrurile le-am dus până la capăt”, a declarat Ciolacu, aflat la Oradea. Din 2014 până acum nu s-a mai întâmplat ca deficitul după primele două luni să ajungă la 1,7% din PIB. Iată care a fost deficitul consemnat de ministerul de Finanțe, în ultimii zece ani, ca procent din PIB: 0,46% în 2014; 0,33% – 2015; 0,10% – 2016; 0,05% – 2017; 0,58% – 2018; 0,51% – 2019; 0,79% – 2020; 1,14% – 2021; 0,67% – 2022 și 1,07% – 2023.

Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie Foto: Facebook
Politică

Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie

Premierul Marcel Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie, de 1,7% din PIB, fără precedent în ultimii zece ani. El a explicat acest deficit prin cheltuielile cu apărarea, amânate din 2023, când ministerul Apărării a cheltuit doar 1,6% din PIB, față de alocarea de circa 2%. România are și cea mai mare inflație din UE, de 7,1% în februarie, de 2,5 ori peste media UE, de 2,8%. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie „S-au făcut foarte multe plăți în ianuarie și februarie, am avut un deficit de 1,7% în aceste luni. Nu au fost cheltuieli suplimentare nici din administrația locală și centrală. Marea majoritate a acestui deficit au fost plățile către apărare. Ne-am asumat toate lucrurile le-am dus până la capăt”, a declarat Ciolacu, aflat la Oradea. Ultimul raport NATO, publicat acum circa o săptămână, arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere: de la 2% din PIB în 2020 ele au scăzut constant și au ajuns la 1,6% în 2023. Această reducere a avut loc în condițiile în care deficitul a explodat, agresiunea rusă în Ucraina continuă, iar Guvernul a promis că va aloca 2,5% pentru Apărare. Pe de altă parte, din 2014 până acum nu s-a mai întâmplat ca deficitul după primele două luni să ajungă la 1,7% din PIB. Iată care a fost deficitul consemnat de ministerul de Finanțe, în ultimii zece ani, ca procent din PIB: 0,46% în 2014; 0,33% - 2015; 0,10% - 2016; 0,05% - 2017; 0,58% - 2018; 0,51% - 2019; 0,79% - 2020; 1,14% - 2021; 0,67% - 2022 și 1,07% - 2023. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Oficialii UE spun că, la final de an, deficitul va fi 7% Ministerul de finanțe nu a publicat încă execuția bugetară pentru februarie, de obicei datele devin oficiale în ultimele zile ale lunii următoare. „Suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Execuția deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător și reprezintă o amenințare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi”, a spus recent un înalt functionar al Comisiei Europene, Declan Costello.

NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea Foto: Focuspress
Politică

NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea

Ultimul raport NATO, publicat joi, arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere: de la 2% din PIB în 2020 ele au scăzut constant și au ajuns la 1,6% în 2023. Această reducere a avut loc în condițiile în care deficitul a explodat, agresiunea rusă în Ucraina continuă, iar Guvernul a promis că va aloca 2,5% pentru Apărare. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere Cu războiul la graniță, ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie, în 2023, decât 79% din bugetul alocat, se arată într-un răspuns al acestui minister la o interpelare parlamentară. Angel Tîlvar, parlamentar PSD, este ministru al Apărării din octombrie 2022. „Alocarea bugetară pentru Apărare a crescut din acest an la 2,5% din PIB. Vă asigur că vom menține acest nivel și în anii următori, indiferent de provocările economice pe care le vom întâmpina”, a spus premierul Marcel Ciolacu la 15 august 2023. NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea În plus, România este una din țările NATO care cheltuie cel mai mult cu plata personalului, în timp ce plățile pentru achiziții majore de armament sunt printre cele mai mici. Cum a involuat procentul din PIB alocat Apărării 2,01% în 2020, deși era pandemie. Premier era Ludovic Orban, air ministru al Apărării, Nicolae Ciucă 1,85% - 2021 1,72% - 2022 1,60% - 2023 Pentru comparație, Germania a alocat, în 2023, 1,66% din PIB pentru Apărare, Polonia - 3,92%, Estonia - 2,89%, Bulgaria - 1,87% (o creștere substanțială față de 1,59% în anul anterior) sau Slovacia - 2,05%. Cheltuielile cu Apărarea au scăzut, în termeni reali, cu 4,97%, în 2023 față de 2022, România fiind una din țările cu cea mai mare scădere. Cum s-au redus, anual, sumele alocate Apărării În plus, România cheltuie 59,7% din bugetul Apărării cu personalul. Doar Italia și Muntenegru alocă un procent mai mare. Pe de altă parte, doar 21,9% din acest buget se duce către achiziții majore de armament. Cum se împart cheltuielile cu Apărarea: 59,7% se duc către angajați, doar 21,9% către achiziții majore de armament În octombrie 2023, premierul Marcel Ciolacu mințea spunând că „începând din 2023, am alocat un buget de 2,5% la Apărare”. El știa, la acel moment, că aceste cheltuieli sunt blocate, pentru a încerca să țină deficitul sub control. Guvernul a abrogat, joi, hotărârea privind circumstanţele şi procedura aferente Programului de înzestrare „Corvetă multifuncţională”. Conform unui comunicat transmis de Executiv, decizia a fost luată deoarece câştigătorul licitaţiei nu şi-a menţinut oferta şi nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Totodată, „nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câştigător” a operatorului economic de pe locul următor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră