vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: alegeri

463 articole
Politică

Târziu insistă cu criticile la Georgescu și spune că AUR trebuia să pregătească propriul candidat

Liderul AUR, Claudiu Târziu, insistă cu criticile la Georgescu și spune că AUR trebuia să pregătească propriul candidat: „Dacă domnul Georgescu este blocat, noi nu mai avem candidat”. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Joi, Claudiu Târziu i-a cerut lui Călin Georgescu să clarifice afirmațiile despre Moldova, despre poporul moldovean și despre unire. Vineri, Târziu, care conduce Consiliul Național al AUR, a insistat. Târziu insistă cu criticile la Georgescu „Am solicitat domnului Georgescu, în calitate de președinte al Consiliului Național de Conducere al partidului care îl susține în alegeri, dar și calitatea mea de activist pe meterezele patriotismului, naționalismului și conservatorismului de peste 30 de ani, fără să fac vreun act de lezmajestate, să clarifice de ce a folosit sintagma «popor moldovenesc», menită să-i diferențieze pe frații noștri de peste Prut de ceilalți membri ai națiunii române”, a cerut Târziu.  El a arătat că George Simion a decis să-l susțină pe Georgescu în absența sa. „Știți foarte bine că partidul AUR, prin conducerea lui colectivă, a decis să-l susțină până la capăt pe domnul Călin Georgescu. Există o decizie a Consiliului Național de conducere. Eu n-am fost prezent la acea ședință pentru că a fost convocată de către președintele partidului, în absența mea (...) Dacă domnul Georgescu este blocat, noi nu mai avem candidat. Este inadmisibil. Nu am fost acolo, nu s-a pus această problemă și a rămas această decizie. Este foarte dificil să se mai schimbe ceva. Avem 5 zile la dispoziție ca să rămână definitivă fie admiterea (n.r.- candidaturii), fie respingerea. Nu mai rămâne mult timp pentru găsirea unei soluții de avarie”, a explicat Târziu, potrivit unei transcrieri a Antenei 3. 

Târziu insistă cu criticile la Georgescu Foto: Inquam/Octav Ganea
Nicușor Dan, singurul candidat care anunță, constant, ce sume a strâns din donații Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan, singurul candidat care anunță, constant, ce sume a strâns din donații

Nicușor Dan este singurul candidat care anunță, constant, ce sume a strâns din donații: azi, la depunerea candidaturii sale la alegerile prezidențiale, el a spus că a primit circa 1,7-1,8 milioane de lei. Din această sumă, a alocat 200.000 de euro pentru panourile publicitare. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Nicușor Dan, singurul care anunță ce sume a strâns din donații Acum două săptămâni, primarul general al Capitalei anunța donații de doar 700.000 de lei, de la circa 2.000 de persoane. La început de februarie donațiile erau de circa 250.000 de lei, de la aproximativ 900 de persoane.  Fiind candidat independent, Nicușor Dan nu beneficiază de subvenții de la buget. Acestea sunt acordate, în cea mai mare parte, partidelor parlamentare, în funcție de reprezentarea în Legislativ. În consecință, el colectează donații prin intermediul site-ului său. Site-ul de campanie a fost lansat la 3 februarie. În precedenta campanie pentru alegerea președintelui României, candidatul Călin Georgescu a declarat că nu a cheltuit absolut nimic.  Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, şi-a depus vineri dosarul de candidatură la prezidenţiale şi lista de semnături la sediul Biroului Electoral Central.   

Simion anunță din nou depunerea candidaturii lui Georgescu Foto: Facebook
Politică

Simion anunță din nou depunerea candidaturii lui Georgescu, dar evită să spună ce va face el

Președintele AUR, George Simion, anunță din nou depunerea candidaturii lui Georgescu, dar evită să spună ce va face el, în cazul în care fostul candidat este respins. Financial Times a scris, azi, că autoritățile române vor refuza să-i permită lui Georgescu să candideze.  Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Simion anunță din nou depunerea candidaturii lui Georgescu Simion a răspuns, pe Facebook, unei persoane care a scris „nu permitem să-i fie interzisă candidatura dl-ului Calin Georgescu”. „Astăzi depunem dosarul. Conform legilor și Constituției, nu există motive pentru ca acest lucru să se întâmple. Vor continua lovitura de stat și ne vor scoate din Lumea Liberă??”, i-a răspuns Simion. Este cel puțin a 4-a oară când Simion susține că va fi depusă această candidatură.  Însă el a evitat să dea un răspuns clar la un alt comentariu, în care i se ceera să candideze dacă Georgescu nu va putea participa la alegerile prezidențiale. „Nu este decizia mea de luat. Eu cred ca intreaga societate românească trebuie să respjngă ideea continuării loviturii de stat prin decizii ilegale cum ar fi interzicerea unui cetățean fără drepturile electorale anulate de a candida!”, a arătat liderul AUR.  Însă alți comentatori îl îndemnau pe Georgescu să se pregătească: „Sper că ai un plan de rezervă în cazul în care îl scot din schema pe Georgescu? Altfel vom fi dezamăgiți, pentru că nu avem ce să alegem. Corect ar fi ca Georgescu să renunțe la candidatură și să te susțină, riscurile să te scotată din schemă sunt mai mici. Asta dacă chiar își dorește ca România să aive un președinte pentru români”.  Discuția a început în jurul unui mesaj straniu postat de președintele AUR: „Cinste celor care luptă până la capăt! Trădătorii nu merită atenția noastră, au fost și vor fi mereu…”. 

CEDO spulberă cererea lui Georgescu de anulare a anulării alegerilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

CEDO spulberă cererea lui Georgescu: „Nu a invocat niciun argument în sprijinul celor susținute”

CEDO spulberă cererea lui Călin Georgescu, care solicitase ca statul român să fie obligat să organizeze turul doi cu el și Lasconi: „Nu a invocat niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul celor susținute”, se arată în comunicatul de presă al instanței de la Strasbourg.  Citește și: Primul semn că AUR vrea să scape de Georgescu: Târziu îi cere să clarifice afirmațiile despre Moldova CEDO spulberă cererea lui Georgescu „Curtea constată că dl. Georgescu nu a invocat niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul celor susţinute că a existat o «ingerinţa politică » in procesul electoral. Ea respinge așadar această parte a cererii ca vădit neîntemeiată”, precizează comunicatul. În plus, CEDO arată că nu are competență în ceea ce privește alegerile prezidențiale.  „Curtea a reiterat că obligațiile impuse statelor contractante prin articolul 3 din Protocolul nr. 1, potrivit căruia statele membre se angajează «să organizeze [...] alegeri libere [...] în condiții care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ», nu se aplică în mod normal alegerii unui șef de stat, cu excepția cazului în care s-a stabilit, în lumina structurii constituţionale a statului în cauză, că șeful de stat are astfel de atribuţii încât să poată fi considerat ca făcând parte din «corpul legislativ» - o constatare pe care Curtea nu a făcut-o niciodată până în prezent în vreo cauză anterioară. Curtea a observat că articolul 61 § 1 din Constituţia României, care stabilește separarea puterilor, prevede că Parlamentul este singura autoritate legislativă din ţară (...)  În absenţa oricărui indiciu ca președintele este o parte a «corpului legislativ» din România, în înţelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, Curtea respinge aceasta parte a cererii ca incompatibilă ratione materiae cu dispoziţiile Convenţiei”, explică această Curte.  Georgescu a atacat la 2 ianuarie, la CEDO, anularea de către Curtea Constituțională a României a alegerilor prezidenţiale din 2024. El a susținut că această decizie a fost rezultatul unei ingerinţe politice a «partidului la guvernare» însărcinat cu procesul electoral și că a subminat libertatea de a participa la procesul democratic.

Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura, ca nu cumva Simion să-i ia locul, dacă este respins Foto: Inquam/George Calin
Politică

Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura ca să-l blocheze pe Simion, care îl susține

Călin Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura ca să-l blocheze pe George Simion, care îl susține declarativ, arată surse politice. De altfel, liderul AUR este cel care a anunțat în repetate rânduri, mai exact de patru ori, ziua în care Georgescu va depune documentele solicitate de Biroul Electoral Central, însă aceasta nu s-a petrecut.  Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai Ultimul termen anunțat de Simion, pe TikTok, este 7 martie.  Încă din februarie, președintele AUR susținea că semnăturile necesare pentru candidatura lui Georgescu au fost strânse. Însă surse din AUR afirmau că și Simion a strâns semnături pentru propria candidatură.  Potrivit surselor DeFapt.ro, Călin Georgescu știe că președintele AUR îl susține doar declarativ - de teamă că ar pierde partidul de sub control. Simion îl împinge pe Georgescu să depună candidatura cât mai repede, pentru ca BEC sau CCR să i-o respingă și el să-i ia locul.  Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura Așa-zisul „președinte ales” înțelege jocul lui Simion, așa că amână data depunerii candidaturii cât mai aproape de termenul final, 15 martie, pentru ca Simion să nu aibă timp să-l înlocuiască. Oficial, calendarul noilor alegeri prezidențiale, potrivit HG 17/2025, este: candidaturile se pot depune între 26 februarie și 15 martie, ora 24.00. Nimeni nu și-a depus candidatura până acum! BEC stabilește prin vot dacă o candidatură este admisă sau respinsă. BEC are termen 17 martie înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz 15 și 19 Martie pot fi contestate, la CCR, candidaturile rămase definitive prin decizia BEC. CCR judecă fiecare contestație în 24 de ore Tot până la 19 martie, candidații pot renunța la candidatură.  În aceste condiții, probabil că Georgescu își va depune candidatura în jurul datei de 15 martie. Dacă aceasta va fi respinsă, la fel ca a Dianei Șoșoacă - având în vedere precedentul din 2024 - iar Simion nu va mai avea timp să acționeze, probabil că Victor Ponta va încerca să ia voturile suveraniștilor, cu susținerea tacită a PSD. 

PSD nu dă nici un ban pentru campania lui Crin Antonescu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD nu dă nici un ban pentru campania lui Crin Antonescu, iar PNL contribuie cu sume derizorii

PSD nu dă nici un ban pentru campania lui Crin Antonescu, iar PNL contribuie cu sume derizorii, scrie pe blogul său un jurnalist care a susținut campania acestuia, Radu Tudor. Acesta este angajat la Antena 3, televiziunea controlată de Dan Voiculescu.  Citește și: Franța a amânat exercițiul NATO în România, Dacian Spring 2025, până după alegerile prezidențiale - CEPA Cele mai mari 23 de filiale județene din PNL vor contribui cu câte 10.000 de euro la campania electorală a lui Crin Antonescu, în timp ce celelalte filiale vor dona câte 7.000 de euro, a decis, luni, conducerea PNL. Suma de 400.000 de euro pare derizorie prin comparație cu cea cheltuită pentru Nicolae Ciucă, a cărui campanie ar fi costat 3,6 milioane de euro, potrivit Pro TV.  PSD nu dă nici un ban pentru campania lui Antonescu Potrivit lui Tudor, PSD, PNL și UDMR au peste 1 milion de euro buget de la stat pentru comunicare politică, dar nu se vede că acești bani ar fi folosiți în campania lui Antonescu. „Aflăm pe surse de la PNL că strâmbă din nas organizațiile județene care trebuie să contribuie la campania lui Crin Antonescu. Sumele sunt derizorii, mult sub ce cheltuie baronii liberali în 10 zile de concediu. La PSD, mukles socialist. Nu dau bani, nu comunica nimic, nu se implica în campania prezidențiabilului. Merg pe principiu : noi cu banu, el cu munca. Ca în socialism. UDMR n-a găsit un curs bun forint-leu, că ar fi dat ei primii. Casele de schimb valutar sunt majoritar liberale prin Transilvania și nu dau bon. Ungurii, corecți, vor cu țidulă”, scrie Radu Tudor.  Antonescu, susținut de gruparea Thuma-Hellvig Candidatura lui Antonescu a fost propusă, în interiorul PNL, de liberalul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov. În 2014, acesta a fost condamnat la șase luni de închisoare, cu suspendare, pentru „săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau a autorității de către o persoană cu funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite” - potrivit unui comunicat al DNA. Surse din PNL îl consideră pe Thuma ca făcând parte dintr-o grupare organizată în jurul fostului director al SRI Eduard Hellvig. Radu Tudor este unul dintre jurnaliștii care au scris constant laudativ despre Hellvig. 

Franța a amânat exercițiul NATO în România, Dacia Spring 2025 Foto: Ministerul Apărării
Politică

Franța a amânat exercițiul NATO în România, Dacian Spring 2025, până după alegerile prezidențiale

Franța a amânat exercițiul NATO în România, Dacian Spring 2025, până după alegerile prezidențiale, scrie Radu Tudor pe site-ul think tank-ului Center for European Policy Analysis (CEPA).  Citește și: Jurnaliștii acreditați la Parlament au refuzat să mai consemneze, în semn de protest, declarațiile lui Șoșoacă Exercițiul DACIAN SPRING 25 era planificat în perioada 05 - 26 mai și, potrivit ministerului Apărării, reprezenta „o premieră” pentru că presupunea dislocarea pe teritoriul României a aproximativ 4.000 de militari francezi cu mijloace de luptă. Franța a amânat exercițiul NATO în România „Curtea Constituțională de la București a anulat alegerile prezidențiale din noiembrie după ce i-au fost prezentate dovezi ale manipulării pe scară largă a alegătorilor prin bani negri, rețele obscure, TikTok și Telegram, Rusia fiind principalul suspect. Votul viciat, care a fost câștigat de candidatul pro-rus Călin Georgescu, a fost reprogramat pentru 4 și 18 mai. Ca urmare, Franța, care conduce un batalion multinațional de 1 500 de militari în România, a amânat Dacian Spring 2025, un exercițiu NATO crucial de luptă împotriva războiului, până după alegeri.  Exercițiul este menit să demonstreze capacitatea crucială din punct de vedere strategic a aliaților de a aduce Grupul de luptă NATO din România la nivel de brigadă, cu 5 000 de soldați, alături de tancuri, vehicule blindate și alte armamente provenind din întreaga alianță. Întârzierea acestuia demonstrează cât de eficient a reușit Rusia să destabilizeze și să perturbe spațiul aliat cu războiul său hibrid extins”, se arată în articolul de pe site-ul CEPA.  Radu Tudor nu precizează pentru ce dată a fost amânat exercițiul.  El menționează faptul că în România se află 4.500 de militari americani, iar aeroportul Kogălniceanu se pregătește să fie cea mai mare bază NATO din Europa, investițiile fiind de 2,5 miliarde de dolari. 

Conservatorii câștigă alegerile legislative în Germania (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Conservatorii câștigă alegerile în Germania, urmați de extremiștii de la AfD și de social-democrați

Conservatorii câștigă alegerile legislative în Germania. Conform sondajelor de la ieșirea din urne realizate de televiziunea publică ARD, conservatorii conduși de Friedrich Merz au câștigat alegerile legislative din Germania. Grupul politic CDU/CSU a obținut între 28,5% și 29% din voturi, poziționându-se în fruntea scrutinului. Conservatorii câștigă alegerile legislative în Germania Deși conservatorii au câștigat alegerile, partidul de extremă-dreapta AfD a înregistrat un rezultat istoric, obținând între 19,5% și 20% din voturi. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Această performanță fără precedent marchează un moment important pentru AfD în perioada postbelică, evidențiind evoluția sa semnificativă pe scena politică germană. Perspective politice și alianțe guvernamentale Friedrich Merz, candidatul cu potențialul de a-l înlocui pe actualul cancelar Olaf Scholz, a subliniat că nu va negocia niciun tip de alianță guvernamentală cu AfD. Decizia sa reflectă și poziția formațiunii conservatoare în contextul actual al politicii germane.

Nicușor Dan, accederea în turul doi (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan spune că trebuie să-l bată pe Crin Antonescu pentru a intra în turul al doilea

Nicușor Dan, accederea în turul doi. Nicuşor Dan, candidatul independent la alegerile prezidențiale, a oferit o analiză detaliată a factorilor care pot influența derularea alegerilor din mai 2025. Declarațiile sale, făcute într-o conferință de presă organizată la Ploiești, se concentrează pe validarea candidaturii lui Călin Georgescu și pe nemulțumirea tot mai mare a electoratului față de politica tradițională. Nicușor Dan, accederea în turul doi Potrivit lui Nicuşor Dan, evoluția alegerilor prezidențiale depinde în mare măsură de validarea candidaturii lui Călin Georgescu. Citește și: Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS de informații "Ca şi analist politic, vă pot spune că depinde foarte mult dacă domnului Călin Georgescu i se va valida candidatura sau nu. În ipoteza în care domniei sale i se va valida candidatura, atunci, conform tuturor sondajelor care există în acest moment, el va intra în turul doi. Şi, conform tuturor sondajelor care există în acest moment, contracandidatul său din turul doi va fi un politician prooccidental, care în momentul acesta, în ziua de azi, nu poate fi decât Crin Antonescu sau persoana mea", a declarat Nicuşor Dan. Analiza sondajelor și nemulțumirea electoratului Nicuşor Dan subliniază că, dincolo de candidatul în sine, factorul determinant este nemulțumirea generală a oamenilor față de modul în care s-a făcut politică până în prezent. "Nu este vorba de persoana domnului Georgescu, este vorba despre o uriaşă nemulţumire a oamenilor faţă de modul în care s-a făcut politică până acum" În plus, el își exprimă optimismul în privința rezultatelor din turul al doilea, bazându-se pe tendințele actuale ale sondajelor și pe protestul electoral: "Eu sunt optimist, în primul rând pentru că analiza mea este că aici nu este vorba de persoana domnului Georgescu, este vorba despre o uriaşă nemulţumire a oamenilor faţă de modul în care s-a făcut politică până acum şi de un candidat care a reuşit cu un organism foarte sofisticat să se promoveze la foarte mulţi oameni. Pentru mulţi dintre românii care l-au votat sau care spun în momentul acesta că vor să voteze Călin Georgescu, votul lor este un vot de protest faţă de modul în care s-a făcut politică şi administraţie până acum. Este sarcina noastră ca, în aceste două luni şi jumătate care au mai rămas, să le spunem oamenilor: da, aveţi dreptate, este nevoie de o schimbare reală, da, aveţi dreptate, clasa politică a dezamăgit, nu, nu aveţi dreptate, soluţia nu este să punem în discuţie apartenenţa la NATO şi multe alte lucruri cum ar fi revendicări teritoriale şi lucruri care sunt copy paste după discursul Moscovei", a spus Nicuşor Dan. "Schimbare și Occident" Un element central al strategiei electorale a lui Nicuşor Dan este mesajul clar și simplu ce se va regăsi pe întreg parcursul campaniei sale: "Schimbare şi Occident" El explică și importanța acestui mesaj în contextul evoluției politice recente, evidențiind ideea de protest și de adaptare la noile așteptări ale românilor: "Trebuie să înţelegem ce au transmis românii în 24 noiembrie şi 1 decembrie, a fost un mesaj care, în puţine cuvinte, înseamnă <<nu se mai poate cum a fost până acum>>.  Cred că fiecare dintre candidaţi încearcă să se adapteze acestui mesaj. Din perspectiva mea, o să încerc să transmit acest mesaj foarte simplu: schimbare şi Occident, nu o să atac pe ceilalţi, cred că deja există foarte multă tensiune în societate şi că oamenii nu vor încă un scandal faţă de cele pe care le-au văzut deja. Mă aştept ca în turul doi să fie o confruntare între o viziune prooccidentală şi o viziune antioccidentală", a mai afirmat Nicuşor Dan. Campanie în Ploiești Pe lângă declarațiile sale, Nicuşor Dan a consolidat legătura cu electoratul prin participarea la evenimente de campanie la Ploiești. Acesta a întâlnit susținătorii implicați în campania de strângere de semnături și a lansat oficial campania electorală sub sloganul "România onestă". La eveniment au fost prezenți lideri importanți din PMP și Forţa Dreptei, precum eurodeputatul Eugen Tomac, Ludovic Orban, Cătălina Bozianu – președintele PMP Prahova, și George Ionescu – președintele Forţa Dreptei Prahova.

Călin Georgescu fuge de confruntări Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Călin Georgescu fuge de confruntări

Călin Georgescu fuge de confruntări: „Nu voi participa la nicio dezbatere. Nu vor fi conferințe de presă, vor fi conferințe cu poporul român”, a declarat el la Realitatea TV. Citește și: VIDEO Amenințări cumplite de la fanaticii lui Călin Georgescu: „Băi, Bolojane, vă iau familia și o dau, uite așa, cu capul de bordură!” Călin Georgescu fuge de confruntări „Nu vreau să particip și nu voi participa la nicio dezbatere, că eu nu am la ce dezbatere să particip, mai ales cu falși contracandidați. În plus de atâta, nu vor fi conferințe de presă, vor fi conferințe cu poporul român, în care voi explica ce vom face, vom discuta cum vom procesa lucrurile, cum ne vom lua țara înapoi. Voi explica programul de țară – apă, aer, energie – și toate lucrurile, în așa fel încât antreprenorul român și producătorul român să fie înălțat la rangul pe care îl merită”, a spus așa-zisul președinte ales al României. Pe de altă parte, el pare să se fi împăcat cu faptul că alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate, așa că a anunțat, la Realitatea TV, că va începe o campanie de strângere de semnături pentru a participa la scrutinul organizat în mai 2025. „Anca Alexandrescu: Vreți să strângeți semnăturile într-o singură zi? Călin Georgescu: Posibil să le strângem într-o singură zi. Gândiți-vă ce a spus J.D. Vance, că baza democrației este vocea poporului. Asta se întâmplă”, a spus Georgescu, în dialog cu una din susținătoarele sale, la Realitatea TV.

Predoiu cere clarificarea anulării alegerilor prezidențiale (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Eveniment

Predoiu cere clarificarea anulării alegerilor prezidențiale

Predoiu cere clarificarea anulării alegerilor prezidențiale. Ministrul Afacerilor Interne și președintele interimar al PNL, Cătălin Predoiu, a declarat că statul român trebuie să ofere mai multe explicații privind anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut. Predoiu cere clarificarea anulării alegerilor prezidențiale Acesta a subliniat că afectarea integrității procesului electoral și a șanselor egale ale candidaților impune o clarificare urgentă din partea instituțiilor statului. Citește și: EXCLUSIV Averea de „Dosarele X” a generalului Zisu: un teren în București, menționat la 14 ani după cumpărare, și o vilă care crește peste noapte cu 40% Predoiu a evidențiat că România trebuie să rămână ancorată în parteneriatele euroatlantice, în special în contextul unei noi administrații la Washington, care generează schimbări rapide în politica internațională. Liderul PNL a reafirmat angajamentul României față de NATO și UE, insistând asupra stabilității interne ca element esențial pentru consolidarea poziției țării în regiune. Criticile lui JD Vance Declarațiile lui Predoiu vin în contextul unui discurs controversat al vicepreședintelui american JD Vance, care a criticat Europa pentru limitarea libertății de exprimare și a denunțat anularea alegerilor din România. Vance a sugerat că această decizie a fost luată pe baza unor suspiciuni nefondate și sub presiuni externe, ridicând întrebări asupra standardelor democratice europene. Angajamentul pentru alegeri libere și corecte În replică, Cătălin Predoiu a subliniat importanța unei democrații solide, pledând pentru alegeri transparente, corecte și integre. De asemenea, liderul liberal a reafirmat sprijinul PNL pentru întărirea capacității de apărare a României și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, prin dezvoltarea proiectelor economice comune.

Cine sunt candidații pentru alegerile prezidențiale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Cine sunt candidații pentru alegerile prezidențiale

Cine sunt candidații pentru alegerile prezidențiale: perioada electorală va începe săptămâna viitoare, odată cu constituirea Biroului Electoral Central (BEC), programată între 20 și 22 februarie. Cine sunt candidații pentru alegerile prezidențiale Până pe 27 februarie, prin tragere la sorți, vor fi formate și Birourile Electorale Județene. Pe 26 februarie expiră termenul pentru soluționarea contestațiilor privind deciziile BEC de admitere sau respingere a protocolului de constituire a unei alianțe electorale. Citește și: Șocant: deși clienții Nordis au fost avertizați de avocați să nu dea bani pe promisiuni de vânzare-cumpărare fără înscriere în cartea funciară, cei mai mulți au ignorat sfatul Ultima zi pentru înscrierea candidaturilor la alegerile prezidențiale este 15 martie. În următoarele două zile, se va decide înregistrarea sau respingerea candidaturilor și a însemnelor electorale. Contestațiile pot fi depuse până pe 18 martie la Curtea Constituțională, care le va soluționa cel târziu pe 19 martie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile

„Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România îngrijorează NATO” este titlul unui articol din EUObserver adjunctul secretarului general al NATO responsabil cu războiul hibrid, James Appathurei, explică cum a fost manevrat electoratul român. Citește și: Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile „Ce am văzut în România sunt conturi pe rețelele sociale lăsate într-o hibernare îndelungată, create acolo cu ani în urmă, activate, neatribuite, dar utilizate pentru a influența rezultatul”, a explicat oficialul NATO. El a mai vorbit despre „bani plătiți unor micro-influenceri, știi, oameni care au 2.000 de abonați, 100 de abonați, 5.000 de abonați, dar [plătești - n.trad.] 10.000 de felul acesta”, astfel încât atunci când fac recenzie la farduri și ce mai fac ei pe acolo să intercaleze și o propoziție favorabilă candidatului suținut de Putin. „Aceasta e o campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”, a apreciat Appathurei, într-un interviu pentru EUObserver. James Appathurai Foto: Facebook Însă el l-a apărat pe Elon Musk și mesajele sale politice de pe X/Twitter. „Așadar, eu nu cred c-ar trebui să adunăm mere cu pere (...) Oricine e liber să creadă ce vrea despre Elon Musk. Eu cred ceva. Tu crezi ceva. Nu aici e problema. Eu consider că acesta [operațiunea Rusiei din România - n.a.] e un lucru foarte diferit și unul care i s-ar putea întâmpla oricăreia dintre țările noastre și de aceea examinăm cu toții foarte atent învățăturile ce se desprind de pe urma lui”, a apreciat oficialul NATO.

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Investigații

Au existat atacuri cibernetice în alegeri?

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? Serviciul Român de Informații, condus de generalul Răzvan Ionescu, a declarat public că au fost demarate "investigații specifice" împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale cu privire la atacurile cibernetice ale unui "atacator statal" asupra infrastructurii IT aferentă alegerilor prezidențiale din România. Citește și: Manipularea alegerilor pe TikTok, ca în România, nu este un caz unic în UE, avertizează Kaja Kallas La solicitarea DeFapt.ro, AEP și STS au transmis că nu au fost implicate în nici o "investigație specifică" alături de SRI. Acesta din urmă consideră că informațiile legate de "investigațiile specifice" derulate împreună cu AEP și STS sunt clasificate. Totodată, AEP a ținut să transmită că din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Altfel spus, atacurile cibernetice nu au influențat/modificat rezultatul alegerilor prezidențiale. SRI a invocat "peste 85.000" de atacuri cibernetice Generalul Răzvan Ionescu, directorul interimar al Serviciului Român de Informații, susținea într-o "Notă" declasificată la cererea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în urma anulării alegerilor prezidențiale din România, că infrastructurile IT pentru derularea procesului electoral găzduite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) au fost ținta unui atac cibernetic. "În context, a fost identificat un număr ridicat de atacuri cibernetice (peste 85.000), care au vizat exploatarea vulnerabilităților existente la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral, în vederea obținerii accesului la date din sistemele informatice, alterării integrității acestora, schimbării conținutului prezentat publicului larg și indisponibilizării infrastructurii", se menționa în documentul SRI. "Investigații specifice împreună cu AEP și STS" În aceeași notă se mai preciza că, pentru lansarea atacurilor cibernetice, au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de țări, folosindu-se metode de anonimizare avansate pentru a îngreuna procesul de atribuire. Totodată, SRI atrăgea atenția asupra faptului că "au fost demarate investigații specifice împreună cu AEP și STS". "Întrucât evaluarea cu privire la atacul cibernetic este în derulare, în prezent nu deținem date certe cu privire la atacator ori la afectarea procesului electoral", potrivit documentelor declasificate și publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale. Fragment din nota SRI declasificată (sursa: presidency.ro) SRI: "informațiile solicitate au caracter clasificat" DeFapt.ro a solicitat SRI, AEP și STS să comunice dacă investigațiile comune au fost finalizate, respectiv care au fost concluziile acestora, dar și dacă rezultatul final al alegerilor prezidențiale a fost viciat în urma atacurilor cibernetice. Serviciul Român de Informații a transmis că "informațiile solicitate au caracter clasificat, fiind astfel exceptate de la liberul acces al cetățenilor, în conformitate cu art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare". AEP: "nu au fost exfiltrate date" Autoritatea Electorală Permanentă nu a derulat nici o "investigație specifică" în comun cu SRI și STS, ci doar a pus la dispoziția instituțiilor cu competențe toate informațiile solicitate pentru a investiga atacurile cibernetice. "Menționăm că AEP nu deține informații privind stadiul actual al investigațiilor desfășurate de alte instituții, iar concluziile referitoare la aceste investigații pot fi oferite exclusiv de către instituțiile de specialitate competente", a transmis AEP la solicitarea DeFapt.ro. În plus, AEP a comunicat că nu există vulnerabilități exploatabile cunoscute în sistemele informatice ale instituției, dar și că sistemele de protecție beneficiază de o supervizare continuă. Mai mult, din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Răspunsul AEP pentru DeFapt.ro (sursa: AEP) Au existat atacuri cibernetice în alegeri? STS neagă Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a transmis la solicitarea Defapt.ro că "nu există suspiciuni sau indicii referitoare la atacuri cibernetice care să fi avut ca efect modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru alegerile din 24 noiembrie 2024, după cum rezultă și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT din 28.11.2024". STS mai susține că a implementat măsuri de prevenire și contracarare a riscurilor de securitate cibernetică, iar sistemele și terminalele informatice, resursele de comunicații de acces și aplicațiile specifice puse la dispoziția AEP, au fost "monitorizate permanent din prisma securității cibernetice și nu au fost identificate anomalii premergător, pe timpul desfășurării sau după finalizarea procesului electoral". Atacuri blocate asupra site-ului de prezență După încheierea alegerilor, potrivit STS, sistemele au fost reanalizate de specialiștii instituției. Nici de această dată nu s-au constatat vulnerabilități "care ar putea fi exploatate de către o terță parte, așa cum reiese și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT". Singurele atacuri cibernetice asupra cărora STS a oferit date sunt cele detectate asupra site-ului https://prezenta.roaep.ro. Acestea, însă, conform STS, au fost blocate la nivelul echipamentelor de securitate. Mai mult, acest site nu reprezintă un punct de intrare în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) și Sistemul informatic de centralizare a proceselor-verbale (SICPV), aspect care exclude posibilitatea compromiterii datelor în format electronic. STS a menționat, la finalul răspunsului către DeFapt.ro, și că "nu există pagube materiale".

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării. Uniunea Europeană trebuie să accelereze măsurile împotriva dezinformării pentru a proteja democrația, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, într-un interviu acordat European Newsroom, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că anularea alegerilor prezidențiale din România din cauza dezinformării este un semnal de alarmă pentru întregul continent. UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării Kaja Kallas a afirmat că România nu este un caz izolat și că Europa se confruntă cu o creștere alarmantă a dezinformării în spațiul digital. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Alegerile prezidențiale din România au fost anulate din cauza dezinformării și este o problemă tot mai mare modul în care platformele sunt utilizate pentru a manipula alegerile”, a declarat aceasta. În acest context, Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri mai ferme pentru a combate campaniile de manipulare online care influențează procesul democratic. UE monitorizează și expune campaniile de dezinformare Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate a explicat că Serviciul European de Acțiune Externă este deja implicat activ în monitorizarea și expunerea campaniilor de dezinformare. De asemenea, UE promovează alfabetizarea digitală, oferind cetățenilor instrumente pentru a recunoaște știrile false. „Un aspect interesant este că problema nu este cu tinerii, ci mai degrabă cu persoanele în vârstă, care încă au tendința de a crede orice informație văzută la televizor sau pe internet”, a explicat Kallas. Reglementarea platformelor online prin Digital Services Act Pentru a contracara răspândirea dezinformării, UE a adoptat Actul pentru servicii digitale (Digital Services Act - DSA), care obligă platformele online să ia măsuri împotriva conținutului ilegal și al manipulării informațiilor. „Actul pentru servicii digitale există și trebuie utilizat eficient. Procedurile împotriva platformelor online sunt deja în desfășurare, dar trebuie să ne mișcăm mai repede pentru a proteja democrația, care este tot mai atacată”, a declarat Kallas.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră