sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: alegeri

464 articole
Internațional

Extrema dreaptă câștigă Italia, Meloni - premier

Extrema dreaptă câștigă Italia, Meloni - premier. "Vom guverna pentru toţi italienii": lidera extremei drepte italiene, Giorgia Meloni, care vrea să devină prim-ministru după victoria sa la alegerile legislative de duminică, a încercat să liniştească în faţa preocupărilor exprimate în ţara sa şi în străinătate, comentează AFP. Extrema dreaptă câștigă Italia, Meloni - premier După Suedia, extrema dreaptă face o nouă progres spectaculos în Europa, unde, pentru prima dată din 1945, un partid post-fascist se află la porţile puterii. Rămânând în opoziţie la toate guvernele succesive de la alegerile legislative din 2018, Fraţii Italiei (Fratelli d'Italia, FdI) s-au impus ca principală forță politică, trecând de la 4,3% la un sfert din voturi, potrivit primelor estimări, devenind primul partid din peninsulă. "Italienii au transmis un mesaj clar în favoarea unui guvern de dreapta condus de Fraţii Italiei", a reacţionat Giorgia Meloni, afirmându-şi astfel ambiţia de a deveni prim-ministru. "Vom guverna pentru toţi" italienii, a promis ea. "O vom face cu scopul de a uni oamenii", a adăugat ea într-un discurs de uniune şi liniştire, recunoscând că ultima campanie electorală a fost "violentă şi agresivă". Coaliție cu Salvini și Berlusconi Coaliţia pe care o formează împreună cu celălalt partid eurosceptic de extremă dreaptă, Liga lui Matteo Salvini, şi cu Forza Italia, partidul conservator al lui Silvio Berlusconi, urmează să câştige aproximativ 43% din voturi, ceea ce îi garantează majoritatea absolută a mandatelor, atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat. Formaţiunea fondată la sfârşitul lui 2012 de Giorgia Meloni cu disidenţi ai berlusconismului devansează Partidului Democrat (PD, stânga) al lui Enrico Letta, care nu a reuşit să genereze un vot util pentru blocarea extremei drepte şi coboară sub pragul de 20%, într-un context de participare scăzută (64,07%, faţă de 73,86% în 2018). Vicepreşedintele PD Debora Seracchiani a recunoscut "victoria dreptei conduse de Giorgia Meloni", care marchează "o seară tristă pentru ţară". Felicitări de la Orban și Morawiecki Acest seism intervine la două săptămâni după cel care, în Suedia, a cunoscut victoria unui bloc conservator incluzând Democraţii Suediei (SD), formaţiune rezultată din mişcarea neo-nazistă care a înregistrat un progres semnificativ, devenind cea mai mare formaţiune de dreapta în ţara nordică. În ceea ce a fost (rău) perceput la Roma ca un avertisment gratuit, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reamintit joi că UE dispune de "instrumente" pentru a sancţiona statele membre subminând statul de drept şi valorile sale comune. "Italienii au oferit o lecţie de umilinţă Uniunii Europene care, prin vocea doamnei von der Leyen, a pretins să le dicteze votul", a notat pe Twitter preşedintele formaţiunii franceze Rassemblement national, Jordan Bardella. Citește și: Pe canale diplomatice, SUA au explicat Rusiei „în mod clar în detaliu exact ce ar însemna consecinţele catastrofale” dacă Moscova „depășește limita” nucleară Premierul ungar, Viktor Orban, şi omologul său polonez, Mateusz Morawiecki, oile negre ale Bruxellesului, i-au transmis "felicitări" Giorgiei Meloni încă de duminică seară. Viktor Orban, prin vocea directorului său politic, deputatul Balazs Orban, a adăugat acest mesaj: "Avem nevoie mai mult ca oricând de prieteni care împărtăşesc o viziune şi o abordare comune faţă de Europa". Giorgia Meloni "a arătat calea către o Europă mândră şi liberă a naţiunilor suverane", a salutat liderul partidului de extremă dreapta spaniol VOX, Santiago Abascal. Trei aliaţi cu ambiţii concurente FdI îşi datorează succesul atât revoltei surde care ameninţă peninsula, cât şi carismei liderei sale. Această romană de 45 de ani care, tânără activistă, şi-a exprimat admiraţia pentru Mussolini, a reuşit să-şi îmbunătăţească imaginea după ce a spus pe nume temerilor şi fricilor milioanelor de italieni în faţa creşterii preţurilor, şomajului, ameninţării recesiunii sau a lipsei de organizare a serviciilor publice. Viitorul guvern va trebui să gestioneze, în special, criza cauzată de inflaţia galopantă, Italia încovoindu-se deja sub o datorie reprezentând 150% din PIB, cea mai mare rată din zona euro după Grecia. În această ţară cu instabilitate guvernamentală cronică, experţii sunt deja de acord asupra speranţei scurte de viaţă a coaliţiei victorioase, o căsătorie de convenienţă între trei aliaţi cu ambiţii concurente. O veste bună: Meloni, atlantistă Pentru Giorgia Meloni, "provocarea va fi să-şi transforme succesul electoral într-un leadership guvernamental care să poată dura, aceasta este marea necunoscută", a estimat duminică seară Lorenzo De Sio, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Luiss din Roma. Giorgia Meloni, fără experienţă guvernamentală în afară de o scurtă perioadă la ministerul pentru tineret (2008-2011), va avea multe de făcut în gestionarea aliaţilor ei obositori şi mult mai experimentaţi: Silvio Berlusconi a fost şef de guvern de mai multe ori, iar Matteo Salvini, ministru de Interne şi viceprim-ministru. În dosarul ucrainean, Europa şi aliaţii Italiei, membră a NATO, vor analiza şi repartiţia portofoliilor între cele trei partide. Pentru că, dacă Giorgia Meloni este atlantistă şi susţine sancţiunile împotriva Moscovei, Matteo Salvini li se opune, reaminteşte AFP.

Extrema dreaptă câștigă Italia, Meloni - premier (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Giorgia Meloni conduce detașat în sondaje (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Internațional

Mussolini feminin, premierul Italiei după alegeri

Mussolini feminin, premierul Italiei după alegeri. Italienii au început să voteze duminică dimineaţă pentru a-şi alege noul parlament, un scrutin pe care se aşteaptă ca extrema dreaptă să îl câştige, cu excepţia unor surprize de ultim moment. Chiar înainte de deschiderea urnelor, la ora 07:00 (05:00 GMT), oamenii stăteau la coadă sub un cer înnorat, relatează AFP. Mussolini feminin, premierul Italiei după alegeri Aproximativ 51 de milioane de italieni sunt chemaţi la urne pentru a-şi exercita dreptul la vot până la ora 23:00 (21:00 GMT), ora de închidere a secţiilor de votare şi când vor fi cunoscute exit-poll-urile. În cadrul acestor alegeri vor fi aleşi 600 de parlamentari (400 de deputaţi şi 200 de senatori), ceea ce reprezintă o reducere semnificativă faţă de actualul număr de 945 (630 şi 315) adoptat în cadrul unei reforme aprobate prin referendum, iar 2,7 milioane de tineri vor putea vota pentru prima dată. Citește și: Mobilizare pentru frontul din Ucraina sau 15 ani de închisoare. Putin a promulgat modificările penale care înăspresc pedepsele pentru sustragerea de la mobilizare și dezertare Coaliţia condusă de Giorgia Meloni, lidera formaţiunii Fraţii Italiei (FdI), şi din care mai fac parte Liga, formaţiunea de extremă dreapta a lui Matteo Salvini, şi Forza Italia (FI), formaţiunea conservatoare a lui Silvio Berlusconi, este marea favorită, fiind de aşteptat să obţină o victorie zdrobitoare, în condiţiile în care sondajele o plasează cu aproape 20 de puncte în faţa Partidului Democrat (PD), formaţiunea progresistă a lui Enrico Letta, şi a micilor săi aliaţi de centru-stânga.

Ciolacu vede un pesedist la Cotroceni (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu vede un pesedist la Cotroceni

Ciolacu vede un pesedist la Cotroceni. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat marţi că partidul său nu va pierde viitoarele alegeri prezidenţiale, iar candidatul va fi stabilit prin alegeri interne, nefiind exclusă includerea pe listă a unor personalităţi din afara formaţiunii. Ciolacu vede un pesedist la Cotroceni "Nu mai există cutuma în Partidul Social Democrat că preşedintele partidului este automat şi candidatul la preşedinţie. Aş vrea să lămuresc colegii mei, să avem o deschidere şi mai mare, în cazul în care avem o personalitate care nu este în partid, să poată să candideze în alegerile interne din interiorul partidului. Vor fi alegeri, vom modifica statutul, şi aici am picat de acord cu colegii mei, vor fi alegeri în fiecare organizaţie pentru candidat. E posibil să fie mai multe personalităţi. Nu voi face greşelile pe care le-au făcut ceilalţi preşedinţi ai PSD. De patru ori, PSD a pierdut aceste alegeri. Nu va mai pierde aceste alegeri PSD, vom ieşi din acea logică ce a dus la pierderea alegerilor", a spus Ciolacu la Antena 3. Premier în locul lui "Nicu Ciucă" În ceea ce priveşte preluarea funcţiei de premier anul viitor, Marcel Ciolacu a dat asigurări că rotaţia se va produce şi că PSD va avea funcţia de prim-ministru. "Cu certitudine, la anul, conform protocolului, va exista rotaţia prim-miniştrilor şi Partidul Social Democrat va avea funcţia de prim-ministru. Dacă colegii mei vor hotărî că eu sunt persoana potrivită de a fi prim-ministru - ţin foarte mult să nu rup ce am construit în interiorul partidului -, o să merg prim-ministru. De aici şi această funcţionare corectă, ca oameni politici, între mine şi Nicu Ciucă, fiindcă schimbăm toată informaţia", a explicat liderul social-democrat. Vin pachetele sociale Ciolacu a adăugat că deja se lucrează la programul guvernamental ce va fi propus odată cu preluarea conducerii Executivului de către PSD, care include atât pachete sociale, cât şi economice. "Lucrăm la program, avem grupuri de lucru la partid, şi astăzi am stat la partid şi am lucrat. Pregătim un program , corect, cum este, mergem pe urmă cu el şi îl prezentăm colegilor din coaliţie şi vedem ce decid. Prioritatea unu în acest moment este să depăşim problema cu energia. Din acel moment, putem construi bugetele. Citește și: Ciolacu se preface că nu știe: prețul final la consumatori este deja plafonat. Liderul PSD a cerut un „act normativ referitor la preţurile din energie” Sunt ferm convins că trebuie să venim cu pachete sociale şi economice şi în perioada următoare, ca oamenii să depăşească această iarnă. Trebuie să avem o proiecţie clară pe bugetul de anul viitor, trebuie să ne încadrăm în deficitul lăsat de cei de pe Facebook. Sunt multe provocări, sunt complexe, dar veţi vedea că vom ieşi victorioşi din toată această confruntare", a afirmat preşedintele PSD.

SUA, 2024: nici Biden, nici Trump (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

SUA, 2024: nici Biden, nici Trump

SUA, 2024: nici Biden, nici Trump. Şapte din zece americani nu vor ca preşedintele SUA, Joe Biden, să candideze pentru un al doilea mandat, potrivit unui sondaj dat publicităţii vineri, conform căruia o treime dintre respondenţi consideră că liderul american este mult prea în vârstă, transmite EFE. SUA, 2024: nici Biden, nici Trump Sondajul, realizat în comun de Centrul de Studii Politice al Universităţii Harvard şi de The Harris Poll, arată că Biden este văzut drept un lider prost de către 45% dintre cei care nu vor ca el să continue la Casa Albă după alegerile prezidenţiale din 2024. Potrivit sondajului, Biden, în vârstă de 79 de ani, ar primi sprijinul a doar 30% dintre democraţi în alegerile primare din propriul partid politic. Nici predecesorul său, republicanul Donald Trump, în vârstă de 76 de ani, nu stă mai bine: 61% dintre respondenţi nu vor să-l vadă încă o dată în fruntea ţării, după mandatul pe care l-a avut între anii 2017-2021. Dacă vor participa, o relativă egalitate Circa 33% dintre cei care nu-l susţin cred că, dacă ar ajunge din nou la Casa Albă, Trump ar diviza ţara şi îl consideră vinovat de instigarea la asaltul asupra Capitoliului SUA, din 6 ianuarie 2021, când o mulţime de susţinători de-ai săi a luat cu asalt sediul legislativului american în momentul în care acolo avea loc o sesiune comună a celor două camere - Senatul şi Camera Reprezentanţilor - pentru a ratifica victoria lui Biden la scrutinul prezidenţial din noiembrie 2020. Citește și: Frustrare uriașă la Kremlin după ce forțele ucrainene i-au forțat pe ruși să părăsească Insula Șerpilor: Moscova a ripostat cu bombe cu fosfor și cu atacuri asupra civililor din Odesa Acest sondaj a fost publicat în aceeaşi zi în care o altă cercetare similară a relevat că, în cazul în care ambii politicieni se vor prezenta din nou la scrutinul din 2024, ar rezulta practic o egalitate la urne. Potrivit acestui al doilea sondaj, realizat de universitatea privată Emerson College, din Boston, Biden ar obţine 44% din voturi, iar Trump, circa 39%, în pofida faptului că doar 40% dintre cei chestionaţi consideră că actualul preşedinte face o treabă bună.

Coaliția lui Macron a pierdut alegerile parlamentare (sursa: Facebook/EmmanuelMacron)
Internațional

Coaliția lui Macron a pierdut alegerile parlamentare

Coaliția lui Macron a pierdut alegerile parlamentare. Președintele francez va trebui să lupte pentru reformele promise, după ce rivalii de extremă-stânga și de extremă-dreapta au înregistrat câștiguri istorice. Președintele francez Emmanuel Macron se va confrunta cu cinci ani de blocaj potențial tumultuos, după ce alianța sa centristă nu a obținut majoritatea absolută în turul de scrutin parlamentar de duminică, la doar câteva săptămâni după ce a fost reales la Elysée. Coaliția lui Macron a pierdut alegerile parlamentare Alegătorii s-au pronunțat masiv în favoarea Raliului Național de extremă dreapta și a coaliției de stânga NUPES, privându-l pe Macron de o majoritate guvernamentală. Coaliția Ensemble a lui Macron a obținut 245 de locuri, față de 345 în camera demisionară, potrivit rezultatelor finale. NUPES, condusă de focșăneanul de extremă-stânga Jean-Luc Mélenchon a obținut 131 de locuri, în timp ce Raliul Național al lui Marine Le Pen pleacă cu 89 de locuri. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Votul din turul doi determină componența Adunării Naționale, camera inferioară a parlamentului. În primul tur de scrutin de duminica trecută, coaliția de partide a lui Macron a fost la egalitate cu alianța NUPES, ceea ce a stârnit îngrijorarea unora din tabăra lui Macron că popularitatea președintelui francez este în scădere bruscă. Duminică, susținătorii lui Macron au fost lăsați să se clatine după ce mai mulți oameni importanți din partid, inclusiv președintele Adunării Naționale, Richard Ferrand, și Christophe Castaner, biciul partidului lui Macron în camera ieșită, și-au pierdut locurile. Ministrul Sănătății, Brigitte Bourguignon, și ministrul Mediului, Amélie de Montchalin, și-au pierdut, de asemenea, locurile - ceea ce va forța probabil demisiile lor, așa cum a fost convenția încă din epoca Sarkozy, potrivit Politico. Noul prim-ministru desemnat, Elisabeth Borne, care și-a câștigat locul în Normandia cu o mică majoritate, a declarat că Ensemble va lucra pentru a-și lărgi sprijinul în parlament și pentru a construi o "majoritate de acțiune". În aprilie, Macron a câștigat un al doilea mandat cu 59% din voturi, față de 41% pentru Le Pen. Mélenchon, care s-a clasat pe locul al treilea, l-a acuzat pe Macron că a fost ales prin neprezentare și a promis că îl va contesta la alegerile parlamentare.

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje (sursă: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje. Coaliţia lui Emmanuel Macron pare bine plasată pentru a rămâne prima forţă politică din Adunarea naţională (camera inferioară a parlamentului), conform primelor proiecţii ale rezultatelor votului din primul tur al alegerilor legislative de duminică. Tabăra prezidenţială ar urma să-şi adjudece între 275 şi 310 locuri din totalul de 577, conform unui sondaj Ifop-Fiducial, şi între 255 şi 295, conform unui sondaj Ipsos. Majoritatea absolută înseamnă 289 de mandate, potrivit Agerpres, care citează AFP. Coaliția lui Macron stă bine în sodaje În termen de voturi, coaliţia preşedintelui centrist recent reales în aprilie se află umăr la umăr cu coaliţia stângii, conform aceloraşi estimări. Blocul de stânga Nupes (LFI, PCF, PS şi EELV) şi ”Ensemble”, o coaliţie macronistă a partidelor de centru şi centru-dreapta LREM / Renaissance, MoDem şi Horizons au obţinut câte 25,2%. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Pe locul trei în opţiunile votanţilor s-a clasat Rassemblement National, cu 18,9%. Alegerile au fost marcate de absenteism, participând doar 47,2% din totalul francezilor cu drept de vot. Al doilea tur al alegerilor legislative va avea loc duminică, 19 iunie. Dacă blocul de stânga ”Nupes” ar obţine majoritatea absolută, Emmanuel Macron ar fi lipsit practic de toate puterile care îi revin, potrivit Reuters. Aproximativ 6.300 de candidaţi luptă pentru cele 577 de locuri în parlament.

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea. Candidata Adunării Naţionale în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, Marine Le Pen, şi-a recunoscut duminică seara înfrângerea în faţa preşedintelui în funcţie, Emmanuel Macron, declarând însă că "rezultatul în sine reprezintă o victorie remarcabilă", informează AFP şi Reuters. Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea Ideile "pe care le întruchipăm ating noi culmi" în Franţa, a mai spus Marine Le Pen, al cărui partid a obţinut cel mai bun scor într-un scrutin prezidenţial francez începând din 1958. "Acest rezultat constituie pentru liderii francezi şi liderii europeni" mărturia "unei mari neîncrederi a poporului francez faţă de ei, pe care nu o pot ignora", a adăugat Le Pen. "Emmanuel Macron nu va face nimic pentru a repara fracturile ce divizează ţara şi îi fac pe compatrioţii noştri să sufere", a afirmat lidera formaţiunii politice de extremă dreapta. Le Pen promite să continue lupta "Mă tem că mandatul de cinci ani care urmează să înceapă nu va însemna o renunţare la metodele brutale ale celui precedent. Pentru a evita monopolizarea puterii de către câţiva, îmi voi continua mai mult ca oricând angajamentul faţă de Franţa şi de poporul francez cu energia, perseverenţa şi afecţiunea pentru care sunt cunoscută". Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană "De o mie de ori am fost îngropaţi", a spus Marine Le Pen despre partidul său, Adunarea Naţională. Ea a declarat că va continua să se lupte cu Macron pe subiecte precum imigraţia, lipsa securităţii şi creşterea vârstei de pensionare. Ploaie de felicitări pentru Macron Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, precum şi prim-miniştri din mai multe ţări europene l-au felicitat pe preşedintele francez Emmanuel Macron pentru realegerea sa duminică, informează Reuters, AFP şi dpa. "Bravo, Emmanuel", "UE poate conta pe Franţa încă cinci ani". "În această perioadă agitată avem nevoie de o Europă solidă şi de o Franţă angajată total într-o Uniune Europeană mai suverană şi mai strategică", a scris Charles Michel pe Twitter. "Mă bucur să putem continua cooperarea noastră excelentă. Împreună, vom face să progreseze Franţa şi Europa", a postat pe Twitter Ursula von der Leyen. Liderii europeni, ușurați de rezultat Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, l-a felicitat pe preşedintele Emmanuel Macron pentru "realegerea sa de mare succes" şi a afirmat că aşteaptă cu nerăbdare să continue să colaboreze cu Franţa, care deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE şi să "facă faţă provocărilor unei lumi din ce în ce mai incerte şi îngrijorătoare". "O UE puternică are nevoie de o Franţă puternică", a scris ea. Premierul belgian Alexander De Croo şi prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel s-au numărat printre liderii ţărilor membre UE care au postat rapid pe Twitter mesaje de felicitare pentru victoria lui Emmanuel Macron. Premierul italian Mario Draghi a salutat, într-un comunicat oficial, victoria lui Emmanuel Macron în alegerile prezidenţiale, calificând-o drept "o veste magnifică pentru întreaga Europă". Macron, creditat cu 57-58% din voturi Şeful guvernului britanic, Boris Johnson, a declarat că "se bucură să continue să lucreze împreună". "Felicitări @EmmanuelMacron pentru realegerea dumneavoastră ca preşedinte al Republicii Franceze. Franţa este unul dintre cei mai apropiaţi şi importanţi aliaţi ai noştri. Sunt bucuros să continuăm să cooperăm pe probleme cheie pentru ambele noastre ţări şi pentru lume", a declarat premierul britanic pe Twitter. Preşedintele în funcţie, Emmanuel Macron, a fost reales duminică pentru un al doilea mandat în faţa rivalei sale de extremă dreapta Marine Le Pen, conform primelor estimări ale sondajelor la ieşirea de la urne, relatează AFP. Emmanuel Macron a obţinut între 57,6% şi 58,2% din voturi, în faţa candidatei Adunării Naţionale, creditată cu 41,8% până la 42,4% din voturi, potrivit acestor estimări. Absenteismul se situează între 27,8% şi 29,8%.

Macron preferat de publicul francez (sursa: dw.com)
Internațional

Macron, preferat de publicul francez

Macron, preferat de publicul francez. Președintele francez Emmanuel Macron a fost considerat mai convingător decât candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen într-o dezbatere preelectorală la televiziunea franceză, înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale de duminică, arată un sondaj de opinie. Macron, preferat de publicul francez Sondajul rapid realizat de Elabe pentru BFM TV a constatat că 59% dintre telespectatorii chestionați l-au găsit pe Macron mai convingător decât Le Pen, potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii În 2017, aceeași firmă de sondaje a constatat că 63% dintre cei intervievați l-au găsit pe Macron mai convingător. Sondajele privind intențiile de vot pentru alegerile din 24 aprilie estimează că Macron va câștiga cu aproximativ 55,5% din voturi. În 2017, Macron a învins-o pe Le Pen cu 66,1% din voturi.

Macron și Le Pen, turul doi (sursa: Agerpres)
Eveniment

Macron și Le Pen, turul doi

Macron și Le Pen, turul doi. "Nimic nu este jucat" pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa de la 24 aprilie a lansat duminică după încheierea primului tur preşedintele în exerciţiu, Emmanuel Macron, care s-a situat în faţa candidatei de extremă-dreaptă Marine Le Pen, scrie AFP. Macron și Le Pen, turul doi "Dezbaterea pe care o vom avea timp de 15 zile va fi decisivă pentru ţara noastră şi pentru Europa", a afirmat el în faţa partizanilor săi, salutând "claritatea cu privire la extrema dreaptă" a mai multor candidaţi eliminaţi care au lansat un apel la votul în favoarea lui, declarându-se pregătit "să inventeze ceva nou" pentru a uni oamenii. Citește și: Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times) Reprezentantul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, care s-a clasat pe locul al treilea în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, şi-a îndemnat partizanii duminică seară "să nu îi dea niciun vot lui Marine Le Pen". Candidaţii ecologist, Yannick Jadot, comunist, Fabien Roussel, şi socialist, Anne Hidalgo, în primul tur al alegerilor prezidenţiale au îndemnat duminică la votul în favoarea lui Emmanuel Macron în turul al doilea, pentru a o bloca Marine Le Pen. Absenteism de aproape 30% Candidata dreptei, Valérie Pecresse, a indicat că, personal, îl va vota pe Emmanuel Macron. Aceşti patru candidaţi au obţinut în total aproximativ 15% din voturi în primul tur. Potrivit estimărilor a trei institute de sondare, Macron se află în frunte cu scoruri între 28,6 şi 29,7%, la finalul unei campanii puternic perturbate de pandemie şi de războiul din Ucraina. Marine Le Pen (Rassemblement national, RN) s-a plasat a doua, obţinând între 23,5 şi 24,7% potrivit estimărilor Opinionway, Ifop şi Harris, în faţa lui Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale, care oscilează între 19,8% şi 20,5%. Absenteismul la vot a fost puternic, între 26,2% şi 29,1%, ilustrând neîncrederea tot mai mare a francezilor în clasa politică. În 2017, rata absenteismului a fost de 22,2%.

Ungaria a șantajat UE până a obținut derogare(sursa: HungaryToday.hu)
Internațional

Dictatorul Putin l-a felicitat pe Orban pentru succesul din alegeri

Dictatorul Putin l-a felicitat pe Orban pentru succesul din alegeri. Preşedintele rus Vladimir Putin l-a felicitat luni pe premierul ungar Viktor Orban pentru victoria sa în alegerile legislative, exprimându-şi speranţa într-o consolidare a legăturilor dintre Moscova şi Budapesta, a transmis Kremlinul, potrivit Agerpres. Dictatorul Putin l-a felicitat pe Orban pentru succesul din alegeri "Şeful statului rus s-a declarat convins că, în ciuda unei situaţii internaţionale dificile, dezvoltarea viitoare a legăturilor bilaterale şi a parteneriatului (între Moscova şi Budapesta - n.r.) va corespunde intereselor popoarelor rus şi ungar", a transmis preşedinţia rusă într-un comunicat. Citește și: Șoc în cancelariile occidentale după difuzarea imaginilor de la Bucha. Zelenski acuză un „genocid”. Rusia, cinism extrem: Imaginile sunt fabricate de Kiev Viktor Orban s-a declarat câștigătorul alegerilor legislative careu au avut loc duminică în Ungaria, obținând cel de-al patrulea mandat consecutiv de premier al Ungariei. El a profitat de ocazie pentru a se distanţa din nou de Bruxelles, care l-a criticat pentru poziţia în privinţa războiului dus de Rusia în Ucraina. Potrivit analiştilor, conflictul armat din Ucraina l-a avantajat pe Orban, care s-a prezentat în faţa electoratului drept garantul stabilităţii în vremuri tulburi. Viktor Orban și Vladimir Putin Putin şi Orban au de mult timp relaţii amicale, în ciuda numeroaselor crize între Moscova, de o parte, şi UE şi NATO, de cealaltă parte, Ungaria fiind membră a ambelor organizaţii. La începutul lunii februarie, în plină criză ruso-occidentală care a precedat ofensiva rusă din Ucraina, Viktor Orban s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Moscova, afişându-şi apropierea de liderul de la Kremlin. Premierul Ungariei, suveranist şi conservator, afişează în general o mare apropiere de Moscova în multe dosare. El a devenit, de-a lungul anilor, liderul din UE cel mai aliniat cu Kremlinul. De la începutul invaziei militare ruse din Ucraina, Orban a refuzat să livreze arme Kievului şi să ia în considerare sancţiuni care i-ar priva pe unguri de petrolul şi gazul din Rusia.

Zelenski, Soros și presa internațională: adversarii pe care i-a invocat Orban Foto: Facebook Viktor Orban
Eveniment

Zelenski Soros și presa internațională adversarii Orban

Zelenski, Soros și presa internațională: aceștia sunt adversarii pe care i-a invocat Viktor Orban în discursul după victoria în alegeri. Pe listă se mai află „birocrații de la Bruxelles” și ceea ce el a definit drept „stânga”. Premierul de la Budapesta a câștigat alegerile desfășurate duminică la un scor zdrobitor. Zelenski, Soros și presa internațională: adversarii pe care i-a invocat Orban Partidul aflat la guvernare în Ungaria din 2010, Fidesz, a câștigat peste două treimi din mandatele de parlamentari. Viktor Orban va conduce un nou guvern, beneficiind de majoritate care poate modifica legea fundamentală, Constituția. În schimb, candidatul opoziției la funcția de premier, Peter Marki-Zay a fost înfrânt de reprezentantul Fidesz în colegiul uninomnial în care a candidat. „Ne vom aminti de această victorie până la sfârșitul vieții pentru că a trebuit să luptăm împotriva unui număr imens de adversari: stânga locală, stânga internațională de jur împrejur, birocrații de la Bruxelles, toți banii și instituțiile imperiului Soros, mass-media internațională și președintele ucrainean, de asemenea. Nu am avut niciodată atât de mulți oponenți în același timp", a spus Orban susținătorilor de la Budapesta, citat de CNN. Viktor Orban, considerat unul dintre puținii lideri europeni apropiat președintelui rus Vladimir Putin, a avut o campanie electorală dominată de invazia Rusiei în Ucraina, spunând electoratului că dacă ar câștiga opoziția, Ungaria riscă să fie târâtă în război. Cu puțin timp înainte de invadarea Ucrainei, el a fost la Moscova, unde s-a întâlnit cu Putin. Premierul Ungariei, somat să spună de partea cui este Într-un mesaj adresat la 25 martie liderilor europeni, Zelenski i-a transmis lui Orban să se decidă de partea cui este. „Ungaria… vreau să mă opresc aici și să fiu sincer odată pentru totdeauna. Trebuie să decideți singuri cu cine sunteți. Sunteți un stat suveran. Am văzut acest memorial (la Budapesta, n.red.), despre crime în masă. Am fost acolo cu familia mea. Ascultă, Viktor, știi ce se întâmplă în Mariupol? Te rog, dacă poți, mergi pe malul Dunării. Uită-te la pantofii ăia și vei vedea cum se pot întâmpla din nou uciderile în masă în lumea de astăzi. Asta face Rusia astăzi. Adulți și copii. Bunici. Mii. Aceste mii de oameni nu mai sunt. Nu mai e timp să eziți. Este momentul să te hotărăști deja. Noi credem în tine. Avem nevoie de sprijinul tău. Credem în poporul tău. Credem în Uniunea Europeană”, i-a transmis președintele ucrainean liderului de la Budapesta. Citește și: Viitoarea conducere a PNL: Bolojan și Motreanu, prim-vicepreședinți. Rareș Bogdan, retrogradat la șefia organizației din Diaspora (surse)

Chirica versus DNA: alegeri anticipate? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Chirica versus DNA: alegeri anticipate?

Chirica versus DNA: alegeri anticipate? Primarul de Iași, Mihai Chirica, rămâne cel puţin până vineri sub control judiciar. Acesta a contestat măsura dispusă de procurorii DNA, instanţa stabilind ziua de marți ca termen de pronunţare. Primarul s-a prezentat marți dimineaţă la Tribunal, însoţit de avocatul Marius Striblea. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Şedinţa de judecată nu a durat însă mult, întrucât apărătorul lui Chirica a solicitat acordarea unui nou termen, pentru a putea consulta dosarul. Decizia cu privire la controlul judiciar urmează să fie luată vineri. Vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, Marius Striblea, s-a declarat convins că ziua de vineri va marca ridicarea controlului judiciar dispus împotriva lui Chirica. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi: primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, dus la DNA Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi: într-o scrisoare trimisă lui Péter Márki-Zay, liderul opoziției maghiare, opt lideri locali ai Uniunii îi reproșează acestuia că nu i-a apărat de atacurile DNA. Scrisoarea lor, transmisă anul trecut, nu a fost destinată publicului, însă portalul Székelyhon.ro a intrat în posesia ei şi a prezentat-o vineri. Árpád Antal, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, a confirmat portalului Székelyhon.ro autenticitatea scrisorii. Agenția oficială de presă a Ungariei, MTI, a publicat o știre pe acest subiect. Ea a fost semnată de preşedinţii Consiliilor Judeţene din Harghita, Covasna, Mureş şi Satu Mare – Csaba Borboly, Sándor Tamás, Ferenc Péter şi Csaba Pataki -, precum şi de primarii municipiilor de reşedinţă din aceste judeţe, Attila Korodi (Miercurea Ciuc), Árpád Antal (Sfântu Gheorghe), Zoltán Soós (Târgu-Mureş) şi Gábor Kereskényi (Satu Mare). Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi Conducătorii administraţiilor locale au mai reamintit că, în urmă cu şapte ani, DNA a reţinut şi a încătuşat mai mulţi lideri maghiari din Transilvania şi din Ţinutul Secuiesc, despre care, ulterior, instanţa a stabilit că sunt nevinovaţi. “În România, Direcţia Naţională Anticorupţie condusă de Laura-Codruţa Kövesi a fost folosită ca instrument de discreditare şi decapitare a liderilor comunităţii maghiare. Atunci nu am resimţit sprijinul opoziţiei ungare, nu am auzit indignarea lor faţă de măsurile abuzive. Nu am fost contactaţi, nu am primit scrisori de simpatie. Ne pare extrem de îngrijorător faptul că doriţi să faceţi acelaşi lucru în Ungaria, să folosiţi parchetul în scopuri politice”, au precizat semnatarii scrisorii. Întreaga scrisoare conține mai multe critici dure la adresa lui Péter Márki-Zay, liderul opoziției maghiare. Ea apare în spațiul public cu două luni înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, care vor avea loc la 3 aprilie 2022.

Pence, replică dură lui Trump (sursa: Twitter/Mike Pence)
Internațional

Pence, replică dură lui Trump

Pence, replică dură lui Trump. Fostul vicepreşedinte american Mike Pence, cândva principalul aliat al lui Donald Trump, a respins vineri o idee a fostului preşedinte republican. Potrivit acesteia, Pence ar fi putut anula alegerile prezidenţiale din noiembrie 2020. Fostul vicepreședinte a subliniat că "preşedinţia aparţine poporului american şi doar poporului american", transmit agenţiile internaţionale de presă. Pence, replică dură lui Trump Într-o intervenţie la o conferinţă a "conservatorilor constituţionali", după cum i-a definit el pe Twitter, care s-a desfăşurat în Orlando (Florida), Pence a răspuns astfel unui recent comunicat dat publicităţii de fostul preşedinte american Donald Trump. "Săptămâna aceasta, fostul nostru preşedinte a declarat că eu aveam dreptul . Preşedintele Trump se înşeală. Nu aveam dreptul să anulez alegerile. Sincer, nu există o idee mai puţin americană decât noţiunea că o singură persoană poate alege preşedintele american", a subliniat el. Citește și: Senatoarea PNL Alina Gorghiu a încălcat legea făcând reclamă unor ceaiuri de slăbit. Care sunt sancțiunile Comentariile lui Pence survin după ce Trump a repetat la începutul acestei săptămâni, într-un comunicat, că Pence avea puterea să ceară Congresului ca voturile de la scrutinul din noiembrie 2020 să fie renumărate. Pence: Vom câștiga alegerile în 2024 "Potrivit Constituţiei, nu aveam dreptul să schimb rezultatul alegerilor noastre şi Kamala Harrris (actuala vicepreşedintă democrată a SUA - n.r.) nu va avea dreptul să anuleze alegerile atunci când noi (republicanii - n.r.) le vom câştiga în 2024", a continuat Pence, vicepreşedinte în timpul administraţiei Trump, în perioada 2017-2021. El a explicat că, potrivit legii, "alegerile se desfăşoară la nivelul fiecărui stat, nu în Congres. Singurul rol pe care îl are Congresul referitor la Colegiul Electoral este să deschidă şi să numere voturile şi certificatele prezentate de către state. Nici mai mult, nici mai puţin", a subliniat fostul vicepreşedinte. După ce a pierdut alegerile din noiembrie 2020 în favoarea democratului Joe Biden, republicanul Trump - în încercarea de a rămâne la putere - a făcut presiuni asupra lui Pence să blocheze certificarea de către Congres a rezultatelor scrutinului, în timpul procedurilor legislativului din 6 ianuarie 2021. Pence, care i-a fost loial lui Trump în cei patru ani turbulenţi de mandat, a decis să nu blocheze certificarea, aminteşte Reuters. Strategia lui Trump: asaltul asupra Capitoliului În timpul procedurii de certificare a scrutinului, prezidată de Pence, o mulţime de susţinători ai lui Trump a luat cu asalt Capitoliul din Washington într-o încercare eşuată de a opri certificarea. Pence şi parlamentarii aflaţi în interiorul Capitoliului au fugit din calea mulţimii. De atunci, Trump l-a atacat constant pe Pence. Recent, ex-președintele a dat publicităţii un nou comunicat în care a susţinut că, dacă ar fi vrut, fostul vicepreşedinte ar fi putut să anuleze alegerile. Replica lui Pence este cea mai fermă şi cea mai critică la adresa lui Trump de până acum, comentează agenţia Reuters, citată de Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră