vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ancom

12 articole
Politică

ANALIZĂ Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat

Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat: ANL și INA erau propuse pentru desființare, multipelele agenții de reglementare - ASF, ANCOM sau ANRE - trebuiau unificate într-o singură structură, iar misiunea Companiei Naționale de Investiții trebuia re-evaluată. Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni Toate aceste măsuri ar fi putut fi luate în Pachetul Bolojan II, fiindcă unele din proiectele pe care Guvernul își va asuma răspunderea privesc direct activitatea acestor structuri. Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Însă, în locul unor măsuri radicale, guvernul Bolojan s-a limitat în a cere ASF, ANCOM și ANRE să-și reducă personalul și salariile. Aceste instituții sunt subordonate Parlamentului și Guvernul nu a prevăzut sancțiuni dacă nu respectă cerințele Executivului. De altfel, fostul premier Mihai Tudose a arătat că se opune tăierii salariilor la cele trei agenții de reglementare. Ce măsuri se angajaseră să ia fie Ilie Bolojan, personal, fie membrii ai Guvernului său: ANL și Institutul Național de Administrație (INA) trebuiau să fie desființate, potrivit unui angajement autoasumat al ministrului UDMR al Dezvoltării, Atilla Cseke, angajament luat în aprilie 2025. „Adevărul este că la Ministerul Dezvoltării, pe un program de construire de locuințe, un angajat produce de 11 ori mai mult decât un angajat la Agenția Națională de Locuințe”, spunea Cseke Atilla. În aprilie 2024, Ilie Bolojan critica dur ANL, arătând că face locuințe în localități depopulate și rețele de apă și canalizare în localități fără utilizatori. Acum, proiectul de lege privind „adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale” prevede doar reducerea CA-ului ANL.  ASF, ANCOM și ANRE trebuiau comasate. „Avem țări, cum este Germania, care are o singură autoritate de reglementare pentru rețele. Rețele de telecomunicații, gaz, electricitate... Noi ne-am făcut pentru fiecare rețea câte o autoritate de reglementare”, spunea Bolojan în 2024. Ideea a fost vehiculată și de deputatul PNL Florin Roman și, într-o altă formulare, chiar și de fostul premier Ciolacu. Acum, Pachetul Bolojan II prevede doar o ipotetica scadere a salariilor și numarului de angajati, dar masura trebuie implementata de aceste autorități in cooperare cu Parlamentul.  Guvernul nu s-a atins de Autoritatea Electorală Permanentă. „Avem Autoritatea Electorală Permanentă, într-un județ au 2 angajați, în altele 10 angajați. Trebuie întrebați ce au făcut 4 ani de zile”, spune Ilie Bolojan în noiembrie 2024.  Controversata Companie Națională de Investiții (CNI), condusă de o fostă contabilă Rebus plasată în această funcție de Liviu Dragnea, este aproape neatinsă. „Compania Națională Investiții a ajuns un tomberon de proiecte. Fac de la capele și până la săli de sport, nu mai știu ce fac acolo. Sunt mii de proiecte care, dacă nu sunt ordonate după priorități, în care, dacă nu se repartizează lucrurile corect, vom face investiții a căror utilitate va fi nulă. Avem și acum blocuri ANL construite în comunități unde nu există apă și canalizare, unde nu stă nimeni în ele și unde nu s-a mai construit de ani de zile o casă”, spunea Ilie Bolojan în noiembrie 2024. Ministrul Dezvoltării, Atilla Cseke, a susținut că ar fi redus salariile la CNI.  La nivelul Guvernului, deocamdată nu s-a desființat nici o agenție, deși legea prevedea ca până la mijlocul anului 2024 să dispară 20% din acestea: „Institutele, institutele naţionale, agenţiile, autorităţile, comisiile de specialitate organizate ca structuri distincte, indiferent de denumirea acestora şi formele de organizare, departamentele organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/ coordonarea/ autoritatea Secretariatului General al Guvernului sau pentru care secretarul general al Guvernului îndeplineşte funcţia de ordonator principal de credite, se comasează cu cel puţin 20% din numărul acestora”.   

Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Foto: Inquam/ George Calin
Guvernul taie masiv din salariile lui Zgonea, Petrescu și a angajaților din ANCOM, ASF și ANRE Foto: Facebook
Politică

Guvernul taie masiv din salariile lui Zgonea, Petrescu și ale angajaților din ANCOM, ASF și ANRE

Guvernul vrea să taie masiv din salariile lui Zgonea, Petrescu și a angajaților din ANCOM, ASF și ANRE, se arată într-un proiect de lege inițiat de Executiv. Noile grile de personal la aceste instituții și salariile aferente, reduse, vor intra în vigoare de la 1 iaunuarie 2026.  Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința Nota de fundamentare a proiectului, intitulat vag “pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice și unele măsuri pentru eficientizarea activității unor autorități“, nu prezintă un impact bugetar al acestor măsuri.  Guvernul taie masiv din salariile lui Zgonea, Petrescu și a angajaților din ANCOM, ASF și ANRE Cum intenționează guvernul să taie cheltuielile cu salariile la ASF, ANCOm și ANRE: Până la data de 30 septembrie 2025 conducerile executive ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Autorității de Supraveghere Financiară, Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații vor prezenta în ședința de Guvern o nouă organigramă care să prevadă o scădere de 10% a posturilor de specialitate și o scădere de 30% a posturilor din serviciile suport Până la data de 30 septembrie 2025 conducerile executive ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Autorității de Supraveghere Financiară, Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații vor prezenta în ședința de Guvern o nouă organigramă care să prevadă o scădere de 10% a posturilor de specialitate și o scădere de 30% a posturilor din serviciile suport Tot până la data de 30 septembrie 2025 conducerile executive vor prezenta în ședința de Guvern o grilă de salarizare care să prevadă o scădere de 30% a tuturor salariilor și/sau indemnizațiilor personalului cuprins în statele de funcțiuni la data de 1 iulie 2025. Pentru membrii Comitetului de Reglementare ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru membrii Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, președintele și vicepreședinții Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, nivelul salariului/ remunerației/ indemnizației, după caz, se va reduce cu 30% față de nivelul înregistrat în luna iulie 2025. Doar la ANRE, salariul mediu era, în ianuarie 2025, de 23.000 lei, brut.  Președintele ANCOM este pesedistul Valeriu Zgomnea, iar cel al ASF - Alexandru Petrescu, provenit tot din PSD. 

Profesoara care a bruiat comunicațiile, dispărută (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Profesoara care ar fi bruiat comunicațiile telefonice la examen, de negăsit. Ce confirmă ANCOM

Profesoara care a bruiat comunicațiile, dispărută: plângerea studenților de la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științele Vieții Iași, privind utilizarea unui dispozitiv de bruiaj în timpul unui examen de către conf. univ. dr. Geta Pavel, a fost confirmată oficial de ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații). Profesoara care a bruiat comunicațiile, dispărută Reprezentanții ANCOM au efectuat pe 11 iulie 2025 o acțiune de monitorizare și control la sediul facultății, ca urmare a unei sesizări. Citește și: Nicușor Dan va propune șefi la SRI și SIE care nu provin nici din servicii, nici din politică Măsurătorile efectuate au confirmat prezența unui semnal de bruiaj, cu caracteristicile specifice unui jammer, detectat pe frecvența de 905 MHz, frecvență folosită de operatorii de telefonie mobilă din România. Semnalul a înregistrat o intensitate ridicată de 62,4 dBµV/m, suficientă pentru a afecta comunicațiile mobile în zona respectivă. Emisia a fost oprită înainte ca inspectorii ANCOM să poată identifica dispozitivul sau persoana responsabilă pentru utilizarea acestuia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

AUR, atac dur la site-ul dexonline.ro fiindcă l-ar susține pe Nicușor Dan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

AUR, atac dur la site-ul dexonline.ro fiindcă l-ar susține pe Nicușor Dan

AUR, formațiunea condusă de George Simion, a lansat atac dur la site-ul dexonline.ro fiindcă l-ar susține pe Nicușor Dan: partidul a cerut Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică si ANCOM să șteargă de pe acest site un mesaj care i-ar putea fi favorabil lui Nicușor Dan. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam AUR, atac dur la site-ul dexonline.ro fiindcă l-ar susține pe Nicușor Dan Partidul lui Simion amenință deținătorii acestui site cu „antrenarea răspunderii tuturor celor vinovați de această gravă încălcare a legislației electorale – fie că sunt persoane fizice, companii, administratori de conținut sau complici politici”. „Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită public punerea imediată în aplicare a deciziei nr.64/12.05.2025 emisă de Biroul Electoral nr.46, Sector 5 al Municipiului București, prin care se constată caracterul electoral ilegal al conținutului afișat pe site-ul dexonline.ro, în favoarea candidatului Nicușor Dan. Este inacceptabil ca un site cu impact public major să încalce legea în mod flagrant, sub pretextul unei inițiative civice sau culturală. Conținutul în cauză («Votați pentru Nicușor Dan? … Haideți să alegem mintea deschisă și calculată a unui matematician …») reprezintă propagandă electorală mascată și a fost deja sancționată ca atare de către autoritățile competente. Decizia Biroului Electoral are caracter executoriu, conform art.17 din OUG nr.1/2025 și art.9 din Regulamentul UE 2022/2065, iar orice întârziere în aplicare reprezintă o sfidare a statului de drept. AUR va solicita antrenarea răspunderii tuturor celor vinovați de această gravă încălcare a legislației electorale – fie că sunt persoane fizice, companii, administratori de conținut sau complici politici. Ne aflăm în plină campanie electorală, iar românii au dreptul să voteze liber, corect informați și neintoxicați de mecanisme de manipulare ascunse în spatele unor platforme neutre. Cerem autorităților competente – respectiv Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică si ANCOM – să supravegheze strict punerea în aplicare a acestei decizii și să prevină orice alte tentative de intoxicare a spațiului online în favoarea unuia sau altuia dintre candidați. România are nevoie de alegeri curate, nu de campanii subversive și complicități între rețele aparent «civice» și candidați ai Sistemului”, se arată într-un comunicat AUR. 

Nevasta lui Zgonea, sinecuristă de lux la instituția condusă de soțul ei Foto: Facebook
Politică

Nevasta lui Zgonea, sinecuristă lux instituția condusă soțul ei

Nevasta lui Valeriu Zgonea, sinecuristă de lux la instituția condusă de soțul ei: ea ar fi unul dintre „consilierii de specialitate” de la ANCOM despre care nu se știe ce fac și câștigă enorm, susține un comunicat USR. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Nevasta lui Zgonea, sinecuristă de lux la instituția condusă de soțul ei „PSD și PNL au retras adoptarea bugetului ANCOM în plenul Parlamentului, doar pentru a evita explicațiile. Putem bănui că decizia are legătură cu prezența printre consilierii speciali a soției președintelui Zgonea. Aceasta a fost secretar general al ANCOM și s-a spus că și-a dat demisia după instalarea soțului în funcție, fapt contrazis însă chiar de sindicatul din ANCOM, care a arătat că doamna Zgonea a rămas consilier de specialitate”, se arată în comunicatul USR. În declarația de avere a lui Valeriu Zgonea, se arată că soția sa lucrează la ANCOM și, în anul fiscal 2023, a câștigat, net, 278.015 lei, deci, în medie, peste 23.000 de lei pe lună. Azi, un drept la replică al ANCOM transmis redacției DeFapt.ro arăta că, în medie, așa-numiții consilieri de specialitate din această instituție câțtigă, în medie, net, de persoană, 18.806 lei pe lună. Nu se știe ce fac acești consilieri. În dreptul la replică al ANCOM se arată: „Compartimentul «Consilieri de specialitate» este înființat și funcționează ca urmare a identificării unei necesități instituționale de a oferi managementului ANCOM expertiză profesională pe diverse arii de interes pentru Autoritate, în vederea exercitării unui control intern managerial adecvat”. Calificarea doamnei Zgonea nr. 2, mister Un CV al doamnei Zgonea nr. 2 este de negăsit (Valeriu Zgonea este la a doua căsnicie și, în plus, ar avea un copil dintr-o terță relație extraconjugală) este de negăsit. În declarația de avere depusă de Zgonea în 2016, ea câștiga sub 7.000 de lei în calitate de consilier la ministerul Transporturilor și sub 30.000 de lei - net, anual - de la o agenție imobiliară. În 2018, când Sorin Grindeanu a ajuns președintele ANCOM, Laura Zgonea a fost propulsată secretar general al instituției și a câștigat, net, anual, 150.000 de lei. Din anii următori, ea și-a secretizat veniturile, arată Capital.

ANCOM-ul lui Zgonea ne ceartă Foto: Inquam/Florin Albei
Politică

ANCOM-ul lui Zgonea ne ceartă

ANCOM-ul lui Valeriu Zgonea ne ceartă: șapte consilieri despre care nu se știe ce fac câștigă doar 18.806 lei, net, lunar, în medie. Instituția condusă de fostul muncitor necalificat, care a făcut facultatea la seral, în opt ani, contestă o informație preluată de DeFapt.ro de la Radu Miruță, deputat USR, președinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Telecomunicații din Camera Deputaților. Citește și: Nordis a pompat peste un milion de euro șpagă în presă. Nu se știe unde s-au dus banii, dar Laura Vicol era răsfățata Antenei 3 și a lui Ciutacu Șapte misterioși consilieri „de specialitate” necunoscută Ce a transmis USR: „Într-un an prezentat românilor ca fiind unul de austeritate, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) nu doar că nu strânge cureaua, ci vrea să cheltuiască și mai mulți bani. Inclusiv pentru cei 7 consilieri de specialitate care consumă 2 milioane de euro din bugetul de salarii al instituției, așa cum a confirmat chiar secretarul general al instituției, care a fost căpușată de PSD și PNL. «Ca să înțelegem mai bine, cei 7 consilieri de specialitate sunt alții decât consilierii conducerii ANCOM. Față de cei de la cabinetele lui Valeriu Zgonea, Pavel Popescu și Vlad Bontea, aceștia sunt angajați pe perioadă nedeterminată, într-un compartiment distinct. Fără să aibă vreo atribuție tehnică, aceștia consumă aproape 2% din bugetul ANCOM, în timp ce echipa responsabilă de ‘Poliția Internetului’, de implementarea actului privind serviciile digitale (DSA) în România și oprirea falsului în online este inexistentă», declară Radu Miruță, deputat USR și președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Telecomunicații din Camera Deputaților”. ANCOM-ul lui Zgonea ne ceartă Ce ne-a comunicat ANAF: „Compartimentul «Consilieri de specialitate» este înființat și funcționează ca urmare a identificării unei necesități instituționale de a oferi managementului ANCOM expertiză profesională pe diverse arii de interes pentru Autoritate, în vederea exercitării unui control intern managerial adecvat” - practic nu se știe ce fac cei șapte, care sunt diversele lor „arii de interes”. „În ceea ce privește nivelul de salarizare, vă informăm că salariul de bază mediu în plată aferent funcției de consilier de specialitate se situează sub nivelul salariului de bază mediu în plată la nivel de șef serviciu din ANCOM. Astfel, media salariilor de bază nete în plată, aferentă celor 7 consilieri de specialitate este de 18.806 lei. față de „24.000 de euro, lunar – probabil brut” și din care rezultă o valoare totală mult inferioară sumei de 2 milioane de euro, cum eronat a fost menționat în articol. Aceeași eroare se regăsește și în cazul procentului acestor costuri în proiectul de buget al ANCOM pe 2025, procent care nu depășește 0,6%” - dar DeFapt.ro a citat un comunicat oficial, care cita secretarul general al ANCOM. Instituția este condusă de Valeriu Zgonea, fost muncitor necalificat la căile ferate, care a absolvit la seral, în opt ani, un institut de construcții, facultatea de căi ferate. El este cunoscut pentru afirmațiile sale stupide, precum cea în care declara că este coleg cu Mihai Viteazul: „Eu sunt din orașul lui Mihai Viteazul. Dacă ei vor să ridice acolo steagul cu care au plecat cu colegul meu, Mihai Viteazul, acum câteva sute de ani să cucerească niște drepturi împotriva ungurilor, pe mine nu mă deranjează”.

Șapte consilieri de la ANCOM; instituția condusă de Zgonea, înghit salarii de două milioane euro Foto: Facebook
Politică

Șapte consilieri înghit salarii de două milioane euro

Șapte consilieri la stat despre care nu se știe cu ce se ocupă înghit anual salarii de două milioane de euro: aceștia sunt angajați ai Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Această situație a fost prezentată de un deputat USR, președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Telecomunicații din Camera Deputaților. Citește și: Pensiile speciale vor înghiți, în 2025, peste 0,9% din PIB, mai mult de 17 miliarde de lei Cei șapte angajați ANCOM sunt „consilieri de specialitate”, dar potrivit lui Miruță, nu se știe ce specialitate au. Dacă informația este corectă, înseamnă că, lunar, cheltuiala salarială cu doar unul dintre acești consilieri este aproape 24.000 de euro, lunar - probabil brut. Șapte consilieri înghit salarii de două milioane euro „Ca să înțelegem mai bine, cei șapte consilieri de specialitate sunt alții decât consilierii conducerii ANCOM. Față de cei de la cabinetele lui Valeriu Zgonea, Pavel Popescu și Vlad Bontea, aceștia sunt angajați pe perioadă nedeterminată, într-un compartiment distinct. Fără să aibă vreo atribuție tehnică, aceștia consumă aproape 2% din bugetul ANCOM, în timp ce echipa responsabilă de «Poliția Internetului», de implementarea actului privind serviciile digitale (DSA) în România și oprirea falsului în online este inexistentă”, a explicat Miruță, potrivit unui comunicat USR. Față de execuția preliminată pe 2024, cheltuielile de personal ale ANCOM vor crește cu 6,9%, în timp ce categoria numită generic „alte cheltuieli” va crește de peste 100 de ori. Doar pentru „protocol” instituția vrea să cheltuie, în 2025, 795.000 de lei. ANCOM se autofinanțează, iar bugetul instituției se aprobă anual de către Parlament. Pe site-ul ANCOM nu se pot găsi informații privind proiectul de buget pe 2025. Instituția este condusă de Valeriu Zgonea, fost muncitor necalificat la căile ferate, care a absolvit la seral, în opt ani, un institut de construcții, facultatea de căi ferate. El este cunoscut pentru afirmațiile sale stupide, precum cea în care declara că este coleg cu Mihai Viteazul: „Eu sunt din orașul lui Mihai Viteazul. Dacă ei vor să ridice acolo steagul cu care au plecat cu colegul meu, Mihai Viteazul, acum câteva sute de ani să cucerească niște drepturi împotriva ungurilor, pe mine nu mă deranjează”.

Țepele de Black Friday, avertizările ANCOM (sursa: Facebook/ANCOM)
Eveniment

Țepele de Black Friday, avertizările ANCOM

Țepele de Black Friday, avertizările ANCOM. În perioada Black Friday, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) recomandă utilizatorilor să verifice autenticitatea magazinelor online și a ofertelor propuse de comercianți. Printre măsurile sugerate, utilizatorii sunt sfătuiți să folosească portalul "scamadviser.com" pentru a confirma dacă magazinul online este de încredere și dacă produsele sunt autentice. Țepele de Black Friday, avertizările ANCOM În timpul promoțiilor de Black Friday, utilizatorii pot întâmpina întârzieri în livrarea coletelor sau chiar tentative de fraudă. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” ANCOM subliniază importanța verificării opțiunilor de livrare și a condițiilor legate de această etapă a procesului de achiziție. Volumul mare de comenzi poate duce la întârzieri, iar uneori, la deteriorarea sau pierderea coletelor. Evitați răspunsurile la mesaje suspecte legate de livrări Pentru a preveni fraudele, ANCOM recomandă utilizatorilor să ignore mesajele care solicită accesarea unor linkuri și introducerea informațiilor personale, precum datele bancare. În cazurile în care ați fost victima unei fraude, este esențial să anunțați furnizorul de servicii poștale și să sesizați autoritățile. Verificați comanda la primirea coletului Dacă primiți un colet cu plata la livrare, ANCOM recomandă să verificați dacă achiziția a fost efectuată de dumneavoastră sau de un membru al familiei. În cazul oricăror probleme, utilizatorii ar trebui să contacteze direct magazinul online. Pentru comercianții din afara UE, reclamațiile se soluționează conform mențiunilor de pe site-ul acestora. Soluționarea reclamațiilor Dacă magazinul online nu oferă o soluționare amiabilă, consumatorii din România pot apela la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). În cazul unui comerciant din alt stat membru UE, consumatorii pot contacta Centrul European al Consumatorilor din România. Sfaturi utile pentru a evita neplăcerile în achizițiile de Black Friday ANCOM sfătuiește cumpărătorii să acorde atenție aspectelor esențiale ale unei achiziții online: - opțiunile de livrare oferite; - modalitățile de plată la livrare (cash sau card); - termenul de livrare; - condițiile de livrare la ușă pentru produsele voluminoase; - verificarea integrității ambalajului coletului. Păstrați toate dovezile tranzacției Pentru eventualele reclamații ulterioare, ANCOM recomandă păstrarea documentelor care pot dovedi achiziția, cum ar fi facturi, bonuri fiscale și formulare de livrare. ANCOM menționează că instituția nu poate obliga furnizorul de servicii poștale să reia livrarea coletului returnat fără costuri suplimentare sau să ofere despăgubiri, dar poate analiza conduita acestuia și, dacă este necesar, aplica sancțiuni.

Vodafone, Orange, Digi și Telekom nu bagă banii în rețeaua 5G Foto: Facebook ANCOM
Eveniment

Vodafone, Orange, Digi și Telekom nu bagă banii în rețeaua 5G

Vodafone, Orange, Digi și Telekom nu bagă banii în rețeaua 5G: acoperirea la nivel național era de doar 32,8%, arată raportul DESI (Digital Economy and Society Index), care monitorizează performanța digitală globală din UE, urmărind progresele înregistrate de statele membre în direcția unei economii și societăți digitale. Citește și: EXCLUSIV Bugetarii ar putea băga România în faliment: au dat statul în judecată pentru salarii și au de încasat miliarde de lei „Dacă nu suntem atenţi şi nu avem un plan pe care să-l discutăm cu operatorii mobili s-ar putea să ne trezim ca această tehnologie să fie majoritară în România după 2027. Dialogul pe care îl avem astăzi cu operatorii ne dă speranţe că, undeva la sfârşitul anului 2026, o să fie o tehnologie majoritară în România. Tranziţia nu este simplă”, declara președintele ANCOM, valeriu Zgonea, în septembrie 2023. Vodafone, Orange, Digi și Telekom nu bagă banii în rețeaua 5G Acest grad slab de acoperire a rețelei 5G este considerat o vulnerabilitate a României. „Două puncte slabe principale sau domenii care trebuie îmbunătățite: A) Competențe digitale de bază: deși România depune eforturi impresionante pentru a crește nivelul competențelor digitale, inclusiv prin reforme majore și investiții semnificative, mai mult de 72% din populație nu are încă competențe digitale de bază. B) Acoperirea 5G Acoperirea 5G se îmbunătățește, dar este încă mult în urma mediei UE (32,8% față de 89,3%)”, se arată în documentul DESI. În mediul rural, acoperirea 5G este de doar 6,3%. Întreaga acoperire 4G/5G este de doar 89%, mult sub media UE. În 2023, ANCOM nota că 1,5 milioane carduri SIM oferă acces 5G, însă ponderea cartelelor SIM 5G în rândul întregii populații este de 7,9% față de 24,6% media UE. În raportul DESI 2023, acoperirea 5G era de doar 26,8%. DESI recomandă României „să întreprindă eforturi suplimentare pentru a sprijini un nivel mai ridicat de ambiție pentru obiectivul 5G”. ANCOM, condus de un lăctuș mecanic de la PSD În noiembrie 2022, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a anunțat rezultatele licitației pentru acordarea spectrului 5G. Statul ruma să încaseze 432,61 milioane de euro de la cei trei operatori care au licitat, respectiv Orange, Vodafone și Digi. Ulterior, deși nu a participat la licitație, și Telekom a anunțat că va oferi servicii 5G, folosind spectrul radio existent. Președintele ANCOM, instituția care ar trebui să impună progrese în dezvoltarea rețelei 5G, este controversatul Valeriu Zgonea, fost muncitor la căile ferate și student la seral, nepotul securistului Priboi și apărător fervent al Chinei comuniste. Zgonea a terminat facultatea în opt ani. El a scăpat în 2022 de un dosar penal după ce magistrații au eliminat probele SRI. El a fost achitat la Curtea de Apel București în ianuarie 2022 după ce Tribunalul Capitalei îi dăduse în primă instanță o condamnare la 3 ani de închisoare pentru trafic de influență. El era acuzat că a intervenit pentru numirea fiicei unui consilier judeţean în Buzău într-o importantă funcţie publică.

Un fost șef al paznicilor, trimis de PSD în conducerea ANCOM Foto: Facebook
Eveniment

Un fost șef al paznicilor, trimis în conducerea ANCOM

Un fost șef al paznicilor, ex-lider al PSD Strehaia, cu facultate privată la 33 de ani, Vlad Bontea, este trimis de formațiunea lui Marcel Ciolacu în conducerea unei agenții strategice, de gestionare a comunicațiilor, ANCOM. El urmează să fie vicepreședinte al aceste agenții. În anul fiscal 2022, un vicepreședinte al ANCOM avea un salariu anual de circa 511.000 de lei, adică peste 42.000 de lei pe lună. Citește și: Playboy rupe legăturile cu actrița porno Mia Khalifa, pentru postările ei pro-Hamas. „Playboy are mai multă integritate decât Harvard”, scriu comentatorii pe Facebook ANCOM este instituția ce are ca misiune reglementarea pieței comunicațiilor electronice și serviciilor poștale, o piață de mai multe miliarde de euro. Un fost șef al paznicilor, trimis în conducerea ANCOM Nici actualul președinte al ANCOM, Valeriu Zgonea, plasat în acest post tot de PSD, nu are nici o legătură cu domeniul comunicațiilor. Zgonea, cunoscut pentru numeroasele sale gafe, precum cea în care anunța că a fost coleg cu Mihai Viteazul, a reușit să termine în opt ani Facultatea de Căi Ferate, drumuri şi poduri, din cadrul Institutului de Construcții București. Și vicepremierul PSD Sorin Grindeanu a condus ANCOM. Bontea, pe care PSD îl va face vicepreședinte al ANCOM, a absolvit la 33 de ani Dreptul, la Bioterra. Din 2003 în 2012, el a fost director la două agenții de pază. Din 2009 în 2013 a fost șeful PSD Strehaia. Bontea a fost deputat în legislatura 2016-2020, iar ultima sa declarație de avere arată că acum lucrează la Autoritatea Electorală Permanentă, de unde a câștigat anul trecut circa 12.500 de lei pe lună, net. Dacă va fi ales la conducerea Ancom, salariul său va crește de aproape patru ori. Vlad Bontea Citește și: Circarul lui Firea, ex-viceprimarul Aurelian Bădulescu, trimis în Curtea de Conturi, ca să păzească banii statului. Potrivit ultimei declarații de avere, în 2022 era fără ocupație Soția sa lucrează tot la stat, la Compania de Aeroporturi București, de unde lua aproape 8.000 de lei pe lună. În 2022, ea a luat și o indemnizație de la Romsilva, de 27.348 de lei.

Zgonea, relații internaționale pentru Institutul de Informatică (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Eveniment

Zgonea, relații internaționale pentru Informatică

Zgonea, relații internaționale pentru Institutul de Informatică. Valeriu Zgonea, propunerea PSD pentru șefia ANCOM, a încasat din consultanță și salarii nu mai puțin de 750.000 lei în ultimii cinci ani. După ce a fost dat afară din Partidul Social Democrat în anul 2016 de către Liviu Dragnea, Zgonea a fost angajat la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică (ICI) București, instituție care gestionează domeniile de internet românești, deși este specialist în căi ferate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Soția lui Valeriu Zgonea, Laura Carmen Zgonea, a fost angajată în anul 2019 pe funcția de secretar general al ANCOM, funcție renumerată cu aproximativ 4.500 de euro lunar. Dat afară din PSD de Dragnea Cariera politică a lui Valeriu Zgonea a intrat într-un con de umbră după ce a fost dat afară din PSD de Liviu Dragnea, fostul lider al partidului. Scandalul dintre cei doi a început în primăvara anului 2016, atunci când Zgonea i-a cerut lui Dragnea să își dea demisia de la conducerea partidului. Argumentul: Liviu Dragnea fusese condamnat definitiv la doi ani cu suspendare în dosarul "Referendumul". Efectul: Dragnea a reușit să-l excludă pe Zgonea din partid. I s-a reproșat că vorbește de rău partidul, dar și că merge foarte des la Cotroceni, la președintele Klaus Iohannis. Liviu Dragnea a continuat să-și ironizeze fostul adversar: "A fost Mihai Viteazul, acum a evoluat la Zorro, trecând prin antilope. Se pare ca el a fost tot timpul într-un bal mascat și nu am știut noi ce se ascunde în spatele măștii. Eu le-am spus să se bazeze pe toate articolele din toată legislație, ca să se încheie acest circ". Valeriu Zgonea spunea atunci că nu va comenta ironiile lui Dragnea. Zgonea, relații internaționale pentru Institutul de Informatică Chiar dacă a dispărut de pe scena politică, Valeriu Zgonea și-a găsit un loc călduț la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică (ICI) București. Acolo se ocupa de relații internaționale. De exemplu, în anul 2018 reprezenta ICI la conferință internațională la Amsterdam. La solicitarea Defapt.ro, ICI București a transmis că "domnul Zgonea Valeriu este angajat în cadrul ICI București din anul 2018. Domnul Zgonea Valeriu a îndeplinit atribuțiile de serviciu prevăzute în fișa postului". Un an mai târziu, soția sa Laura Carmen Zgonea, a fost angajată în funcția de secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Din declarația ei de avere depusă în anul 2019, rezultă că Valeriu Zgonea era angajat la ICI București, instituție publică care îi plătea un salariu anual de 71.295 lei. Veniturile din salarii au fost menționate ulterior în toate declarațiile de avere depuse până în anul 2022. Conform acestor documente, salariul lui Zgonea a crescut în 2020 la 127.510 lei anual, apoi a scăzut la 115.995 lei, respectiv 113.147 lei. Astfel, în perioada 2019-2022, Zgonea a primit un salariu cumulat de 428.000 lei. PFA, închisă la finalul lui aprilie În paralel cu atribuțiile de la ICI București, Valeriu Zgonea oferea și consultanță „pentru afaceri și management” pe Persoană Fizică Autorizată. Documentele publice arată că din serviciile prestate, Zgonea a încasat în perioada 2019-2022 nu mai puțin de 297.155 lei, echivalentul a peste 60.000 de euro. Citește și: Pe mâna cui dă PSD ANCOM: „Colegul lui Mihai Viteazu”, penalul Valeriu Zgonea, fost muncitor și student la seral, nepotul securistului Priboi și apărător fervent al Chinei comuniste De exemplu, Laura Carmen Zgonea menționa în anul 2019 că soțul ei a obținut din consultanță peste 73.000 lei. Veniturile din consultanță au scăzut în anul 2020 la doar 7.864 lei, dar au crescut în 2021 la aproximativ 70.000 lei. În ultima declarație de avere, din 2022, Laura Zgonea a menționat că Valeriu Zgonea a încasat din consultanță nu mai puțin de 146.230 lei. La data de 27 aprilie 2023, Valeriu Zgonea a decis să radieze PFA – Zgonea Valeriu Ștefan.

Licitația 5G, finalizată după trei ani Foto: Facebook Ancom
Eveniment

Licitația 5G, finalizată după trei ani

Licitația pentru acordarea licențelor de operare 5G a fost finalizată după trei ani: Orange, RCS&RDS şi Vodafone vor achita 432,6 milioane de euro pentru frecvenţele obţinute, a anunțat ANCOM. Telekom România nu s-a prezentat la licitație. În plus, nici un operator din afara țării nu a solicitat o licență 5G. Licitația 5G, finalizată după trei ani Operatorii câștigători urmează să acopere cu servicii de bandă largă minim 70% din populația țării, majoritatea zonelor urbane, autostrăzile, aeroporturile internaționale și căile ferate modernizate, precum și un număr de 240 de localități identificate ca neacoperite sau slab acoperite cu servicii de comunicații mobile. Suma totală pe care statul român o va încasa la buget din acordarea licenţelor pentru frecvenţele 5G este de 432,6 milioane de euro. Din suma atrasă, Orange România a achitat cel mai mult, aproximativ 264 milioane de euro, apoi Vodafone România, cu 122,5 milioane de euro, şi RCS&RDS, cu 45,5 milioane de euro. Câştigătorii vor opera în benzile de frecvenţă 700 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz şi 3400 - 3800 MHz. Potrivit legii, autorizarea producătorilor de echipamente și programe 5G se acordă prin decizie a prim-ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în termen de 4 luni de la data solicitării. Echipamentele și programele unui producător 5G care nu obține avizul CSAT mai pot fi folosite doar 5 ani în nucleul rețelelor telecom, iar restul echipamentelor 7 ani. Citește și: Profiturile companiilor de stat din energie au explodat: Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz și Transelectrica raportează câștiguri uriașe

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră