duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ani

30 articole
Politică

Stolojan spune liberalilor nu-l abandoneze Nicușor Dan

Fostul premier Teodor Stolojan le spune liberalilor să nu-l abandoneze pe Nicușor Dan: „Eu cred că cei care trăiesc în Bucureşti văd deja că lucrurile se schimbă”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Stolojan a apreciat că sunt „exagerări” criticile la adresa actualului primar al Capitalei și a apreciat că a rfi „o greșeală” să se renunțe la asocierea cu acesta. Stolojan le spune liberalilor să nu-l abandoneze pe Nicușor Dan „Vă spun punctul meu de vedere: cred că PNL îl evaluează greşit pe Nicuşor, pe primarul general. Eu cred că cei care trăiesc în Bucureşti văd deja că lucrurile se schimbă. E foarte greu să înlocuieşti toate ţevile de termoficare din Bucureşti, dar se lucrează. Deocamdată reţin că există voci chiar exprimate în organismele de conducere care îl critică foarte mult pe Nicuşor, primarul general, şi eu cred că sunt nişte exagerări. Din punctul meu de vedere, PNL-ul nu ar trebui să renunţe la asociere”, a declarat Theodor Stolojan duminică, la Digi 24, citat de news.ro. Joi, Curtea de Apel Bucureşti a anulat raportul ANI care îl acuza pe Nicușor Dan că este incompatibil. Citește și: Pe cine a trimis Buzatu în Parlament: necuvântătoarea Stativă, zisă „Gogoșică”, cu o biografie secretă, avere consistentă, de bugetar, și cu soția judecătoare la o instanță locală „A fost un raport din februarie care a stârnit o ştire că eu aş fi incompatibil şi în conflict de interese. Nu am comentat foarte mult atunci, am spus că o să fac acţiune în instanţă. Acţiunea s-a terminat azi. ANI a spus că eu aş fi condus, în timp ce eram primar, şi alte patru instituţii din subordine. În fapt, posturile de conducere erau vacante şi eu, cum spune Codul Administrativ, am asigurat o funcţie de reprezentare. De exemplu, le-am semnat delegaţia juriştilor care mergeau în instanţă. Nu am condus, nu am fost plătit ca directior în instituţiile astea, doar că funţia de director era vacantă o scurtă perioadă”, a afirmat primarul general”, a explicat Nicușor Dan, care a anunțat că va cere „nişte cheltuieli de judecată când tot litighiul va fi încheiat”.

Stolojan le spune liberalilor să nu-l abandoneze pe Nicușor Dan Foto: Facebook
Nicușor Dan anunță că raportul ANI în care era acuzat de incompatibilitate a fost anulat  Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan: raportul ANI incompatibilitate, anulat

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, anunță că raportul ANI în care era acuzat de incompatibilitate a fost anulat de Curtea de Apel. Citește și: Cine construia autostrada unde a fost lovită conducta de gaz: baronul asfaltului, Umbrărescu, crescut și conexat la PSD. Pro Infrastructura: „S-au întins mai mult decât le e plapuma!” Agenția Națională de Integritate (ANI) a sesizat în februarie Parchetul, Prefectura și Curtea de Conturi în luna februarie privind situația de incompatibilitate și conflict de interese în care s-ar fi aflat primarului Municipiului București, Nicușor Dan. PSD jubila după acuzațiile ANI la adresa lui Nicușor Dan: USR le arată românilor că a propus numai penali în funcții publice, se afirma într-un comunicat. Nicușor Dan: raportul ANI în care era acuzat de incompatibilitate, anulat „Curtea de Apel București a anulat azi raportul Agenției Naționale de Integritate care reținea că aș fi incompatibil și în conflict de interese. Instituțiile de control trebuie să controleze, dar să fie echilibrate în evaluări. Faptul că o instituție a statului a spus că primarul Bucureștiului e incompatibil și în conflict de interese e o chestiune pe care partenerii externi ai Municipalității o iau foarte în serios. Imaginea Municipalității a fost afectată”, a scris Nicușor Dan, pe Facebook. ANI îl acuzase pe primarul Capitalei că ar fi deținut funcții de conducere în patru instituții sau servicii, fără mandat de reprezentare, încălcând astfel legea privind incompatibilitățile. Nicușor Dan ar fi deținut funcții simultan în Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Administrația Străzilor București, ALPAB și Centrul Cultural Expo Arte. Citește și: Firma care a făcut studiul de fezabilitate pentru autostrada care trece pe lângă conducta Transgaz, abonată la contracte cu statul și direct legată de Dan Voiculescu „Admite excepţia tardivităţii formulării cererii adiţionale şi constată decăzut reclamantul din dreptul de a invoca noi motive de nelegalitate . Admite excepţia inadmisibilităţii exercitării controlului de legalitate asupra dispoziţiei din raportul de evaluare prin care a fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Respinge cererea de anulare cu privire la acest aspect ca inadmsibilă. Admite în parte cererea formulată de reclamantul Nicuşor Daniel Dan în contradictoriu cu parata Agenţia Naţională de Integritate. Anulează în parte raportul de evaluare nr.58231/G/II/23.12.2022 sub aspectul constatării existenţei stării de incompatibilitate şi conflictului de interese. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare; recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată astăzi, 21.09.2023, soluţia fiind pusa la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, arată Curtea de Apel București în minuta deciziei. Potrivit presei, instanţa nu a fost de acord cu cererea lui Nicuşor Dan de anulare a părţii din raport trimis de ANI la Parchetul General, care se referă la infracţiunile de abuz în serviciu şi folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane.

Piedone, fără declarații de avere, interese (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Piedone, fără declarații de avere, interese

Piedone, fără declarații de avere, interese. Ultima declarație de avere, respectiv de interese, au fost depuse de Cristian Popescu Piedone când a devenit primar al Sectorului 5, în 2020. De atunci, Piedone nu a mai depus nici una. Piedone, fără declarații de avere, interese Fostul primar al Sectorului 5 ar fi trebuit să mai depună în 2021 și în 2022 declarații de avere și interese. Pe site-ul Primăriei S5, însă, acestea nu există. Nici pe site-ul Agenției Naționale de Integritate nu apar aceste documente. Inspectorii ANI ar fi trebuit cel puțin să-l amendeze pe Piedone pentru nedepunerea documentelor. Mai mult, conform legii, ar fi putut iniția cercetarea averii acestuia. Nimic de genul acesta nu s-a întâmplat, însă, potrivit site-ului ANI. Care menționează că, în 2016, a sesizat Parchetul General pentru conflict de interese în cazul lui Piedone, pentru perioada când acesta fusese primar al Sectorului 4. În urma acestei sesizări, doi ani mai târziu, Popescu Piedone a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane (a acordat contracte pe banii PS4 unor firme în care erau acționari și administratori copiii săi). Citește și: GALERIE FOTO Popescu Piedone anunță triumfător că se întoarce la primărie, dar, darnic, nu va cere despăgubiri statului român Potrivit declarației de avere din 2020, Piedone deținea patru terenuri intravilane la Bragadiru, o casă în București (moștenire), cinci autoturisme de colecție și un cont de puțin peste 50.000 de euro.

Aleșii nu pot vota funcțiile rudelor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Aleșii nu pot vota funcțiile rudelor

Aleșii nu pot vota funcțiile rudelor. Unul dintre cei mai vocali consilieri locali ai USR, Răzvan Timofciuc, a pierdut definitiv meciul cu Agenţia Naţională de Integritate. Aleșii nu pot vota funcțiile rudelor Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a întors decizia luată acum un an de Curtea ieşeană de Apel, considerând că Timofciuc s-a aflat în conflict de interese în două rânduri. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Este vorba despre momentul când acesta a votat în plenul Consiliului Local numirea soţiei sale în Consiliul de Administraţie al colegiului „Octav Băncilă”. Citește și: Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins, petrecut sub ochii ASF: între 250 de milioane de euro și un miliard. Pentru falimentul City Insurance s-au plătit circa 130 milioane de euro Sentinţa îi complică lui Timofciuc viitorul politic, acesta fiind înscris în cursa internă din USR pentru desemnarea viitorului candidat la funcţia de primar al municipiului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Noii securiști, fără declarații de avere (sursa: Pexels)
Politică

Noii securiști, fără declarații de avere

Noii securiști, fără declarații de avere. Parlamentul se pregătește să bage la sertar declarații de avere și interese pentru unele categorii de angajați publici. Mai mult, cercetarea acestora de către Agenția Națională de Integritate s-ar face cu voie de la unele instituții de stat, nu liber. Noii securiști, fără declarații de avere "În data de 14 februarie, în cadrul ședinței Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului au fost propuse o serie de amendamente la Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice (L835/2022) care vor avea ca efect imediat introducerea unui regim special de integritate pentru . Citește și: VIDEO Capul afacerii stimulatoarelor cardiace de la cadavre, cabană ascunsă în Delta Moldovei, în zonă protejată. Prin intermediar Amendamentele nu precizează explicit care sunt aceste categorii de personal din cadrul instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională pentru care se aplică această excepție. Potrivit modificărilor propuse, persoanele care ar urma să facă parte din aceste categorii vor fi stabilite prin norme interne ale instituției, aspect ce contravine în mod grav normelor constituționale și de tehnică legislativă. Pe de altă parte, în secțiunea aferentă motivării amendamentelor, autorul acestora face referire la o anumită categorie de personal cărora li s-ar aplica această excepție, și anume la .", arată ANI într-un comunicat.

Cine este șeful ANI, care l-a acuzat pe Nicușor Dan de incompatibilitate Foto: captură video/ G4Media
Eveniment

Cine șeful ANI, acuzat Nicușor Dan incompatibilitate

Cine este șeful ANI, care l-a acuzat pe Nicușor Dan de incompatibilitate și fapte penale: Florin Moise, ales de Senat, în iunie 2021, în funcția de președinte al acestei instituții, este fiu de primar PSD și deținător al unei impresionante averi, acumulate din moșteniri și salariul de bugetar. Cine este șeful ANI, care l-a acuzat pe Nicușor Dan de incompatibilitate La scurt timp după ce Florin Moise a ajuns președintele ANI, soția sa a plecat din această instituție, unde era consilier, și a ajuns la ASF, consiliera președintelui autorității, Nicu Marcu. Din 2019, salariile angajaților ASF nu mai sunt publice - nu este clar din ce motiv - așa că veniturile soției lui Moise nu apar în declarația de avere din 2022. Însă Bursa estimează că salariul ei se va dubla, adică de la circa 4.000 lei/lună, primiți de la ANI, va ajunge la 8.000 lei/lună. Tatăl lui Florin Moise, Ștefan Moise, a fost primar PSD al comunei Tufești din Brăila timp de 28 ani și s-a retras în 2020 din motive de sănătate. El era președintele județean a asociației comunelor. Însă, dacă tatăl, fostul primar, are o avere modestă, fiul - bugetar, ca și tatăl său - are o avere impresionantă: deține două case în Vrancea (moștenire) și un apartament în București, două mașini, dintre care un BMW X1, și datorii de 590.000. La acestea se adaugă uriașe suprafețe de teren: circa 13 hectare de teren agricol cumpărat - în 2013, când era consilier la ANI - majoritatea între 2012 și 2014, când era consilier la ANI - sau moștenit, plus câteva sute de metri pătrați de teren în intravilan. Interesant este că, potrivit declarației de avere, șeful ANI nu ar avea în conturile bancare, în total, mai mult de 5.000 de euro: rubrica este complet goală. Salariul său a fost, în 2021, în medie, de 12.500 de lei/lună. Datoriile sale la trei bănci însumează aproape 600.000 de lei. În 2021, Newsweek România scria că, de fapt, Florin Moise a fost „asistent de cabinet al primului președinte al ANI, Cătălin Macovei, calitate în care avea sarcini precum curier, șofer, asistent de secretară. A devenit ulterior consilier și, apoi, inspector de integritate”. Fostul șef al lui Moise, amicul lui Chirieac și Roșca Stănescu Cătălin Macovei, la cabinetul căruia Moise a avut prima sa slujbă, a fost înregistrat, în 2009, în timp ce discuta cu Bogdan Chirieac. În această discuție, Chirieac îi transmitea lui Macovei că Sorin Roșca Stănescu i-ar fi cerut să „avanseze” în dosarele Berceanu și Videanu. Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a fost acuzat, joi, de Agenția Națională de Integritate (ANI) că s-a aflat într-o situație de incompatibilitate prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a funcției de director general al Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Citește și: Nicușor Dan, acuzat de ANI că s-ar fi aflat în incompatibilitate. Primarul respinge acuzațiile și cere ANI să prezinte presei întregul dosar administrativ Însă edilul-șef a arătat că nu a ocupat funcția de director și nu a fost retribuit.

Firea cere ca PNL, USR și PMP să-i retragă sprijinul lui Nicușor Dan Foto: Captură video
Politică

Firea cere PNL, USR și PMP retragă sprijinul Nicușor

Fostul primar general al Capitalei, Gabriela Firea cere ca PNL, USR și PMP să-i retragă sprijinul lui Nicușor Dan: „Faptele constatate de Agenţia Naţională de Integritatea au fost sesizate de către PSD Bucureşti”, precizează ea. Citește și: Drulă și Ludovic Orban îl apără pe Nicușor Dan. Ciucă: „Este o decizie a PNL București” Firea cere ca PNL, USR și PMP să-i retragă sprijinul lui Nicușor Dan „Legile sunt pentru toţi şi trebuie respectate la fel de toată lumea, indiferent de funcţia ocupată. Prevederile legale nu sunt negociabile. Cu toţii am luat act, astăzi, de comunicatul Agenţiei Naţionale de Integritate care a constatat starea de incompatibilitate, conflictul de interese de natură administrativă şi a sesizat organele de urmărire penală şi fiscală şi Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti în ceea ce-l priveşte pe Nicuşor Dan, Primarul General al Municipiului Bucureşti. Faptele constatate de Agenţia Naţională de Integritatea au fost sesizate de către PSD Bucureşti, prin vocea mea sau a consilierilor generali PSD, încă din momentul în care ele au fost comise de către Nicuşor Dan. Sunt de notorietate toate momentele în care Nicuşor Dan a transformat Primăria Capitalei într-un ONG şi a condus după cum l-au dus interesele personale şi de partid, nu cum spune legea”, a scris Gabriela Firea, joi pe Facebook, citată de news.ro. Ea a adăugat că s-ar impune retragerea sprijinului politic pentru Nicuşor Dan de către organizaţiile PNL, USR şi PMP din Bucureşti. Fostul primar PSD invocă un precedent: demiterea șeful AEP „Mai poate avea Nicuşor Dan sprijin politic având în vedere aceste acuzaţii? Consider că se impune retragerea sprijinului politic acordat Primarului General, în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucuresti, de către PNL Bucureşti, USR Bucureşti şi PMP Bucureşti. Este al doilea primar bucureştean care a ajuns în funcţie cu sprijinul PNL Bucureşti şi USR Bucureşti care este declarant incompatibil de către ANI. Sunt trei luni de când s-a constatat un conflict de interese în cazul primarului sectorului 1, Clotilde Armand. Şi atunci, ca şi acum, PNL Bucureşti şi USR Bucureşti au făcut scut pentru a apăra fapte flagrante. Le-aş reaminti liderilor celor trei formaţiuni politice un caz recent unde am avut o decizie similară ANI, cel al fostului preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente. Purtătorii de cuvânt ai USR şi PNL nu au aşteptat vreo decizie de instanţă şi au cerut public demisia şi retragerea sprijinului politic al PSD, aşa cum le-a fost scris în punctajul de partid”, a completat Firea. Fostul edil al Capitalei le solicită liderilor PNL, USR şi PMP să îi ceară demisia lui Nicuşor Dan de la conducerea PMB. „Resping acest dublu limbaj. Nu putem umbla numai cu dubla măsură şi aştept o reacţie similiră din partea PNL Bucureşti, USR Bucureşti, PMP Bucureşti şi să retragă sprijinul politic pe care încă îl acordă lui Nicuşor Dan. Împreună cu colegii din PSD Bucureşti le solicit liderilor PNL, USR şi PMP cer o dovadă de consecvenţă şi de maturitate publică şi să-i solicite demisia primarului general al Capitalei, Nicuşor Dan. Acuzaţiile sunt grave şi nu pot fi tolerate. Legile trebuie respectate de toată lumea”, a conchis Gabriela Firea.

Nicușor Dan, acuzat de ANI că s-ar fi aflat în incompatibilitate Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan, acuzat ANI aflat în incompatibilitate

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, este acuzat de Agenția Națională de Integritate (ANI) că s-a aflat într-o situație de incompatibilitate prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a funcției de director general al Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Însă edilul-șef afirmă că nu a ocupat funcția de director și nu a fost retribuit. Nicușor Dan, acuzat de ANI că s-ar fi aflat în incompatibilitate Iată acuzațiile ANI: „În perioada 07 august – 07 septembrie 2021, prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a funcției de director general al Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), DAN NICUȘOR DANIEL a solicitat în calitate de director general suplimentarea bugetului ALPAB cu suma de 3.000.000 Lei și ulterior a retransmis ALPAB, în calitate de primar general, bugetul solicitat. Prin acest demers, bugetul ALPAB a fost suplimentat de la 11.517.000 Lei la 14.517.000 Lei” ANI a sesizat și Parchetul general întrucât „amenda contravențională aplicată de către o instituție publică persoanei fizice DAN NICUȘOR DANIEL a fost achitată de Primăria Municipiului București, iar demersurile de contestare la instanța abilitată au fost efectuate de către Direcția Juridic din cadrul Primăriei Municipiului București pentru DAN NICUȘOR DANIEL atât în calitate de persoana fizică, cât și în calitate de primar general, documentul purtând semnatura olografă a acestuia, distinct pentru ambele calități” ANI a sesizat și Prefectura, și Curtea de Conturi. Citește și: Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare” Nicușor Dan spune că ANI a interpretat „eronat” legea Iată ce răspunde Nicușor Dan, care apreciază că Agenția „are o interpretare eronată a legii”: „Pe perioada de vacanță a funcției de director al unor instituții din subordinea Primăriei Capitalei, am exercitat față de aceste instituții atribuțiile legale ale primarului (art. 154 alin. 4 Cod Administrativ) “Primarul conduce instituțiile publice de interes local, precum și serviciile publice de interes local”, fără a ocupa funcția de director în aceste instituții și fără a fi retribuit” „Sancțiunea dispusă de Inspectoratul de Stat în Construcții a fost dispusă persoanei juridice Primarul Municipiului București, nu persoanei fizice Nicușor Dan, fapt confirmat de instanță” Primarul Capitalei a anunțat că va „ataca în instanță în termenul legal Raportul Agenției”.

Controversatul primar din Mogoșoaia, Paul Precup, ajunge pe mâna Parchetului
Eveniment

Controversatul primar Mogoșoaia pe mâna Parchetului

Controversatul primar din Mogoșoaia, Paul Precup, ajunge pe mâna Parchetului, la sesizarea ANI: și-a ajutat fiul și alte persoane să obțină „un avantaj patrimonial” în viitorul Sector Zero al Capitalei, prin schimbarea regimului juridic al unor terenuri. Acum un an, Mogoșoaia era în centrul atenției presei, după ce doi consilieri locali, de la PMP și PNL, care-l susțineau pe primar, au agresat o consilieră USR, care se opunea poroiectelor acestuia. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL Controversatul primar din Mogoșoaia ajunge pe mâna Parchetului Potrivit ANI, în calitate de primar, a inițiat și semnat o serie de documente privind schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic a unor parcele de teren din Sectorul Zero ce fac obiectul lucrărilor de utilitate publică denumite „Zona de dezvoltare a comunei Mogoșoaia, Județul Ilfov”, demers care a creat un avantaj patrimonial pentru fiul acestuia. Însă ANI nu a oferit alte detalii. Primarul din Mogoșoaia este acuzat că a modificat ilegal regulamentul de funcționare al Consiliului Local pentru a-și oferi majoritatea de care are nevoie pentru a expropria și trece în proprietatea comunei câteva sute de hectare de teren arabil. Pe un teren de peste 1000 de hectare, adică aproape jumătate din comuna Mogoșoaia, ar urma să se ridice blocuri cu 10 etaje. Ar urma să fie construite un campus universitar, blocuri de locuinţe, spital, grădiniţă, clădiri de birouri, iar pădurea devine parc. Proiectul Sectorului 0 prevede preluarea a peste 1100 de hectare de teren din proprietate privată în proprietatea primăriei, trecerea din extravilan în intravilan. Ar urma schimbarea regimului său economic și asigurarea de utilități și infrastructură. Odată ce toate acestea vor fi gata, terenurile vor fi vândute dezvoltatorilor imobiliari. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Cine deţine teren în zonă, potrivit planului, ori cedează 39% din suprafaţă, ori va fi expropriat la un preţ de puțin peste 1,5 euro pe metru pătrat. Prețul oferit este de circa 100 de ori mai mic decât prețul de piață, de aproximativ 150 de euro pe metru pătrat.

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR. Zsombor Vajda, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, nu a menționat în declarațiile de avere veniturile încasate de la compania austriacă Deltabloc, pe care o reprezenta la licitații publice în timp ce supraveghea alegerile din România. Tot Vajda este cel care a solicitat ca cumnata lui Constantin Florin Mitulețu Buică, președintele Autorității Electorale, să fie angajată la cabinetul său de vicepreședinte AEP. Însă Agenția Națională de Integritate l-a dat pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție doar pe președintele Constantin Buică, fără să vadă omisiunile din declarațiile de avere ale lui Zsombor Vajda. După 2006, diverse funcții la stat Udemeristul Zsombor Vajda este un personaj mai puțin cunoscut publicului larg, însă a deținut unele dintre cele mai importante funcții în administrația publică centrală. Primul pas l-a făcut în 2006, an în care a fost angajat pe funcția de consilier juridic la Agenția Domeniilor Statului. După numai un an, a ajuns consilier personal al unui secretar de stat de la Transporturi. De acolo, în anul 2008, a preluat funcția de director adjunct al Direcției Juridice a actualei Companii Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Ulterior, a oscilat între funcțiile de director adjunct și director plin al Direcției Juridice. La finalul anului 2011, a prins pentru o scurtă perioadă de timp funcția de director general al Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare. Apoi a revenit la CNAIR, pe funcția de consilier juridic. În 2014, a preluat funcția de director de cabinet al unui secretar de stat de la Transporturi. Contract de 11 milioane de euro cu CNAIR Din mai 2015 a preluat funcția de director general al companiei Kamarom Prefabricate din Beton SRL (calitate menționată în declarațiile de avere și interese), o societate controlată în proporție de 88% de KirchDorfer FertigteilHolding Gmbh. Restul părților sociale sunt deținute de fosta societate Multivers Consulting, firmă care a fost rebotezată sub numele de Road Safety Contruct. Această din urmă societate este deținută de udemeristul Zsombor Vajda și de Gyulia Vajda. În aprilie 2016, firma Kamarom Prefabricate din Beton împreună cu Dunapraf au câștigat un contract de peste 11 milioane de euro de la CNAIR, fostul angajator al lui Vajda. În acea perioadă, actualul vicepreședinte al AEP nu deținea nici o funcție publică. Șef în AEP, dar și director la privat Zsombor Vajda a ajuns în aprilie 2018 vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Însă, în paralel, era și director de vânzări al companiei austriece Deltabloc România. O calitate pe care nu o ascundea. De exemplu, în octombrie 2018, la șase luni de la preluarea funcției de vicepreședinte AEP, a fost invitat de revista TIR Magazin în calitate de director vânzări al Deltabloc pentru a înmâna premiul „Cea mai bună firmă de transport Persoane România 2018” Lilianei Sarafidis. Imaginile de la eveniment sunt publice pe Youtube. La fel a fost prezentat și în septembrie 2018, atunci când a înmânat un premiu asemănător Aureliei Surulescu, directorul general de atunci al Autorității Rutiere Române. Anterior, în anul 2017, a mai decernat un premiul tot în calitate de director vânzări al firmei Deltabloc România. Astfel, rezultă că Zsombor Vajda a fost angajat ca director de vânzări al firmei Deltabloc cel puțin în anii 2017 și 2018. Însă, în declarațiile de avere aferentele celor doi ani, Zsombor Vajda nu a menționat salariile încasate ca director de vânzări al Deltabloc. Vicele AEP face afaceri cu CNAIR Udemeristul Zsombor Vajda, în timp ce se ocupa de alegerile din România în calitatea sa de vicepreședinte al AEP, figura ca reprezentant al firmei Deltabloc la cel puțin o licitație organizată de CNAIR. De exemplu, în declarația de participare la licitația pentru „Implementarea unui ansamblu de măsuri pentru sporirea nivelului de siguranță rutieră pe infrastructura rutieră Autostrada A2 și A4”, publicată în SEAP în decembrie 2020, Zsombor Vajda a fost declarat reprezentantul firmei austriece Deltabloc. Dar nici de această dată udemeristul Zsombor Vajda nu a catadicsit să menționeze în declarațiile de avere și interese banii încasați de la firmă. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la vicepreședintele AEP Zsombor Vajda, dar acesta nu a răspuns la telefon. Și nici la întrebările trimise pe sms și whatsapp. Cumnata șefului AEP, angajată la vice Pe lângă afacerile nedeclarate în care este implicat, vicepreședinte Zsombor Vajda este cel care a angajat-o la cabinetul său de demnitar pe Carmen Mihaela Miningeș, cumnata președintelui AEP, Constantin Florin Mitulețu Buică. Aceasta a depus prima declarație de avere în calitate de consilieră a lui Vajda în mai 2021. Citește și: Mitulețu-Buică, șeful AEP (judecat pentru corupție, plagiator și acum acuzat și de conflict de interese), se poartă ca o zână: se laudă cu date publice despre partide Legat de această angajare controversată, Agenția Națională de Integritate l-a dat pe Constantin Florin Mitulețu Buică pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Motivul? Există indicii reveritoare la săvârșirea de către Constantin Florin Mitulețu Buică „a infracţiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane prevăzută de art. 301 din Codul Penal, întrucât, în exercitarea atribuțiilor de Președinte al Autorității Electorale Permanente a emis, aprobat și semnat un număr de 9 acte materiale prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru cumnata acestuia, care a fost încadrată la Cabinetul Vicepreședintelui Autorității Electorale Permanente pe funcția de consilier”. Dar vicepreședintele Zsombor Vajda a scăpat basma curată din această afacere controversată care poate duce la demiterea șefului său. Președintele AEP Buică a emis ordinul de angajare Contactat de către Defapt.ro, președintele AEP Constantin Florin Mitulețu Buică a declarat pentru Defapt.ro că Miningeș „a fost angajată la cabinetul demnitarului vicepreședintelui al Autorității. Al domnului Vajda. Am aprobat după ce a venit propunerea din partea demnitarului (vicepreședintele Zsombor Vajda – n.r.). Președintele Autorității a aprobat emiterea ordinului, contractul de muncă și toate actele subsecvente (...) Cumnata mea a fost încadrată la cabinetul demnitarului pe perioadă determinată”. Întrebat dacă vicepreședintele Vajda are voie să reprezinte în paralel diverse societăți comerciale, președintele Constantin Florin Mitulețu Buică a făcut un pas în spate: „Nu aș putea să vă spun pentru că nu cunosc acest lucru. Nu m-a interesat și nu mă interesează lucrurile acestea despre ceilalți colegi.”.

Medicul Musta, bani publici propriei firme (sursa: Facebook/Spitalul Victor Babes Timisoara)
Justiție

Medicul Musta, bani publici propriei firme

Medicul Musta, bani publici propriei firme. Virgil Musta, unul dintre cei mai cunoscuţi medici din perioada pandemiei de COVID-19, a fost declarat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) în conflict de interese. Medicul Musta, bani publici propriei firme Musta este în prezent şef al Secţiei Boli Infecţioase II în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. Victor Babeş" Timişoara. Potrivit unui comunicat al ANI transmis luni, la data de 20 iulie 2020, societatea comercială în cadrul căreia Virgil Musta şi fratele acestuia deţin calitatea de asociat şi funcţia de medic primar, iar soţia lui este medic specialist, a încheiat un contract de prestări servicii medicale şi actele adiţionale aferente cu spitalul în cadrul căruia Musta exercită funcţia de şef secţie, încălcând astfel prevederile art. 178, alin. (2) din Legea nr. 95/2006, coroborate cu prevederile art. 185, alin. (15) din acelaşi act normativ. Citește și: Primăriile din România abia se descurcă să cumpere tramvaie și autobuze și să anvelopeze clădiri pe banii PNRR Recent, Virgil Musta a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, într-un dosar legat de folosirea resurselor Spitalului "Victor Babeş" din Timişoara la prelucrarea de teste COVID-19 în beneficiul clinicii sale private.

Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI (sursa: Facebook/Calmus Lucian)
Investigații

Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI

O vilă, un apartament și un teren au dispărut din declarațiile de avere ale directorului Lucian Călmuș, de la Direcția Venituri și Încasări Comerciale din cadrul CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere). Anomaliile nu se opresc aici: după ce și-a plătit două credite, s-a trezit cu peste 31.000 de euro într-un cont. Dar și acești bani au dispărut ulterior. În locul lor au apărut alte datorii. Tocmai de aceea, directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI. Cu sau fără legătură cu cele de mai sus, Lucian Călmuș insistă acum ca CNAIR să facă o achiziție majoră de sisteme de măsurare automată a dimensiunilor vehiculelor rutiere pentru Agențiile de Control și Încasare din toate punctele de trecere a frontierelor românești. În toamna anului trecut s-a cumpărat același tip de sisteme pentru Agenția de Control și Încasare Calafat de la firma Vestra Industry, controlată de afaceristul Valeriu Iftime, finanțatorul echipei de fotbal Botoșani. Promotorul acestei achiziții a fost tot directorul Lucian Călmuș. Sistemele directorului Călmuș Lucian Călmuș lucrează de peste 20 de ani în CNAIR. A început de jos, ca economist, dar în anul 2019 a fost numit Director al Direcției Venituri și Încasări Comerciale. Din această postură coordonează Agențiile de Control și Încasare (ACI) amplasate în toate punctele de trecere a frontierelor românești. În toamna anului trecut, a solicitat ca ACI Calafat să fie dotată cu „sisteme de măsurare automată a dimensiunilor vehiculelor rutiere”. Conducerea CNAIR s-a conformat și a decis organizarea unei licitații în acest sens. În octombrie 2021, CNAIR a anunțat că a cumpărat sistemul solicitat de Călmuș de la firma Vestra Industry cu suma de 787.000 lei, echivalentul a 157.400 euro. Acest sistem amplasat la ACI Calafat măsoară lungimea, lățimea și înălțimea camioanelor, iar în urma măsurătorilor sunt stabilite taxele de drum pentru vehiculele respective. Până atunci, vehiculele de transport mărfuri care intrau în țară erau măsurate manual cu ruleta. Directorul Lucian Călmuș a făcut în ultima perioadă diligențe pentru a se cumpăra același tip de sisteme pentru majoritatea agențiilor din țară. O achiziție majoră cu un câștigător dinainte știut. Vestra, preferată și de ACI Ilfov Firma Vestra Industry, parte a grupului Elsaco Botoșani, este deținută de Valeriu Iftime în proporție de 40%. Restul părților sociale sunt deținute în mod egal de Doru Popa, Ovidiu Jitaru și Petru Parfenov. Valeriu Iftime este cunoscut publicului larg datorită implicării sale în finanțarea clubului de fotbal Botoșani. Dar a finanțat și partidele politice. De exemplu, a sponsorizat Partidul Național Liberal cu suma de 5.000 de lei în noiembrie 2007. Banii au fost plătiți din conturile firmei Elsaco Electronic, o altă firmă din grup. Începând cu ianuarie 2019, societatea Vestra Industry a câștigat nu mai puțin de o sută de contracte publice. Valoarea cumulată a acestora se învârte în jurul sumei de 50 de milioane de euro. Unele dintre cele mai bănoase contracte au fost semnate cu compania Apă - Canal Ilfov. De exemplu, în februarie 2021 s-a semnat un acord-cadru în cuantum de 35 de milioane lei. Cu un an înainte s-a semnat un alt contract, în valoare de peste zece milioane lei. Acționarul majoritar al operatorului regional al serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare din județul Ilfov este Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Thuma Hubert. Soția lui Călmuș, angajată la o firmă care a vândut soft-uri la CNAIR Diana Călmuș, soția directorului Lucian Călmuș, lucrează pentru firma Mida Soft Business, care la rândul ei a avut două contracte cu CNAIR. În aprilie 2019, CNAIR a cumpărat licențe software în valoare de peste 400.000 de euro. Direcția Regională Drumuri și Poduri Constanța, din subordinea CNAIR, i-a atribuit un contract-cadru în valoarea de 127.000 de euro pentru achiziția de cartușe pentru imprimantă. Firma Mida Soft Business este deținută de în mod egal de Florentina și Dumitru Daniel Moruz. În ultimii trei ani, Mida Soft Business a câștigat peste 367 de contracte publice, conform informațiilor publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. În anul fiscal 2021, Mida Soft Business a avut o cifră de afaceri de peste 83,5 milioane lei și un profit de peste cinci milioane de lei. Familia Moruz deține prin intermediul societății lor controlul asupra unei alte firme, Else Digital Solutions, dar sunt și asociați minoritari în Evolution Prest Systems. Cea din urmă firmă deține platforma evoMag și este controlată de Pătrașcu Mihai Ispas. Călmuș se ascunde după concediul de creștere a copilului Potrivit CNAIR, într-un răspuns pentru Defapt.ro, “Firma Mida Soft Bussines a avut 2 contracte încheiate cu structura de Resurse Umane din CNAIR, respectiv un contract incheiat în data de 20.11.2017 cu o durată 14 luni și un contract încheiat în data de 14.05.2019, cu o durată 12 luni (mentenanță). Domnul Călmuș Lucian a precizat că este căsătorit din anul 2018, luna septembrie, iar în perioada noiembrie 2018 - octombrie 2020 soția dumnealui a avut contractul de muncă suspendat, aflându-se în concediu de creștere copil. Precizăm că doamna Călmuș ocupa funcția de agent vânzări, iar începând cu luna octombrie 2021 nu mai este angajata firmei. Domnul Călmuș Lucian a precizat că nu a fost implicat în desfășurarea vreunei proceduri de atribuire finalizată cu încheierea unui contract de către CNAIR cu Mida Soft Business și nu are cunoștință de existența vreunui contract încheiat cu această firmă în legatura cu postul/atribuțiile/activitatea sa desfașurată în companie.” Cum dispar un teren, o vilă și un apartament Declarațiile de avere depuse de directorul Lucian Călmuș ridică numeroase semne de întrebare. În iunie 2020 a menționat în declarația de avere că deține două terenuri în localitatea Tărtășești. Un teren de 302 mp a fost moștenit în anul 1985. Celălalt, în suprafață de 1.400 mp, a fost cumpărat în anul 2018 împreună cu soția sa, Diana Călmuș. Tot în acel an familia Călmuș a cumpărat o vilă la Tărtășești. În pus, pe numele lui Lucian Călmuș se mai aflau două apartamente situate în București, cumpărate în anii 2006 și 2012. Totodată, a declarat credite la bănci în cuantum de 84.000 de euro și 75.705 lei. Dar, un an mai târziu, din declarația de avere a lui Călmuș a dispărut terenul moștenit în anul 1985. Iar după încă un an, nu au mai apărut un apartament din cele două și vila. Nici unul din aceste imobile nu a fost menționat ca înstrăinat în vreun fel. Au dispărut și o parte însemnată din datorii: 28.000 de euro și 75.705 lei. Culmea, Călmuș a mai și pus într-un cont suma de 31.362 de euro. Mult peste veniturile declarate ale familiei, în cuantum de 44.000 de euro anual. Potrivit ultimei declarații de avere, depuse în iunie 2022, și cei 31.362 euro din cont au dispărut. În plus, Călmuș și-a făcut un credit de 50 mii de lei la ING, plus un CAR de 65.000 de lei. CNAIR invocă o "eroare de completare" Potrivit CNAIR, la solicitarea Defapt.ro, “omisiunea declarării vânzării unor bunuri este o eroare de completare. Drept urmare, în data de 26.10.2022 a depus declarație de avere rectificativă, precum și un document justificativ pentru nedeclararea la termen”. CNAIR adaugă că, în declarația de avere rectificativă, “Domnul Călmuș Lucian a menționat că bunurile respective, adică un teren la Târgoviște, de 302 mp și de un apartament la București, cu o suprafață de 36 mp (garsonieră), au fost înstrăinate în ianuarie 2021 și în august 2021, prin contracte încheiate și autentificate la notari publici, prețul fiind încasat prin virament bancar.” Teren vândut de patru ori mai scump Într-adevăr, în declarația de avere rectificativă, Călmuș a menționat că terenul de 302 mp a fost vândut în ianuarie 2021 unui anume Gheorghe Constantin cu suma de 49.000 de euro. Adică cu peste 162 euro pe metrul pătrat. Însă agențiile imobiliare vând terenurile în zonă, cu tot cu utilități, la un preț maxim de 45 de euro pe metrul pătrat. Lucian Călmuș a mai menționat că a vândut apartamentul din București unui anume Petre Constantin cu suma de 46.000 de euro. Vila, între demolare și construcție „În ceea ce privește vila dispărută din declarația de avere, dl. Călmuș menționează că imobilul a fost desființat în baza autorizației de desființare nr.12/27.08.2021 emisă de Primăria Tărtășești demolarea neavând rubrică în formularul declarație de avere. De asemenea, Călmuș Lucian declară că a fost demarată construcția unei locuințe unifamiliale pe locul demolate, în baza autorizației de construcție nr. 37/04.03.2022 emisă de Primăria Tărtășești și că neexistând rubrică în declarația de avere referitoare la imobile în curs de construcție, nu a știut care este modalitatea de declarare a acestora.”, a completat CNAIR. Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI În ce privește achitarea integral a creditelor, CNAIR a explicat că “Domnul Călmuș Lucian a precizat că achitarea celor două credite - la OTP 75.705 lei (sold la data achitării 63.200 lei) și la BCR 28.000 euro (sold la data achitării 9.800 euro) a avut loc astfel : - creditul la OTP a fost achitat prin virament bancar la data de 27.01.2021, utilizând în acest sens suma de 13.219,54 euro din disponibilul de 48.500 euro aflat în cont ca urmare a încasării, la data de 21.01.2021 a prețului terenului din Târgoviște înstrăinat prin vânzare. - creditul la BCR a fost achitat prin depunere în numerar la casieria sucursalei Grivita, la data de 29.01.2021. S-a utilizat suma de 3.000 euro din disponibilul de 35.280,46 euro aflat în cont ca urmare a încasării, la data de 21.01.2021 a prețului terenului din Târgoviște înstrăinat prin vânzare și a achitării creditului OTP, suma de 1.500 euro schimb valutar la data de 09.01.2021 din disponibilul in contul de lei salariu, iar diferența până la 9.800 euro a provenit din economiile familiei.” Defapt.ro a solicitat Agenției Naționale un punct de vedere în legătură cu declarațiile de avere ale lui Lucian Călmuș, dar ANI nu a oferit, deocamdată, un răspuns. Prietenul lui Călmuș, contract la Pasajul Domnești Directorul Călmuș este un apropiat al pesedistului Mihai Manea, patronul firmei Tracon și fost prefect de Brăila în regimul Năstase. Acesta are la rândul lui contracte cu CNAIR. În anul 2017, asocierea formată din Straco Grup, Comnord și Specialist Consulting au câștigat contractul de 91,5 milioane lei pentru construcția Pasajului Domnești. Societatea Tracon, patronată de Mihai Minea, figura ca subcontractor. Însă constructorul principal Straco a tergiversate lucrările de la Domnești, motiv pentru care CNAIR a decis ca lucrările să fie continuate de firma fostului prefect. Practic, subcontractorul a preluat întregul contract. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, un alt liberal de frunte de la Ilfov. Recent, pasajul Domnești a fost deschis circulației. CNAIR, roasă de corupție Compania Națională de Administrare a Infrastucturii Rutiere este una din instituțiile roase de corupție din subordinea Ministerului Transporturilor. Ultimul șef săltat de procurorii anticorupție este Florea Dascălu, directorul Direcției Întreținere Drumuri Naționale și Autostrăzi. Procurorii anticorupție l-au reținut pentru că ar fi primit mită 37.000 de lei, o sumă derizorie având în vedere contractele de sute de milioane de euro pe care le controla. În schimbul banilor, Florea Dascălu și-ar fi exercitat influența asupra unor funcționari publici și privați pentru a ajuta o firmă să câștige contracte și lucrări de estetică și deszăpezire. „Tot în contul sumei menționate și al foloaselor necuvenite, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, suspectul ar fi pus la dispoziția aceluiași administrator mai multe date nedestinate publicității, informații menite să îi asigure câștigarea unor licitații organizate de CNAIR”, susțin anchetatorii. Citește și: EXCLUSIV Bătaie între liberalii Hubert, Bode și Dumitrescu pe CNAIR, instituție cu buget de peste două miliarde de euro. Omul lui Voiculescu, pe făraș La începutul anului 2021, într-un alt caz de corupție, DNA a ridicat mai multe documente de la Direcția Regională de Drumuri Craiova. Dar ancheta nu a fost finalizată până în prezent. Însă, câteva luni mai târziu, directorul Bogdan Bratu, zis „domn’ ministru”, a fost acuzat de înșelăciune de Parchetul General. Motivul: în anul 2014, atunci când a fost angajat politic la CNAIR, a prezentat la angajare o diplomă de licență falsă. Corupție a fost și la Regionala Cluj. În urmă cu câteva luni, directorul Eugen Cecan a scăpat în primă instanță de acuzațiile procurorilor DNA, după ce s-a constatat că aceștia au beneficiat ilegal de interceptările SRI. El a fost acuzat de abuz în serviciu în anul 2014 pentru că a folosit în interes personal resursele și angajații DRDP Cluj pentru curățarea unor terenuri ale unei asociații înființate de fii săi. Statul plătește în jur de 1,5 miliarde de euro anual pentru CNAIR Statul român alocă anual în jur de 7,1 miliarde de euro pentru reparea și întreținerea drumurilor naționale și autostrăzilor, dar și pentru finanțarea de noi proiecte. O sumă colosală, în contextul în care România suferă de peste 30 de ani la acest capitol. Zece la sută din această sumă a fost alocată pentru plata celor 630 de angajați. Alte 850 de milioane de lei sunt cheltuite pentru întreținerea sediilor și lucrărilor de reparații. Pentru întreținerea și reparația unor părți din cei 16.578 km de drumuri naționale și autostrăzi administrate de CNAIR se cheltuie anual în jur de un miliard de lei. Restul banilor se duc pe construcția de drumuri noi. Cele mai importante proiecte ale CNAIR CNAIR are în derulare zeci de proiecte pentru construcția de autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale și variante ocolitare. Cele mai importante proiecte aflate în derulare sunt Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Lugoj – Deva, Autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureș, Centura de Sud și Nord a Capitalei, Autostrada Ploiești – Buzău, Drumul Expres Craiova Pitești, Drumul Expres Brăila – Galați, dar și podul suspendat peste Dunăre de la Brăila. Inaugurarea acestui pod de peste jumătate miliard de euro ar putea să se realizeze la sfârșitul anului sau în prima parte a anului 2023. Lucrările au fost realizate de asocierea italo-niponă Astaldi – IHI Infrastructure. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat recent că lucrările la primul lot aferent Autostrăzii Sibiu – Pitești au fost realizate în proporție de 90%. Lotul 1 Sibiu – Boița este realizat de firma austriacă Porr pentru suma de 612,65 milioane lei.

Clotilde Armand n-a văzut dosarul ANI (sursa: Facebook/Clotilde Armand)
Eveniment

Clotilde Armand n-a văzut dosarul ANI

Clotilde Armand n-a văzut dosarul ANI. După ce, luni, 7 noiembrie a.c., Agenția Națională de Integritate a anunțat că primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, ar fi în conflict de interese, acuzata s-a dezlănțuit și a acuzat instituția de minciună. Clotilde Armand n-a văzut dosarul ANI "Povestea cu dosarul meu de la ANI pare halucinantă. În urmă cu câteva ore am fost în fața sediului ANI și am atras atenția că inspectorii ANI mi-au refuzat sistematic accesul la dosar și n-am primit nici un raport din partea instituției. N-am primit nici un semn de la ANI. În schimb, instituția a avut timp să emită un comunicat de presă de unde am aflat și eu despre ce este vorba. Sunt în situația în care am aflat dintr-un comunicat de presă că a fost sesizat parchetul și prefectul, nu mi s-a transmis nimic oficial. Eu am pus la dispoziția inspectorului ANI toate documentele cerute și punctul meu de vedere argumentat, de ce pot conduce un proiect pe fonduri europene. Un proiect anti-șpagă la nivelul Primăriei Sectorului 1 pentru a preveni corupția în rândul funcționarilor publici. Imediat după declarațiile de astăzi în care am atras atenția că n-am primit acces la dosar și îmi este încălcat dreptul la apărare avocatul meu a intrat în instituția ANI și a avut o nouă surpriză: ANI a refuzat din nou accesul la dosarul meu. De față cu toată presa. Ireal. O plângere făcut de fostul primar PSD este ținută la secret de ANI.", a scris Armand pe Facebook. Armand a trimis avocatul În replică, Agenția susține că "În cazul de față, persoana evaluată a fost informată de către inspectorul de caz la data de 22 iulie 2022 cu privire la declanșarea activității de evaluare, fiindu-i aduse la cunoștință drepturile enumerate mai sus cu privire la consultarea dosarului pe tot parcursul activității de evaluare. Ulterior, la data de 04 august 2022 a fost înregistrată la dosar împuternicirea avocațială precum și solicitarea ca adresele de corespondență să se transmită la adresa cabinetului avocațial. Citește și: ANI: Clotilde Armand, conflict de interese, s-a numit pe ea însăși într-o funcție remunerată. Sesizare la Parchetul General În continuare, la data de 20 septembrie 2022, inspectorul de integritate a informat din nou persoana evaluată cu privire la elementele identificate până la acel moment și a solicitat un punct de vedere privind situațiile de incompatibilitate și conflict de interese administrativ. În data de 10 octombrie 2022, prin reprezentantul ales, persoana evaluată a transmis pe adresa de e-mail a Agenției un punct de vedere cu privire la constatările inspectorului de integritate. Precizăm că pe toata durata activității de evaluare, persoana evaluată nu a solicitat accesul la dosar sau prezența sa la sediul ANI, toate comunicările cu aceasta fiind purtate conform cronologiei prezentate mai sus."

ANI: Clotilde Armand, conflict de interese (sursa: Facebook/Clotilde Armand)
Eveniment

ANI: Clotilde Armand, conflict de interese

ANI: Clotilde Armand, conflict de interese. Agenţia Naţională de Integritate a stabilit că primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, s-a aflat în conflict de interese şi incompatibilitate, fiind sesizat şi Parchetul General în legătură cu săvârşirea infracţiunii de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane. ANI: Clotilde Armand, conflict de interese Potrivit unui comunicat al ANI, Clotilde Armand s-a aflat în conflict de interese, deoarece în exercitarea atribuţiilor de primar a semnat dispoziţiile prin care s-a numit pe sine manager al proiectului "Îmbunătăţirea capacităţii administrative locale privind dezvoltarea, implementarea şi promovarea măsurilor anticorupţie", finanţat din fonduri europene şi care au produs un folos material pentru sine în cuantum de 18.720 lei, încălcând astfel prevederile art. 70, art. 71 şi art. 76 din Legea nr. 161/2003. Cele cinci dispoziţii semnate reprezintă numirea în funcţia de manager de proiect, precum şi majorarea indemnizaţiei lunare, cu până la 30%. De asemenea, Clotilde Armand s-a aflat în stare de incompatibilitate începând cu data de 18 februarie 2022, data dispoziţiei privind numirea managerului de proiect al proiectului "Îmbunătăţirea capacităţii administrative locale privind dezvoltarea, implementarea şi promovarea măsurilor anticorupţie", întrucât a exercitat simultan cu funcţia de primar al Sectorului 1 şi funcţia remunerată de manager de proiect, nerespectând astfel dispoziţiile art. 87, alin. (1), lit. k) din Legea nr. 161/2003. Folosirea penală a funcției În acest caz, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea de către Clotilde Armand a infracţiunii de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 din Codul penal întrucât, în exercitarea atribuţiilor de primar, respectiv în perioada februarie - august 2022, a semnat cinci dispoziţii care au condus la crearea unor venituri suplimentare pentru sine. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile În plus, ANI a sesizat prefectul municipiului Bucureşti cu privire la legalitatea actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice, respectiv a dispoziţiei de numire în funcţia de manager de proiect şi a celor 4 dispoziţii prin care au fost suplimentate veniturile, atribuţii conferite de prevederile art. 252, alin. (1), lit. c) din Codul Administrativ, acte materiale pentru care au fost reţinute aspecte şi indicii privind încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor, al conflictelor de interese în materie administrativă şi a legislaţiei în materie penală. Armand susține, într-o postare pe Facebook, că a respectat legea.

Finul și-a ținut nașul primar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Finul și-a ținut nașul primar

Finul și-a ținut nașul primar. Naşul îşi detaşase finul de la Serviciul de cadastru pe funcţia de secretar. Vasilică a demisionat în mai 2018 doar ca să se înscrie la concursul lansat pentru aceeaşi funcţie. Finul și-a ținut nașul primar Deşi a câştigat-o, primarul nu s-a grăbit să-l numească în funcţie. O dată numit, totuşi, "noul" secretar a negat această calitate până în mai anul trecut, când noul primar a decis să scoată la concurs funcţia respectivă. Gheorghiţă Vasilică s-a grăbit să conteste concursul, arătând că postul e deja al lui. Citește și: Trump despre Putin, după manevra Donețk-Lugansk: Este geniu. Cât de deștept este A fost o greşeală antologică, după cum ne-a povestit actualul primar: inspectorii de integritate l-au luat ca din oală pe baza propriei reclamaţii şi l-au acuzat că timp de aproape doi ani a fost şi funcţionar public şi a desfăşurat şi altă activitate în cadrul unei instituţii publice. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră