joi 16 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: anaf

140 articole
Eveniment

ANAF, obligată restituie banii pensie turnătorului „Felix”

Dan Voiculescu, fost turnător al Securității sub indicativul „Felix”, își bate joc de stat: ANAF a fost obligată să-i restituie o parte din banii din pensie, reținuți pentru a recupera prejudiciul în dosarul ICA. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României În schimb, de câțiva ani, Fiscul nu reușește să recupereze mai nimic din furtul de 60 de milioane de euro, stabilit de instanța judecătorească. ANAF, obligată să-i restituie banii din pensie turnătorului „Felix” Tribunalul București a constatat că ANAF trebuie să-i restituie lui Dan Voiculescu suma de 63.065,57 lei, din care 55.869,33 lei debit-restituire, 1.000 de lei – cheltuieli de judecată și 6.195,24 de lei – cheltuieli de executare. Procesul lui Dan Voiculescu cu statul român a început în 2018, după ce ANAF a luat măsura popririi conturilor pe care președintele fondator al PPUSL le are la Raiffeisen Bank, pentru recuperarea prejudiciului din dosarul ICA. În 2019, Judecătoria Sectorului 1 a constatat că ANAF a calculat greșit sumele poprite și a depășit limita legală de 1/3 din totalul veniturilor provenite din salariu și pensie, începând cu februarie 2017. ANAF a contestat sentința, dar, acum, a pierdut definitiv. ANAF se chinuie, din 2014, să recupereze un prejudiciu de 60.5 milioane de euro, în dosarul privatizării ilegale a Institutului de Cercetări Alimentare. Suma ar trebui recuperată în solidar de la persoanele condamnate, ca urmare a admiterii acțiunii civile a Ministerului Agriculturii. Până la sfârșitul anului 2022, ANAF nu a reușit să recupereze decât 41,5 de milioane de lei, arătau ultimele informații, obținute în februarie 2022 de Newsweek România. Procesul de recuperare pare blocat: în 2021 statul român a recuperat 90.000 de euro, iar în 2022 doar 10.000 de euro.

ANAF, obligată să-i restituie banii din pensie turnătorului „Felix”
Șef din ANAF, avere din pariuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șef din ANAF, avere din pariuri

Șef din ANAF, avere din pariuri. Un şef de la Finanţele ieşene şi altul de la Vama de Frontieră Iaşi nu au avut un an aşa grozav în 2022. Șef din ANAF, avere din pariuri Adică unul nu a mai câştigat la pariuri sportive nici măcar un leu, iar celălalt nu a mai primit cadouri în bani de la neamuri. Cel puţin asta reiese din declaraţiile de avere completate în 2023 de Bogdan Emilian Ciornei şi Dănuţ Bolohan. Citește și: Aici sunt banii pentru Sănătate: spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați. Un medic poate primi 38.000 lei/lună, o asistentă – peste 11.000 lei, iar un șofer – 5.600 lei/lună, brut Bogdan Emilian Ciornei, care conduce Serviciile interne din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi, declara în 2022 că a câştigat cu un an înainte 46.500 de euro din pariuri sportive. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă  Foto: Facebook
Eveniment

Sindicatele Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă

Sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă în cadrul noii legi a salarizării, precum şi recompensarea salarială a angajaţilor pentru efortul suplimentar depus, prin legiferarea unui fond de premiere. Sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă Sindicatul Naţional Finanţe Publice - SindFISC, organizaţie sindicală naţională care reprezintă interesele profesionale ale angajaţilor din cadrul Ministerului Finanţelor (MF) şi al instituţiilor aflate în subordinea şi/sau coordonarea acestuia (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Direcţiile Generale Regionale ale Finanţelor Publice, Autoritatea Vamală Română, Oficiul Naţional pentru Jocurile de Noroc, etc.), afirmă că, dacă dialogul social instituţional început la 18 mai la Ministerul Finanţelor nu va duce la identificarea în comun a unor soluţii viabile în rezolvarea revendicărilor care au facut obiectul pichetărilor (10 pichetări ale instituţiilor naţionale şi regionale), Sindicatul Naţional Finanţe Publice - SindFISC ia în calcul continuarea acţiunilor sindicale de protest (mitinguri, grevă de avertisment, de solidaritate, generală etc.), calendarul urmând a fi stabilit, arată news.ro. Conform unui comunicat de presă transmis, miercuri, SindFISC a înaintat conducerii Ministerul Finanţelor propuneri de principii cu privire la poziţionarea finanţiştilor în noua lege a salarizarii, astfel încât finanţiştii să beneficieze de grilă de salarizare distinctă de restul bugetarilor/angajaţilor din administraţia publică, fie prin înfiinţarea unui nou domeniu/familie ocupaţională, denumit/ă Finanţe, fie distinct în cadrul Familiei ocupaţionale Administraţie Publică, întrucât activitatea desfăşurată de finanţişti incumbă o complexitate a muncii sporită, o pregătire multidisciplinară, asumare de riscuri suplimentare. Premii, dar cu avizul sindicatelor De asemenea, pe principiul că în orice construcţie legislativă în domeniul salarizării, veniturile actuale ale lucrătorilor nu trebuie să scadă faţă de cele aflate în plată, sindicaliştii propun ca punctul de plecare în stabilirea salariului de bază al unui lucrător din finanţe să fie dat de venitul maxim aflat în plată în prezent în cadrul întregului sistem instituţional MF, actualizat cu rata inflaţiei, pentru funcţii similare. Totodată, se solicită recompensarea salarială a lucrătorilor pentru efortul suplimentar depus, încurajarea performanţei în administraţia publică, prin legiferarea unui fond de premiere, la dispoziţia ordonatorilor de credite, dar cu distribuire participativă (avizarea organizaţiilor sindicale), după reguli stricte, indicatori bine cuantificabili, transparentă, în sprijinul unei gestionări corecte a activităţii instituţionale de la toate nivelurile. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia

Heiuș îi explică lui Câciu cum se calculează încasările la buget Foto: Facebook
Politică

Heiuș îi explică lui Câciu calculează încasările la buget

Fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș (PSD), îi explică lui Adrian Câciu, ministrul PSD de Finanțe, cum se calculează încasările la buget. Heiuș, care a demisionat luni seara de la conducerea ANAF, reacționează la datele prezentate de Câciu, privind încasările ANAF. Heiuș îi explică lui Câciu cum se calculează încasările la buget „Îi atrag respectuos atenția domnului ministru Adrian Câciu, că în declarația dumnealui s-a strecurat o eroare. Programul de încasări este net 156,9 miliarde lei, iar declaratul de care spune dânsul este declaratul brut 159,3 miliarde lei (din acesta se scad rambursările de TVA, pilonul 2 de pensii, fondul de tranziție energetică, contribuții de sănătate, etc, în total 16,7 miliarde lei) și mai rămân net declarate 142,6 miliarde lei. ANAF a încasat 148 miliarde lei cu 5.5 miliarde mai mult față de totalul declarat net”, a scris Heiuș pe Facebook. Azi, ministrul de finanțe, Adrain Câciu, a spus că sumele încasate de ANAF sunt cu 8,9 miliarde lei mai mici față de program și cu 11,3 miliarde lei mai mici față de ce s-a declarat. Câciu a afirmat că, pentru primele 5 luni ale anului 2023, contribuabilii au declarat impozite şi taxe în valoare de 159,3 miliarde lei, în contextul în care programarea bugetară estima încasări de doar 156,9 miliarde lei. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri „Așadar, contribuabilii români au declarat că au de plată cu 2,4 miliarde lei mai mult decât am estimat în programare. Sumele încasate efectiv de ANAF au fost însă cu 8,9 miliarde lei mai mici față de program și cu 11,3 miliarde lei mai mici față de ce s-a declarat”, a susținut ministrul de Finanțe.

Decapitări după dezastrul de la buget
Economie

Decapitări după dezastrul de la buget

Decapitări la Guvern după dezastrul de la buget: șefii ANAF, Vămii și agenției de resurse minerale au fost demiși. Însă cea mai mare gaură este la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Această direcție este condusă de Ionuț Mișa, ministru de Finanțe în regimul PSD-Dragnea. „Nu există niciun fel de gaură la buget, pentru că s-a folosit acest termen plastic”, susținea, acum o lună, ministrul PSD de Finanțe, Adrian Câciu. Și Marcel Ciolacu, liderul PSD, a negat acest fapt. Decapitări după dezastrul de la buget În decurs de 24 de ore au plecat din Guvern: Lucian Heiuș, șeful ANAF (PNL), Bogdan Larin Mihei - șeful Vămilor, susținut de PSD și Sorin Gal - ANRM, susținut de PSD Bihor. „După un an în care PIB-ul țării a crescut cu 49 miliarde de euro, trebuie să regăsim aceeași dinamică și în încasările de la buget. Avem nevoie de un sistem de colectare mai eficient, prin care bugetul să aibă resursele necesare politicilor publice așteptate de cetățeni. L-am demis, azi, pe șeful Autorității Naționale a Vămilor și am luat act de demisiile șefilor ANAF și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Reformarea acestor instituții trebuie accelerată, prin digitalizare, profesionalizarea angajaților și eficientizarea procedurilor de lucru”, a scris premierul Nicolae Ciucă. Pesedistul Mișa, de neatins Cea mai mare problemă la încasări vine de la direcția „mari contribuabili”, condusă de Ionuț Mișa. Acesta a fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose și șef al ANAF, în guvernul Dăncilă. Din 2019, el conduce direcția mari contribuabili din cadrul ANAF. Ionuț Mișa Foto: Digi 24 „Deficitul aparține preponderent marilor contribuabili. Fac apel public către marii contribuabili să își plătească datoriile către stat și în același timp dau o sarcină instituțiilor statului să facă în așa fel încât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu și să asigure colectarea acestor venituri”, spunea premierul Ciucă, la 20 aprilie. „Marii contribuabili sunt gestionați de această direcție specială unde, din păcate, pe primele 3 luni, acolo avem cel mai mare minus de colectare”, a declarat Lucian Heiuș, președintele ANAF, într-o dezbatere organizată de Fundația Konrad Adenauer, la 24 aprilie. Luni seara, în scrisoarea publică în care și-a anunțat demisia, Lucian Heiuș a arătat că la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 27,35 miliarde lei în primele patru luni ale anului. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 1,72%, în creștere atât față de primele trei luni ale anului când se situa la 1,42% din PIB, dar și față de primele patru luni din 2022, când se situa la 1,23% din PIB.

Șeful ANAF, Lucian Heiuș, desființează „digitalizarea” de la Mediu Foto: Facebook ANAF
Economie

Șeful ANAF desființează „digitalizarea” de la Mediu

Șeful ANAF, Lucian Heiuș, desființează „digitalizarea” de la Mediu: „Ne lăudăm cu legi în care spunem fără dosar cu şine, dar cerem dosar cu şine pentru Casa Verde”, a spus el, la o dezbatere organizată de Curs de Guvernare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Șeful ANAF desființează „digitalizarea” de la Mediu Să vă dau un exemplu şi poate dacă este cineva de la Mediu se va supăra pe mine, dar asta e viaţa, nu e singurul care se supără pe mine. Se depun dosare pentru acele panouri fotovoltaice, Casa Verde. Nu vă supăraţi, vorbim deja de doi ani de zile de digitalizare şi avem în serviciile fiscale municipale şi orăşeneşti un aflux de sute de mii de oameni care vin să-şi ia un certificat de atestare fiscală pe persoană fizică. Trebuie să facă acelaşi lucru şi la primărie, pentru că onor cei de la Mediu au pus cerinţe ca să aibă la dosar formatul ăla, hârtia aia veche. Păi, oameni buni, vrem să ne digitalizăm, vrem să facem nişte paşi înainte. Sunt sute de mii de oameni, pentru vreo 70.000 de proiecte, când foarte bine prin PatrimVen puteau direct să ia şi nu mai aveau acest lucru", a precizat Heiuş, care a participat la conferinţa CursDeGuvernare "Monitorul digitalizării şi ecosistemul IT din România". Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului Colaborare bună cu ministerul lui Boloș PatrimVen este un depozit electronic administrat de Ministerul Finanţelor şi care conţine informaţii şi documente, colectate de la autorităţile publice, instituţiile publice şi de interes public din administraţia publică centrală/locală sau de la contribuabili/plătitori, care sunt furnizate acestor autorităţi/instituţii prin acest sistem. În context, şeful Fiscului a dat exemplul colaborării cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în cazul cardurilor sociale, unde nimeni nu a fost nevoit să meargă să solicite adeverinţă. "Lucru pe care, de exemplu, anul trecut nu l-am făcut cu peste 3 milioane de români care au primit acele carduri sociale. Ministerul Fondurilor Europene ne-a trimis nouă fişierul cu 3 milioane şi ceva de persoane. A fost verificat automat, li s-a respins, cine se încadrează, cine nu, în funcţie de venitul pe care îl are. N-a fost obligat nimeni să meargă să ceară o adeverinţă. Spun acest lucru cumva nu cu durere, că-i normal", a subliniat Lucian Heiuş, citat de Agerpres. „Pui pe drum sute de mii de oameni” El a arătat, astfel, că deşi au apărut legi în care se spune fără dosar cu şine, anumite autorităţi solicită încă acest dosar. "Când începi şi treci anumite procese, ele durează un pic până se leagă, până să înceapă să funcţioneze, dar dacă îl avem funcţional (PatrimVen, n.r.), nu-i păcat să pui pe drum sute de mii de oameni, care creează o presiune asupra, în cazul meu, asupra colegilor mei din ANAF, care s-ar ocupa poate de altceva? Aşa trebuie să facă acel certificat, să-l dea, să-l semneze, să meargă la director, semnătură, să plece omu, să pună la dosar. Haideţi să facem toţi, nu mai vrem dosar cu şine. Ne lăudăm că au apărut legi în care se spune fără dosar cu şine, dar în continuare cerem dosar cu şine, pentru lucruri frumoase, Casa Verde, chestie de viitor, care trebuie să fie făcute. Haideţi să folosim ceea ce şi creăm astăzi", a afirmat preşedintele ANAF.

Uber, datorii de milioane către stat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Uber, datorii de milioane către stat

Uber, datorii de milioane către stat. Direcţia Regională a Finanţelor Publice Iaşi, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Iaşi, a cerut insolvenţa companiei deţinută de Florin Adrian Hopşa. Uber, datorii de milioane către stat În dosarul înregistrat marţi, 9 mai 2023, pe rolul Tribunalului Iaşi urmează să se stabilească primul termen de judecată. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe 30 martie, ANAF Iaşi a publicat un anunţ cu privire la emiterea unui proces verbal de insolvabilitate a companiei Uber Nord Est SRL şi a unei decizii referitoare la obligaţiile reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere. Citește și: Un polițist din Argeș și-a convins doi colegi de la Rutieră să nu-i ia permisul, după ce l-au prins cu 143 de km/h în oraș. El le-a cerut să ia permisul soției sale Suma cu care Uber Nord Est apărea ca fiind restantă la bugetul de stat este de peste patru milioane de lei, adică aproximativ 850.000 de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Lucian Heiuș, șeful ANAF: media de vârstă în instituție este 56 de ani Foto: Facebook
Eveniment

ANAF: media de vârstă în instituție este 56 de ani

Lucian Heiuș, șeful ANAF, a declarat, azi, la o dezbatere organizată de Fundația Konrad Adenauer, că media de vârstă în instituție este 56 de ani, iar 75% dintre angajați sunt femei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La dezbatere, șeful ANAF a spus că nu vrea ca instituția pe care o conduce să fie „zapciu, să dea cu biciul” și a arătat că, potrivit unui sondaj de acum câțiva ani, circa 60% din contribuabilii români ar vrea să nu-și plătească taxele la stat. ANAF: media de vârstă în instituție este 56 de ani Heiuș a mai relatat că a organizat concursuri pentru ocuparea a 307 posturi, dar doar 167 s-au ocupat. El a sugerat că o problemă a fost că aceste concursuri nu au fost aranjate, nu s-au cunoscut întrebările și s-au folosit teste de tip grilă. Vorbind despre informatizarea și digitalizarea instituției, șeful ANAF a arătat că și acum se folosște un program din 2005. „Din 2005 folosim același program, abia acum vorbim SFERA. Facem analiză de risc cu instrumemte de acum 15 ani”, a spus Heiuș. „Proiectul „SFERA” vizează actualizarea sistemelor informatice de administrare fiscală acontribuabililor și asigurarea interoperabilității acestora cu sistemele informatice ale altor instituții ale statului care dețin și pot furniza informații utile în activitatea de colectare a impozitelor și taxelor. Acest proiect va conduce la o gestionare centralizată și unitară a informațiilor referitoare la evidențacontribuabililor persoane juridice”, arată strategia ANAF pentru perioada 2021-2024. Citește și: „Gaura la buget există”, spun lideri PNL, care vorbesc despre proasta estimare a veniturilor de către Finanțe. Stamule: „Elefantul din cameră se cheamă gaura de 20 de miliarde la buget” Heiuș a spus că PNRR ar urma să finanțeze cu peste 50 de milioane de euro acest proiect.

Uber și Bolt, datorie la ANAF (sursa: Pexels/freestocks.org)
Economie

Uber și Bolt, datorie la ANAF

Uber și Bolt, datorie la ANAF. Uber Nord-Est SRL, companie care asigură la Iași, cu Uber și Bolt, o variantă alternativă la transportul cu mașinile de taxi, este pe butuci. Uber și Bolt, datorie la ANAF ANAF Iași a publicat pe 30 martie un anunț cu privire la emiterea unui proces verbal de insolvabilitate a companiei Uber Nord Est SRL. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Dar și cu privire la emiterea unei decizii referitoare la obligaţiile reprezentând dobânzi și penalități de întârziere. Citește și: Comparat cu Iisus și Nelson Mandela de fanii săi, Trump nu este împiedicat de lege să candideze pentru un nou mandat chiar pus sub acuzare Suma cu care firma apare ca fiind restantă la bugetul de stat este de peste patru milioane de lei, adică aproximativ 850.000 de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană

Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană. Judecătorii din Răducăneni au avut de soluţionat un dosar în care a fost implicat un mare oligarh rus, Aleksei Mordashov. Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană Acesta are o avere de aproape 20 miliarde de dolari, mai mare de peste șase ori decât cea a celui mai bogat român. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online O firmă de transport cu sediul în satul Scopoşeni din comuna Gorban, județul Iași, a fost acuzată că ar fi încălcat Regulamentul Consiliului European prin care a fost stabilită lista oligarhilor ruşi supuşi sancţionilor din cauza războiului din Ucraina. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public Prin acţiunile sale, firma ieşeană ar fi contribuit la umplerea buzunarelor lui Aleksei Mordashov, preşedintele celei mai mari companii siderurgice şi miniere din Rusia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

OMV, despre taxa de solidaritate: nu va plăti Foto: Facebook
Eveniment

OMV, despre taxa de solidaritate

OMV, sec, către statul român, despre taxa de solidaritate: „Nu datorăm această taxă”! Alina Popa, CFO OMV Petrom, a explicat, azi, într-o conferință de presă, de ce această companie consideră că nu se înscrie în prevederile ordonanței privind taxa de solidaritate. Tot azi, OMV Petrom a anunțat că în 2022 a înregistrat un profit record de 2,1 miliarde euro, de aproape două ori ai mare decât precedentul record, realizat în 2013, de 1,1 miliarde de euro. OMV, despre taxa de solidaritate „OMV Petrom are activități și în alte sectoare care au alte coduri CAEN, în special în zona de comercializare produse petroliere, gaze naturale și electricitate, dar și productie de electricitate. De aceea în baza ordonantei 186 și a regulamentului european, facând toate calculele am concluzionat că avem o cifra de afaceri în sectoarele respective sub 75%. Astfel, nu datorăm această taxă. În situatia in care, din motive pe care nu le putem vedea în acest moment, ANAF ar ajunge la o altă concluzie, bineînteles ca vom plati, așa cum plătim intotdeauna toate taxele și contribuțiile acolo unde suntem obligati si trebuie sa le platim”, a spus Alina Popa. Ea a arătat că ANAF a controlat compania, la începutul acestui an: „Pot sa confirm că am avut un control de la ANAF la inceputul acestui an, care a verificat în detaliu cifra de afaceri și structura cifrei de afaceri a OMV Petrom. Nu avem concluziile acestui raport. Nu avem un proces verbal de control”. Citește și: Miss Rusia s-a supărat: celelalte concurente de la concursul Miss Universe au fugit de ea. Pe rețelele sociale, ucrainenii au trolat-o fără milă Chiar și în situația în care veniturile obținute de companie din producția de energie electrică folosind în centrala de la Brazi gaze extrase din țară ar fi socotite în baza de calcul a taxei, Petrom tot nu se va califica să o plătească, a mai afirmat Popa, argumentând că, pe fondul activității din comercializare de electricitate, gaze și carburanți, tot nu se va ajunge la procentul de 75% din cifra de afaceri care ar genera plata taxei.

Ce a lăsat Blue Air statului român Foto: Facebook Blue Air
Eveniment

Ce a lăsat Blue Air statului român

Ce a lăsat Blue Air statului român: datorii la ANAF de circa 400 de milioane de lei, din care 66,5 milioane de lei sunt obligații fiscale, iar puțin sub 336 de milioane de lei reprezintă ajutorul de stat acordat în 2020 printr-o ordonanță de urgență. Ce a lăsat Blue Air statului român Datele apar într-un răspuns al ministerului de Finanțe la o interpelare a unui deputat. Potrivit acestui document, ANAF a instituit sechestre, la începutul lunii octombrie, asupra a șase aeronave și a sumei de 84,9 milioane de lei. Statul român a preluat la începutul lunii decembrie 75% din acțiunile companiei aeriene Blue Air, a declarat pentru Economica.net, Daniel Geantă, șeful Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS). Două avioane mai sunt în flota companiei, potrivit Planespotters, la care pe 20 decembrie le-a expirat polița de asigurare, potrivit Autorității Aeronautice Civile, mai scrie economica.net. Compania aeriană a anunțat în septembrie, după ce a oprit toate zborurile, că are datorii de peste 230 de milioane de euro. Licența de transportator aerian a companiei aeriene Blue Air a fost suspendată în noiembrie de Ministerul Transporturilor, potrivit boardingpass.ro. În lipsa licenței, Blue Air nu mai poate opera zboruri comerciale, regulate sau neregulate. Potrivit datelor obținute de Boardingpass, licența cu numărul LO47 nu a fost revocată ci este momentan doar suspendată, însă motivul care a dus la această decizie este necunoscut. În acest caz, pașii pe care Blue Air ar trebui să îi facă pentru reactivarea licenței sunt mai puțini decât cei pe care ar fi trebuit să-i parcurgă dacă ar fi solicitat o licență nouă. Citește și: TAROM are datorii mai mari decât Blue Air, dar e salvată de procedura de reorganizare Suma pe care compania Blue Air o are de plătit clienților, angajaților, aeroporturilor din țară și străinătate și furnizorilor săi se ridică la aproximativ 175 de milioane de euro, potrivit avocatului companiei low-cost.

Inspectorii ANAF, zmei cu magazinele sătești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Inspectorii ANAF, zmei cu magazinele sătești

Inspectorii ANAF, zmei cu magazinele sătești. Fiscul a amendat un magazin de la țară cu jumătate din cifra sa afaceri. Inspectorii ANAF, zmei cu magazinele sătești O sumă de 214 lei în plus în gestiune şi 27 de pachete de ţigări fără timbru au fost taxate cu 101.500 lei. Amenda, echivalentă cu falimentul pentru societate, a fost contestată în instanţă. Citește și: VIDEO Ciolacu: „0,68 de lei pentru toate familiile care au în întreţinere trei copii sau pentru familiile monoparentale”. Nici o explicație pentru această sumă ridicol de mică Magazinul, funcţionând în satul Drăguşeni, a fost controlat de inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală în iunie anul trecut. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Oligarhii ruși, sancționați blând în România. Aici, oligarhii la întâlnirea cu Putin de pe 24 februarie 2022 (sursa: kremlin.ru)
Investigații

Oligarhii ruși, sancționați blând în România

Oligarhii ruși, sancționați blând în România. Agenția Națională de Administrare Fiscală a înghețat bunurile și conturile unor companii controlate de Viktor Rashnikov și Alisher Usmanov, dar și de Vitali Saveliev, ministrul Transporturilor din Rusia, ca efect al deciziei comune a UE și SUA de a sancționa entități rusești după invadarea Ucrainei. Sancțiunile românești, însă, au fost aplicate numai unor companii rusești. Ba chiar, în unele cazuri, au fost ridicate după puțin timp. Defapt.ro va publica în zilele următoare articole despre companiile rusești ratate de Fiscul de la București. Aeroflot, trei conturi blocate Rusia a invadat Ucraina la data de 24 februarie 2022. Ca efect, Uniunea Europeană și SUA au sancționat mai mulți politicieni de la Moscova, companii și oligarhi care sprijină regimul lui Vladimir Putin. România s-a alăturat efortului european de a bloca activele companiilor rusești controlate de oligarhii și politicienii ruși. La aproape trei săptămâni de la declanșarea războiului în Ucraina, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), sub conducerea Mirelei Călugăreanu, a decis să blocheze trei conturi ale companiei rusești Aeroflot, controlată indirect de ministrul Transporturilor din Rusia, Vitali Saveliev, afaceristul rus Mihail Poluboiarinov și generalul KGB Serghei Chemezov, actualul director al Rostec Corporation – un grup de firme din industria de apărare a Rusiei. Spania a anunțat în martie 2022 că a confiscat un iaht de 153 de milioane de dolari înregistrat pe numele fiicei vitrege a lui Chemezov, Anastasia Ignatova, printr-o companie din Insulele Virgine Britanice. Pumoianski (TMK), la Kremlin în ziua invaziei Pe 25 martie 2022, ANAF a anunțat că președintele Mirela Călugăreanu a emis trei ordine privind blocarea fondurilor și resurselor a companiilor TMK Artrom SA, TMK Assets SRL și TMK Europe Gmbh. Toate cele trei societăți sunt controlate în mod indirect, prin intermediul TMK Steel Holding Limited, de oligarhul rus Dmitri Alexandrovici Pumoianski. El a fost inclus pe lista de sancțiuni internaționale pentru că, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al PJSC Pipe Metallurgic și al Grupului Sinara, lucrează îndeaproape cu companiile de stat rusești, în special Căile Ferate, Gazprom și Rosneft. Pe 24 februarie 2022, la câteva ore după declanșarea invadării Ucrainei de către Rusia, un grup de 37 de afaceriști, din care făcea parte și oligarhul Dmitri Alexandrovici Pumoianski, a fost convocat de președintele Vladimir Putin pentru a discuta despre impactul sancțiunilor occidentale. „Faptul că a fost invitat să participe la această întâlnire arată că el aparține celui mai apropiat cerc al lui Vladimir Putin și că sprijină sau implementează acțiuni sau politici care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, precum și stabilitatea și securitatea în Ucraina. De asemenea, arată că se numără printre oamenii de afaceri influenți cu activitate în sectoare economice care constituie o sursă substanțială de venit pentru Guvernul Federației Ruse”, atragea atenția Uniunea Europeană. Oligarhii ruși, sancționați blând în România Compania TMK Artrom are în jur de 2.400 de angajați la Slatina și Reșița și este cel mai mare producător de țevi industriale din România. În urma blocării conturilor, sindicaliștii de la TMK s-au întâlnit cu reprezentanții Cancelariei Prim-ministrului și ai ANAF. „Reprezentanții sindicatelor au solicitat derogări pentru efectuarea de exporturi către SUA și Canada precum și livrări pe piața internă”, se menționează pe site-ul Guvernului. Între timp, oligarhul Dmitri Alexandrovici Pumoianski și-a transferat acțiunile pe numele unor persoane care nu intră sub incidența sancțiunilor. Mai mult, a renunțat la toate funcțiile de conducere. Ulterior, 650 de angajați au protestat în fața Guvernului față de impunerea sancțiunilor internaționale. În cele din urmă, Guvernul, aflat sub comanda premierului Nicolae Ciucă, a cedat. La fel și Lucian Heiuș, noul președinte al ANAF, care a revocat ordinul de blocare a conturilor. Usmanov nu are ouă în România Alisher Usmanov, cu o avere estimată la 19,5 miliarde de dolari, a fost inclus pe lista neagră a Uniunii Europene în februarie 2022. I-au fost înghețate toate bunurile și a primit interdicție de a călători în statele UE. La fel a procedat și SUA câteva zile mai târziu. În ultima zi a lunii martie, ANAF a blocat acreditivul DTF/LCI/14315 pentru suma de 1,6 milioane de dolari emis de Eximbank, în beneficiul firmei Metaloinvest Traiding AG, controlată indirect de Alisher Usmanov. Acum câteva zile, Alisher Usmanov a fost luat la puricat de autoritățile germane. Polițiștii germani au efectuat 24 de percheziții în cadrul procedurii declanșate împotriva lui Alisher Usmanov. Potrivit publicației Der Spiegel, anchetatorii ar fi găsit într-un seif din vila lui Usmanov din Tegernsee, din Bavaria, patru ouă Fabergé. Rashnikov, identificat într-o firmă din Turcia Oligarhul Viktor Rashnikov, cu o avere estimată la 9,1 miliarde de dolari, proprietarului grupului MMK și unul dintre cei mai mari jucători din industria oțelului din lume, s-a trezit cu conturile blocate de ANAF. În data de 31 martie 2022, ANAF a blocat două acreditive (de 1,3 milioane euro, repectiv de 1,8 milioane euro) emise de Eximbank în beneficiul societății MMK Metalurji Sanayi Ticaret Ve Liman Isletmeciligi SA, controlată indirect de oligarhul Viktor Rashnikov. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Două săptămâni mai târziu, ANAF a blocat un alt acreditiv, pentru suma de aproximativ 1,2 milioane euro, emis de Banca Transilania pentru compania controlată de oligarh.

Mii de profesori dau meditații fiscalizate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Mii de profesori dau meditații fiscalizate

Mii de profesori dau meditații fiscalizate. Peste 560 de persoane fizice şi juridice s-au înscris cu venituri din meditaţii sau activităţi educaţionale la Iași. Mii de profesori dau meditații fiscalizate 257 sunt persoane fizice. Cât are de plătit un profesor din municipiul Iaşi care dă meditaţii? Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Un calcul pentru un venit mediu de 2.500 de lei pe lună arată că impozitul anual este de 1.600 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră